BILET 1.

I) tibia : - este un os lung si pereche

- prezinta o diafiza si 2 epifize
- orientare – se aseaza in jos epifiza mai mica si anterior marginea cea mai
ascutita
Diafiza: - pe sectiune transversala, diafiza este prismatic triunghiulara
- prezinta 3 fete si 3 margini
Fata mediala :- este plana si neteda
- se poate palpa sub piele, nefiind acoperita de muschi
Fata laterala
Fata posterioara : - prezinta in portiunea superioara o linie oblica orientata in
jos si medial, numita linia solearului pentru insertia muschiului solear
Marginea anterioara : - este foarte ascutita si se mai numeste creasta tibiei
- are forma de „S”
- proemina sub piele si este palpabila pe toata lungimea sa
Marginea mediala
Marginea laterala (interosoasa) : - da insertia membranei interosoase
Epifiza superioara : - este o masa voluminoasa alungita in sens transversal
- este constituita din 2 condili: condilul medial si condilul lateral
- fata superioara a epifizei superioare, care se mai numeste si platoul tibiei
prezinta: fata articulara superioara si eminenţa intercondilară
Fata superioară – este alcatuită din 2 suprafete articulare ce corespund
condililor femurali ; suprafata medială este ovala si mai adancita, si suprafata
laterală, mai largita in sens transversal
Eminenţa intercondilară ( spina tibiei)
- este un masiv osos ce separa cele 2 suprafeţe articulare (suprafata mediala
si suprafata laterala)
- este formata din 2 tuberculi: tuberculul medial si tuberculul lateral , intre
care se gaseste o mica incizura
- anterior si posterior de eminenta intercondilara se afla 2 suprafete
neregulate si rugoase numite: aria intercondilara anterioara, pe care se insera
ligamentul incrucisat anterior (LIA) si aria intercondilara posterioara, pe care
se insera ligamentul incrucisat posterior (LIP)
Pe portiunea anterioara a circumferintei tibiei se gaseste tuberozitatea tibiei,
care se poate explora prin palpare.
Epifiza inferioara: - are forma neregulata, cuboidala
- prezinta o fata superioara, o fata inferiora articulara, o fata mediala si o fata
laterala
Fata superioara: - se confunda cu diafiza
Fata inferioara : - prezinta o creasta anteroposterioara, ce imparte aceasta
faţă in 2 feţişoare
- se articuleaza cu trohleea astragalului (talusului)
Fata posterioara
Fata laterala : - prezinta scobitura fibulara, unde se articuleaza cu fibula
(peroneul)
Fata mediala : - se prelungeste cu un proces puternic numit maleola mediala
(maleola tibiala), ce este vizibila si palpabila sub piele

II) nerv axilar : Are originea in fasciculul posterior (C5, 6). Initial se afla
lateral de nervul radial, posterior de artera axilara si anterior de muschiul
subscapular. La marginea inferioara a acestuia, se orienteaza catre posterior,
inferior de capsula articulara humeroscapulara si impreuna cu vasele
humerale circumflexe posterioare strabate un spatiu patrulater, delimitat
superior de muschii subscapular (in partea anterioara) si rotund mic (in
partea posterioara), inferior de muschiul rotund mare, medial de capul lung
al tricepsului si lateral de colul chirurgical al humersului. In acest spatiu se
bifurca intr-un ram anterior si unul posterior.
Ramul anterior inconjoara colul humeral impreuna cu vasele humerale
circumflexe posterioare, profund de muschiul deltoid. Ajunge la marginea
anterioara a muschiului, pe care il inerveaza, iar in traiectul sau emite cateva
ramuri cutanate care perforeaza deltoidul si se ramifica sub piele, peste
portiunea inferioara a muschiului.
Ramul posterior trece medial si posterior de insertia capului lateral al
tricepsului. De obicei se afla medial de ramura anterioara in spatiul
patrulater. Da un ram pentru muschiul rotund mic si nervul brahial cutanat
lateral superior, lateral de originea capului lung al
tricepsului. Nervul pentru micul rotundpatrunde in muschi prin fata
inferioara a acestuia. Frecvent, ramul posterior se distribuie aspectului
posterior al deltoidului, de obicei printr-un ram separat din acesta sau,
ocazional, din nervul brahial cutanat lateral superior. Nervul brahial cutanat
lateral superior perforeaza fascia profunda la nivelul marginii mediale a
aspectului posterior al deltoidului si se distribuie pielii ce acopera portiunea
inferioara a deltoidului si partea superioara a capului lung al tricepsului.
De obicei pe nervul pentru micul rotund se gaseste un pseudoganglion, iar
din trunchiul axilar se desprinde frecvent, sub muschiul subscapular, un ram
pentru articulatia umarului.

III) vene brahio-cefalice : se formeaza din vena jugulara interna si vena

subclaviculara , ce alcatuiesc confluentul venos a lui Pirogoff, in care se varsa
si vena jugulara externa ; sunt vene avalvulare ;
- vena brahiocefalica dreapta : este mai scurta (L 2,5 cm) si are raporturi
anteriorcu manubriul sternal iar posterior cu trunchiul brahiocefalic drept ;
vena brahiocefalica dreapta are originea posterior de articulatia
sternoclaviculara dreapta .
-vena brahiocefalica stanga : are originea posterior de articulatia
sternoclaviculara stanga ; este mai lunga ( L 6 cm) si mai orizontala; are
raporturi anterior cu articulatia sternoclaviculara stanga , manubriul sternal,
muschiul sternohioidian si sternotiroidian , cu timusul iar posterior are
raporturi cu arcul aortic si cele trei ramuri ale acestuia ( trunchiul
brahiocefalic , artera carotida comuna stanga si artera subclaviculara stanga)

IV) uretra la femeie :

reprezinta echivalentul uretrei prostatice si membranoase de la uretra
masculina ; se afla dedesubtul vezicii urinare, posterior de simfiza pubiana, si
se plaseaza anterior de vagin, pe care se aplica
lungimea uretrei feminine este in medie de 3-4 cm; creste in timpul saricinii,
cind vezica urinara se abdominalizeaza
originea uretrei feminine este la nivelul orificiului uretral (colului vezical),
orificiu care este plasat la 2-3 cm posterior de simfiza pubiana
se indrepta oblic anteroinferior, aproape paralel cu traiectul vaginului
se termina la orificiul uretral extern (meatul urinar), plasat la 2 cm posterior
de glandul clitoridian si imediat anterior de tuberculul vaginal; meatul urinar
are diametrul de 3-4 mm
din punct de vedere topografic uretra feminina prezinta 2 segmente:
segmental pelvin si segmental perineal
segmentul pelvin reprezinta 4/5 din lungimea totala a uretrei feminine
segmentul perineal reprezinta 1/5 din lungimea totala a uretrei feminine,
fiind unit intim de peretele anterior al vaginului, prin septul uterovaginal
Vascularitatie: segmenul pelvin al uretrei feminine este vascularizat arterial
de arterele vaginale mijlocii si inferioare
segmental perineal este vascularizat de ramul uretral al arterei pudendale
interne
venele dreneaza in plexul lui Santorini, pentru segmental pelvin, si in venele
bulbare si cavernoase, pentru segmental perineal
Inervatia : provine din ramura perineala a nervului pudendal intern

BILET 2
I) humerus : - este un os lung si pereche si formeaza scheletul bratului
- prezinta o diafiza si 2 epifize(o epifiza proximala si o epifiza distala)
- orientare – se aseaza in sus extremitatea prevazuta cu un cap sferic si
medial suprafaţa articulara a extremitatii superioare
1.- diafiza :- este cilindrica in portiunea superioara, si prismatic triunghiulara
in portiunea inferioara
- prezintă 3 feţe si 3 margini:
- faţa anteroexterna - prezinta o rugozitate in forma de „V”, numita
tuberculul deltoidian, pe care se inseră muschiul deltoid si muschiul brahial;
sub tuberozitate se afla un sant putin pronuntat, ce pleaca de pe fata
posterioara si este santul nervului radial, prin care trece nervul radial si
artera humerala(brahiala) profunda
- faţa anterointerna - prezinta o tuberozitate pentru insertia muschiului
coracobrahial
- faţa posterioara - este strabatuta oblic de şantul de torsiune (santul
nervului radial); - superior de santul de torsiune se insera portiunea laterala
a muschiului triceps brahial, iar inferior de santul de torsiune se insera
portiunea mediala a muschiului triceps brahial
- marginea anterioara - este mai bine pronunţata
- marginea interna
- marginea externa
2.- epifiza proximala - prezinta mai multe elemente descriptive:
- capul humerusului - care reprezinta 1/3 dintr-o sfera
- gâtul (colul) anatomic - separa capul de restul epifizei
- tuberculul mare (trohiter) - situat in partea laterala a capului humerusului;
prezinta 3 feţişoare pentru insertii musculare;
- pe feţişoara superioara se insera muschiul supraspinos
 - pe feţişoara mijlocie se insera muschiul subspinos
- pe feţişoara inferioara se insera muschiul subscapular
- tuberculul mic (trohin) - situat in partea anterioara a epifizei; pe el
se insera muschiul subscapular
- şantul bicipital (intertrabecular) - este un sant vertical, care pleaca de
pe fata anterioara a epifizei si se termina pe fata anteromediala a diafizei -
prin acest şant aluneca tendonul lungii portiuni a muschiului biceps brahial
- gâtul chirurgical - se gaseste la limita dintre epifiza si diafiza; aici se
produc cele mai frecvente fracturi ale humerusului
3.- epifiza distala: - este turtita, cu diametrul transversal mai mare decit
diametrul anteroposterior si se numeste „paleta humerală”
- prezinta: - 2 suprafeţe articulare (trohleea situata intern, si
condilul(capitulum) situat extern) – trohleea se articuleaza cu scobitura
trohleara de pe cubitus, iar condilul se articuleaza cu foseta de pe capul
radiusului
- 2 epicondili (epitrohleea situata intern si epicondilul situat
extern) -
* pe epitrohlee se insera muschii pronatori ai antebratului, respectiv muschii
flexori ai antebratului, miinii si degetelor (muschii rotund pronator, flexor
medial al carpului, lung palmar, flexor ulnar al carpului, flexor superficial al
degetelor); fata posterioara a epitrohleei prezinta santul nervului
cubital(ulnar) prin care trece nervul cubital
*pe epicondil se insera muschii supinatori, respectiv muschii extensori ai
antebratului, miinii si degetelor (muschii scurt extensor radial al carpului,
extensor al degetelor, extensor al degetului mic, extensor ulnar al carpului,
anconeu)
- 2 fose : - fosa coronoida, situata deasupra trohleei, pe fata
anterioara a epifizei distale humerale; in fosa coronoida patrunde apofiza
coronoida a epifizei proximale a cubitusului, in miscarile de flexie ale
antebratului pe brat
- fosa olecraniana, situata deasupra trohleei, pe fata
posterioara a epifizei distale humerale; in fosa olecraniana patrunde apofiza
olecraniana a epifizei proximale a cubitusului in miscarile de extensie ale
antebratului
II) artera fibulara/peroniera :
origine : este ramura colaterala a arterei tibiale posterioare
 limite : incepe la 3-5 cm inferior de arcul tendinos al m. solear ; se termina la
niv articulatiei tibiofibulare inferioare
raporturi : anterior cu m. tibial posterior (sus) si membrana interosoasa
(jos) ;posterior cu m. solear (sus) si m. flexor lung al halucelui (jos)
a. peroniera merge cu 2 vene peroniere
ramuri terminale : ramuri calcaneale laterale
ramuri colaterale : ramuri musculare, a. nutritiva a peroneului, a. perforanta
(ajunge in regiunea anterioara a gambei), a. maleolara posterioara laterala

III) atriul drept :

- are forma de cub cu 6 pereti
- peretele lat (dr) - prezinta trabecule carnoase de ordinul II si III
- peretele medial (stg) – este alcatuit din septul interatrial, care in partea
mijlocie este prevazut cu o depresiune denumita fosa ovala (embriologic fosa
ovala este locul unde se gasea in timpul vietii intrauterine canalul interatrial
al lui Botallo, care mai tirziu se va astupa)
- peretele superior – prezinta orificiul VCS, anterior de care se gaseste
orificiul de comunicare cu urechiusa dr iar intre acestea se afla nodulul
sinusal
- peretele inferior – prezinta orificul VCI si orificiul sinusului venos coronar
- peretele posterior - prezinta crista terminala, o ridicatura intre marginile
drepte ale orificiilor VCS si VCI
- peretele anterior - prezinta orificiul A-V dr prevazut cu valva tricuspida

IV) glanda suprarenala :

Situate -- anatomic -- în partea posterioară a abdomenului, la polul anterio-
superior al celor doi rinichi „ca o căciulă”, glandele suprarenale (adrenale)
sunt învelite într-o capsulă adipoasă și fascia renală. La om, glandele sunt
situate la nivelul vertebrei a XII-a toracice și sunt vascularizate de arterele
suprarenale superioară, medie și inferioară și vena suprarenală. Inervarea
este asigurată de plexul celiac și plexul renal. Drenajul venos este asigurat de
două vene:
- vena suprarenală dreaptă, care duce spre vena cavă inferioară;
- vena suprarenală stângă, care duce spre vena renală stângă sau, uneori, spre
vena frenică inferioară stângă.
BILET 3 :
I) fibula/peroneu :
este un os lung, pereche ce pare torsionat pe axul său
- prezinta un corp (diafiza) si 2 epifize
Orientare : in jos se pune epifiza turtita
medial se pune fetisoara articulara pe care peroneul o prezinta
posterior se pune marginea epifizei care prezinta o fosa
Diafiza :-pe sectiune transversala este prismatic triunghiulara
prezinta 3 fete si 3 margini
Faţa laterala
Faţa mediala - pe care se gaseste o creasta longitudinala numita creasta
mediala
Faţa posterioara - vizibila numai in portiunea superioara a diafizei, deoarece
in portiunea inferioara se confunda cu faţa mediala Marginea anterioara
Marginea posterioara
Marginea mediala – este puternic pronuntata in portiunea mijlocie a diafizei
(pe marginea mediala se insera membrane interosoasa si din aceasta cauza se
mai numeste marginea interosoasa).
Epifiza superioara : este reprezentată de capul peroneului si este palpabila
sub piele , prezinta o fetisoara articulara pentru tibie
capul fibulei se prelungeste in sus cu un vârf, pe care se insera muschiul
biceps femural , capul peroneului este legat de corp (diafiza) printr-un col ,
înconjurat lateral de nervul peronier comun , care este un raport important in
fracturile osului la acest nivel
Epifiza inferioara : este formata de o proeminenta turtita din afara înauntru,
vizibila sub piele, si care se numeste maleola laterala ; maleola laterala
coboara mai mult decât maleola mediala tibiala
maleola laterala prezinta :
- o baza , care se confunda cu osul
- un vârf
- o fata laterala, subcutanata
- o fata mediala - ce prezinta o fetioasoara articulara pentru tibie si
astragal
- o escavatie profunda numita fosa maleolei laterale
- un sant posterior, prin care trec tendoanele muschilor peronieri
II) nerv musculocutanat : Pleaca din fasciculul lateral (C5-7), perforeaza
muschiul coracobrahial, descinde catre lateral printre biceps si brahial,
ajungand in partea laterala a bratului. Imediat sub nivelul cotului, perforeaza
fascia profunda lateral de tendonul bicepsului si se continua sub
forma nervuluiantebrahial cutanat lateral. Linia trasata dintr-un punct situat
in partea laterala a celei de-a treia portiuni a arterei axilare, peste muschii
coracobrahial si biceps, catre un punct situat in partea laterala a tendonului
bicipital reprezinta proiectia la suprafata a nervului, variatiile fiind legate in
principal de locul unde nervul perforeaza muschiul coracobrahial. Inerveaza
coracobrahialul, ambele capete ale bicepsului si majoritatea fibrelor
brahialului. Ramul pentru coracobrahial se desprinde inainte ca nervul sa
perforeze muschiul, fibrele acestui ram provin din C7 si se poate forma
uneori direct din fasciculul lateral. Ramurile pentru biceps si brahial iau
nastere dupa ce musculatocutanatul patrunde in coracobrahial, iar dintre
acestea, cel pentru brahial trimite filete nervoase si pentru complexul
articular al cotului. Nervul musculocutanat furnizeaza un mic ram pentru
humerus, ce patrunde in diafiza acestuia impreauna cu artera nutritiva a
osului.

III) hemiazygos+hemiazygos accesorie: vena hemiazygos se formeaza la

nivelul cavitatii abdominale , prin unirea a doua radacini : una mediala
alcatuita din vena lombara stanga ce provine din vena renala stanga si una
laterala ce se formeaza prin unirea venei lombare ascendente stangi cu vena
subcostala stanga. Are un traiect vertical si patrunde la nivelul cavitatii
toracice prin diafragm ; la nivel toracal se gaseste in mediastinul inferior si
ajunge pana in dreptul vertebrei toracale t8 de unde face o crosa la dreapta,
varsandu-se in vena azygos. La nivel toracic prezinta doua segmente : unul
vertical, ce intra in raport cu coloana vertebrala posterior si la dreapta si cu
aorta descendenta toracica, anterior la stanga; unulorizontal, ce intra in
raport anterior cu aorta descendenta toracica, ductul toracic si esofag, iar
posterior cu vertebra t8. La nivelul azygos se varsa venele intercostale
posterioare stangi (ultimele trei) , venele esofagiene si vena hemiazygos
accesorie.
afluenti: vene intercostale inferioare stangi, vene esofagiene, vene
mediastinale posterioare
vena hemiazygos accesorie se formeaza prin unirea venelor intercostale
posterioare stangi 5,6,7,8, uneori si 4, are un traseu vertical, paralel cu
coloana vertebrala, pana la nivelul vertebrei t7, unde face o curba ladreapta
se se varsa in vena azygos sau hemiazygos.

IV) ovar : - este glanda sexual feminina cu rol in maturarea ovulelor si in

secretia hormonilor sexuali
- este un organ pereche si simetric, care prezinta: extremitate tubara,
extremitate uterina, fata mediala, fata laterala, marginea mezovariana,
marginea libera si hilul ovarului
- se gaseste in cavitatea abdomino-pelvina, fixat la fata posterioara a
ligamentului larg
- se proiecteaza pe peretele abdominal anterolateral, la mijlocul liniei care
uneste simfiza pubiana cu spina iliaca anterosuperioara
- lugimea unu ovar este de 1,5 cm, grosimea de 1 cm, greutatea de 4-8 grame
- culoarea este alb-rozie; consistenta este ferma(dupa menopauza consistenta
lor devine lemnoasa, din cauza procesului de scleroza ce se instaleaza)
Mijloacele de fixare:
ovarul este un organ mobil
este mentinut in pozitie prin 4 ligamente:
ligamentul lomboovarian
ligamentul tuboovarian
ligamentul uteroovarian
mezovarium (este un ligament scurt care uneste ovarul pe foita posterioara a
ligamentului larg)
Conformatie exterioara::ovarul are raporturi multiple cu:
anterior – ligamentul larg
superior si medial – mezosaplinxul (este mezoul trompei uterine; se insera la
partea superioara a ligamentutui larg)
Ovarul prezinta:
a)extremitate tubara(polul superior)
b).extremitate uterina(polul inferior)
c).fata mediala – este convexa si priveste spre uter
d).fata laterala – este convexa si are raport cu peretele lateral al pelvisului
Ovarul este un organ parenchimatos, cu structura glandulara polimorfa
pe sectiune ovarul prezinta 2 zone: zona periferica – corticala
zona central – medulara
Vascularizatia: arterele provin din 2 surse:
artera ovariana – ram din aorta abdominala
artera uterina, ram din artera iliaca interna
venele se aduna in plexul pampiniform, ce se indreapta spre vena ovariana, ce
se varsa in vena cava inferioara la drepta si in vena renala stingă la stinga
Inervatia:provine din 2 surse vegetative: pleuxul hipogastric si plexul ovarian

BILET 4 :

I)ulna/cubitus : - este un os lung, pereche situat in partea mediana a

antebratului, in prelungirea degetului mic
- prezinta o diafiza si 2 epifize (o epifiza proximala si o epifiza distala)
- orientare – se pune in sus extremitatea mai voluminoasa , si anterior
scobitura acestei extremitati, iar lateral marginea cea mai ascutita a osului
- diafiza : - este pe sectiune o prisma triunghiulara si prezinta 3 fete si 3
margini:
- fata anterioara – in partea superioara a fetei se insera muschiul flexor
comun profund al degetelor, iar in partea inferioara muschiul patrat pronator
- fata posteriora - este strabatuta de linia oblica de sus in jos;
*superior de linia oblica se delimiteaza o suprafata pe care se insera muschiul
anconeu;
*portiunea situata inferior de linia oblica este impartita de o linie verticala
intr-o portiune mediala si o portiune laterala:
- pe portiunea laterala se insera superior, muschiul supinator, iar
inferior muschiul lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui si
extensor al indexului
- pe portiunea mediala se insera muschiul extensor ulnar al carpului
- fata interna (mediala) - in portiunea inferioara este palpabila sub piele
- marginea anterioara - incepe la apofiza coronoida si se termina la apofiza
stiloida a epifizei distale a cubitusului
- marginea posteriora - proemina sub piele si are forma de „S” italic
- marginea externa (laterala , interosoasa) - da inserita membranei
interosoase, ce uneste cele 2 oase care formeaza scheletul antebratului
(cubitusul si radiusul)
- superior marginea externa(interosoasa) se bifurca formând scobitura
radiala, ce se articuleaza cu capul cubitusului; ramura de bifurcatie
posterioara se numeste creasta muschiului supinator si da insertia
muschiului supinator
- epifiza proximala : - este formata din 2 apofize in unghi de 90º
 - apofiza olecraniana este situata vertical si posterior, si se
articuleaza cu fosa olecraniana; pe apofiza olecraniana se insera distal
muschiul triceps brahial
- apofiza coronoida este situata orizontal si anterior, si se
articuleaza cu fosa coronoida; pe fata laterala a apofizei coronoide se gaseste
o fetisoara articulara semilunara, numita scobitura radiala, care se
articuleaza cu capul radiusului
- împreuna cele 2 apofize delimiteaza anterior cavitatea sigmoida
cubitala(scobitura trohleara), care se articuleaza cu trohleea humerala
- inferior de apofiza coronoidiana se gaseste tuberozitatea cubitala
pe care se insera muschiul brahial
- epifiza distala : - prezinta 2 formatiuni:
- capul cubitusului este situat extern; prezinta o suprafata
articulara laterala pentru incizura cubitala a radiusului
- apofiza stiloida este situata intern
* intre capul cubitusului si apofiza stiloida este un sant prin care trece
tendonul muschiului extensor ulnar al carpului

II) ventriculul drept : are forma de piramida cu 3 pereti,o baza si un vârf

- peretele superior - prezinta trabecule carnoase
- peretele inferior – prezinta trabecule carnoase
- peretele medial – este alcatuit din septul interventricular
- vârful – prezinta numeroase trabecule de ordinul II si III
- baza prezinta 2 orificii:
- orificiul A-V drept, care este inchis de valva tricuspida cu 3 valvule
(anterioara, posterioara, interna)
- orificiul trunchiului pulmonar (AP), care este inchis de 3 valvule
semilunare (anterioara, dreapta si stângă)
AD si VD constituie „cordul drept”, cu sange venos sosit din corp, care este
trimis la plamani.

III) limfaticele membrului superior : - limfatice superficiale

- limfatice profunde
Vasele limfatice superficiale: - întovărăşesc venele, conduc limfa catre
ganglionii axilari
- pe traiectul lor intalnesc 2 grupe ganglionare: supraepitrohleeni si
deltopectorali
Vasele limfatice profunde: - dreneaza limfa din teritoriile profunde
- însoţesc vasele sangvine
- au putini ganglioni pe traiectul lor: 2-4 ganglioni pe traiectul humeralei
Toate limfaticele membrului superior se indreapta catre ganglionii axilari în
numar de 30-50, asezati in 5 grupuri:
- grupul brahial - pe peretele lateral al axilei - culege limfaticele membrului
superior
- grupul subscapular - pe peretele posterior axilar - culege limfatice din
portiunea inferioara a cefei si regiunea spatelui
- grupul toracic pe peretele intern al axilei - aduna limfaticele glandei mamare
si din portiunea supraombilicala a trunchiului
- grupul central - in centrul axilei, primeste limfa de la primele 3 grupuri si o
trimite spre grupul subclavicular
- grupul subclavicular – este la vârful axilei si primeste aferente de la primele
4 grupuri ganglionare

IV) rect: este segmentul terminal al tubului digestiv si este situat in pelvisul
osos. continua colonul sigmoidiande la niv lui S3 pana la orificiul anal.
directie : coboara anterior de concavitatea sacro-coccigeana, descrie o curba
cu concavitatea anterioara pana la varful coccisului dupa care se recurbeaza
si merge oblic inferior si posterior. Aceste curburi sunt dispuse in plan
sagital.Prezinta si inflexiuni in plan frontal.
Impartire : prezinta doua segmente: rectul pelvin si rectul perineal;
rectul pelvin :are originea la nivelul la care colonul devine fix, iar perineul nu
mai formeaza mezou.
rectul perineal: este oblic de sus in jos si din anterior spre posterior, are
forma de cilindru turtit,prezinta doua orificii : unul superior si unul inferior
care corespunde orificiului anal; lumenul este virtual, devine real in timpul
defecatiei, explorarilor,in timpul interventiilor chirurgicale sau in paralizia
sfincterului striat.
vascularizatie : artera rectala(hemoroidala) superioara pentru rectul pelvin,
artera rectala inferioara pentru rectul perineal; vena rectala superioara aduce
sange de la rectul perineal si se uneste cu venele sigmoidiene varsandu-se in
vena mezenterica inferioara si apoi in vena porta, venele rectale mijlocie si
inferioara vor ajunge in vena iliaca interna si apoi in vena cava inferioara.
Limfaticele superioare merg cu artera rectala superioara si se vor uni cu
limfaticele colonului sigmoid, limfaticele mijlocii ajung la noduri limfatice
iliace interne si noduri imfatice promontoriene, limfaticele inferioare care
sunt anale si cutanate si ajung la noduri limfatice inghino-femurale si anume
la grupul supero-medial.

BILET 5 :

I) calcaneu : este cel mai voluminous os al tarsului

are o forma prismatica
este alungit anteroposterior
este usor turtit transversal
are 6 feţe (superioara, inferioara, laterala, mediala, anterioara, posterioara)
Faţa superioară: prezinta din anterior spre posterior :
- fata talara anterioara
- fata talara mijlocie
- santul calcaneului (când astragalul si calcaneul sunt suprapuse, sanţul
astragalului si sanţul calcaneului formeaza un canal numit sinus tarsi)
- fata talara posterioara
Faţa inferioară: este neregulată , prezintă 3 proeminenţe :
- proeminenţa anterioara, ce dă inserţia ligamentului plantar lung
- proeminenţa posterioară mediala
- proeminenţa posterioară laterala (proeminenta posterioara mediala si
proeminenta posterioara laterala formeaza la acest nivel tuberozitatea
calcaneană)
Faţa laterală: este subcutantă , pe faţa laterală se gaseste o proeminenţă
numită trohleea peroniera (fibulara), ce separa 2 santuri: un şanţ superior si
un şanţ inferior – prin aceste şanţuri alunecă tendoanele muşchilor peronieri
Faţa mediala , este prevazuta cu un sant calcanean pe unde trec de la gamba
la planta tendoane, vase, nervi
santul calcanean este limitat posterior prin tuberozitatea calcaneana, iar
anterior printr-o proeminenta puternica numita sustentaculum tali( pe
sustentaculum tali se sprijina talusul)
fata superioara a sustentaculum tali prezinta fata talara mijlocie a calcaneului
(serveste la articularea si sustinerea calcaneului)
pe fata inferioara sustentaculum tali prezinta un sant pe unde aluneca
tendonul muschiului flexor lung al halucelui
Faţa anterioară ( articulară cuboidală): este concava de sus in jos si convexa
transversal
Faţa posterioară
corespunde călcâiului
jumătatea inferioară a feţei posterioare da insertia tendonului Achile
jumatatea superioara a fetei posterioare corespunde bursei seroase a
tendonului Achile
se poate palpa tuberozitatea calcaneana

II) muschii care leaga membrul superior de trunchi :

M. Trapez
M. Ridicator al scapulei
M. Romboizi;
M. Dintat anterior,
M. Pectoral mic,
M. Subclavicular,
M. Marele si micul rotund;
M. Pectoral mare.
DELTOID: Este cel mai superficial si mai voluminos dintre muschii umarului,
avand o forma triunghiulara.
Origine:
- pe clavicula (1/2 laterala a marginii anterioare)
- pe acromion (marginea laterala)
- pe spina scapulei (1/2 laterala a marginii inferioare)
Traiect: De la insertia proximala, fasciculele musculare coboara spre
humerus astfel:
- Fasciculul anterior (clavicular)- oblic dinainte-inapoi;
fasciculul mijlociu (acromial)- vertical;
- fasciculul posterior (spinal)- oblic dinapoi-inainte.
Insertie: tuberozitatea deltoidiana („V”-ul deltoidian) a humerusului.
Inervatie: nervul axilar
Actiune: Cele trei grupe de fascicule, fac urmatoarele miscari:
- fasciculele anterioare - flexia (antepulsia sau proiectia inainte a
bratului);
- fasciculele mijlocii - abductia bratului;
- fasciculele posterioare - proiectia inapoi si rotatia externa a bratului;
- miscarea de abductie a bratului pana la orizontala este realizata prin
actiunea sinergica a celor trei tipuri de fascicule;
- M. deltoid este cel mai important in natatie: in stilul crawl ridica bratul,
il roteste si il duce inainte;
M. TRAPEZ Origine: protuberanta occipitala externa, linia nuchala superioara,
ligamentul nucal, apofizele spinoase ale vertebrelor C7-T11.
Insertie: - pe clavicula (marginea posterioara a extremitatii
acromiale)- fibrele descendente ale muschiului (superioare)
- pe acromion: fibrele orizontale (mijlocii)
- pe marginea posterioara a spinei scapulare - fibrele ascendente (inferioare)
Inervatie: nervul accesor si ramuri anterioare ale nervilor spinali C3-C4
Actiune: fibrele superioare: ridica umarul si participa la bascularea scapulei
si rotesc capul de partea opusa; fibrele mijlocii: trag scapula spre coloana,
inclina coloana; fibrele inferioare: ridica trunchiul (intervin in catarare)
M. LEVATOR SCAPULAE Este un muschi triunghiular situat in partile laterale
ale cefei
Origine: tuberculul posterior al apofizelor transverse ale vertebrelor
cervicale C1- C4, C5
Insertie: unghiul superior al scapulei.
Inervatie: ramurile anterioare ale nervilor C3-C5
Actiune: este sinergica cu M. trapez, respectiv - ridica scapula in totalitate si
implicit umarul, imprima miscarea de rotatie a scapulei si mentine in pozitie
scapula; cand ia punct fix pe scapula, inclina coloana vertebrala de partea
muschiului contractat, realizand flexia laterala a gatului.
MUSCHII ROMBOIZI MARE SI MIC Sunt acoperiti de muschiul trapez si
muschiul levator scapulae.
Origine: romboid mare: pe apofizele spinoase ale vertebrelor toracale T1-
T4 si vertebra cervicala C7 ; romboid mic: pe procesele spinoase ale
vertebrelor C6-T1
Insertie: pe marginea mediala a scapulei (pentru ambii muschi).
Inervatie: nervul dorsal al scapulei.
Actiune: asemanatoare cu M. levator scapulae si trapez; ridica scapula
(adductia si ridicarea umarului); roteste scapula in jurul unghiului sau lateral
M. DINTAT ANTERIOR Ocupa cea mai mare parte a regiunii antero-laterale a
toracelui
Origine: pe fetele laterale si marginale superioare ale primelor zece coaste.
 Insertia distala: pe marginea mediala a scapulei de la unghiul superior la
cel inferior.
Inervatia: nervul toracal lung.
Actiune:
- cand ia punct fix pe torace: duce scapula inainte si lateral (indepartand
marginea mediala a acesteia de coloana);
- cand ia punct fix pe scapula: ridica coastele- m. inspirator
M. PECTORAL MIC
Origine: prin trei digitatii, pe fata externa a coastelor III-V.
Insertie: procesul coracoid al scapulei.
Inervatie: nerv pectoral medial si lateral.
Actiune:
- cand ia punct fix pe torace: coboara umarul si il proiecteaza inainte,
realizand si bascularea scapulei;
M. SUBCLAVICULAR
Origine: coasta I
Insertie: fata inferioara a claviculei (santul M. subclavicular)
Inervatie: nervul subclavicular.
Actiune: coboara clavicula (si implicit umarul) cu punct fix pe clavicula -
ridica coasta I (inspirator auxiliar).
d ia punct fix pe procesul coracoid: ridica coastele (inspirator auxiliar)
M. ROTUNDUL MIC
Este situat lateral de M. infraspinos. (. 77)
Origine: scapula - fata posterioara, in apropierea marginii laterale.
Traiect: Fibrele sale cu directie oblic ascendenta spre lateral, converg
intr-un tendon care trece posterior de articulatia scapulo-humerala.
Insertie: tuberculul mare al humerusului.
Inervatie: ram colateral din nervul axilar.
Actiune:
- rotatia externa a bratului;
- adductor al bratului.
M. ROTUNDUL MARE
Este alungit, voluminos si puternic (. 75, 76).
Origine: unghiul inferior al scapulei si 1/2 inferioara a marginii laterale
scapulare.
Traiect: Fibrele sale se indreapta in sus, anterior si lateral, fiind
terminate printr-un tendon situat inapoia tendonului M. dorsal mare.
 Insertie: creasta tuberculului mic humeral.
Inervatie: nervul toracodorsal.
Actiune: a) cand ia punct fix pe torace este:
.78 Subscapular
- adductor si rotator intern al bratului, intervenind si in miscarea de
retropulsie (punerea mainilor la spate);
b) cand ia punct fix pe humerus: duce scapula in sus si inainte.
Este foarte important in sport, intervenind, in general, in toate
miscarile de lovire si aruncare si, evident, in natatie (crawl) si skifond
(retropulsia bratului).
. Trapez (m.trapezius)
Inserţia de origine:
- protuberanta occipitala externa (POE), 1/2 interna linia nucala
superioara
- apofizele spinoase ale vertebrelor C7-T12
Inserţia terminală:
- 1/3 laterala marginea posterioara clavicula
- marginea posterioara acromion
- spina omoplatului Inervatie:
-nervul accesor (IX) si ramuri din plexul cervical C3-C4
2. Mare dorsal (m.latissimus dorsi)
Inserţia de origine:
- fata externa si marginea superioara coaste IX-XII
- 1/3 posterioara buza externa creasta iliaca
- apofizele spinoase lombare si creasta sacrata
Inserţia terminală:
- santul bicipital, buza interna a humerusului
Plan II – sunt muşchi vertebroscapulari
Romboid (m.romboideus)
Inserţia de origine:- apofizele spinoase ale vertebrelor C7-D5
Inserţia terminală: - marginea interna omoplat
Inervatie:-nervul dorsal al scapulei C4-C5
2. Angular (ridicator al scapulei) (m.levator scapulae)
Inserţia de origine:- tuberculii posteriori ai apofizelor transverse cervicale
C1-C5
Inserţia terminală: - unghiul superior al om Inervatie:
-nervul dorsal al scapulei C5, ram din plexul brahial
-nervul ridicator al scapulei, ram din plexul cervical omplatului
muschii toracohumerali – sunt reprezentati numai de muschiul mare pectoral
1. Mare pectoral (m.pectoralis major)
Inserţia de origine:- 1/3 interna marginea anterioara clavicula, fata
anterioara stern si cartilajele costale I -V
Inserţia terminală: - buza externa sant bicipital humerus
Inervatie:-nervii pectorali lateral si medial, ramuri din plexul brahial

III) compartm. cav. abdominale : cea mai mare parte a cavitatii

abdominopelvine, localizata intre diafragma si inletul pelvin,separata de cutia
toracica de diafragma, se continua inferior cu cavitatea toracica.
Abdomenul este o camera aproape cilindrica cuprinsa intre marginea
inferioara a toracelui si marginea superioara a pelvisului si membrelor
inferioare. Cranial este delimitat de o linie curba a carui traiect
descrie rebordul coastei a 7-a, unind apendicele xifoid de apofiza spinoasa
T12, iar caudal, delimitarea abdomenului se face prin intermediul liniei care
pleaca de pe simfiza pubiana si traverseaza arcadele inghinale inainte de a
parcurge crestele oaselor iliace, pentru ajunge in final la nivelul santului
interfesier. Apertura toracica inferioara formeaza deschiderea abdominala
superioara inchisa de diafragm, iar inferior, peretele abdominal se continua
cu peretele pelvin de la nivelul stramtorii superioare a pelvisului. Superficial,
limita inferioara a peretelui abdominal este reprezentata de marginea
superioara a membrelor inferioare.
Peretele abdominal constituie un mijloc de observare si palpare a structurilor
osteomusculare ce delimiteaza sau intra in stratigrafia regiunii abdominale
precum: - apendice xifoid, extremitati anterioare coaste 11 si 12.
- simfiza pubiana, tuberculul pubian, spine iliace antero-superioare.
- muschi drepti abdominali, oblic extern.
- apofize spinoase vertebre lombare, creasta iliaca, spine iliace postero-
superioare, grupa musculara sacrolombara.
Camera inchisa de peretele abdominal contine cavitatea peritoneala, ce
comunica in mod liber cu cavitatea pelvina.
IV) uter : .Uterul este organul gestatiei si al parturiţiei (parturitie = naștere)
este un organ musculos cavitar, ce prezinta urmatoarele segmente:
corpul uterului, istmul uterin, colul uterin
este un organ impar, median, situat in centrul pelvisului, intre vezica
urinara(anterior), rect(posterior) si superior vaginului
are forma de “trunchi de con”, turtit anteroposterior, cu baza mare orientata
superior
are o lungime de 6,5 cm, largime de 4 cm, iar grosime de 2 cm(la nulipare); la
multipare lungimea este de 7-8 cm, largimea de 5 cm, iar grosimea de 3 cm
consistenta uterului este ferma; in timpul sarcinii consistenta devine moale
directia uterului este adaptata gestatiei si staticii pelvine
versiunea este inclinatia uterului, in totalitate, fata de axa pelvisului
anteversia - cind uterul este inclinat anterior
retroversia – cind uterul este inclinat posterior
lateroversia dreapta sau stinga – cind uterul este inclinat lateral
flexiunea este inclinatia axului corpului fata de axa colului uterin
anteflexiune – cind unghiul este deschis anterior
retroflexiune – cind unghiul este deschis posterior
normal uterul se afla in anteversie si anteflexie
Mijloacele de fixare: sunt clasificate in 3 grupe:
mijloace de suspensie,mijloace de sustinere, mijloace de orientare
mijloacele de suspensie sunt reprezentate de: ligamentele rotunde,
ligamentele largi, ligamentul lombo-ooforouterin, presiunea hidrostatica a
viscerelor abdominal si presiunea scazuta din cavitatea peritoneala
ligamentul rotund – porneste de la partea anterolaterala a coarnelor uterine,
dedesubtul si inaintea trompei uterine si se insera pe pubis, muntele lui
Venus si in grosimea labiilor mari: ligamentele largi(late) ale
uterului(lig.latum uteri) – se intind de la marginile uterului la peretii laterali
pelvini, cu rol in mentinerea pozitiei central a uterului si impiedicarea
lateroversiei
ligamentul lombo-ooforouterin – provine de la ligamentul lomboovarian si se
continua cu ligamentul uteroovarian
mijloacele de sustinere – reprezinta elementele cele mai active in mentinerea
uterului; sunt reprezentate de suportul visceroperitoneal si de retinaculum
uteri; retinaculum uteri prezinta urmatoarele ligamente: ligamentele
pubovezicouterine, parametrele(ligamentele cardinale), ligamentele
genitosacrate
mijloacele de orientare (de ancorare) – sunt reprezentate de tecile
sacrorectogenitopubiene
Conformatie exterioara: uterul are 3 segmente si prezinta raporturi diferite
pentru fiecare in parte: corpul uterin prezinta 2 fete, o baza si o extremitate
inferioara
Fata viscerala(anterioara) – are raport cu vezica urinara si uneori cu ansele
intestinale
Fata intestinala(posterioara) – are raport cu fata anterioara a rectului pelvin,
cu ansele intestinale, colonul pelvin, trompa uterina si ovarul
Marginea uterului dreapta si stinga - vine in raport cu mezenterul
Fundul uterului – vine in raport cu ansele intestinale si cu colonul pelvin
Extremitatea inferioara – corespunde istmului uterului
istmul uterin – reprezinta jonctiunea dintre corpul si colul uterin
colul uterin – este segmentul inferior al uterului; pe colul uterin se insera
vaginul; in functie de insertia vaginului, colul uterin prezinta 2 portiuni: o
portiune supravaginala si o portiune vaginala
uterul prezinta 3 tunici: tunica seroasa (perimetrium) – situata la exterior
tunica musculara (miometrium) – prezinta 3 straturi: extern, mijlociu si
intern
tunica mucoasa (endometrium) – este foarte subtire si friabila
Vascularizatia: arterele provin din:artera uterina, ram din artera iliaca
interna,artera retrograda – vascularizeaza fundul uterului
artera tubara interna , artera ovariana interna
venele dreneaza in plexurile uterine (pentru reteaua corporeala) si in
plexurile cervicovaginale (pentru reteaua cervicala)
Inervatia: provine din plexul hipogastric inferior, din simpaticul sacrat si din
plexul uteroovarian

BILET 6 :
I) coxal- fete : Fata laterala (externa)
- prezinta in partea ei mijlocie o cavitate mare, numita acetabul (cavitate
cotiloidă)
- la formarea acetabulului contribuie corpul celor 3 oase care constitue
coxalul (ilion, ischion, pubis)
- inferior de acetabul se gaseste un orificiu mare, numit gaura obturatorie, la
formarea ei contribuind ischionul si pubele
- deasupra acetabulului se gaseste fata externa a aripii osului iliac
Cavitatea cotiloidă ( acetabulul)
- este o cavitate profunda, emisferica, care serveste la articulatia cu
femurul
- circumferinta acetabulului este proeminentă si acutită si poarta
numele de sprânceană cotiloidiană (acetabulara)
 - suprafata interioara a acetabulului prezinta o suprafata semilunară,
care este articulara si fosa acetabulului, nearticulara de forma patrulatera,
incadrata de suprafata semilunara
- in portiunea inferioara, cavitatea cotiloida, la unirea ischionului cu
pubele prezinta incizura acetabulului
Gaura obturatorie: - este limitata in cea mai mare parte printr-o margine
ascutita ca o creasta, este acoperita de membrana obturatorie
Aripa iliaca (fata externa) - este usor escavata in portiunea ei mijlocie
- este strabatuta de 3 linii:
- linia gluteala anterioara, merge de la marea scobitura ischiatica în sus
si înainte terminându-se pe marginea superioara, în vecinatatea spinei iliace
anterosuperioare
- linia gluteala posterioara, merge de la marea scobitura ischiatica in sus,
aproape vertical terminîndu-se pe marginea superioara a aripei iliace la
unirea treimii posterioare cu cele doua treimi anterioare
- linia gluteala inferioara, merge de la marea scobitura ischiatica catre
marginea anterioara a aripei iliace
Fata mediala (interna): -este strabatuta de linia arcuată, indreptata oblic de
sus in jos si din posterior spre anterior
- linia arcuată imparte fata interna a osului coxal in 2 portiuni:
- superior – se gaseste o suprafata escavată care numita fosa iliacă
- inferior – se gasesc :
a). suprafata sacropelvina, ce este alcatuita din 2 formatiuni anatomice:
- tuberozitatea iliaca
- faţa auriculară (se articuleaza cu o fata asemanatoare
de pe osul sacru cu care formeaza articulatia sacroiliaca
b). sub fata auriculara se gaseste o suprafata plana ce corespunde
acetabulului
c). anterior de suprafata plana se gaseste gauta obturatorie

II) nervul median : Nervul median este un nerv voluminos al plexului

brahial si contine fibre C5-T1. Coboara pe fata anterioara a muschiului
subscapular si se aseaza la nivelul bratului medial de muschii brahial si
biceps brahial impreuna cu vasele brahiale. La nivelul bratului nu formeaza
nici o ramura si nu inerveaza nici o structura. Se strecoara printre originile
muschiului rotund pronator si apoi pe sub arcada de origine a muschiului
flexor superficial al degetelor. In partea distala a antebratului devine mai
superficial si trece pe sub retinacului flexorilor, prin canalul carpian. La
nivelul antebratului, in portiunea proximala, da ramuri pentru muschii
rotund pronator, flexor radial al carpului, lung palmar si flexor superficial al
degetelor. Apoi formeaza o ramura pur motorie, nervul interosos anterior,
care inerveaza muschii flexor profund al degetelor 2 si 3, flexor lung al
policelui si patrat pronator. Proximal de retinaculul flexorilor da ramura
palmara care inerveaza pielea eminentei tenare si a palmei. La nivelul palmei,
inerveaza primii doi lumbricali si prin ramura tenara muschii abductor scurt
al policelui, capul superficial al flexorului scurt al policelui si opozantul
policelui. Nervii digitali palmari comuni, in numar de trei, se gasesc in
primele trei spatii interosoase si se impart in nervii digitali proprii (cate doi
pentru fiecare spatiu) care inerveaza cutanat fata anterioara a degetelor I-III
si jumatatea laterala a degetului IV.

III) arc aortic: format din aorta ascendenta si crosa aortica

arcul aortic incepe in VS si se termina pe flancul stg al T4
calibrul nu este uniform : o prima dilatatie la niv insertiei valvulelor sigmoide
= bulbul aortei (sinusul Valsalva) ; a doua dilatatie la continuarea portiunii
ascendente cu cea transversala = sinusul aortei (datorat socului undei
sangvine) ; dupa originea arterei subclaviculare stg arcul aortic prezinta o
ingustare marcata = istmul aortei
aorta descendenta : - directie : ascendenta si spre stanga , pana la
extremitatea anterioara a spatiului II ic stang
-ramuri : arterele coronare ;
prezinta doua segmente : intrapericardic , extrapericardic
raporturi intrapericardice : -anterior - pachetul grasos situat la nivelul
marginii superioare a urechiusii drepte, indirect cu peretele anterior al
toracelui si timusul
-posterior- sinusul transvers pericardic
-in dreapta-fata mediala a auriculului drept
-superior- vena cava superioara
-in stanga- trunchiul pulmonar
raporturi extrapericardice: vena cava superioara ( daca se separa cele doua
vase intre ele se formeaza un spatiu in care se vede traheea)
crosa aortica : origine - continua aorta ascendenta
traiect- ascendent, posterior; la stanga , peste fata anterioara a traheei, apoi
posterior, pe partea stanga, coboara la stanga T4 de unde se continua cu aorta
toracica, prin istmul aortic; se afla in mediastinul superior
ramuri- trunchiul brahiocefalic, artera carotida comuna stanga, artera
subclaviculara stanga
raporturi - anterior (la stanga ) : nervi (nervul frenic stang, ram cardiac vagal,
cervical inferior, ram cardiac simpatic cervical superior, vagul stang ) , vena
intercostala superioara stanga, pleura mediastinala stanga si plamunul stang ,
peretele toracic.
posterior : trahee, plexul cardiac posterior, nervul laringeu recurent stang ,
esofag, duct toracic, coloana vertebrala
superior : artera brahiocefalica, artera carotida comuna stanga , artera
subclaviculara stanga
inferior : bifurcarea pulmonara , bronhia principala stanga , ligamentul
arterial , plexulcardiac anterior, nervul recurent laringeu stang

IV) ureter: 25 cm, intre bazinet si vezica urinara , directie in jos si inauntru ,
2 dilatatii (lombara si pelvina) , 4 portiuni ( lombara,iliaca,pelvina, vezicala)
structura: tunica externa(adventicea) conjunctivo-elastica,portiunea
musculara fibre musculare netede , portiunea mucoasa se continua cu
mucoasa vezicala
vascularizatie: in portiunea superioara ramuri din artera renala, in portiunea
mijlocie vasele genitale,in portiunea inferioara artera iliaca primitiva si
arterele vezicale

BILET 7

I) coxal : - este un os turtit, pereche, voluminos, neregulat si asimetric

- este format din 3 oase separate, care se sudeaza definitiv la pubertate:
- ilion, - ischion , - pubis
- orientare – se aseaza inapoi marginea care prezinta o mare scobitura, lateral
fata prevazuta cu o cavitate emisferica (acetabulul), iar in jos scobitura
acestei cavitati
Ilionul : - formeaza portiunea superioara a osului coxal si reprezinta mai mult
din jumatatea lui
- limita inferioara a ilionului este reprezentata de linie conventionala ce trece
prin treimea superioara a acetabulului
- prezinta un corp, care participa la formarea acetabulului si o portiune
superioara, turtita, aripa osului iliac
Ischionul : - cuprinde portiunea posterioara si inferioara a osului coxal
- are un corp si o ramura
- corpul participa la formarea acetabulului, constituind portiunea
posteroinferioara a acetabulului
- corpul se continua cu ramura ce se indreapta inainte
- la limita dintre corp si ramura se gaseste tuberozitatea ischiatica
Pubele (os pubis): - reprezinta portiunea anteroinferioara a osului coxal
- are un corp si 2 ramuri
- corpul participa la formarea portiunii anteroinferioare a acetabulului
- se uneste cu ischionul, la locul de unire gasindu-se eminenta ileopectinee
- de la corp pleaca inainte ramura superioara
- ramura superioara merge in unghi ascutit (unghiul pubelui) si se continua
cu ramura descendenta (inferioara)
- ramura inferioara se uneste cu ramura ischionului, formând impreuna
ramura ischiopubiana
Coxalul - prezinta 2 feţe, 4 margini si 4 unghiuri
Fata laterala (externa) - prezinta in partea ei mijlocie o cavitate mare, numita
acetabul (cavitate cotiloidă)
- la formarea acetabulului contribuie corpul celor 3 oase care constitue
coxalul (ilion, ischion, pubis)
- inferior de acetabul se gaseste un orificiu mare, numit gaura obturatorie, la
formarea ei contribuind ischionul si pubele
- deasupra acetabulului se gaseste fata externa a aripii osului iliac
Cavitatea cotiloidă ( acetabulul): - este o cavitate profunda, emisferica, care
serveste la articulatia cu femurul
- circumferinta acetabulului este proeminentă si acutită si poarta
numele de sprânceană cotiloidiană (acetabulara)
- suprafata interioara a acetabulului prezinta o suprafata semilunară,
care este articulara si fosa acetabulului, nearticulara de forma patrulatera,
incadrata de suprafata semilunara
- in portiunea inferioara, cavitatea cotiloida, la unirea ischionului cu
pubele prezinta incizura acetabulului
Gaura obturatorie : - este limitata in cea mai mare parte printr-o margine
ascutita ca o creasta
- este acoperita de membrana obturatorie
 Aripa iliaca (fata externa): - este usor escavata in portiunea ei mijlocie
- este strabatuta de 3 linii:
- linia gluteala anterioara, merge de la marea scobitura ischiatica în sus
si înainte terminându-se pe marginea superioara, în vecinatatea spinei iliace
anterosuperioare
- linia gluteala posterioara, merge de la marea scobitura ischiatica in sus,
aproape vertical terminîndu-se pe marginea superioara a aripei iliace la
unirea treimii posterioare cu cele doua treimi anterioare
- linia gluteala inferioara, merge de la marea scobitura ischiatica catre
marginea anterioara a aripei iliace
Fata mediala (interna): -este strabatuta de linia arcuată, indreptata oblic de
sus in jos si din posterior spre anterior
- linia arcuată imparte fata interna a osului coxal in 2 portiuni:
- superior – se gaseste o suprafata escavată care numita fosa iliacă
- inferior – se gasesc :
a). suprafata sacropelvina, ce este alcatuita din 2 formatiuni anatomice:
- tuberozitatea iliaca
- faţa auriculară (se articuleaza cu o fata asemanatoare de pe osul sacru cu
care formeaza articulatia sacroiliaca
b). sub fata auriculara se gaseste o suprafata plana ce corespunde
acetabulului
c). anterior de suprafata plana se gaseste gauta obturatorie
Marginea anterioară: - este formata dintr-o portiune verticala ce apartine
ilionului si o portiune orizontala ce apartine pubelui, care fac intre ele un
unghi obtuz de 140°
- de sus in jos marinea anterioara prezintă:
- spina iliacă anterosuperioara
- spina iliacă anteroinferioara
- eminenţa ileopectinee
- suprafaţa pectineală
- tuberculul pubian
Marginea posterioară
- este formata din ileon si ischion
- de sus in jos marginea posterioara prezinta:
- spina iliacă posterosuperioara
- spina iliacă posteroinferioara
 - marea incizură(scobitura) ischiatică
- spina ischiatica
- mica incizură(scobitura) ischiatică
- tuberozitatea ischiatică
Marginea superioară (creasta iliaca): - se intinde de la spina iliacă
anterosuperioara pina la spina iliacă posterosuperioara
- poate fi palpata in intregime sub piele
Marginea inferioară: - se intinde de la tuberozitatea ischiatică pina la unghiul
pubelui
- sub unghiul pubian marginea posterioara prezinta o suprafata ovala, faţa
pubiană, care serveste la articularea cu osul coxal de pe partea opusa, cu are
formeaza simfiza pubiana
Unghiul anterosuperior – este reprezentat de spina iliacă anterosuperioara
Unghiul posterosuperior – este reprezentat de spina iliacă posterosuperioara
Unghiul anteroinferior - este reprezentat de unghiul pubelui
Unghiul posteroinferior – este reprezentat de tuberozitatea ischiatica

II) plex brahial : Plexul brahial, format din anastomozele ramurilor

anterioare ale nervilor spinali C5-T1, are foma unui triunghi cu baza in
regiunea laterala a gatului si varful in axila. Ramurile anterioare ale nervilor
spinali C5-T1 se unesc in trunchiurile plexului; ramurile C5-C6 formeaza
trunchiul superior, ramura C7 trunchiul mijlociu si ramurile C8-T1 se unesc
in trunchiul inferior. La scurta distanta dupa formarea lor, trunchiurile se
divid in cate doua ramuri, anterioara si posterioara. Toate aceste ramuri
posterioare se unesc in fasciculul posterior. Ramurile anterioare ale
trunchiurilor superior si mijlociu se unesc in fasciculul lateral, iar ramura
anterioara a trunchiului inferior formeaza fasciculul medial.
Fasciculul posterior da nastere la doua ramuri terminale, nervii radial si
axilar. Celelalte fascicule dupa ce dau cateva ramuri colaterale si terminale
(nervii ulnar, musculocutanat, cutanat antebrahial medial), se unesc formand
nervul median.
Topografic, plexul brahial prezinta o parte supraclaviculara si o parte
infraclaviculara. Din prima se desprind nervii dorsal scapular, toracic lung si
suprascapulari. Parte infraclaviculara incepe la trecerea plexului prin spatiul
dintre prima coasta si clavicula si formeaza restul nervilor desprinsi din
plexul brahial.
III) aorta ascendenta : : - directie : ascendenta si spre stanga , pana la
extremitatea anterioara a spatiului II ic stang
-ramuri : arterele coronare ;
prezinta doua segmente : intrapericardic , extrapericardic
raporturi intrapericardice : -anterior - pachetul grasos situat la nivelul
marginii superioare a urechiusii drepte, indirect cu peretele anterior al
toracelui si timusul
-posterior- sinusul transvers pericardic
-in dreapta-fata mediala a auriculului drept
-superior- vena cava superioara
-in stanga- trunchiul pulmonar
raporturi extrapericardice: vena cava superioara ( daca se separa cele doua
vase intre ele se formeaza un spatiu in care se vede traheea)

IV) splina : este un organ parenchimatos, limfoid, in legatura intima cu

sistemul venos port
este situata profund in partea stinga a etajului supramezocolic
este o glanda vasculara cu functie limfo- si hematopoietica (hemopoieză -
formarea globulelor roșii și albe din sânge)
participa la distrugerea hematiilor imbatrinite
are rol important in metabolismul fierului, bilirubinei, functie antitoxica si
endocrina
este un organ toracoabdominal, plasat in spatial subfrenic sting si ocupa loja
splenica
loja splenica este delimitata:
superior – bolta diafragmatica
posterior – bolta diafragmatica
lateral – bolta diafragmatica
anterior – stomac
inferior – coasta XI, glanda suprarenala stinga, rinichiul sting
forma splinei este ovoida
greutatea splinei variaza de la 200 la 230 grame
lungime 13 cm, largime 7 cm, grosime 3-5 cm
are culoare rosie-violeta
consistenta este friabila
Mijloacele de fixare:
legatura cu organele vecine prin: epiplonul pancreaticosplenic, epiplonul
gastrosplenic
ligamentul colofrenic sting
consola osteoviscerala
Conformatie exterioara: prezinta 2 fete, 2 margini si 2 extremitati
Faţa diafragmatica (laterala) – este neteda si convexa in toate sensurile; vine
in contact cu fata inferioara a diafragmului
Fata viscerala(medial) – este subimpartita in 3 fete: fata gastrica, fata renala
si fata colica
Marginea superioara – delimiteaza fata diafragmatica de fateta gastrica
Marginea inferioara – face separarea dintre fata diafragmatica si fateta renala
Extremitatea posterioara – vine in raport cu vertebrele toracale T10-T11 si
cu gitul coastei XI
Extremitatea anterioara – prezinta faţeta colică
Vascularizatia splinei:artera splenica – este ram din trunchiul celiac, ram din
aorta abdominala
vena splenica – se varsa in vena mezenterica inferiora, cu care formeaza apoi
trunchiul splenomezenteric, ce conflueaza cu vena mezenterica inferioara si
formeaza vena porta
Inervatia splinei: este vegetativa si provine din plexul solar

BILET 8

I)coxal margini si unghiuri : Marginea anterioară

- este formata dintr-o portiune verticala ce apartine ilionului si o portiune
orizontala ce apartine pubelui, care fac intre ele un unghi obtuz de 140°
- de sus in jos marinea anterioara prezintă:
- spina iliacă anterosuperioara
- spina iliacă anteroinferioara
- eminenţa ileopectinee
- suprafaţa pectineală
- tuberculul pubian
Marginea posterioară - este formata din ileon si ischion
- de sus in jos marginea posterioara prezinta:
- spina iliacă posterosuperioara
- spina iliacă posteroinferioara
- marea incizură(scobitura) ischiatică
 - spina ischiatica
- mica incizură(scobitura) ischiatică
- tuberozitatea ischiatică
Marginea superioară (creasta iliaca)
- se intinde de la spina iliacă anterosuperioara pina la spina iliacă
posterosuperioara
- poate fi palpata in intregime sub piele
Marginea inferioară
- se intinde de la tuberozitatea ischiatică pina la unghiul pubelui
- sub unghiul pubian marginea posterioara prezinta o suprafata ovala, faţa
pubiană, care serveste la articularea cu osul coxal de pe partea opusa, cu are
formeaza simfiza pubiana
Unghiul anterosuperior – este reprezentat de spina iliacă anterosuperioara
Unghiul posterosuperior – este reprezentat de spina iliacă posterosuperioara
Unghiul anteroinferior - este reprezentat de unghiul pubelui
Unghiul posteroinferior – este reprezentat de tuberozitatea ischiatica

II) plex brahial : Plexul brahial, format din anastomozele ramurilor

anterioare ale nervilor spinali C5-T1, are foma unui triunghi cu baza in
regiunea laterala a gatului si varful in axila. Ramurile anterioare ale nervilor
spinali C5-T1 se unesc in trunchiurile plexului; ramurile C5-C6 formeaza
trunchiul superior, ramura C7 trunchiul mijlociu si ramurile C8-T1 se unesc
in trunchiul inferior. La scurta distanta dupa formarea lor, trunchiurile se
divid in cate doua ramuri, anterioara si posterioara. Toate aceste ramuri
posterioare se unesc in fasciculul posterior. Ramurile anterioare ale
trunchiurilor superior si mijlociu se unesc in fasciculul lateral, iar ramura
anterioara a trunchiului inferior formeaza fasciculul medial.
Fasciculul posterior da nastere la doua ramuri terminale, nervii radial si
axilar. Celelalte fascicule dupa ce dau cateva ramuri colaterale si terminale
(nervii ulnar, musculocutanat, cutanat antebrahial medial), se unesc formand
nervul median.
Topografic, plexul brahial prezinta o parte supraclaviculara si o parte
infraclaviculara. Din prima se desprind nervii dorsal scapular, toracic lung si
suprascapulari. Parte infraclaviculara incepe la trecerea plexului prin spatiul
dintre prima coasta si clavicula si formeaza restul nervilor desprinsi din
plexul brahial.
III) aorta ascendenta : directie : ascendenta si spre stanga , pana la
extremitatea anterioara a spatiului II ic stang
-ramuri : arterele coronare ;
prezinta doua segmente : intrapericardic , extrapericardic
raporturi intrapericardice : -anterior - pachetul grasos situat la nivelul
marginii superioare a urechiusii drepte, indirect cu peretele anterior al
toracelui si timusul
-posterior- sinusul transvers pericardic
-in dreapta-fata mediala a auriculului drept
-superior- vena cava superioara
-in stanga- trunchiul pulmonar
raporturi extrapericardice: vena cava superioara ( daca se separa cele doua
vase intre ele se formeaza un spatiu in care se vede traheea)

IV) pancreas: este o glanda mixta exocrina si endocrina ce participa la

digestie si metabolismul glucidelor
- are forma alungita transversal, cu 4 portiuni:
- capul pancreasului, cuprins in cadrul duodenal
- gâtul pancreasului, face legatura intre cap si corp si prezinta superior
şanţul duodenal si inferior şanţul mezenteric
- corpul pancreasului, inconjoara flancul sting al coloanei vertebrale
- coada pancreasului, ajunge in hilul splinei
- este un organ profund, retroperitoneal, plasat transversal la nivelul
abdomenului posterior, cu capul orientat spre dreapta, in potcoava
duodenala
- pancreasul se gaseste in loja pancreatica, delimitata astfel:
- superior: plan ce trece prin extremitatea anterioara a coastei a VIII-a
- inferior: plan ce trece la 2 cm deasupra ombilicului
- dreapta: plan vertical trasat la 4 cm de linia mediana
stanga: plan vertical la 2 cm de linia medioclaviculara stinga
- scheletotopic capul pancreasului corespunde vertebrelor L2-L3
- pancresul are forma unui „ciocan cu mâner”, turtit anteroposterior si
prezinta o curbura cu concavitatea posterioara ce imbratiseaza lordoza
coloanei vertebrale lombare
- are lungime de 15-20 cm, 4-5 cm inaltime, 2-3 cm grosime, si greutatea de
60-70 g
- are culoare alb-rozie spre roz intens
- consistenta este mai scazuta decat a ficatului si prezinta aspect extern
lobulat
Mijloace de fixare - potcoava duodenala
- vasele sangvine: trunchiul celiac si a. mezenterica superioara
- fasciile de acolare:
- retroduodenopancreatica dreapta si stinga
- preduodenopancreatica supra si submezocolica
- retromezogastrica
- peritoneul parietal posterior
Conformatie exterioara: capul pancreasului, cuprins in potcoava duodenala
prezinta 2 fete si 3 margini:
fata anterioara vine in raport cu: radacina mezocolonului transvers, artera
pancreaticoduodenala dreapta superioara, artera gastroepiploica dreapta,
artera colica dreapta superioara
fata posterioara are rapoarturi cu: arcadele duodenopancreatice, ductul
coledoc, ductele pancreatice, vena porta, vena cava inferioara, vasele renale
drepte, pilierii diafragmului si corpii vertebrelor lombare II si III
marginea superioara are raporturi cu: portiunea superioara a duodenului
marginea dreapta vine in raport cu: portiunea descendenta a duodenului
marginea inferioara – trimite spre stinga o prelungire, denumita procesul
uncinat sau pancreasul mic a lui Winslow
colul pancreasului(istmul), face legatura dintre cap si corp si este cuprins
intre portiunea superioara a duodenului, superior, si vasele mezenterice
superioare, inferior ; prezinta 2 fete:
fata anterioara – este retroperitoneala, corespunde peretelui posterior al
bursei omentale, prin intermediul careia vine in raport cu pilorul
fata posterioara – corespunde venei mezenterice superioare si originei venei
porte
corpul pancreasului, are forma unei prisme triunghiulare si prezinta 3 fete si
3 margini:
fata anterioara – este retroperitoneala, corespunde peretelui posterior al
bursei omentale
fata posterioara – are raporturi cu vena splenica, vena mezenterica inferioara
fata inferioara – este situata deasupra radacinii mezocolonului transvers, a
unghiului duodenojejunal si a arterei pancreatice inferioare a lui Testut
marginea superioara –este in raport cu trunchiul celiac, cu plexul
solar(ganglionul semilunar sting) si cu artera splenica
coada pancreasului – este mobila, situata in epliplonul pancreaticosplenic;
are raport cu vasele splenice, plasate pe fata anterioara a cozii si cu hilul
splinei
Vascularizatie : - trunchiul celiac, ram din aorta abdominala
- a mezenterica superioara, ram din aorta abdominala
- aa pancreaticoduodenale superioare si inferioare
Venele au aceeasi dispunere ca si arterele: v. pancreticoduodenala
superioara, v. pancreticoduodenala inferioara, vv pancreatice
Inervatia - este vegetativa, din plexul celiac

BILET 9

I) axis : - Vertebra cervicala 2 se mai numeste AXIS – prezinta dintele axisului

se numeşte axis (Axis). Corpul axisului prezintă pefaţa sa superioară o
ridicătură verticală care se numeşte apofiza odontoidă sau dinteleaxisului (
dens), care este de fapt corpul atalsului. Apofiza odontoidă este formatădintr-
o bază care este sudată de corpul axisului, o porţiune mai strâmtă numită gât,
şiun cap care prezintă: pe faţa anterioară – faţeta articulară anterioară (facies
articularis anterior ) pentru focvea dentis şi posterior - câte o faţetă
articulară posterioară
( facies articularis posterior ) pentru ligamentul transvers al axisului.Gaura
vertebrală are forma unei inimi de carte de joc. Apofiza spinoasă este
foartelăţită transversal şi este bituberculată. Apofizele transverse sunt foarte
scurte şi vârfullor nu este bituberculat. Apofizele articulare superioare
privesc în sus şi înafară iar apofizele articulare inferioare situate înafara
apofizelor transverse privesc în jos şiînainte
Corpul vertebral este mic cu apofize semilunare superioare /scobituri
inferioare
- gaura vertebrală este triunghiulară
- apofiza spinoasă este scurtă si bifidă
- prezinta gaură transversă pe apofizele transverse
- apofizele articulare sunt plane, transversale
- lamele vertebrale sunt late

II) artera femurala + profunda : continua artera iliaca externa de la arcada

crurala(ligamentul inghinal – ţine de la tuberculul pubian până la spina iliacă
antero-superioara) până la al 4-lea inel al muschiului mare adductor(se
gaseste superointern de condilul femural intern), de unde îşi schimbă numele
în artera poplitee
- este însoţită de vena femurală (care o încrucişează dinspre intern spre
extern si în final o incruciseaza posteroxtern) si de nervul safen intern
(anterior)
- artera femurala prezinta 3 portiuni: artera femurala comuna, artera
femurala superficiala si artera femurala profunda
Artera femurala profundă
Colaterale: - circumflexa anterioara sau externa (circumflexa femoris
lateralis)- merge în grosimea muschiului vast extern (cvadriceps)
- circumflexa posterioara sau interna (circumflexa femoris medialis) - dă
ramuri musculare, articulare, osoase (pentru capul femural)
- perforantele superioara, mijlocie si inferioara - se anastomozează între ele
si cu circumflexa posterioară şi irigă regiunea posterioară a coapsei

III) mediastin : Mediastinul imbraca in ansamblu forma unei piramide

cvadrangulare delimitate astfel:
● anterior – de peretele sternocondral
● posterior – de coloana vertebrala toracica
● lateral – de foitele pleurale mediastinale
●inferior – spatial mediastinal este separat de cel abdominal prin
diafragma
●superior – comunica larg cu spatiile si viscerele gatului prin defileul
cervico-toracic.
Peretele anterior
→ este reprezentat de → stern
→ articulatiile condrosternale
Sternul, os lat cu structura spongioasa, are trei portiuni:
- manubriul sternal (superior)
- corpul propriu-zis (mijlociu)
- apendicele xifoid (inferior)
Peretele posterior → corespunde peretelui posterior al toracelui:
- in zona mediana este reprezentat de fata anterioara a corpurilor vertebrale
si a discurilor intervertebrale
- lateral de articulaţiile costo-vertebrale si costo-transversare.
Bilateral, peretele posterior al mediastinului este marginit de reflexiunea
posterioara a pleurei mediastinale, care formează la acest nivel, recesurile
costomediastinale posterioare, drept si stâng.
Limita superioara a mediastinului : → se înscrie in perimetrul deschiderii
toracice superioare.
→ corespunde unui plan oblic, care uneşte marginea superioara a
manubriului sternal cu discul intervertebral dintre a VII-a vertebra cervicala
si prima vertebra toracica.
Regiunea cervico-toracica este impărtita, din punct de vedere topographic, in
trei zone: - una mediana interapexiana
- doua laterale, care corespund cupolelor cervico-toracice dreapta si stânga.
Limita inferioara a mediastinului : → se înscrie in porţiunea mijlocie a
diafragmei, la nivelul deschiderii inferioare a toracelui. Ea este delimitata
anterior, de apendicele xifoid si de ultimele articulatii sterno-costale,
posterior, de corpul celei de a XII-a vertebra toracice,
lateral de recesul freno-pericardic sau freno-mediastinal stang si drept.
Prin structura sa morfologica, porţiunea mijlocie a diafragmei realizează
relaţii strânse cu elementele mediastinale care o străbat.
Peretele lateral drept al mediastinului este reprezentat de pleura
mediastinala dreapta. Aceasta delimitează fata laterala a mediastinului de
cavitatea pleurala dreapta si de plămânul drept. Suprafaţa pleurei
mediastinale este foarte neregulata, deoarece ea reproduce cu fidelitate
relieful formaţiunilor de pe fata laterala a mediastinului, la care adera prin
intermediul fasciei endotoracice. La liniile de contact cu peretele anterior si
cu cel posterior al cutiei toracice, pleura mediastinala dreapta se reflecta si se
continua cu pleura costala, realizând la nivelul fiecăreia dintre aceste
reflexiuni cate un fund de sac: costo-mediastinal posterior si costo-
mediastinal anterior. In partea inferioară, pleura mediastinala se continua cu
cea diafragmatică si formează, la linia de reflexiune, fundul de sac freno-
mediastinal. In partea superioara, pleura mediastinala dreapta se continua la
nivelul vestibulului mediastinal cu versantul medial al domului pleural.
Peretele lateral stâng al mediastinului este reprezentat de pleura
mediastinală stângă. Acesta se mulează peste formaţiunile care corespund
fetei stângi a mediastinului, la care adera mai mult sau mai puţin strâns, prin
intermediul fasciei endotoracice. La linia de întâlnire cu peretele toracic,
pleura mediastinală stângă se reflectă si se continuă cu pleura costala
formând: anterior – fundul de sac costomediastinal anterior stang,
posterior – in santul costo-vertebral, fundul de sac costomediastinal
posterior,
caudal – in contact cu diafragma, fundul de sac freno-mediastinal stang,
cranial – se continua cu pleura apicala si participa la formarea domului
pleural stang.

IV) duoden : - este portiunea initiala, fixa si profunda a intestinului subtire ,

cuprinsa intre pilor si flexura duodenojejunala; se gaseste in stransa legatura
cu pancreasul cu care constituie complexul duodenopancreatic
- duodenul prezinta 4 portiuni despartite de 3 flexuri:
- I portiune (DI) (partea superioara) se imparte intr-un segment stang,
mobil, intraperitoneal si un segment drept, fix, retroperitoneal; cele doua
segmente sunt despartite de artera gastroduodenala
- a II-a portiune (DII)(partea descendenta) este impartita de radacina
mezocolonului transvers in doua segmente: supra/submezocolic
- a III-a portiune (DIII)(partea orizontala) este impartita de radacina
mezenterului in portiune dreapta si o portiune stinga
- a IV-a portiune (D IV)(partea ascendenta) este submezocolica
- flexura superioara este intre DI-DII,
- flexura inferioara este intre DII-DIII,
- flexura duodenojejunala este intre D IV si prima ansa jejunala
- duodenul este situat profund, la nivelul peretelui abdominal posterior,
anterior de coloana vertebrala lombara, retroperitoneal, cu exceptia
segmentului sting al D I care este intraperitoneal
- duodenul se gaseste in loja duodenala delimitata:
- superior: orizontala dusa prin cartilajul coastei VIII
- inferior: orizontala dusa prin ombilic
- la dreapta: verticala la 7 cm de linia mediana
- la stinga: verticala la 5 cm de linia mediana
- duodenul are aspectul unui inel incomplet, numit si cadrul duodenal, cu o
lungime de 24-28 cm (pe portiuni 5 – 9 – 8 - 6 cm); Ø=3 cm
Mijloacele de fixare ale duodenului: - continuarea cu stomacul
- ductul coledoc si ductele pancreatice - vasele si nervii duodenului
- peritoneul parietal posterior (ppp)
Conformatie exterioara si raporturi: partea superioara(D1) – are 5 cm
lungime, are o directie oblica superioara, la dreapta si posterioara, spre
flancul drept al primei vertebre lombare; se indreapta spre colil vezicii biliare
si prezinta 2 segemente: un segment sting mobil, intraperitoneal si un
segment drept fix, retroperitoneal
Raporturi: anterior: fata viscerala a ficatului, colul vezicii biliare, raport ce
explica aparitia fistulelor bilioduodenale
posterior: vena porta, ductul coledoc, artera gastroduodenala
superior: epiplonul(omentul) mic, ce contine pediculul hepatic
inferior: epiplonul(omentul) mare, marginea superioara a capului
pancreasului
partea descendenta(DII) – este verticala si coboara pe flancul drept al
vertebrelor lombare II, III si IV; are lungime de 9 cm si este incrucisata
anterior de colonul transvers si mezoul sau, ce imparte portiunea a II- a a
duodenului(DII) in 2 segmente: un segment supramezocolic si un segment
submezocolic
raporturi: anterior: - segmentul supramezocolic vine in raport cu fata
viscerala a ficatului, pe care determina impresiunea duodenala
- segmentul submezocolic vine in raport cu ansele intestinale
posterior: vine in raport cu vena cava inferioara, partea mediala a fetei
anterioare a rinichiului drept, hilul renal si elementele pediculului sau(vasele
renale, pelvisul(bazinetul) renal si portiunea incipienta a ureterului drept)
marginea dreapta: vine in raport cu ficatul in partea superioara si cu colonul
ascendent in partea inferiora
marginea stinga: are raport intim cu capul pancreasului;
in portiunea descendenta a duodenului(DII) se deschide ductul coledoc si
ductul pancreatic principal, la nivelul papilei mari; la nivelul papilei mici se
deschide ductul pancreatic accesoriu(Santorini)
partea orizontala(DIII) – este plasata transversal, anterior de vertebra L4; are
o lungime de 8 cm si este mulata pe fata anterioara a proeminentei coloanei
lombare si pe flancurile sale
anterior: vine in raport cu ansele intestinului subtire
posterior: vine in raport cu muschiul psoas drept, vena cava inferioara, aorta
abdominala, vasele genitale drepte si stingi
portinea orizontala(DIII) a duodenului se afla cuprinsa in „pensa arteriala
aorticomezenterica” formata posterior de aorta abdominala si anterior de
artera mezenterica superioara
portiunea ascendenta(DIV) – are o lungime de 6 cm, este oblica pe flancul
sting al coloanei vertebrale
raporturi: anterior: vine in raport cu fata posterioara a tuberozitatii mici
gastrice, colonul transvers si ansele intestinului subtire
posterior: muschiul psoas sting, vasele genitale si renale stingi
marginea dreapta: aorta abdominala
marginea stinga: marginea mediala a rinichiului sting

Vascularizatie : Artere provin din 2 surse:

- a. gastroduodenala, ram din a.hepatica comuna, ram din trunchiul celiac,
ram din aorta abdominala - a. mezenterica superioara
Venele:- dreneaza in arcadele venoase duodenopancreatice
Inervatia - plexul celiac, ganglionii semilunari si mezenterici superiori

BILET 10

I)sacrum : - este un os median, nepereche situat in continuarea coloanei

vertebrale - sacru formeaza cu ultima vertebra lombara (L5) un unghi numit
promontoriu, care are valoarea de 120-130°, de o mare importanta in
obstetrica - osul sacru prezinta: o fata anterioara(pelvina), o fata
posterioara(dorsala), 2 fete laterale, o baza si un virf
- fata anterioara: - este concava
- pe linia mediana a fetei anterioare se afla o coloana osoasa, ce provine din
sudarea celor 5 corpi vertebrali
- prezinta 4 linii transversale, ce reprezinta locurile de sudura ale celor 5
vertebre
- prezinta 4 perechi de gauri anterioare prin care trec ramurile ventrale ale
nervilor spinali sacrali
- fata posterioara: - este convexa
- pe linie mediana prezinta creasta sacrala mediana; sub creasta sacrala sa
gaseste orificiul canalului sacral delimitat de 2 mici creste numite coarnele
sacrale
- lateral de creasta sacrala mediana se gasesc santurile sacrale
- lateral de crestele sacrale mediane se gasesc creastele sacrale
intermediare
- lateral de creastele sacrale intermediare se gasesc gaurile sacrale
posterioare
- lateral de gaurile sacrale posterioare se gasesc creastele sacrale laterale
- fetele laterale: - sunt triunghiulare
- prezinta 2 fete auriculare care servesc la articularea cu osul coxal
- posterior de fetele auriculare prezinta o suprafata rugoasa numita
tuberozitatea sacrala
- baza sacrului : - prezinta o suprafata ovalara mediana care este fata
superioara a corpului primei vertebre sacrale
- posterior de fata superioara a corpului primei vertebre sacrale se
gaseste orificiul superior al canalului sacral
- lateral de fata superioara a corpului primei vertebre sacrale se gasesc
aripioarele sacrale
- virful sacrului – prezinta o suprafata articulara pentru coccis
- canalul sacral: - strabate osul sacru, continuand canalul vertebral
- se termina maduva spinarii prin „coada de cal”

II) pedicul pulmonar : pediculul pulmonar drept : este format din bronhia
principala dreapta, artera pulmonara dreapta, vene pulmonare drepte, vasele
bronsice, limfatice si nervi peribronsici ; raporturi intrinseci : anterior si
inferior de bronhie se afla artera pulmonara dreapta, ant si inf de artera se
gaseste vena pulmonara superioara dreapta, inf de bronhie se situeaza vena
pulmonara inferioara dreapte, post de bronhie se afla vasele bronsice, nodulii
limfatici si fibrele nervoase pulmonare se dispun peribronsic; raporturile
extrinseci : ant vena cava superioara si nervul frenic drept, post nervul
vagdrept si vena azygos, superior crosa venei azygos, inferior ligamentul
pulmonar
pediculul pulmonar stang : este format din bronhia principala stanga , artera
pulmonara stanga , venele pulmonare stangi , vasele bronsice, limfatice si
nervi peribronsici ; raporturile intrinseci : ant si superior artera pulmonara
stanga care trece apoi pe deasupra bronhiei lobare superioare stangi , inf se
gaseste vena pulmonara stanga inferioara, ant si inf se gaseste vena
pulmonara stanga superioara; post se gasesc vasele bronsice formate de doua
artere bronsice se dispun pe fata posterioara de-a lungul marginii superioare
si inferioare a bronhiei principale, nodulii limfatici si plexurile nervoase se
dispun peribronsic; raporturi extrinseci ale pediculului pulmonar stang : ant
nervul frenic stang, post esofagul aorta toracica descendenta si nervul vag
stang, superior crosa aortei nervul laringeu recurent stang, inferior
ligamentul pulmonar .
III) jejun-ileon : este segmentul cuprins intre duoden si intestinul gros (i.g.);
reprezinta portiunea mobila a intestinului subtire cu rol in finalizarea
digestiei si absorbtia intestinala
- este inseparabil de mezenter care il ancoreaza de peretele abdominal
posterior
- intestinul subtire prezinta 2 portiuni
- jejunul – reprezinta portiunea initiala, primele 2/5 din lungimea
intestinului subtire
- ileonul – reprezinta ultimele 3/5 din lungimea intestinului subtire
- nu exista o limita neta intre ele; limita se considera a fi reprezentata de locul
unde a 8-a ansa incruciseaza muschiul psoas stâng
- intestinul subtire mezenterial este foarte lung, si este format din 14-16 anse
ce incadreaza o portiune de mezenter numita fald; lungimea unei anse este
de aproximativ 20-40 cm, lungimea totala a intestinului subtire fiind de 5-6
m; calibrul este descrescator, Ø 3>1,5 cm
- culoarea intestinului mezenterial este variabila, roz pal - roz violaceu
- consistenta moale, depresibil
Mijloace de fixare: - mezenterul - reprezinta cel mai important factor de
mentinere al pozitiei intestinului mezenterial - leaga jejunoileonul de
peretele abdominal posterior avand forma unui „evantai” (insertie
posterioara a mezenterului este de 10-20 cm la nivelul marginii sale
posterioare ce adera la peretele abdominal posterior, si de 6-7 m la nivelul
marginii anterioare, viscerale si intestinale a mezenterului); largimea
mezenterului este de 12-18 cm
- presiunea intraabdominala
Vascularizatia - arterele care iriga jejunoileonul provin din a mezenterica
superioara
- a mezenterica superioara este ramul colateral ventral al aortei abdominale,
vascularizeaza o parte din duoden, pancreas, intestinul subtire si intestinul
gros; originea a mezenterice superioare este la 1 cm sub trunchiul celiac, la
nivelul L1, pe fata anterioara a aortei abdominale
Colaterale ale a mezenterice superioare:
- a pancreaticoduodenala inferioara
- a colica dreapta superioara
- a colica dreapta mijlocie
- a ileobicecoapendiculocolica
- a colica medie
 - a pancreatica stinga inferioara
- arterele duodenojejunale
- arterele jejunoileale
Venele dreneaza catre arcade venoase care vor forma vena mezenterica
superioara, ce impreuna cu trunchiul splenomezenteric formeaza vena porta
Inervatia
- plexul mezenteric superior

IV) artera poplitee : - continua artera femurala superficiala de la inelul celui

de-al treilea adductor, trece prin spatiul popliteu pana la arcada solearului
unde se imparte in:
- artera tibiala anterioara - trunchiul tibioperonier
- este insotita de vena poplitee si nervul sciatic popliteu intern
Colaterale: - articularele superioare, interna si externa (genus superior
medialis/lateralis) înconjura marginile femurului si dau cate un ram profund
(pentru os si muschii vecini) si altul superficial (participa la cercul vascular
perirotulian)
- articulara mijlocie (genus media) – da ramuri pentru ligamentele
încrucişate, sinovială si femur
- articularele inferioare: interna si externa (genus inferior medialis/lateralis)
- iau nastere la nivelul interliniului articular, inconjura tuberozitatea tibiei;
iau parte la formarea cercului arterial perirotulian
- arterele gemelare interna si externa (surales) – vascularizeaza muschii
gemeni respectivi

BILET 11
I) talus/astragalul : este un os situat in vârful masivului tarsian, fiind
interpus intre calcaneu si navicular
este format din corp, cap si col
Orientare : se aseaza capul inainte
in sus trohleea astragalului de pe fata superioara a astragalului
lateral – fata articulara triunghiulara
Astragalul prezinta 6 feţe : anterioara, posterioara, superioara, inferioara ,
laterala, mediala
Faţa superioara : este cea mai mare parte articulara , prezinta trohleea
astragalului prelungita medial cu fetisoara maleolara mediala si lateral cu
fetisoara maleolara laterala
trohleea astragalului prezinta 1 sanţ ateroposterior, 2 proeminente si 2
margini (marginea laterala este mai inalta decit marginea mediala)
fetisoara maleolara mediala are forma unei virgule, iar fetisoara maleolara
laterala are forma unui triunghi
fata superioara a astragalului se articuleaza cu scoaba gambiera, care este
formata din fata articulara inferioara a epifizei distale a tibiei, maleola
mediala si maleola laterala
Faţa inferioara : -prezinta din anterior spre posterior 3 feţişoare articulare
pentru calcaneu : faţa calcaneana anterioara , faţa calcaneana mijlocie , faţa
calcaneana posterioara
- între fata calcaneana posterioara si fata calcaneana mijlocie se afla
santul talusului
Faţa laterala : - prezinta procesul lateral al talusului – pe care se sprijina
fetisoara maleolara laterala a astragalului
Faţa mediala – este neregulata si da insertiile unor ligamente
Faţa anterioara : - prezinta capul talusului, care prezinta faţa articulara
naviculara
Faţa posterioara: - prezinta procesul posterior al talusului, care este
străbătut de un şanţ limitat de 2 tuberculi : un tubercul lateral si un tubercul
medial; santul este strabatut de tendonul muschiului flexor lung al halucelui
ulna=cubitus

II) artera ulnara/cubitala : este ramul intern de bifurcatie al arterei

humerale
- ţine de la 2-3 cm sub plica cotului până la marginea inferioară a regiunii
palmare; este însoţită de 2 vene satelite
- se anastomozează cu radiopalmara formând arcada palmara superficială
- nervul median o încrucişează anterior în partea superioară, trecând catre
linia mediana a antebraţului, iar nervul cubital o însoteste in partea internă
- în 1/3 superioara are o directie oblica, in jos si înauntru, iar în rest este
verticală
raporturi: - în portiunea oblica : - anterior sunt muschii epitrohleeni (rotund
pronator, mare palmar, mic palmar, flexor comun superficial degete)
- posterior se gasesc muschiul brahial anterior si muschiul flexor comun
profund degete
- în portiunea verticala :- intern – muschiul cubital anterior( este muschiul
satelit al arterei cubitale)
 - extern – muschiul flexor comun superficial degete
- posterior – muschiul flexor comun profund degete
- anterior – aponevroza antibrahiala superficiala si profunda si pielea
Colaterale: - trunchiul arterelor recurente cubitale
-dă un ram anterior, care merge preepitrohlean
-dă un ram ram posterior, care merge retroepitrohlean
- trunchiul interosoaselor
- ram anterior
- ram posterior
- ramuri musculare
- cubitodorsala
- se anastomozeaza cu similara din artera radială
- transversa anterioara a carpului
- se anastomozează cu artera transversa anterioară a carpului, din artera
radială
- cubitopalmara
- se anastomozează cu artera radială, formând arcada palmară profundă

III) vena azygos : se gaseste in partea inferioara si posterioara a toracelui, in

mediastinul posterior. Origine: pe fata posterioara a venei cave inferioare, la
nivelul originii venelor renale; Formare: prin unirea a doua radacini : externa
( vena lombara ascendenta si vena subcostala a 12a intercostala) , interna
( din vena renala , mai rar din vena cava inf inconstanta)
traiect: strabate diafragmul(prin orificiul aortei ) se alatura flancului drept al
coloanei vertebrale pana la T4, unde formeaza o crosa ce trece superior de
pediculul pulmonar drept si se varsa in VCS (vena cava superioara)
prezinta doua portiuni : verticala si orizontala
portiuna verticala are raporturi : ant cu esofagul, post cu artere intercostale
drepte si cu coloana vertebrala, lateral cu pleura mediastinala dreapta,
medial cu ductul toracic si aorta (ductul toracic fiind situat intre vena azigos
si aorta)
portiunea orizontala are raporturi : inf cu pediculul pulmonar stang, lateral
cu fata mediastinala a plamanului stang, medial cu flancul drept al esofagului
cu nervul vag drept si cu flancul drept al traheei.
afluenti: vene intercostale posterioare drepte, vene intercostale superioare
drepte, vene mediastinale,vena hemiazigos accesorie si vena hemiazigos.
IV) tuba uterina/trompa uterina: Trompele uterine (tubele uterine) a lui
Fallope
- trompa unterina este un conduct musculomembranos cu functia de duct
pentru ovul, spermatozoid si zigot
- trompele sunt 2 conducte, simetrice(dreapta si stinga), care se dispun
transversal intre ovar si uter
- fiecare trompa uterina prezinta:orificiul abdominal al tubei uterine,
infundibulul tubei uterine sau pavilionul trompei, ampula tubei uterine,
istmul trompei uterine, portiunea uterine sau interstitiala , orificiul uterin al
tubei
Trompa uterina se afla plasata in aripioara superioara a ligamentului larg,
numita mezosalpinx.
Tubele uterine au in general o directie transversala, de la uter la extremitatea
uterina a ovarului, dupa care urca aproape vertical de-a lungul marginii
anterioare a ovarului, se incurbeaza si ajung pe marginea libera a ovarului
forma este asemanatoare unei “trompete”, cu extremitatea uterina ingustata,
iar cea ovariana largita
Au o lungime de 12-14 cm, cu un diametru care variaza intre 8-9 mm, in
portiunea ampulara si 2 mm in portiunea uterina
Mijloace de fixare: trompele uterine sunt mentinute in pozitie prin
continuarea lor cu uterul, prin cele 2 foite ale ligamentului larg si prin
ligamentele tuboovariene
Conformatie exterioara: trompa uterina prezinta urmatoarele segmente, de-a
lungul traiectului ei: infundibulul trompei uterine(pavilionul trompei) – are
aspectul unei pilnii;
Ampula trompei uterine – continua infundibulul, fiind portiunea cea mai
lunga a trompei(7-8cm) si ce a mai voluminoasa
Istmul trompei uterine – are directia transversala-mediala si o lungime de 3-4
cm
partea uterina(interstitiala) – este portiunea intraparietala, situata in
grosimea muschiului uterin
Vascularizatia: arterele provin din 2 surse:
artera ovarică , artera uterina, ram din artera iliaca interna
venele dau arcada venoasa subtubara, ce dreneaza in venele ovariene si in
venele uterine
Inervatia: este asigurata de plexul ovarian si de plexul uterin
BILET 12

I) radius: - este un os lung si pereche, situat la partea laterala a antebratului

- prezinta o diafiza si 2 epifize (o epifiza proximala si o epifiza distala)
- orientare – se aseaza in jos extremitatea cea mai voluminoasa, si lateral
procesul descendent al extremitatii distale a radiusului
diafiza : - este pe sectiune o prisma triunghiulara si prezinta
3 fete si 3 margini:
- fata anterioara – in portiunea superioara se insera muschiul flexor
lung al policelui, iar in portiunea inferioara se insera muschiul patrat
pronator
- fata posterioara – este rotunjita in portiunea superioara, si da insertie
pentru muschiul supinator; inferior, fata posterioara esta plana si da insertii
pentru muschii lung abducor police si scurt extensor police
- fata externa (laterala) - prezinta in portiunea mijlocie o rugozitate
pentru muschiul rotund pronator
- marginea anterioara
- marginea posterioara
- marginea interna (mediala, interosoasa) - da insertie pentru membrana
interosoasa
- inferior marginea interna se bifurca delimitand cavitatea sigmoida radiala
- epifiza proximala
- prezinta 3 elemente: - capul radial
- fata superioara a capului radial se numeste cupusoara radiala si se
articuleaza cu condilul humeral
- circumferinta capului radial se articuleaza cu scobitura radiala a cubitusului
- gatul (colul) – leaga capul radial de diafiza radiala si formeaza un unghi
obtuz concav extern
- tuberozitatea radiala – este o proeminenta situata sub col si pe care se
insera muschiul biceps brahial
- epifiza distala :
- are forma de „trunchi de piramida „ si prezinta o baza si 4 feţe:
- baza se articuleaza cu scafoidul in partea externa si cu semilunarul in partea
intern
-fata externa (laterala) prezinta apofiza stiloida radiala, care este mai jos cu
1-1,5 cm decat apofiza stiloida cubitala
- fata interna (mediala) prezinta cavitatea sigmoida radial
- fata anterioara
- fata posterioara

II) ventriculul stang : - este situat la stg si posterior fata de VD si are peretii
cei mai dezvoltati: grosimea peretelui său este de 3 ori mai mare decat a
peretelui VD, - are forma de con turtit, si prezinta 2 pereti, 2 margini, o baza si
un vârf
- peretele medial (dr) – este reprezentat de septul interventricular ce in 1/3
anterioara prezinta numeroase trabecule carnoase, iar in 2/3 posterioare
este neted
- peretele lateral (stg) – prezinta muschi papilari anteriori si posteriori, de la
care pornesc cordaje tendinoase, ce se prind pe valvulele A-V stângi
- marginile anterosuperioara si posteroinferioara ale ventriculului stâng dau
insertie pentru muschii papilari anterior si posterior
- vârful - corespunde vârfului cordului si prezinta trabecule de ordinul II si III
- baza corespunde AS si prezinta 2 orificii:
- orificiul A-V stg, cu valva mitrală; valva mitrala este prevazută cu 2 valvule
(valvula anterioara are forma triunghiulara, iar valvula posterioara are forma
patrulatera)
- orificiul aortic este situat anterior si la dreapta orificiului mitral si
prezinta 3 valvule: posterioara, dreapta, stângă

III) venele memb inferior : - se deosebesc în vene profunde şi vene

superficiale
- vene profunde, au acelasi traiect cu arterele pe care le insotesc (2 vene
pentru fiecare artera), cu exceptia arterei poplitee si arterei femurale care au
cate o venă
- vene superficiale, care iau nastere din reteaua venoasă plantară (de calibru
redus) si formeaza 2 vene marginale interna si externa, si reteaua venoasă
dorsală ce formează 2 vene dorsale interna si externa ce se continua cu
venele safene(safena externa si safena interna)
Safena externa (saphena parva)
- continua vena dorsală externă
- merge retromaleolar extern pe marginea externa a tendonului Achile, apoi
pe fata posterioara a gambei si se varsa in vena poplitee
- este insotita de nervul safen extern
- trimite o anastomoza spre vena safena interna
Safena interna (saphena magna)
- continua vena dorsală internă
- merge premaleolar intern, fata interna tibie, genunchi, fata antero-interna
coapsa până la 3-4 cm sub arcada crurala unde descrie o crosa posterioara si
se varsa in vena femurală

IV) colon + mezocolon sigmoid: colonul (colonul este divizat in: colonul
ascendent, colonul transvers, colonul descenden, colonul sigmoid
colonul prezinta pe toata lungimea sa benzi musculare longitudinale numite
tenii (teniile se repartizeaza astfel: anterior se afla tenia libera, posterolateral
se gaseşte tenia omentala, iar posteromedial se gaseste tenia mezocolica)
- intre tenii se gasesc dilatatii numite haustrele colonului, separate de
santuri transversale
- de-a lungul teniilor se gasesc apendicele epiploice, care sunt prelungiri
grasoase, in continuarea grasimii mezourilor
- i.g. este situat in cavitatea abdominala in etajul submezocolic
- i.g. are forma de "U" cu concavitatea inferior
- lungimea i.g. este de aproximativ 1,40-1,70 m; circumferinta cea mai mare
este la nivelul cecului si este de aproximativ 28 cm
Colonul sigmoid(ileopelvin)
- este portiunea terminala a colonului cuprinsa intre creasta iliaca stinga si a
3-a vertebra sacrata
- face continuarea colonului descendent cu rectul
- cuprinde 2 segmente: colonul iliac si colonul pelvin
- morfologic, colonul sigmoid prezinta 3 portiuni:
o portiune fixa – se intinde de la creasta iliaca stinga la marginea mediala a
muschiului psoas sting, denumita colonul iliac
o portiune mobila – ansa sigmoidiana
o portine cu mobilitate redusa – este denumita portiunea rectosigmoidiana
anatomotopografic, colonul sigmoid cuprinde 2 segmente:
colonul iliac – incepe la nivelul crestei iliace stingi si se termina la marginea
mediala a muschiului psoas sting
colonul pelvin – incepe la marginea mediala a muschiului psoas sting si se
termina la a III-a vertebra sacrala
Vascularizatie - arterele i.g. sunt reprezentate de artera mezenterica
superioara si artera mezenterica inferioara
- a mezenterica superioara vascularizeaza: cecul, apendicele vermiform,
colonul ascendent si colonul transvers prin urmatoarele ramuri:
- a.ileobicecoapendiculocolica
- ram colic ascendent
- ram ileal
- ram cecal anterior
- ram cecal posterior
- ram apendicular
- a colica dreapta mijlocie
- a colica dreapta superioara
- a colica medie
- a mezenterica inferioara vascularizeaza: colon transvers si colonul
descendent, colonul sigmoid si rectul pelvin prin urmatoarele ramuri:
- a colica stinga superioara
- a colica medie stinga
- trunchiul sigmoidienelor
Venele se varsa in: - v. mezenterica inferioara, ce aduna singele venos de la:
rect si 1/2 stinga a i.g.
- v. mezenterica inferioara se uneste cu v. splenica si formeaza trunchiul
splenomezenteric
- v. mezenterica superioara se formeaza din v. ileobiceco-apendiculocolica si
v. colica dreapta
Inervatie
- este vegetativa, din plexul mezenteric superior si inferior

BILET 13

I)vertebre cervicale : vertebrele cervicale corespund gatului, sunt in numar

de 7, se noteaza de la C1 la C7si formeaza impreuna coloana cervicala
- corpul vertebral este mic cu apofize semilunare superioare /scobituri
inferioare
- gaura vertebrală este triunghiulară
- apofiza spinoasă este scurtă si bifidă
- prezinta gaură transversă pe apofizele transverse
- apofizele articulare sunt plane, transversale
- lamele vertebrale sunt late
II) limfaticele membrului superior: - limfatice superficiale
- limfatice profunde
Vasele limfatice superficiale: - întovărăşesc venele, conduc limfa catre
ganglionii axilari
- pe traiectul lor intalnesc 2 grupe ganglionare: supraepitrohleeni si
deltopectorali
Vasele limfatice profunde: - dreneaza limfa din teritoriile profunde
- însoţesc vasele sangvine
- au putini ganglioni pe traiectul lor: 2-4 ganglioni pe traiectul humeralei
Toate limfaticele membrului superior se indreapta catre ganglionii axilari în
numar de 30-50, asezati in 5 grupuri:
- grupul brahial - pe peretele lateral al axilei - culege limfaticele membrului
superior
- grupul subscapular - pe peretele posterior axilar - culege limfatice din
portiunea inferioara a cefei si regiunea spatelui
- grupul toracic pe peretele intern al axilei - aduna limfaticele glandei mamare
si din portiunea supraombilicala a trunchiului
- grupul central - in centrul axilei, primeste limfa de la primele 3 grupuri si o
trimite spre grupul subclavicular
- grupul subclavicular – este la vârful axilei si primeste aferente de la primele
4 grupuri ganglionare

III) artera mezenterica superioara: din radacina mezenterului patrunde

intre cele 2 foite si da 14-15 colaterale spre jejun-ileon,
originea: aorta abdominala
traiect si raporturi: artera este insotita retropancreatic de vena mezenterica
superioara care se dispune la dreapta arterei , ea trece anterior de vena
renala stanga, de procesul uncinal si de duodenul 3(precavo-aortic). Ulterior
artera intra prin radacina mezenterului intre cele doua foite ale sale. Strabate
mezenterul, formeaza o curba cuconcavitatea spre dreapta si se termina in
apropierea unghiului ileo-colic.
ramuri : artera pancreatico-duodenala inferioara, artera colica medie,
arterele jejunale, arterele ileale, artera colica dreapta, artera ileocecala
teritoriul: artera mezenterica superioara vascularizeaza : duodenul , capul
pancreasului, jejunul, ileonul, apendicele vermiform, cecul, colonul ascendent,
flexura colica dreapta si colonul transvers.
IV) plamani : - sunt organele principale ale respiratiei, la nivelul cărora se
realizeaza hematoza (hematoza = ansamblul schimburilor gazoase
alveolocapilare de la nivelul plamânilor)
- pulmonii sunt in numar de 2 (drept si stâng), separati pe linia mediana prin
mediastin
- la adult plamanul drept cântăreşte 700g, iar plamanul stang cântăreşte
600g; dimensinile medii sunt urmatoarele : inaltime = 22 cm, diametrul
anteroposterior maxim (la nivelul bazei plamanului) = 19 cm, diametrul
transversal = 9cm
- culoare pulmonilor variaza de la roz-rosiatica(la nou-nascut) până la
albastruie(la adult)
- consistenta este moale, buretoasa, elastica
Conformatie externa: - pulmonii au formă de semicon cu 2 feţe, o bază, un
vârf, si 3 margini
Faţa costală: - este cea mai intinsa si este strabatuta de şanţuri adânci
denumite fisuri; plamanul dr are 2 fisuri (oblica si orizontala) ce îl impart in
3 lobi (superior, mijlociu, inferior), iar plamanul stg are 1 fisura (oblica) ce-l
impart in 2 lobi (superior, inferior)
- fata costala vine in raport cu fetele mediale ale coastelor si spatiile
intercostale
Faţa medială: - este concava si prezinta hilul pulmonar la care ajung sau de la
care pleaca elementele ce unesc pulmonii cu restul organismului; hilul este o
depresiune situata la unirea 1/4 posterioare cu 3/4 anterioare ale fetei
mediale si la 6-7 cm sub vârful plamanului
- radacina pulmonului este ansamblul elementelor, acoperite de pleura, ce fac
legatura intre mediastin si fata mediala a plamanului si contine urmatoarele
elemente:
- pediculul functional
- bronhia principala
- vasele pulmonare
- pediculul vital
- vasele bronhice
- limfaticele
- nervii plamanului
- fata mediala prezinta 2 portiuni, bine diferentiate, cu raporturi proprii:
 - portiunea vertebrala este situata posterior si are raporturi cu corpii
vertebrali, extremitatea posterioara a coastelor, spatii intercostale, ganglionii
simpatici toracali, vasele si nervii intercostali
- portiunea mediastinala este situata anterior si prezinta hilul pulmonar ce
o imparte in 4 zone: prehilar, suprahilar, posthilar, infrahilar
Baza pulmonului
- inferior baza plamanilor este concava, se muleaza pe convexitatea
diafragmului si prin intermediul lui are raporturi cu lobul drept al ficatului la
dreapta, cu lobul stang al ficatului la stanga, fundusul stomacului si splina
Vârful pulmonului: - este situat superior de coasta I pe care o depaseste cu 5
cm si superior de clavicula cu 2.5 cm
Circulatia pulmonilor: - este functionala si nutritiva
Circulatia functionala: - deserveste functia respiratorie constituind circulatia
mica a sistemului sangvin; incepe din VD si se termina in AS, fiind
reprezentata de trunchiul arterelor pulmonare si venele pulmonare
- trunchiul arterelor pulmonare(TAP) transporta sangele venos de la VD la
pulmoni, urmand ramificatiile bronhiilor pana la stadiul de lobuli dupa care
se ramifica, emitand rr colaterale si terminale intr-o bogata retea vasculara
alveolara
- venele pulmonare aduc sange oxigenat la AS si rezulta din capilarele retelei
alveolare formand in final cele 4 vene pulmonare, cate 2 pentru fiecare parte
Circulaţia nutritivă
- asigura hranirea elementelor componente ale pulmonilor fiind alcatuita din
arterele si venele bronhice
- arterele bronhice - iau nastere din aorta toracica si sunt in număr de 2-3, iar
odata pătrunse in parenchimul pulmonar se distribuie ca si bronhiile până la
nivelul lobulilor
- venele bronhice - urmeaza traiectul invers arterelor si la nivelul hilului se
gasesc grupate in 1-3 trunchiuri venoase, plasate posterior bronhiilor; ele
transporta sange neoxigenat in vena azygos (cele din partea dreapta) si in
vena hemiazygos (cele din partea stg)
Inervatia pulmonilor: - este asigurata prin fibre nervoase vegetative ce provin
din nervii vagi si din lanturile simpatice toracice
- nervii de provenienţă vagala sunt foarte numerosi, formeaza plexurile
pulmonare in jurul bronhiilor, pe fata lor posterioara, din care pornesc
ramuri pentru arborele bronhic si parenchimul pulmonar
- nervii de origine simpatica sunt mai putin numerosi fiind ramuri din
ganglinii simpatici cervicali inferiori si din ganglionii toracici 2, 3 si 4

BILET 14

I) vertebre toracale: - corpul vertebral este cilindric si prezinta fatete

costale, care se articuleaza cu capul coastei
- gaura vertebrala este rotundă
- apofiza spinoasă este înclinată si unituberculată
- apofizele transverse sunt unituberculate si prezintă fatetă articulara pentru
tuberozitatea coastei
- apofizele articulare sunt în plan frontal
- lamele vertebrale sunt pătrate

II) artera tibiala anterioara: - ţine de la inelul solearului până la marginea

inferioara a ligamentului inelar anterior al tarsului, de unde se continua cu
artera pedioasa
- este insotita de 2 vene si nervul tibial anterior
Colaterale - recurenta tibiala anterioara (recurrens tibialis anterior) - da
ramuri pentru muschiul gambier anterior si reteaua perirotuliana
- ramuri musculare
- artera maleolară internă (malleolaris ant. medialis)
- artera maleolară externă (malleolaris ant. lateralis)

III)inima: - aparatul circulator este alcatuit din cord, cu rol de pompa

centrala si dintr-un sistem de tuburi: vasele sangvine (artere, capilare, vene)
si vase limfatice (cu functie de transport a lichidelor nutritive)
Cordul – este organul central al ap. circulator cu functie de pompa
respingatoare
- este situat in torace, in etajul inferior al mediastinului anterior; 1/3 a
cordului se afla la dreapta liniei mediane. Iar 2/3 la stanga ei
- are forma unui con turtit (sau piramida triunghiulara), culcat pe diafragm
iar pozitia este variabila dupa conformatia toracelui, tip constitutional, etc
- dimensiunea sa este arpoximativ cit pumnul drept al persoanei respective
Conformatia externa a cordului: - cordul prezinta: 3 feţe, o bază si un vârf
- fata exterioara a cordului: prezinta şanturi ce corespund împarţirii inimii in
4 cavitati:
- şanţul coronar (atrioventricular) este perpendicular pe axul mare si
imparte cele 3 feţe intr-un segment atrial si unul ventricular
- şanţul interventricular (iv) trece prin marele ax si prezinta 2 segmente:
şanţul interventricular anterior si şanţul interventricular posterior
- şanţul interatrial este plasat in acelasi plan ca si precedentul, dar este
vizibil doar la nivelul bazei inimii
Faţa sternocostală: - prin intermediul pericardului are raporturi cu:
- sinusurile pleurale costomediastinale anterioare
- plastronul sternocostal (spatiile 2-5)
- vasele toracice interne
- prezinta şanţul coronar anterior ce imparte aceasta fata in doua segmente:
- segmentul atrial, prezinta trunchiul a. pulmonare (AP) si aortei si se
prelungeste lateral cu urechiusa dr/stg, ce reprezinta prelungiri diverticulare
ale atriilor (cea dr se deschide in atriul drept(AD) si inconjoara la origine
aorta ascendenta, iar cea stg se deschide in atriul sting(AS) si inconjoara la
origine a. pulmonara (AP) )
- segmentul ventricular, prezinta şanţul interventricular anterior, ce
separa in suprafata ventriculul drept (VD) de ventriculul sting (VS)
Faţa diafragmatica: - este aproape orizontala
- are raporturi cu centrul tendinos al diafragmului si lobul stg al ficatului
- santul coronar imparte fata diafragmatica in:
- segment atrial
- segment ventricular, este strabatut de santul interventricular posterior,
ce delimiteaza VD de VS
Faţa pulmonara: - este laterala stg, vine in raport cu pleura mediastinala si
fata respectiva a plamanului stg, unde determina fosa cardiaca
- este traversata de nv frenic stg si vasele diafragmatice superioare
- santul coronar o imparte intr-un segment atrial (AS) si unul ventricular
(VS)
Baza cordului:- este strabatuta de santul interatrial ce o imparte in:
- campul stg, ce corespunde fetei posterioare a AS si prezinta orificiile
celor 4 vene pulmonare
- campul dr, ce corespunde fetei posterioare a AD si prezinta orificiile
venei cave superioare(VCS) si venei cave inferioare(VCI)
Vârful cordului : - corespunde VS, ajunge in spatiul 5 intercostal stg, pe linia
medioclaviculara unde pe viu se palpeaza socul apexian
Conformatie interna: - cordul este impartit in 4 cavitati: 2 atrii(A) si 2
ventricule(V)
- fiecare A comunica cu V corespunzator prin orificiul atrio-ventricular (A-V)
respectiv formandu-se un cord dr si un cord stg
- atriile sunt situate posterior, la baza cordului, separate prin septul
interatrial, sunt mai mici decat ventriculele, cu peretii mai subtiri si mai
netezi; primesc sange ce vine prin vene la inima
- ventriculele se afla spre vârful cordului, separate prin septul
interventricular, de forma piramidala, cu baza catre atriul corespunzator;
baza este ocupata de orificiul atrio-ventricular (A-V) respectiv:
- orificiile atrio-ventriculare(A-V) dr si stg fac comunicarea atriului cu
ventriculul corespunzator, sunt prevazute cu valve atrio-ventriculare(A-V) de
forma unor pâlnii membranoase, cu vârful orientat spre ventricul; fiecare
valvă prezintă mai multe valvule (cuspide) a caror baza se insera pe inelul
fibros al orificiului A-V respectiv. Fata lor atriala este neteda, iar cea
ventriculara da insertie cordajelor tendinoase
- orificiile arteriale fac comunicarea VD cu trunchiul arterei pulmonare(AP) si
VS cu aorta; sunt situate anterior de orificiul A-V de fiecare parte (dr si stg) a
inimii si sunt prevazute cu 3 valvule sigmoide in forma de „cuib de
randunică”, cu concavitatea orientata superior
- peretii ventriculelor prezinta niste ridicaturi musculare denumite trabecule
carnoase, care se impart in 3 categorii:
- trabecule carnoase de ordinul I – se numesc muschi papilari sau pilieri,
dau insertie cordajelor tendinoase ce se prind pe valvule
- trabecule carnoase de ordinul II = prezinta o parte mijlocie libera in V
- trabecule carnoase de ordinul III - sunt simple reliefuri parietale
Atriul drept (AD): - are forma de cub cu 6 pereti
- peretele lat (dr) - prezinta trabecule carnoase de ordinul II si III
- peretele medial (stg) – este alcatuit din septul interatrial, care in partea
mijlocie este prevazut cu o depresiune denumita fosa ovala (embriologic fosa
ovala este locul unde se gasea in timpul vietii intrauterine canalul interatrial
al lui Botallo, care mai tirziu se va astupa)
- peretele superior – prezinta orificiul VCS, anterior de care se gaseste
orificiul de comunicare cu urechiusa dr iar intre acestea se afla nodulul
sinusal
- peretele inferior – prezinta orificul VCI si orificiul sinusului venos coronar
- peretele posterior - prezinta crista terminala, o ridicatura intre marginile
drepte ale orificiilor VCS si VCI
- peretele anterior - prezinta orificiul A-V dr prevazut cu valva tricuspida
Ventriculul drept (VD): - are forma de piramida cu 3 pereti,o baza si un vârf
- peretele superior - prezinta trabecule carnoase
- peretele inferior – prezinta trabecule carnoase
- peretele medial – este alcatuit din septul interventricular
- vârful – prezinta numeroase trabecule de ordinul II si III
- baza prezinta 2 orificii:
- orificiul A-V drept, care este inchis de valva tricuspida cu 3 valvule
(anterioara, posterioara, interna)
- orificiul trunchiului pulmonar (AP), care este inchis de 3 valvule
semilunare (anterioara, dreapta si stângă)
AD si VD constituie „cordul drept”, cu sange venos sosit din corp, care este
trimis la plamani.
Atriul stâng(AS): - este situat posterior si la stânga de AD
- are forma de cub cu 6 pereti
- peretele lateral (stg) – prezinta orificiul de patrundere in urechiusa stg
- peretele medial (dr) – corespunde septului interatrial, si prezinta o
depresiune corespunzatoare fosei ovale
- peretele superior – este neted
- peretele inferior – este concav si îngust
- peretele posterior – prezinta orificiiile venelor pulmonare, in număr de
patru: 2 vene pulmonare drepte si 2 vene pulmonare stângi
- peretele anterior - prezinta orificiul A-V stg prevazut cu valva bicuspida
(mitrala) ce prezinta o cuspa anterioara si una posterioara
Ventriculul stâng(VS)
- este situat la stg si posterior fata de VD si are peretii cei mai dezvoltati:
grosimea peretelui său este de 3 ori mai mare decat a peretelui VD
- are forma de con turtit, si prezinta 2 pereti, 2 margini, o baza si un vârf
- peretele medial (dr) – este reprezentat de septul interventricular ce in 1/3
anterioara prezinta numeroase trabecule carnoase, iar in 2/3 posterioare
este neted
- peretele lateral (stg) – prezinta muschi papilari anteriori si posteriori, de la
care pornesc cordaje tendinoase, ce se prind pe valvulele A-V stângi
- marginile anterosuperioara si posteroinferioara ale ventriculului stâng dau
insertie pentru muschii papilari anterior si posterior
- vârful - corespunde vârfului cordului si prezinta trabecule de ordinul II si III
- baza corespunde AS si prezinta 2 orificii:
- orificiul A-V stg, cu valva mitrală; valva mitrala este prevazută cu 2
valvule (valvula anterioara are forma triunghiulara, iar valvula posterioara
are forma patrulatera)
- orificiul aortic este situat anterior si la dreapta orificiului mitral si
prezinta 3 valvule: posterioara, dreapta, stângă
Vascularizatia cordului:
- cordul are o bogată vascularizatie arteriala, venoasa si limfatica
A. Circulatia arteriala este data de arterele coronare dreapta si stanga
1. A. coronara stg ia nastere din artera aorta, se plaseaza in santul
interventricular anterior si apoi in santul interventricular posterior
2. A. coronara dr ia nastere tot din artera aorta, se plaseaza in partea dreapta
a santului coronar anterior, inconjoara marginea dreapta a cordului si ajunge
in şanţul coronar posterior, de unde se plaseaza in santul interventricular
posterior de pe fata diafragmatica, terminându-se aproape de vârful cordului
- arterele coronare au un traiect sinuos, pentru a constitui o rezerva de
lungime in vederea desfăşurarii fazelor revolutiei cardiace
- ambele artere coronare prezintă o portiune infundibulara (0,5 cm) unde se
formeaza frecvent placi de aterom
- sunt plasate in santurile cordului, protejate de grasime si epicard (epicard =
foiţa viscerala a pericardului seros, aflată la suprafaţa cordului) pentru
asigurarea circulaţiei in timpul sistolei (pericard = sac serofibros care
inveleşte inima si este compus din doua foiţe: seroasa si fibroasa)
- in arterele coronare debitul maxim este in diastola (până la 2 litri/min in
efort), iar in sistolă debitul este foarte redus
- anastomozele intre cele doua artere coronare nu pot asigura o vascularizare
eficienta in teritoriul arterei embolizate producându-se astfel infarctul de
miocard
B. Circulatia venoasă
- este asigurata de venele superficiale si venele profunde
- circulatia venoasa superficiala este asigurata de venele coronare si de
venele ce se varsa in sinusul venos coronar
- venele coronare sunt reprezentate de: vena cardiaca mare, vena cardiaca
medie, vena cardiaca mica, vena posterioara a VS, vena oblica a AS
- sinusul venos coronar este colectorul venos ce aduna singele de la venele
supeficiale si este situat in santul coronar posterior, intre AS si VS; lungimea
sa este de 3 cm, grosime 0,5 cm si se varsa in AD
- circulatia venoasa profunda este asigurata de venele ce se varsa direct in
cavitatile cordului, indeosebi in AD
Inervatia cordului: - este asigurata de nervii cardiaci ce contin fibre provenite
din parasimpaticul vagal si din simpaticul cervical
- nervii cardiaci ai vagului sunt sunt grupati in 3 grupe:
- nervi cardiaci superiori
- nervi cardiaci mijlocii
- nervi cardiaci inferiori
- nervii cardiaci ai simpaticului sunt in numar de 3:
- nervul cardiac cervical superior
- nervul cardiac cervical mijlociu
- nervul cardiac cervical inferior

IV) colon asc+desc+transv: - colonul prezinta pe toata lungimea sa benzi

musculare longitudinale numite tenii (teniile se repartizeaza astfel: anterior
se afla tenia libera, posterolateral se gaseşte tenia omentala, iar
posteromedial se gaseste tenia mezocolica)
- intre tenii se gasesc dilatatii numite haustrele colonului, separate de
santuri transversale
- de-a lungul teniilor se gasesc apendicele epiploice, care sunt prelungiri
grasoase, in continuarea grasimii mezourilor
A.Colonul ascendent
- este cuprins intre cec si flexura colica dreapta
- are o lungime de 8-15 cm
- prezinta 3 tenii si 7-8 haustre
- colonul ascendent este un segment fix, alipit de peritoneul parietal posterior
cu ajutorul mezocolonului ascendent prin intermediul fasciei de acolare a lui
Treitz dreapta
- este situat in intregime in regiunea lombara, corespunzind flancului drept al
peretelui abdominat anterolateral
- raporturi: anterior: peretele abdominal anterolateral, anse intestinale,
marginea laterala dreapta a omentului(epiplonului) mare
posterior: peretele abdominal posterior, muschiul psoas iliac, creasta iliaca,
marginea laterala a muschiului patratul lombelor si ½ inferioara a fetei
anterolaterale a rinichiului drept
medial: muschiul psoas, ureterul drept, vasele genitale, ansele intestinului
subtire
lateral: spatiul paracolic drept, peretele abdominal anterolateral
B.Flexura colica dreapta: - se mai numeste unghiul colic drept(hepatic) si se
alfa la continuarea colonului ascendent cu cel transvers
- este situata in spatiul cuprins intre fata viscerala a ficatului si rinichiul drept
- prezinta un unghi de 60-80°
- este imobila, fixata de urmatoarele formatiuni: ligamentul colofrenic drept,
ligamentul hepatocolic, ligamentele cisticocolic si cisticoduodenocolic
- raporturi: anterior si superior: fata viscerala a ficatului, pe care determina
amprenta colica, omentul colic drept al lui Haller
posterior: polul inferior al rinichiului drept si flexura duodenala inferioara
inferior si medial: ansele intestinului subtire
C.Colonul transvers: - se intinde intre colonul ascendent si colonul
descendent, reprezentind portiunea mijlocie a colonului
- lungimea sa medie este de 50 de cm
- din punct de vedere al mobilitatii prezinta 2 segmente:
segmentul drept – este scurt, relativ fix; se intinde de la flexura colica dreapta
pina la marginea mediala a portiunii descendente a duodenului; are
urmatoarele raporturi:
anterior: ficatul, peretele abdominal lateral
posterior: rinichiul drept, duodenul, capul pancreasului
superior: fata viscerala a ficatului, de care este legat prin ligamentul
hepatocolic sau ligamentul hepatocisticoduodenocolic
inferior: ansele intestinului subtire
segmentul sting – este mai lung, mobil; este curpins intre portiunea
descendenta a duodenului si flexura colica stinga; prezinta urmatoarele
raporturi: anterior: peretele abdominal anterolateral
posterior: peretele abdominal posterior, pancreasul, portiunea orizontala si
ascendenta a duodenului, fata anterioara a rinichiului sting, flexura
duodenojejunala
superior: curbura mare a stomacului, ligamentul gastrocolic
inferior: ansele intestinului subtire
D.Flexura colica stinga: - reprezinta continuarea colonului transvers cu
colonul descendent
- se gaseste situat profund , in hipocondrul sting, in vecinatatea regiunii
lombare, mai indepartata de linia mediana decit flexura colica dreapta
- scheletotopic proiectia sa este mai inalta decit a flexurii colice drepte,
situindu-se la nivelul coastei a VIII-a stingi
- se prezinta sub un unghi ascutit de 40-50°, cu orientare anteroposterioara
- raporturi: anterior: fata posterioara a curburii mari a stomacului
posterior: fata anterioara a rinichiului sting
superior si lateral: faţeta colica a splinei
E.Colonul descendent : - continua flexura colica stinga si se termina la creasta
iliaca stinga
- are lungime de 14-16 cm si un calibru mai redus decit al colonului
ascendent si transvers
- este situat in profunzime; are un traiect rectiliniu si vertical, plasat in santul
delimitat de rinichiul sting si de peretele abdominal anterolateral
- este fixat la peretele abdominal posterior cu ajutorul fasciei lui Toldt stingă
- raporturi:anterior: ansele intestinului subtire, omentul mare
posterior: diafragmul, muschiul transvers abdominal si portiunea laterala a
muschiului patratul lombelor
medial: rinichiul sting, arcul vascular al lui Treitz
lateral: spatiul paracolic sting si peretele abdominal anterolateral
F.Colonul sigmoid(ileopelvin): - este portiunea terminala a colonului cuprinsa
intre creasta iliaca stinga si a 3-a vertebra sacrata
- face continuarea colonului descendent cu rectul
- cuprinde 2 segmente: colonul iliac si colonul pelvin
- morfologic, colonul sigmoid prezinta 3 portiuni:
o portiune fixa – se intinde de la creasta iliaca stinga la marginea mediala a
muschiului psoas sting, denumita colonul iliac
o portiune mobila – ansa sigmoidiana
o portine cu mobilitate redusa – este denumita portiunea rectosigmoidiana
anatomotopografic, colonul sigmoid cuprinde 2 segmente:
colonul iliac – incepe la nivelul crestei iliace stingi si se termina la marginea
mediala a muschiului psoas sting
colonul pelvin – incepe la marginea mediala a muschiului psoas sting si se
termina la a III-a vertebra sacrala
Vascularizatie: - arterele i.g. sunt reprezentate de artera mezenterica
superioara si artera mezenterica inferioara
- a mezenterica superioara vascularizeaza: cecul, apendicele vermiform,
colonul ascendent si colonul transvers prin urmatoarele ramuri:
- a.ileobicecoapendiculocolica
- ram colic ascendent
- ram ileal
- ram cecal anterior
- ram cecal posterior
- ram apendicular
- a colica dreapta mijlocie
- a colica dreapta superioara
- a colica medie
- a mezenterica inferioara vascularizeaza: colon transvers si colonul
descendent, colonul sigmoid si rectul pelvin prin urmatoarele ramuri:
- a colica stinga superioara
- a colica medie stinga
- trunchiul sigmoidienelor
Venele se varsa in: - v. mezenterica inferioara, ce aduna singele venos de la:
rect si 1/2 stinga a i.g.
- v. mezenterica inferioara se uneste cu v. splenica si formeaza trunchiul
splenomezenteric
- v. mezenterica superioara se formeaza din v. ileobiceco-apendiculocolica si
v. colica dreapta
Inervatie
- este vegetativa, din plexul mezenteric superior si inferior
Rectul: este segmental terminal al aparatului digestiv, situat in pelvisul osos
rectul prezinta 2 segmente: rectul pelvin si rectul perineal
este situat in continuarea colonului sigmoid, la nivelul celei de-a 3-a vertebre
sacrale, terminindu-se la anus
de la origine rectul coboara anterior de concavitatea sacrococcigiana; descrie
mai intii o curbura cu concavitatea anterioara, pina la virful coccigelui unde
se recurbeaza si devine oblic inferior si posterior

BILET 15
I) femur : - este un os lung (cel mai lung os al corpului), pereche, ce formeaza
singur scheletul coapsei
- cele 2 oase formeaza un „V” cu deschiderea superior
- prezinta o diafiza si 2 epifize
- orientare – se aseaza in sus extremitatea ce prezinta capul femural si
posterior marginea cea mai aspra a osului
Diafiza - prezinta o usoara curbura cu concavitatea posterior
- este prismatic triunghiulara cu 3 fete si 3 margini:
Fata anterioara - este convexa si neteda
Fata laterala
Fata mediala
Marginea laterala (mediala)
Marginea posterioara – este rugoasa, groasa, proeminenta si se numeste linia
aspra
- în portiunea superioara linia aspra se trifurca:
- o ramura laterala ce merge spre marele trohanter
- o ramura mijlocie
- o ramura mediala ce se continua cu linia intertrohanteriana
- in portiunea inferioara linia aspra se bifurca, delimitind suprafata
poplitee
Epifiza superioara: - prezinta capul femural, colul femural si 2 tuberozitati
(marele trohanter si micul trohanter)
- epifiza superioara este legata de diafiza prin colul chirurgical al femurului
Capul femural : - este articular si reprezinta 2/3 dintr-o sfera
- prezinta foseta capului, pentru insertia ligamentului capului femural
(ligamentul rotund)
Colul femural :- este o coloana osoasa, turtita anteroposterior, care uneste
capul cu regiunea trohanteriana
- formeaza cu diafiza femurala un unghi de inclinatie care masoara 120-130°
Trohanterul mare : - este o proeminenta patrulatera
- pe fata mediala se gaseste fosa trohanterica
- se poate palpa cu usurinta pe fata laterala a coapsei
Trohanterul mic : - este situat in partea posteroinferioara a colului femural
- trohanterul mare si trohanterul mic sunt uniti prin linia intertrohanteriana
(anterior) si creasta intertrohanteriana (posterior)
Epifiza inferioara : - este un masiv voluminos, mai intins in sens transversal
decit in sens anteroposterior
- este formata din 2 proeminente osoase numite condili
- anterior cei 2 condili converg spre o suprafata articulara numita suprafata
patelara
- posterior condilii sunt separati de o fosa adinca numita fosa intercondilara
- condilii sunt in numar de 2, unul medial si celalalt lateral
- condilul medial este mai ingust decit condilul lateral si descinde mai jos
decit acesta, motiv pentru care coapsa formeaza cu gamba un unghi obtuz de
170-175° deschis lateral (acest unghi este mai accentuat la femei decit la
barbati)
- fiecare condil prezinta 3 feţe: faţa articulara, faţa intercondilara si faţa
cutanata (laterala)
- pe fetele intercondilare se insera ligamentele incrucisate ale genunchiului
(ligamentul incrucisat anterior, respectiv ligamentul incrucisat posterior)
- faţetele cutanate prezinta câte o proeminenta numita epicondil medial,
respectiv epicondil lateral, pe care se insera ligamentele colaterale ale
articulatiei genunchiului (ligamentul colateral intern si ligamentul colateral
extern al genunchiului)
- faţetele articulare – se articuleaza cu patela (rotula) si cu platoul tibial

II) nerv radial : Nervul radial este cel mai voluminos ram al plexului brahial.
Se formeaza din fasciculul posterior si coboara posterior de portiunea a treia
a arterei axilare si de partea superioara a arterei brahiale, anterior de
subscapular si tendoanele muschilor mare dorsal si mare rotund. Impreuna
cu artera brahiala profunda se orienteaza catre posterior si trece printr-un
spatiu triunghiular sub marginea inferioara a rotundului mare, printre capul
lung al tricepsului si humerus. La acest nivel, inerveaza capul lung al
tricepsului si da nastere nervului brahial cutanat posterior care se distribuie
pielii de pe fata posterioara a bratului. In loja posterioara a bratului descrie
un traiect oblic, situandu-se posterior de fibrele superioare ale capului medial
al tricepsului ce separa nervul de os, in portiunea initiala a santului spiral.
Aici, da un ram muscular pentru capul lateral al tricepsului si un ram ce
strabate capul medial si se distribuie anconeului. Ajungand lateral de
humerus, perforeaza septul intermuscular lateral si patrunde in loja
anterioara. Coboara intre brahial si brahioradial si apoi intre brahial si lungul
extensor radial al carpului. Anterior de epicondilul lateral se divide intr-
un ram terminal superficial si nervulinterosos posterior. La acest nivel da
ramuri pentru articulatia cotului.
III) aorta descendenta: aorta toracica si abdominala
Aorta toracica: - continua arcul aortei de la nivelul T4 până la diafragm (T10-
T11)
- se gaseste in mediastinul posterior, pe flancul stang al coloanei vertebrale
(CV)
Colaterale: - aa. bronhice: una pentru plamanul drept, doua pentru plamanul
stang; patrund in hilul pulmonar
- aa. esofagiene se desprind de pe fata anterioara a aortei toracice si se
indreapta spre esofag
- aa. mediastinale pentru organele mediastinului posterior
- aa. intercostale posterioare – in numar de 8-10 perechi, destinate ultimelor
9 spatii intercostale; dau rr pentru corpii vertebrali
Aorta abdominala: - continua aorta toracica de la nivelul T10-T11
- coboara pe fata anterioara a coloanei vertebrale (CV)
- lungimea aortei abdominale este de aproximativ 15-18 cm, calibru este
descrescator (datorita emergentei unor ramuri colaterale voluminoase) - Ø
scade de la 15-18 mm la 12-13 mm
- se termina intre L4 si L5 unde se imparte in:
- 2 artere iliace comune (stanga si dreapta)
- a. sacrata mijlocie (reprezinta segmentul atrofiat al aortei terminale)
- aortei abdominale i se disting 3 portiuni:
- portiunea supraduodenopancreatica (celiaca) – este situata la nivelul
T12-L1 si se afla in raport cu bursa omentala; da artera frenica inferiora si
trunchiul celiac
- portiunea retroduodenopancreatica – tine pana la L3; da a. mezenterica
superioara
- portiunea subduodenopancreatica - tine pana la L4-L5; da a. mezenterica
inferioara
Ramuri colaterale ale aortei abdominale:
A.Ramuri parietale: - arterele frenice inferioare (stanga si dreapta) – dau
ramuri pentru esofagul abdominal, stalpii diafragmului, marea tuberozitate a
stomacului si rr pt pancreas, ficat si glandele suprarenale
- aa. lombare (5 perechi) pentru masa musculara sacrolombara
B. Ramuri viscerale
IV) vezica : la barbat : indaratul simfizei pubiene, inaintea rectului, deasupra
prostatei si dedesubtul anselor de intestin subtire
la femeie: mai anterior si mai inferior datorita uterului (care se interpune
intre vezica si rect) si lipsei prostatei
intraperitoneal: fundul de sac prevezical, fundul de sac vezico-rectal, fundul
de sac vezico-uterin, fundurile de sac latero-vezicale
fata anterioara: aponevroza ombilico-prevezicala, spatiul prevezical a lui
Retzius
fata posterioara: la sexul masculin : fundul de sac vezico-rectal,fata
anterioara; la sexul feminin:fundul de sac vezico-uterin , fata anterioara a
uterului
fetele laterale: postero-superior: fundurile de sac latero-vezicale, anse de
intestin subtire; antero-inferior: peretii laterali ai pelvisului , artere
ombilicale
baza vezicii urinare : la barbat : in partea anterioara : baza prostatei , in
partea posterioara: vezicule seminale, canale deferente, triunghiul
interdeferential
la femeie: colul uterin, peretele anterior al vaginului
varful vezicii urinare: uracul
interior :trigonul vezical a lui Lieutaud

BILET 16
I) atlas: - Vertebra cervicala 1 se mai numeste ATLAS
- nu are corp vertebral
- prezinta 2 mase laterale legate prin
- arcul anterior - arcul posterior
- ligamentul transvers
- este formata din 2 arcuri: arcul anterior si arcul posterior

II) artmezenterica sup: - da rr pentru duoden si pancreas

- vascularizeaza tot intestinul subtire si 1/2 dreapta a colonului
- se desprinde la 1 cm sub trunchiul celiac

III) venele memb sup: - vene profunde (subaponevrotice)

- vene superficiale (subcutanate)
Venele profunde: - sunt cate 2 pentru fiecare artera
- artera axilara are o singura vena
- nu corespund fidel la nivelul arterelor colaterale ale degetelor
Venele superficiale: - se formează la nivelul degetelor din 2 colaterale digitale
(internă si externă) intre care se realizeaza anastomoza plexiforme
(complexe) la nivelul portiunii mijlocii a falangelor
- se unesc în arcada venoasa a dosului mainii formand arcada venoasa dorsala
- trunchiul venos ce rezulta din unirea colateralei policelui si colateralei
externa a indexului se numeste cefalica policelui (se gaseste in „tabachara
anatomica”)
- unirea colateralei interne a degetului V (D 5), care se mai numeste salvatela,
cu arcada venoasa dorsala formeaza vena cubitala; vena cubitala se uneste cu
vena mediobazilică si da vena bazilica (merge pe marginea interna a
bicepsului brahial) care se varsa in vena humerala sau in vena axilara
- din arcada dorsala ia nastere vena radiala, care se uneste cu vena
mediocefalică si formeaza vena cefalică a bratului care se varsa in vena
axilara
- extremitatea externa a arcadei dorsale impreuna cu cefalica policelui
formeaza vena mediana care se bifurca in mediocefalica si mediobazilica
- din sistemul venos profund provine vena perforanta a cotului care se varsa
in vena mediana
- vena cubitala posterioara (cu origine tot in arcada dorsala a mainii) la
nivelul cotului se varsa in vena cubitala superferficiala sau in vena bazilica

IV) diafragma : - este un perete musculotendinos ce separa cavitatea

toracica de cea abdominala
- fata superioara este convexa si reprezinta baza cavitatii toracice
- fata inferioara este concava si reprezinta plafonul cavitatii abdominale
- este muschiul principal al respiratiei
- prezinta o depresiune centrala corespunzatoare cordului ce o imparte intr-o
bolta dreapta, mai inalta (in dreptul coastei 4), si o bolta stanga, mai coborata
(in dreptul coastei 5)
- este format din:- un centru tendinos, situat central, cu 3 foliole:
-anterioara
-dreapta (prezinta orificii pentru vena cava inferioara (VCI) si nervul frenic
drept)
-stângă
 - o componenta musculara , ce reprezinta partea periferica a diafragmului
cu originea pe circumferinta interioara a toracelui de unde fibrele musculare
converg spre centrul tendinos; are 3 portiuni: lombara, costala, sternala
Orificiile diafragmului: - constituie punctele slabe ale muschiului prin care se
produc hernii ale organelor din abdomen in torace si creeaza posibilitatea
propagarii infectiilor dinspre torace spre abdomen sau invers
a. trigonul lombocostal - la nivelul costei 12
b. trigonul costosternal - trece artera epigastrica superioara
c. hiatusul retrosternal - intre cele doua fascicule ale portiunii sternale
d. hiatusul aortic - intre coloana vertebrala (CV) si stalpii portiunii lombare
(trece atrera aorta si ductul toracic)
e. hiatusul esofagian - trece esofagul cu nervii vagi (nervul vag stang si nervul
vag drept)
f. orificiul venei cave inferioare(VCI) - trece vena cava inferioara(VCI) cu
nervul frenic drept
Raporturi ale diafragmului: - superior: pericardul fibros prin foliola
anterioara,
lateral cu pleurele si bazele plamanilor
- inferior: peritoneul parietal si cu fata convexa a ficatului, fundul stomacului
si fata laterala a splinei
- posterior: glandele suprarenale si rinichii
Stalpii diafragmului vin in raport anterior cu bursa omentala si prin ea cu fata
posterioara a stomacului, duodenului, pancreasului, trunchiului si plexului
celiac.Diafragmul este principalul muschi inspirator si intervine si in râs,
sughiţ, căscat iar prin cresterea presiunii abdominale in mictiune, defecatie,
voma, expulzia fatului din uter. Se opune presiunii abdominale nepermitand
organelor abdominale sa patrunda in torace.

BILET 17
I) carpiene simetacarpiene : Oasele carpiene sunt in numar de 8 si sunt
asezate pe 2 randuri:
primul rand sau proximal si începand de la police în directia degetului mic
cuprinde 4 oase: scafoidul, semilunarul, piramidalul, pisiformul
al 2-lea rand sau distal si începand de la police în directia degetului mic
cuprinde 4 oase: trapezul, trapezoidul, osul mare(capitatul), osul cu cârlig
Scafoidul este cel mai lateral os al primului rand , prezinta pe fata sa palmara
tuberculul scafoidului,
se articuleaza superior cu radiusul , inferior cu trapezul si trapezoidul, medial
cu semilunarul si cu osul capitat
Semilunarul (os lunatum): se articuleaza superior cu radiusul, inferior cu
osul capitat si osul cu carlig, lateral cu scafoidul si medial cu piramidalul
Piramidalul (os triquetrum): se articuleaza superior cu capul cubitusului,
inferior cu osul cu carlig, lateral cu semilunarul
fata anterioara a piramidalului prezinta o fetisoara articulara pentru pisiform
Pisiformul: este situat inaintea piramidalului, cu care se articuleaza
Trapezul (os trapezium):fata anterioara a osului trapez prezinta tuberculul
trapezului , se articuleaza superior cu scafoidul, inferior cu metacarpianul I,
medial cu trapezoidul si metacarpianul II
Trapezoidul (os trapezoideum): se articuleaza superior cu scafoidul, inferior
cu metacarpianul II, lateral cu trapezul si medial cu osul capitat
Osul capitat: este cel mai voluminos os dintre oasele carpiene
prezinta un cap, un col si un corp, se articuleaza superior cu semilunarul,
inferior cu metacarpienele II,III si IV, lateral cu scafoidul si trapezoidul,
medial cu osul cu carlig
Osul cu carlig (os hamatum): are forma unei piramide,fata palmara a osului
cu carlig prezinta un carlig , se articuleaza superior cu semilunarul, inferior
cu metacarpienele IV si V, medial cu piramidalul, lateral cu osul capitat
Oasele metacarpiene : sunt 5 oase metacarpiene numerotate din lateral spre
medial de la I la V
Caractere generale oase metacarpiene: oasele metacarpiene sunt oase lungi
si perechi , prezinta un corp, o baza si un cap; corpul este prismatic
triunghiular si prezinta o fata dorsala, o fata laterala si o fata mediala
baza este voluminoasa si se articuleaza cu oasele carpului si cu oasele
metacarpiene invecinate; capul este rotunjit si se articuleaza cu falanga
proximala
Caractere proprii ale oaselor metacarpiene:
Metacarpianul I – este cel mai scurt si cel mai gros; baza se articuleaza cu
trapezul
Metacarpianul II – este cel mai lung; baza se articuleaza cu trapezul,
trapezoidul si osul capitat, respectiv metacarpianul III
Metacarpianul III – baza are un proces stiloidian indreptat in lateral si se
articuleaza cu osul capitat, respectiv metacarpianul II si IV
Metacarpianul IV – baza se articuleaza cu osul capitat si cu osul cu carlig,
respectiv metacarpianul III si V
Metacarpianul V – baza se articuleaza cu osul cu carlig, respectiv
metacarpianul IV

II) plex lombar : - inerveaza regiunea antero-interna a coapsei si pielea

regiunii antero-interne a genunchiului si a regiunii antero-interne a gambei
- rezulta din anastomoza ramurilor anterioare ale primilor 3 nervi lombari si
partial din al 4-lea, astfel: - ramul anterior al L1 primeste o anastomoza
de la al 12-lea nerv intercostal si se trifurca in: abdominogenitalii mare si mic
si o anastomoza pentru L2
- ramul anterior al L2, dupa ce primeste anastomoza de la L1 se imparte in
3 ramuri: femurocutanat, genitocrural iar al treilea se bifurca si se
anastomozeaza cu cele 2 ramuri ale L3
- ramul anterior al L3 se divide in 2 ramuri: unul primeste anastomoza de
la L2 si apoi de la L4 si formeaza nervul crural; al doilea primeste anastomoza
de la L2, se uneste cu un ram din L4 si formeaza nervul obturator
- ramul anterior al L4 se trifurca dând un ram pentru formarea nervului
crural, unul pentru formarea nervului obturator, iar al treilea se uneste cu
ramul anterior al L5 pentru a forma trunchiul lombo-sacrat
- plexul lombar se gaseste in grosimea muschiului psoas, unde vine in raport
cu arterele lombare si vena lombara ascendenta
- anastomoze: - cu lantul simpatic lombar prin ramurile comunicante
- cu plexul sacrat
- cu al 12-lea nerv intercostal
Colateralele plexului lombar: - scurte : filete destinate muschilor
intertransversari, patrat lombar si psoas
- lungi:
1. Abdomino-genitalul mare – care dă:
- ram abdominal
- ram genital pentru organele genitale externe (OGE)
2. Abdomino-genitalul mic
3. Femurocutanatul – care dă:
- ram fesier - se distribuie pielii din regiunea respectiva
- ram femural - pentru planurile superficiale din regiunea antero-externa
a coapsei
4. Genitocruralul - deasupra arcadei crurale se imparte intr-un ram crural
pentru regiunea antero-superioara a coapsei si un ram genital pentru
organele genitale externe (OGE)
Ramurile terminale ale plexului lombar:
1. Cruralul (nerv femoralis) - iese din psoas pe marginea lui externa si
parcurge şanţul dintre psoas si iliac, iar sub arcada crurala se imparte in
ramuri terminale ce se dispun pe 2 planuri:
- superficial - musculocutanatul extern
- musculocutanatul intern
- profund - nervul quadricepsului (extern)
- safenul intern (intern)
2. Obturatorul (nerv obturatorius) - se degajează din psoas pe partea interna,
incruciseaza articulatia sacroiliaca deasupra stramtorii superioare, trece in
unghiul de bifurcatie al arterei iliace primitive ajungând in canalul subpubian
unde dă un ram pentru muschiul obturator extern apoi se imparte in:
- ram superficial - intre obturatorul extern si pectineu, împărtindu-se in 4
ramuri pentru: adductorii mijlociu si mic, drept intern si un ram cutanat, care
se distribuie la pielea de pe fata interna a coapsei, putind ajunge pina la fata
interna a genunchiului
- ram profund – da ramuri pentru adductorii mic si mare, obturatorul extern
si pentru articulatia soldului si chiar si pentru cea a genunchiului

III)pericard: este un sac fibros, captusit la interior de seroasa, ce cuprinde

cordul si vasele mari de la baza inimii. Protejeaza cordul,il izoleaza de
organele vecine, permite si usureaza miscarile cardiace intermitente. Situat in
compartimentul mijlociu al mediastinului inferior.
raporturi: anterior cu sternul si cartilaje costale, posterior cu mediastinul
posterior, lateral cu pleura mediastinala, superior cu timusul si vase mari,
inferior cu diafragma.
prezinta doua componente : pericardul fibros(forma conica,cu baza situata
inferior si varful superior spre dreapta , imbraca cordul ) si pericardul
seros(sac inchis in interiorul pericardului fibros )
vascularizatie: artere - artera toracica interna, arterele musculofrenice, aorta
toracica; vene- tributare sistemului venos azygos; nervi- nervi vagi, nervi
frenici, trunchiuri simpatice
IV)cec+apendice: Cecul este considerat ca un diverticul al colonului
ascendent si reprezinta partea din intestinul gros, situata inferior planului
care trece prin locul de varsare al ileonului in intestinul gros
are 4 cm lungime, 5-7 cm latime ; se gaseste preponderent plasat in fosa iliaca
dreapta
Orificiul ileocecal este prevazut cu valvula ileocecala
Apendicele vermiform este o prelungire a cecului, la 2-3 cm sub orificiul
ileocecal, are aspect cilindroid, cu o lungime de 8-15 cm si cu un diametru de
3-6 mm

BILET 18

I) scapula/omoplat: - este un os lat, de forma triunghiulara situat la partea

postero-superioara a toracelui
- prezinta 2 feţe, 3 margini si 3 unghiuri
- orientare - se aseaza posterior fata prevazuta cu o puternica spină, superior
marginea cea mai mica si mai subtire, si lateral unghiul cel mai voluminos
- faţa anterioara (costala) : - este concava si prezinta fosa subscapulara, unde
se insera muschiul subscapular
- faţa posterioara (dorsala): - este convexa si prezinta spina omoplatului care
imparte fata posterioara in:
- fosa supraspinoasa, unde se insera muschiul supraspinos
- fosa subspinoasa, unde se insera muschiul subspinos, muschiul rotund
mare si rotund mic
* spina omoplatului : - are forma triunghiulara
- prezinta o fata superioara si o fata inferioara si
3 margini (marginea anterioara- prin care adera de fata dorsala a scapulei,
marginea laterala si marginea dorsala); mariginea dorsala este rugoasa si da
insertie prin buza superioara pentru muschiul trapez, iar prin buza inferioara
pentru muschiul deltoid
- spina omoplatului se termina lateral cu acromionul; - acromionul prezinta
faţa articulara a acromionului prin care se articuleaza cu extremitatea
laterala a claviculei
- marginea interna(mediala) - este orientata spre coloana vertebrala; pe
marginea interna se insera muschiul romboid
- marginea superioara - prezinta scobitura (incizura) scapulei prin care trece
nervul suprascapular ; medial de incizua scapulei pe marginea superioara se
insera muschiul omohioidian
- marginea laterala - este orientata spre axilă
- unghiul inferior - este ascutit si usor de explorat sub piele
- unghiul superior - este usor rotunjit; dă insertie pentru muschiul ridicator al
scapulei
- unghiul extern (lateral)
- este cel mai voluminos
- prezinta 2 elemente:
- cavitatea glenoida legata de restul scapulei printr-o portiune mai
ingusta numita gitul (colul) scapulei; la cele 2 extremitati (inferioara si
superioara) cavitatea glenoida prezinta 2 rugozităţi:
1.tuberculul supraglenoidian (pe care se insera muschiul biceps brahial -
lunga portiune)
2.tuberculul subglenoidian (pe care se insera muschiul triceps brahial - lunga
portiune)
- apofiza coracoida - are 2 portiuni: o portiune verticala si o portiune
orizontala; pe apofiza coracoida se insera scurta portiune a muschiul biceps
brahial, muschiul coracobrahial si muschiul mic pectoral si ligamentele
conoid si trapezoid

II) atriul stang: - este situat posterior si la stânga de AD

- are forma de cub cu 6 pereti
- peretele lateral (stg) – prezinta orificiul de patrundere in urechiusa stg
- peretele medial (dr) – corespunde septului interatrial, si prezinta o
depresiune corespunzatoare fosei ovale
- peretele superior – este neted
- peretele inferior – este concav si îngust
- peretele posterior – prezinta orificiiile venelor pulmonare, in număr de
patru: 2 vene pulmonare drepte si 2 vene pulmonare stângi
- peretele anterior - prezinta orificiul A-V stg prevazut cu valva bicuspida
(mitrala) ce prezinta o cuspa anterioara si una posterioara
III) artera tibiala post: - ţine de la bifurcaţia trunchiului tibio-peronier la
şanţul calcanean intern unde se imparte in artera plantara interna si artera
plantara externa
- în partea inferioara a gambei se gaseste intern de tendonul lui Achile
- retromaleolar intern se gaseste intre tendoanele flexorului comun
(anterior) si flexor propriu haluce (posterior)
- este însotita de 2 vene si de nervul tibial posterior (extern)
Colaterale: - ramuri musculare pentru muschii posteriori ai gambei
- ramuri periostice si osoase, - ramuri anastomotice, - ramuri calcaneene

IV)rinichi: sunt organele care au rolul de a produce si elimina urina in

mediul exterior, sunt in numar de 2 , un rinichi drept si un rinichi sting
sunt organe toracoabdominale, situate de o parte si de alta a coloanei
vertebrale, corespund ultimelor 2 vertebre toracale si primelor 3 vertebre
lombare; scheletotopic rinichii pot fi incadrati intr-un patrulater delimitat:
superior – o linie ce trece prin procesul spinos al celei de-a XI-a vertebre
toracale
inferior – o linie dusa prin procesul spinos al celei de-a III-a vertebre lombare
lateral – o latura verticala dusa prin extremitatea posterioara a coastei a XI-a
la creasta iliaca
medial – o verticala plasata la 5 cm de linia mediana
sunt organe parenchimatoase
au forma de” boabă de fasolă”
lungimea este de 12 cm, latimea este de 6 cm, grosimea este de 3 cm,
greutatea este de 150-170 grame
rinichiul drept este putin mai voluminos decit rinichiul sting
au o culoare rosie-bruna si consistenta ferma
Mijloace de fixare: capsula fibroasa renala – este o parte componenta a fasciei
viscerale; capsula delimiteaza loja renala
formatiunile conjunctive subperitoneale – sunt reprezentate de o serie de
condensari ale tesutului conjunctiv alcatuind: ligamentul hepatorenal,
ligamentul colorenal si ligamentul duodenorenal
vasele renale – constitue unul dintre mijloacele importante de fixare ale
rinichilor
presa abdominala
Conformatie externa: rinichii prezinta 2 fete, 2 margini si 2 extremitati
Fata anteroexterna este convexa si are raporturi diferite prin intermediul
peritoneului parietal posterior
Rinichiul drept are raport cu colonul ascendent, flexura hepatica dreapta,
fata viscerala a ficatului pe care determina impresiunea renala si portiunea
descendenta a duodenului
Rinichiul sting are raport cu segmentul sting al colonului transvers, cu ansele
intestinale , cu fata posterioara a stomacului, corpul pancreasului si cu splina
Fata posterointerna este plana sau usor convexa , nu este acoperita de
peritoneu, incruciseaza coasta a XII-a, prezinta raporturi superioare si
inferioare
Raporturile superioare sunt toracice, cu fata inferioara a diafragmului, cu
pleura si baza pulmonilor
Raporturile inferioare sunt abdominale si lombare : muschiul patrat lombar,
nervii toracolombari, iliohipogastrici, ilioinghinali si genitofemurali
Marginea laterala este convexa si neteda si are raporturi diferite:
pentru rinichiul drept – superior cu ficatul, iar inferior cu colonul ascendent
pentru rinichiul sting – superior cu splina, iar inferior cu colonul descendent
Marginea mediala este concava , prezinta in centrul său hilul renal prin care
se patrunde intr-o cavitate săpată in grosimea rinichilor denumita sinusul
renal; hilul renal este locul prin care patrunde in rinichi pachetul
vasculonervos al pediculului renal (artera renala, vena renala, limfaticele si
nervii vegetativi)
rinichiul drept are raport medial cu vena cava inferioara
rinichiul sting are raport medial cu artera aorta abdominala
Extremitatea superioara are raport cu originea muschiului psoas si cu glanda
suprarenala dreapta
Extremitatea inferioara are raport cu muschiul psoas
Vascularizatia rinchilor: arterele renale drepta si stinga – iau nastere din
artera aorta abdominala la nivelul lui L1
inainte de a patrunde in hilul renal arterele renale dau urmatoarele ramuri
colaterale: artrera suprarenala inferioara, ramuri ganglionare pentru nodulii
limfatici lombari, artera ureterala superioara si arterele capsuloadipoase
ajunsa in hil, artera renala se imparte in 2 ramuri principale: un ram anterior
(artera prepielica) si un ram posterior (artera retropielica)
venele renale – colecteaza singele ce provine din cele 2 retele venoase: renala
si perirenala
Limfaticele rinichiului: se organizeaza in 2 retele: superficiala si profunda
reteaua superficiala – este plasata sub capsula fibroasa proprie a rinichiului ,
dreneaza limfa in nodulii lomboaortici
reteaua profunda – incepe la nivelul glomerulilor renali si urmeaza acelasi
traiect ca si vasele sanguine
Inervatia rinichilor: este vegetativa si provine din plexul solar, nervul
splahnic mic si inferior

BILET 19

I) muschii umarului: 1. Deltoidul (m.deltoideus)

Inserţia de origine
- 1/3 externa marginea anterioara clavicula
- varful si marginea externa acromion
- marginea posterioara spină omoplat
Inserţia terminală - “V”-ul deltoidian, buza superioara
Acţiune : - abductor puternic al bratului până la orizontala
- rotator intern si proiector inainte – prin fasciculul anterior(clavicular)
- rotator extern si proiector inapoi – prin fasciculul posterior(spinal)
Inervatie: nervul axilar C5-C6
2. Supraspinos (m.supraspinatus)
Inserţia de origine fosa supraspinoasă a omoplatului
Inserţia terminală - trohiter, faţa superioară
Acţiune : - abductor si rotator lateral al bratului
Inervatie:-nervul suprascapular C4-c5-C6
3. Subspinos (m.infraspinatus)
Inserţia de origine - fosa subspinoasă a omoplatului
Inserţia terminală - trohiter, faţeta mijlocie
Acţiune : - rotator în afară si secundar adductor
Inervatie: -nervul suprascapular C5-C6
4. Rotundul mic (m.teres minor)
Insertia de origine - ½ superioară marginea axilară a omoplatului
Inserţia terminală - trohiter, faţeta inferioara
Acţiune :- rotator în afară si secundar adductor (este cel mai puternic rotator
lateral al bratului)
Inervatie: -nervul axilar C5-C6
5. Rotundul mare (m.teres major)
Inserţia de origine - ½ inferioara marginea axilara a omoplatului
Inserţia terminală - buza interna a sanţului bicipital
Acţiune : - adductor si rotator medial al braţului
Inervatie: -nervul subscapular inferior C6-C7
6. Subscapular (m.subscapularis)
Inserţia de origine- fata anterioara omoplat
Inserţia terminală - trohin
Acţiune :- adductor si rotator intern al braţului (cel mai puternic rotator
intern al braţului)
Inervatie: -nervul subscapular superior si inferior C5-C6-C7
Coafa rotatorilor este un complex muscular format din muşchii: supraspinos,
subspinos, subscapular si rotund mic. Are rol stabilizator asupra articulaţiei
umărului prin fixarea capului humeral.
Inervaţia muşchilor umărului este dată de ramuri din plexul brahial.

II) nv obturator: . Obturatorul (nerv obturatorius) - se degajează din psoas

pe partea interna, incruciseaza articulatia sacroiliaca deasupra stramtorii
superioare, trece in unghiul de bifurcatie al arterei iliace primitive ajungând
in canalul subpubian unde dă un ram pentru muschiul obturator extern apoi
se imparte in:
- ram superficial - intre obturatorul extern si pectineu, împărtindu-se in 4
ramuri pentru: adductorii mijlociu si mic, drept intern si un ram cutanat, care
se distribuie la pielea de pe fata interna a coapsei, putind ajunge pina la fata
interna a genunchiului
- ram profund – da ramuri pentru adductorii mic si mare, obturatorul extern
si pentru articulatia soldului si chiar si pentru cea a genunchiului

III) trahee: organ tubular,situat pe linia mediana in continuarea laringelui

limite: sup un plan dus prin corpul vertebrei C6 si cartilajul cricoid al
laringelui, inf un plan dus prin vertebra T4 (aici traheea se imparte in cele 2
bronhii princip)
traiect: oblic din sus in jos si din anterior spre posterior
se imparte intr-o portiune cervicala (primele 6 inele traheale) si o portiune
toracica (mediastinala;
impresiuni : pe partea stanga, la nivelul cartilajelor 2-6: impresiune
determinata de lobul stang tiroidian;in partea inferioara stanga : impresiune
determinata de aorta.
raporturi:portiunea cervicala:- ant cu istmul gl tiroide, plexul nervos impar,
lama pretraheala, muschii subhioidieni,lama superficiala a fasciei cervicale,
timusul, piele; posterior cu esofagul care o depaseste la stanga
portiunea toracica:- ant cu arcul aortic, trunchiul venos brahio-cefalic stang,
plexul venos impas, timusul la copii,sternul, piele; post cu esofagul pe care
traheea il depaseste la dreapta
raporturile bifurcatiei: ant cu arcul aortic, post cu esofagul si cu fibre ale
plexului nervos pulmonar, inferior cupericardul cu inima si cu bifurcatia
trunchiului pulmonar
inervatie: artere pt portiunea cervicala: artera tiroidiana superioara , artera
tiroidiana inferioara; pt portiunea toracica: arterele bronhice
venele: pentru portiunea cervicala: trunchi venos impar care se varsa in
trunchiul venos brahio-cefalic; pt portiunea toracica: venele intercostale care
vor ajunge in sistemul venos azigos.
limfaticele: ajung la noduri limfatice traheeale, traheobronhice superioare si
inferioare, mediastinale posterioare.
inervatie: nervul vag prin nervii recurenti laringei, fibre din plex pulmonar,
inervatie simpatica prin filete de la niv ganglionilor simpatici cervicali si
ganglionii 2-3 toracici

IV) vagin:
este organul copulatiei la sexul feminin si serveste la evacuarea produsului de
conceptie cit si a singelui menstrual
este un conduct musculomembranos, care se intinde de la uter la vulva si
prezinta: peretele anterior, peretele posterior, peretii laterali, extremitatea
superioara si extremitatea inferioara
este un organ impar, median situat in pelvis si in grosimea perineului
anterior
se gaseste cuprins intre vezica urinara si uretra(anterior) si rect(posterior)
directia vaginului este oblica si formeaza cu orizontala un unghi de 65-70°
este turtit anteroposterior
lungimea medie este de 8 cm (variaza intre 8 si 14 cm)
Mijloacele de fixare:
se impart in:
mijloace de suspensie – reprezentate de continuitatea cu uterul
mijloacele de sustinere – reprezentate de planşeul pelvin si de chinga
muschilor levatori anali
mijloacele de orientare – reprezentate de portiunea mijlocie e tecilor
sacrorectogenitopubiene
Conformatia exterioara: prezinta 4 pereti si 2 extremitati
peretele anterior – vine in raport cu fata posterioara a portiunii joase a
aparatului urinar (trigonul vezical si uretra)
peretele posterior – prezinta 3 segmente:
segmentul superior – participa la constituirea fundului de sac Douglas, care
este punctul cel mai decliv al cavitatii peritoneale, unde se aduna colectiile
hemoragice sau purulente
segmentul mijlociu – se afla inferior fundului de sac Douglas
segmentul inferior – are raport cu central tendinos perineal
peretii laterali – prezinta 3 segmente:
segmentul de deasupra diafragmului pelvin
segmentul de la nivelul diafragmului pelvin
segmentul de dedesubtul diafragmului pelvin
extremitatea superioara a vaginului – prezinta un orificiu circular, denumit
fornixul vaginal
extremitatea inferioara a vaginului – adera prin marginile sale la diafragmul
urogenital si la muschiul transvers profund al perineului
peretii vaginali prezinta 3 tunici:tunica externa , tunica musculara, tunica
mucoasa
Vascularizatia: arterele provin din artera iliaca interna prin arterele rectale
mijlocii sau din artera uterina , ce furnizeaza ramuri cervicovaginale
venele se varsa in vena iliaca interna
Inervatia: provine din plexul hipogastric inferior, de la nervul pudendal
intern si de la nervii pelvini

BILET 20
I) m. coapsei: - sunt împărtiti in 3 grupuri: anterior, intern si posterior
A. Grupul anterior
1. Tensor al fasciei lata (m.tensor fasciae latae)
Inserţia de origine:- spina iliaca antero-superioara (SIAS)
Inserţia terminală: - tuberozitatea externa a tibiei
- marginea externa a rotulei
- septul intermuscular extern al femurului
Acţiune: - tensor al aponevrozei femurului (partea ei externa)
Inervatie:-nervul fesier superior L4-L5-S1
2. Croitorul (m.sartorius)
Inserţia de origine:- spina iliaca antero-superioara (SIAS)
Inserţia terminală: partea superioara a fetei interne a tibiei, care se mai
numeste „laba de gâscă” (aici se insera impreuna cu semitendinosul si
dreptul intern)
Acţiune: flexor al gambei pe coapsa si al coapsei pe bazin
abductor si rotator in afara al coapsei
Inervatie: -nervul femural L2-L3-L4
3. Quadricepsul crural (m.quadriceps femoris) - este constituit din 4 fascicule
musculare: dreptul anterior (situat cel mai superficial), vastul extern, vastul
intern si cruralul (situat cel mai profund)
Inserţia de origine:- drept anterior al coapsei(m.rectus femoris)
- spina iliaca antero-inferioara (SIAI), prin tendonul direct, care este vertical
- sprinceana cotiloidă, prin tendonul reflectat, care este orizontal
- vast extern (m.vastus lateralis)
- buza externa a liniei aspre
- vast intern (m.vastus medialis)
- ramul intern de trifurcatie al liniei aspre si buza ei interna
- crural (m.vastus intermedius)
- buza externa a liniei aspre
- 3/4 superioare faţă anterioara femur
Inserţia terminală: - printr-un tendon comun cu baza si marginile laterale ale
rotulei, legata prin tendonul rotulian de tuberozitatea anterioara a tibiei
Acţiune:- extensor al gambei pe coapsa
- flexor al coapsei pe bazin prin dreptul anterior
Inervatie:-ramuri musculare ale nervului femural L2-L3-L4
B. Grupul intern
1. Dreptul intern (m.gracilis)
Inserţia de origine:- laturile simfizei pubiene
Inserţia terminală: - partea superioara a fetei interne a tibiei, care se mai
numeşte „laba de gâscă”
Acţiune:- flexor al gambei
- adductor al gambei pe coapsa
Inervatie:-ram anterior nervul obturator L2-L3
2. Pectineul (m.pectineus)
Inserţia de origine:- creasta pectineala
Inserţia terminală: - ram mijlociu de trifurcatie a liniei aspre
Acţiune:- adductor
- flexor
- rotator in afara al coapsei
Inervatie: -nervul femural L2-L3
3. Psoas-iliac (m.iliopsoas)
Inserţia de origine:- fascicul lombar - vertebrele D12-L4
- fascicul iliac - fosa iliaca interna între spina iliaca antero-inferioara (SIAI)
si eminenţa ileopectinee
Inserţia terminală: - trohanterul mic
Acţiune:flexor, adductor, rotator in afara al coapsei
Inervatie:-plexul lombar L1-L2-L3
4. Adductorii
- mijlociul adductor (m.adductor longus)
Inserţia de origine:- simfiza pubiana
Inserţia terminală: - linia aspra 1/3 mijlocie
- micul adductor (m.adductor brevis)
Inserţia de origine:- simfiza pubiana
Inserţia terminală: - linia aspra 1/3 superioara
- ram extern de trifurcatie al liniei aspre
- marele adductor (m.adductor magnus)
Inserţia de origine:- tuberozitatea ischiatica
Inserţia terminală: - linia aspra
- tuberculul celui de-al III-lea adductor (care se gaseste superointern de
condilul femural intern)
Acţiune: - adductori si- rotatori in afara ai coapsei
Inervatie: -ram anterior nerv obturator L2-L3-L4 – pt. Add.mijl. si mic
-ram profund nerv obturator si ram inferior nerv ischiadic – pt. Add. mare
C. Grupul posterior (muşchii ischiogambieri)
1. Biceps crural (m.biceps femoris)
Inserţia de origine:tuberozitatea ischiatica, pentru lunga portiune
segmentul inferior al interstitiului liniei aspre, pentru scurta portiune
Inserţia terminală: - 1/3 inferioara linia aspra
Acţiune: - flexia gambei pe coapsă
- rotatie in afara a gambei
Inervatie: -nervul peronier comun L5-S1-S2 – pt scurta portiune
-nervul tibial L5-S1-S2 – pt lunga portiune
2. Semitendinosul (m.semitendinosus)
Inserţia de origine:- tuberozitatea ischiatica
Inserţia terminală: partea superioara a feţei interne a tibiei, care se mai
numeste „laba de gâscă”
Acţiune: flexia gambei pe coapsa , rotatia inauntru a gambei
Inervatie: -nervul tibial L5-S1-S2
3. Semimembranosul (m.semimembranosus)
Inserţia de origine: - tuberozitatea ischiatica
Inserţia terminală: - tendonul direct - parte posterioara tuberozitatea interna
a tibiei
- tendonul anterior (reflectat) – faţa interna tuberozitatea interna a tibiei
- tendonul recurent -pe calota fibroasa a condilului extern femural
Acţiune: flexia gambei pe coapsa , rotatia inauntru a gambei
Inervatie: -nervul tibial L5-S1-S2

II) art radiala: - este ramul extern de bifurcatie al arterei humerale

- tine de la 2-3 cm sub plica cotului pana la primul spatiu interosos, unde se
anastomozeaza cu cubitopalmara formând arcada palmară profundă
- este însoţită de 2 vene satelite
- extern de ea coboara ramul extern al nervului radial
- luarea pulsului: şanţul pulsului este între tendoanele muşchiului lung
supinator şi a muschiului mare palmar
- artera radiala se gaseste deasupra planului osos in „tabachera anatomică”,
între tendoanele lungului abductor al policelui si scurt extensor al policelui
(situati extern) si tendonul lungului extensor al policelui (situat intern). Tot
in „tabachera anatomica” se mai gasesc tandoanele muschilor radiali externi
(situate extern de arteră) precum si vena cefalică a policelui
Colaterale:
- recurenta radială anterioară
- se anastomozează cu ramul anterior din artera humerală profundă
- ramuri musculare pentru muschii din vecinatate
- transversa anterioară a carpului
- se anastomozează cu artera transversă anterioară a carpului, din artera
cubitală
- radiopalmara
 - se anastomozează cu artera cubitală formând arcada palmară
superficială
- dorsala policelui
- ia nastere in „tabachera anatomică”
- dorsala carpului
- ia nastere în „tabachera anatomica”
- se anastomozeaza cu ramul similar din cubitala formand arcada dorsala a
mainii

III) vena porta :confluenta a trei trunchiuri venoase: v. mezenterica inf, v.

splenica si v. mezenterica sup
originea: la niv fetei post a colului pancreasului, traiesct ascendent, anterior
si la dreapta, participa la formarea pediculului hepatic si ajunge la niv hilului
ficatului. Hil : vena porta este sit cel mai posterior , anterior si la stanga de
aceasta este a. hepatica iar si mai anterior si la dreapta ductul hepato-coledoc.
Aceste trei elemente sunt cuprinse in marginea omentului mic. Intre v. porta
si ductul hepato-coledoc se form spatiul interporto-coledocian in care se afla
a. gastro-duodenala.
Posterior de v porta se afla vena cava inf intre ele situandu-se orificiul
epiploic.
in v porta se varsa: v gastrica stanga, v gastrica dreapta sau pilorica, v cistice,
v ligamentului rotund , v ligamentului lui antantius.
la niv hilului hepatic se imparte intr-un ram drept, pentru lobul drept si lobul
patrat si un ram stang pt lobul stang , lobul patrat si lobul caudat.

IV) duct deferent+ejaculator: Ductul deferent este portiunea din caile

spermatice care se intinde de la coada epididimului pina la ductul ejaculator
lungimea este de 40-45 cm, iar diametrul canalicular este de 0,5 mm
are aspect regulat, consistent ferma
prezinta 4 segmente: segmentul epididimotesticular, segmentul funicular,
segmentul pelvin, segmentul retrovezical
a. Segmentul epididimotesticular – se afla pe partea superomediala a
epididimului, de la coada spre capul epididimului si are o lungime de
aproximativ 2-3 cm
b. Segmentul funicular – este cuprins in grosimea funiculului spermatic intre
pachetul venos anterior si artera testiculare(situate anterior), si pachetul
venos posterior(situat posterior)
Funiculul spermatic (cordonul spermatic)
– este o formatiune cilindroida, care se intinde de la extremitatea
superioara a testiculului, pina la orificiul inghinal profund; in componenta
funiculului spermatic intra: ductul deferent, artera testiculara, artera
diferentiala, artera funiculara, pachetul venos testicular anterior, pachetul
venos testicular posterior, ligamentul Cloquet, vasele limfatice si fibre
nervoase somatic si vegetative. Aceste elemente sunt cuprinse intr-o teaca
conjunctiva, denumita fascia spermatica interna
c.Segmentul pelvin – tine de la orificiul inghinal profund si pina la fata
laterala a vezicii urinare
d.Segmentul retrovezical – tine de la marginea latera a vezici urinare pina la
nivelul prostatei; inconjura marginea laterala a veziculei seminale, devine
mai gros si mai neregulat, se apropie de cel de pe partea opusa, delimitind
triunghiul interdeferential cu virful inferior(la prostata) si baza superior(la
vezica urinara)
Vascularizatia: vascularizatia arteriala este asigurata de artera vezicala
inferioara, artera testiculara, artera deferentiala si artera funiculara
vascularizatia venoasa se distribuie plexului venos prostatic si seminal
Inervatia: provine din plexul hipogastric inferior
Ductul ejaculator :ductele ejaculatorii sunt organe canaliculare
infundibuliforme, care iau nastere din unirea veziculelor seminale si ampula
ductului deferent, se varsa in uretra prostatica, la nivelul verului montanal
(veru montanum = mic relief al peretelui posterior al uretrei prostatice, unde
se deschid canalele ejaculatoare), se gasesc in grosimea prostatei

BILET 21
I) m. coapsei: - sunt împărtiti in 3 grupuri: anterior, intern si posterior
A. Grupul anterior
1. Tensor al fasciei lata (m.tensor fasciae latae)
Inserţia de origine:- spina iliaca antero-superioara (SIAS)
Inserţia terminală: - tuberozitatea externa a tibiei
- marginea externa a rotulei
- septul intermuscular extern al femurului
Acţiune:- tensor al aponevrozei femurului (partea ei externa)
Inervatie:-nervul fesier superior L4-L5-S1
2. Croitorul (m.sartorius)
Inserţia de origine: - spina iliaca antero-superioara (SIAS)
Inserţia terminală: partea superioara a fetei interne a tibiei, care se mai
numeste „laba de gâscă” (aici se insera impreuna cu semitendinosul si
dreptul intern)
Acţiune: flexor al gambei pe coapsa si al coapsei pe bazin
abductor si rotator in afara al coapsei
Inervatie: -nervul femural L2-L3-L4
3. Quadricepsul crural (m.quadriceps femoris)
- este constituit din 4 fascicule musculare: dreptul anterior (situat cel mai
superficial), vastul extern, vastul intern si cruralul (situat cel mai profund)
Inserţia de origine: - drept anterior al coapsei(m.rectus femoris)
- spina iliaca antero-inferioara (SIAI), prin tendonul direct, care este vertical
- sprinceana cotiloidă, prin tendonul reflectat, care este orizontal
- vast extern (m.vastus lateralis)
- buza externa a liniei aspre
- vast intern (m.vastus medialis)
- ramul intern de trifurcatie al liniei aspre si buza ei interna
- crural (m.vastus intermedius)
- buza externa a liniei aspre
- 3/4 superioare faţă anterioara femur
Inserţia terminală: - printr-un tendon comun cu baza si marginile laterale ale
rotulei, legata prin tendonul rotulian de tuberozitatea anterioara a tibiei
Acţiune: - extensor al gambei pe coapsa
- flexor al coapsei pe bazin prin dreptul anterior
Inervatie: -ramuri musculare ale nervului femural L2-L3-L4
B. Grupul intern
1. Dreptul intern (m.gracilis)
Inserţia de origine:- laturile simfizei pubiene
Inserţia terminală: - partea superioara a fetei interne a tibiei, care se mai
numeşte „laba de gâscă”
Acţiune: - flexor al gambei , - adductor al gambei pe coapsa
Inervatie:-ram anterior nervul obturator L2-L3
2. Pectineul (m.pectineus)
Inserţia de origine:- creasta pectineala
Inserţia terminală: - ram mijlociu de trifurcatie a liniei aspre
Acţiune:- adductor ,- flexor ,- rotator in afara al coapsei
Inervatie: -nervul femural L2-L3
3. Psoas-iliac (m.iliopsoas)
Inserţia de origine:- fascicul lombar - vertebrele D12-L4
- fascicul iliac - fosa iliaca interna între spina iliaca antero-inferioara (SIAI)
si eminenţa ileopectinee
Inserţia terminală: - trohanterul mic
Acţiune:flexor, adductor, rotator in afara al coapsei
Inervatie: -plexul lombar L1-L2-L3
4. Adductorii
- mijlociul adductor (m.adductor longus)
Inserţia de origine: - simfiza pubiana
Inserţia terminală: - linia aspra 1/3 mijlocie
- micul adductor (m.adductor brevis)
Inserţia de origine: - simfiza pubiana
Inserţia terminală: - linia aspra 1/3 superioara
- ram extern de trifurcatie al liniei aspre
- marele adductor (m.adductor magnus)
Inserţia de origine:- tuberozitatea ischiatica
Inserţia terminală: - linia aspra
- tuberculul celui de-al III-lea adductor (care se gaseste superointern de
condilul femural intern)
Acţiune:- adductori - rotatori in afara ai coapsei
Inervatie: -ram anterior nerv obturator L2-L3-L4 – pt. Add.mijl. si mic
-ram profund nerv obturator si ram inferior nerv ischiadic – pt. Add. mare
C. Grupul posterior (muşchii ischiogambieri)
1. Biceps crural (m.biceps femoris)
Inserţia de origine: tuberozitatea ischiatica, pentru lunga portiune
segmentul inferior al interstitiului liniei aspre, pentru scurta portiune
Inserţia terminală: - 1/3 inferioara linia aspra
Acţiune: - flexia gambei pe coapsă - rotatie in afara a gambei
Inervatie: -nervul peronier comun L5-S1-S2 – pt scurta portiune
-nervul tibial L5-S1-S2 – pt lunga portiune
2. Semitendinosul (m.semitendinosus)
Inserţia de origine: - tuberozitatea ischiatica
Inserţia terminală: partea superioara a feţei interne a tibiei, care se mai
numeste „laba de gâscă”
Acţiune: flexia gambei pe coapsa , rotatia inauntru a gambei
Inervatie: -nervul tibial L5-S1-S2
3. Semimembranosul (m.semimembranosus)
Inserţia de origine:- tuberozitatea ischiatica
Inserţia terminală: - tendonul direct - parte posterioara tuberozitatea interna
a tibiei
- tendonul anterior (reflectat) – faţa interna tuberozitatea interna a tibiei
- tendonul recurent -pe calota fibroasa a condilului extern femural
Acţiune: flexia gambei pe coapsa , rotatia inauntru a gambei
Inervatie: -nervul tibial L5-S1-S2

II)arcurile art ale mainii: Arcada palmara superficiala

- se formeaza din terminarea arterei cubitale si artera radio-palmara
- este situata deasupra tendoanelor flexorilor si sub aponevroza superficiala
- din concavitate nu da ramuri colaterale
- din convexitate da 4 artere digitale care dau ramuri pentru lombricali,
tendoane flexori, piele
- prima artera digitala (interna) da colaterala interna a degetului V(D 5)
- digitalele II, III si IV se bifurca la baza degetelor dând colateralele ventrale
ale degetelor II, III si IV
3. Arcada palmara profundă - se formeaza din terminarea arterei radiale (este
reprezentata de artera perforanta a primului spatiu, ram din artera
interosoasa palmara a primului spatiu, ram din arcada plamara profunda) si
artera cubito-palmara, la extremitatea superioara a metacarpienelor
- este situata sub tendoanele flexorilor si aponevroza palmara profunda
- din concavitate da ramuri pentru oasele carpiene
- din convexitate da 4 artere interosoase palmare (care dau ramuri pentru
muschii interososi si se termina la radacina degetelor anastomozâdu-se cu
arterele palmare digitale, inainte de bifurcarea acestora; dă interosoasa
primului spatiu din care se formeaza colaterala externa a degetului II (D 2) si
colaterala interna a degetului I (D 1)
- de pe fata profunda a arcadei se formeaza 3 artere perforante pentru
spatiile II, III si IV, care se vor anastomoza cu interosoasele dorsale
III) tecile 1+2 ale duodenului: - este portiunea initiala, fixa si profunda a
intestinului subtire (i.s.), cuprinsa intre pilor si flexura duodenojejunala; se
gaseste in stransa legatura cu pancreasul cu care constituie complexul
duodenopancreatic
- duodenul prezinta 4 portiuni despartite de 3 flexuri:
- I portiune (DI) (partea superioara) se imparte intr-un segment stang,
mobil, intraperitoneal si un segment drept, fix, retroperitoneal; cele doua
segmente sunt despartite de artera gastroduodenala
- a II-a portiune (DII)(partea descendenta) este impartita de radacina
mezocolonului transvers in doua segmente: supra/submezocolic
duodenul este situat profund, la nivelul peretelui abdominal posterior,
anterior de coloana vertebrala lombara, retroperitoneal, cu exceptia
segmentului sting al D I care este intraperitoneal
partea superioara(D1) – are 5 cm lungime, are o directie oblica superioara, la
dreapta si posterioara, spre flancul drept al primei vertebre lombare; se
indreapta spre colil vezicii biliare si prezinta 2 segemente: un segment sting
mobil, intraperitoneal si un segment drept fix, retroperitoneal
raporturi: anterior: fata viscerala a ficatului, colul vezicii biliare, raport ce
explica aparitia fistulelor bilioduodenale
posterior: vena porta, ductul coledoc, artera gastroduodenala
superior: epiplonul(omentul) mic, ce contine pediculul hepatic
inferior: epiplonul(omentul) mare, marginea superioara a capului
pancreasului
partea descendenta(DII) – este verticala si coboara pe flancul drept al
vertebrelor lombare II, III si IV; are lungime de 9 cm si este incrucisata
anterior de colonul transvers si mezoul sau, ce imparte portiunea a II- a a
duodenului(DII) in 2 segmente: un segment supramezocolic si un segment
submezocolic
raporturi: anterior: - segmentul supramezocolic vine in raport cu fata
viscerala a ficatului, pe care determina impresiunea duodenala
- segmentul submezocolic vine in raport cu ansele intestinale
posterior: vine in raport cu vena cava inferioara, partea mediala a fetei
anterioare a rinichiului drept, hilul renal si elementele pediculului sau(vasele
renale, pelvisul(bazinetul) renal si portiunea incipienta a ureterului drept)
marginea dreapta: vine in raport cu ficatul in partea superioara si cu colonul
ascendent in partea inferiora
marginea stinga: are raport intim cu capul pancreasului;
in portiunea descendenta a duodenului(DII) se deschide ductul coledoc si
ductul pancreatic principal, la nivelul papilei mari; la nivelul papilei mici se
deschide ductul pancreatic accesoriu(Santorini)
Vascularizatie : Artere provin din 2 surse:
- a. gastroduodenala, ram din a.hepatica comuna, ram din trunchiul celiac,
ram din aorta abdominala
- a. mezenterica superioara
Venele: - dreneaza in arcadele venoase duodenopancreatice
Inervatia- plexul celiac, ganglionii semilunari si mezenterici superiori

IV) penis: reprezinta organul copulatiei la barbat

prezinta 2 parti:
o parte posterioara, perineala, fixa, orientata oblic anteroposterior
o parte anterioara, libera sau penisul propriu-zis, alcatuita din corpul si
glandul penisului
este situat in partea anterioara a perineului
in stare de flaciditate, partea anterioara a penisului este moale, descendenta
vertical
in starea de erectie, partea anterioara a penisului este turgescenta, mai lunga
si mai voluminoasa
Mijloace de fixare: partea posteriora constituie singura portiune fixa,
ancorata prin insertia corpilor cavernosi la ramurile ischiopubiene si a
ligamentului suspensor al penisului, care se insera pe simfiza pubiana
Conformatie exterioara: penisul prezinta o extremitate posterioara, o
extremitate anterioara si un corp cu 4 fete
Extremitatea posterioara este in continuare cu radacina corpilor cavernosi,
fixata la simfiza pubiana prin ligamentul suspensor al penisului
Corpul prezinta 4 fete:
fata dorsala – este usor aplatizata si corespunde fetelor superioare ale
corpilor cavernosi
fetele laterale – sunt rotunjite si corespund corpilor cavernosi
fata inferioara(uretrala) – prezinta proeminenta corpului spongios al uretrei
Extremitatea anterioara(glandul penian) are forma conica si prezinta la virf
un orificiu vertical, denumit meatul uretral
Organele erectile: sunt reprezentate de corpii cavernosi si corpul spongios
Corpii cavernosi sunt in numar de 2, situati simetric, bilateral, cu o lungime
de 15 cm in stare de flaciditate si 20 cm in stare de turgescenta
- fiecare corp prezinta o extremitate posterioara sau radacina, o portiune
mijlocie si o extremitate anterioara
Corpul spongios este o formatiune erectila, asezata in jurul uretrei, in santul
inferior al corpilor cavernosi cu o lungime de 14-16 cm si este impartit in 3
parti: bulbul penisului – este extremitatea posterioara a corpului spongios
penian
corpul corpului spongios – este strabatut de uretra
glandul penisului – reprezinta extremitatea anterioara a corpului spongios
Vascularizatia: arterele provin din artera pudendala interna
venele merg spre vena dorsala profunda a penisului
Inervatia: filete senzitive si motorii provenite din nervul pudendal intern si
de la plexul vegetativ hipogastric inferior

BILET 22

I) m. post ai antebratului: Plan I (superficial)

1. Extensor comun al degetelor (m.extensor digitorum)
Inserţia de origine - epicondil (epicondilul lateral)
Inserţia terminală - se face prin 4 tendoane pe falangele ultimelor 4 degete
- fiecare tendon se trifurca la nivelul articulatiei metacarpo-falangiene in
cate o langheta pentru extremitatea proximala a falangei II, si doua langhete
pentru extremitatea proximala a falangei III
Acţiune : - extensia falangei a III-a pe falanga a II-a
- extensia al falangei a II-a pe falanga I
- extensia degetului pe fata dorsala a miinii
- flexia dorsală a miinii pe antebraţ
Inervatie: -nervul interosos posterior, ram din ramul profund al nervului
radial C7-C8
2. Extensor propriu al degetului V (D5)(m.extensor digiti minimi)
Inserţia de origine - epicondil (epicondilul lateral)
Inserţia terminală - falangele II si III ale D 5 prin tendoane comune cu ale
muschiului extensor comun al degetelor
Acţiune : - extensia degetului V
Inervatia : - nervul interosos posterior, ram din ramul profund al nervului
radial C7-C8
3. Cubital posterior (m.extensor carpi ulnaris)
Inserţia de origine: epicondil (epicondilul lateral), marginea posterioara
cubitus
Inserţia terminală - extremitatea proximala a metacarpianului V
Acţiune : - extensor al miinii (flexor dorsal) si adductor
Inervatia: - nervul interosos posterior, ram din ramul profund al nervului
radial C7-C8
4. Anconeu (m.anconaeus)
Inserţia de origine:- epicondil (epicondilul lateral)
Inserţia terminală : fata externa olecran
fata posterioara cubitus, in 1/4 superioara
Acţiune : - extensor al antebratului pe brat
Inervtia:-nervul radial C7-C8-T1
Plan II (profund)
1. Lung abductor al degetului I (D 1) – police (m.abductor pollicis longus)
Inserţia de origine: fata posterioara cubitus, 1/3 mijlocie fata posterioara
radius, membrana interosoasa
Inserţia terminală : - extremitatea proximala metacarpian I
Acţiune : - abductor al policelui si al miinii
Inervatia: - nervul interosos posterior, ram din ramul profund al nervului
radial C7-C8
2. Scurt extensor al degetului I (D 1) – police (m.extensor pollicis brevis)
Inserţia de origine
- fata posterioara cubitus
1/3 mijlocie fata posterioara radius
membrana interosoasa
Inserţia terminală - extremitatea proximala falanga I police
Acţiune :- extensia falangei I pe metacarpianul respectiv
- abductor al policelui
Inervatia: - nervul interosos posterior, ram din ramul profund al nervului
radial C7-C8
3. Lung extensor al degetului I (D 1) – police (m.extensor pollicis longus)
Inserţia de origine: 1/3 mijlocie fata posterioara cubitus, membrana
interososa
Inserţia terminală :- extremitatea proximala falanga II police
Acţiune : - extensia falangei a II-a pe falanga I
- extensia falangei I pe metacarpian
- extensia metacarpianului pe carp
Inervatia: - nervul interosos posterior, ram din ramul profund al nervului
radial C7-C8
4. Extensor propriu deget II( D 2) – index (m.extensor indicis)
Inserţia de origine: fata posterioara cubitus, membrana interosoasa
Inserţia terminală - fuzioneaza cu tendonul destinat indexului (D2) din
muschiul extensor comun al degetelor
Acţiune :extensia indexului
Inervatia : - nervul interosos posterior, ram din ramul profund al nervului
radial C7-C8

II)nv. tibial: Nervul tibial este o ramificaţie a nervului sciatic, în drumul

acestuia în jos, către gambă şi talpă. Ramificaţiile inervează musculatura şi
tegumentele din punct de vedere senzitiv.
Nervul tibial este cel mai mare dintre cele două ramificaţii ale nervului sciatic.
El inervează muşchii flexori ai membrului inferior.
TRAIECTUL PE MEMBRUL INFERIOR
Nervul tibial îşi are originea în treimea inferioară a coapsei, nivel la care
inervează muşchii regiunii posterioare a coapsei. Apoi el se separă de nervul
peronier comun, înainte de a-şi urma traiectul descendent pe partea
posterioară a membrului inferior:
– Trece prin fosa poplitee (un spaţiu situat în spatele genunchiului) alături de
artera poplitee;
– Apoi coboară pe sub muşchii gastrocnemian şi solear;
Ajunge în compartimentul posterior al gambei, unde se ramifică, furnizând
inervaţia muchilor flexori din zonă;
– La nivelul gleznei trece prin spatele maleolei mediale înainte de a se
împărţiîn două ramuri: nervul plantar medial şi nervul plantar lateral ai
piciorului.
RAMURI: Nervul tibial are două ramificaţii subcutanate, ce inervează
tegumentele din zonă: nervul sural (la nivelul gambei) şi nervul calcanean
medial (la nivelul călcâiului).

III) v. cava inf: se formeaza anterior de corpul vertebrei L5 prin unirea celor
doua vene iliace comune : dreapta si stanga. Are un traiect vertical, de-a
lungul coloanei vertebrale , la dreapta aortei abdominale, strabate muschiul
diafragm si ajunge la nivelul toracelui, unde se varsa in atriul drept, la nivelul
peretelui inferior. Acest orificiu poarta denumirea de orificiul venei cave
inferioare si prezinta valva lui Eustachio.
La nivel abdominal prezinta multiple raporturi:
anterior cu : a. artera iliaca comuna dreapta, a. genitala dreapta, peritoneul
parietal posterior si radacina mezenterului impreuna cu vasele mezenterice
superioare; portiunea a 3a a duodenului, capul pancreasului, ductul hepatic
comun si vena porta; peritoneul parietal posterior.
posterior cu: corpii vertebrelor lombare L5,L4,L3 si cu pilierul drept al
diafragmului.
la dreapta cu : ureterul drept, cu portiunea a doua a duodenului,cu rinichiul
drept, cu lobul hepatic drept.
la stanga cu aorta abdominala.
La nivelul venei cave inferioare se varsa venele lombare in numar de patru
perechi,venele renale, vena suprarenala dreapta, vena genitala dreapta ,
venele frenice , venele hepatice.

IV) testiculul: este glanda sexuală masculina cu rol in secretia

testosteronului
impreuna cu epididimul alcatuieste complexul epididimotesticular
este un organ pereche, ce prezinta 2 fete (fata mediala si fata laterala), 2
margini (marginea anterioara si marginea posterioara) si 2 extremitati
(extremitatea superioara si extremitatea inferioara)
testiculii sunt situati in burse, dependinţe ale perineului anterior, situatie pe
care o capătă dupa coborirea lor completa
testiculii au forma ovoidala, cu lungimea de 4-5 cm, largimea de 2,5 cm si
grosimea de 3 cm; greutatea lor este de 18-20 grame fiecare
au o culoare alba-sidefie, datorita invelisului lor exterior denumit albuginee
consistent testiculului este ferma
Mijloace de fixare: funiculul spermatic, tunicile de invelis, ligamentul scrotal
Conformatie exterioara:
Extremitatea superioara – este voluminoasa si vine in raport cu epididimul
Extremitatea inferioara – este mica si are raport cu coada epididimului, nivel
la care se gaseste si ligamentul scrotal, ce solidarizeaza testiculul de tunicile
sale de invelis
Marginea anterioara – este neteda, rotunjita, libera, in raport cu seroasa
vaginala
Marginea posterioara – este in raport cu corpul epididimului, cu care are
lagaturi strinse de aderenta
Fata mediala – prezinta raport cu marginea corespunzatoare a epididimului si
cu vasele sanguine
Fata laterala – vine in raport cu seroasa vaginala, care formeaza, intre testicul
si epididim, un fund de sac, numit sinusul epididimar sau epididimotesticular
testiculii sunt organe parenchimatoase, cu structura glandulară, adaptata
pentru functia externa cit si pentru cea interna
la exterior testiculul prezinta un invelis, denumit albugineea, iar la interior
prezinta parenchimul testicular
Albugineea – este un invelis alb-sidefiu, gros, lucios si putin elastic; in partea
posterioara prezinta o ingrosare numita mediastinul testicular sau corpul lui
Highmore, de la care pornesc, catre periferia testiculului, septurile
testiculului, care impart parenchimul in 200-500 de lobuli testiculari;
continutul fiecarui lobul testicular este reprezentat de:
1-3 tubi seminiferi contorţi(canelele seminifere)
ţesutul interstiţial
× tubii seminiferi contorţi reprezinta componenta exocrină a testiculului
fiecare tub are lungimea de 0,9 metri , ceea ce face ca lungimea totala a
tubilor seminiferi contorti pentru un testicul sa fie de aproximativ 800 de
metri
interiorul tubilor seminiferi contorti este ocupat de celulele sexuale
masculine, in diferite etape ale spermatogenezei, iar peretii tubilor sunt
altcatuiti din celulele lui Sertoli
× tesutul interstitial reprezinta componenta endocrina a testiculului, cu rol in
secretia testosteronului
tubii seminiferi contorti, la iesirea lor din lobulii testiculari se continua cu
tubii seminiferi drepti, care dupa un scurt traiect, ajung la reteaua testiculara
a lui Haller;
calea spermatica este reprezentata de ductele eferente testiculare, sau
conurile eferente testiculare, care se deschid in epididim
Tunicile testiculului: testiculul, epididimul, ductul deferent si portiunea
incipienta a funiculului spermatic sunt invelite in mai multe paturi suprapuse,
care constitue tunicile (bursele) de invelis
tunicile sunt elemente component ale peretelui abdominal anterolateral,
mobilizate o data cu coborirea testiculului
tunicile se gasesc plasate inferior penisului si regiunii pubiene si anterior de
perineul anterior
De la suprafata spre profunzime se descriu urmatoarele tunici:
1).Scrotul – sau pielea burselor
- este subtire
- prezinta pe linia mediana rafeul scrotal
2).Dartorsul – este un strat foarte subtire, alcatuit din fibre musculare netede
- are culoare alb-rozie
- este aderent pe fata profunda a scrotului
- pe linie mediana formeaza septul scrotal
- anterior fibrele septului scrotal se continua cu ligamentul suspensor al
penisului, iar posterior cu ligamentul suspensor al scrotului
3).Fascia spermatica externa - este o foita subtire alcatuita din tesut celular
lax, care inlesneste alunecarea planurilor superficial pe cele profunde
4).Muschiul cremaster(eritroideea) – este constituit din fibre musculare
striate si are strinse legaturi cu muschiul oblic intern
5).Fascia spermatica interna (fibroasa) - este alcatuita din tesut conjunctiv
care inveleste testiculul si inconjura funiculul spermatic
6).Tunica vaginala a testiculului – este un invelis seros al testiculului si
epididimului

BILET 23
I) m. ant. ai antebratului: Plan I (superficial)
1. Rotund pronator (m.pronator teres)
Inserţia de origine : epitrohlee (epicondilul medial)
marginea internă apofiză coronoidă cubitus
Inserţia terminală : - 1/3 mijlocie faţă externa radius
Acţiune :- flexor al antebraţului pe braţ si pronator când antebratul si mâna
sunt in supinaţie
Inervatie: -nervul median C6-C7
2. Mare palmar (m.flexor carpi radialis)
Inserţia de origine:- epitrohlee (epicondilul medial)
Inserţia terminală : - extremitatea proximala metacarpian II
Acţiune : - flexor al mâinii pe antebraţ, al antebratului pe brat, abductor si
pronator al mâinii
Inervatie: -nervul median C6-C7
3. Mic palmar (m.palmaris longus)
Inserţia de origine: - epitrohlee (epicondilul medial)
Inserţia terminală : - ligamentul inelar anterior al carpului
Acţiune : - slab flexor al miinii pe antebrat si tensor al aponevrozei palmare
Inervatie: -nervul median C7-C8
4. Cubital anterior (m.flexor carpi ulnaris)
Inserţia de origine: epitrohlee (epicondilul medial), marginea interna apofiza
olecraniana
Inserţia terminală : pisiform
Acţiune :- flexor al miinii pe antebraţ si adductor accesor al miinii
Inervatie: -nervul cubital C7-C8
Plan II
1. Flexor comun superficial (m.flexor digitorum superficialis)
Inserţia de origine: - epitrohlee (epicondilul medial)
- 1/3 superioară marginea anterioara radius
Inserţia terminală
- prin 4 tendoane pe feţele laterale ale falangelor II ale degetelor II-V (D 2-
5) fiecare prin cate 2 langhete
Acţiune :flexor al falangei a II-a pe falanga I, flexor al miinii pe antebrat, flexor
al antebratului pe brat
Inervatie: -nervul median C7-C8-T1
Plan III
1. Flexor propriu police (m.flexor pollicis longus)
Inserţia de origine: 2/3 proximale fata anterioara radius , membrana
interosoasa
Inserţia terminală : - extremitatea proximala falanga II a degetului I (D I )
Acţiune : - flexia falangei I pe falanga a II-a
- flexia falangei a II-a pe metacarpian
- flexia miinii pe antebrat
Inervatie: -nervul interosos anterior din nervul median C8-T1
2. Flexor comun profund (m.flexor digitorum profundus)
Inserţia de origine: 2/3 proximale fata interna si anterioara cubitus ,
membrana interosoasa
Inserţia terminală : - prin 4 tendoane pe falanga III trecand printre langhetele
Flexorului comun superficial
Acţiune : flexia falangei a III-a pe falanga a II-a , flexia falangei a II-a pe falanga
I , flexia falangei I pe metacarpian, flexia miinii pe antebrat
Inervatie: -pentru portiunea mediala: nervul cubital C8-T1
-pentru portiunea laterala: ramul interosos anterior din nervul median C8-T1
Plan IV (profund)
1. Patrat pronator (m.pronator quadratus)
Inserţia de origine: - marginea anterioara cubitus
Inserţia terminală : - fata si marginea anterioara radius
Inervaţia muschilor din acesta zona este data de nervul median si nervul
cubital (pentru muschiul cubital anterior si 2 fascicule interne ale Flexorului
comun profund)
Acţiune : - pronator al antebratului si miinii
Inervatie :-ramul interosos anterior din nervul median C8-T1

II) nv. femural:este cel mai mare ram am plexului lombar. ia nastere din
diviziunile posterioare ale ramurilor ventrale L2-4 si reprezinta nervul
compartimentului anterior al coapsei. De la origine descinde prin muschii
psoas mare pe care il paraseste prin partea inferioara a marginii laterale.
Trece prin psoas mare si iliac, profund de fascia iliaca si se indreapta
posterior de ligamentul inghinal catre coapsa. Emite un ram pentru iliac si
pectineu si trimite fibre senzoriale catre portiunea proximala a arterei
femurale. Posterior de ligamentul inghinal,se aseaza lateral de artera
femurala, de care este separat prin psoasul mare. Ramurile sale terminale,
anterioara si posterioara, se formeaza in triunghiul femural la aproximativ 2
cm distal de ligamentul inghinal. Inerveaza un teritoriu cutanat mare pe fata
anterioara si mediala a coapsei, partea mediala a gambei si a piciorului si da
ramuri articulare pentru sold si genunchi.

III)aorta abdominala: continua aorta toracica de la nivelul T10-T11

- coboara pe fata anterioara a coloanei vertebrale (CV)
- lungimea aortei abdominale este de aproximativ 15-18 cm, calibru este
descrescator (datorita emergentei unor ramuri colaterale voluminoase) - Ø
scade de la 15-18 mm la 12-13 mm
- se termina intre L4 si L5 unde se imparte in:
- 2 artere iliace comune (stanga si dreapta)
- a. sacrata mijlocie (reprezinta segmentul atrofiat al aortei terminale)
- aortei abdominale i se disting 3 portiuni:
 - portiunea supraduodenopancreatica (celiaca) – este situata la nivelul
T12-L1 si se afla in raport cu bursa omentala; da artera frenica inferiora si
trunchiul celiac
- portiunea retroduodenopancreatica – tine pana la L3; da a. mezenterica
superioara
- portiunea subduodenopancreatica - tine pana la L4-L5; da a. mezenterica
inferioara
Ramuri colaterale ale aortei abdominale:
A.Ramuri parietale
- arterele frenice inferioare (stanga si dreapta) – dau ramuri pentru esofagul
abdominal, stalpii diafragmului, marea tuberozitate a stomacului si rr pt
pancreas, ficat si glandele suprarenale
- aa. lombare (5 perechi) pentru masa musculara sacrolombara

IV) vulva:
constitue componenta perineala a organelor genitale feminine
ocupa perineul anterior, numit si regiunea urogenitala
vulva prezinta:
2 repliuri tegumentare, numite labiile mari
2 repliuri mai mici, numite labiile mici(nimfele)
o deschizatura anteroposteriora numita fanta vulvara
Conformatie externa:
labiile mari sunt 2 repliuri anteroposterioare, simetrice ce prezinta:
o fata laterala, cutanata
o fata mediala, corespunde santului interlabial
o margine inferioara
o margine superioara
o extremitate anterioara – se indreapta spre muntele lui Venus
o extremitate posteriora
labiile mici(nimfele) – sunt 2 repliuri orientate anteroposterior
vestibulul vaginal – este un spatiu triunghiular delimitat anterior de clitoris,
lateral de fetele mediale ale labiilor mici, iar posterior de orificiul inferior
vaginal
clitorisul – reprezinta unul dintre organele erectile feminine
bulbul vestibulului – in numar de doi, sunt formatiuni spongioase asezate de
o parte si de alta a fantei vulvare, deasupra marginii superioare a labiilor mici
orificiul ureteral extern(meatul urinar)- se gaseste situate la 4 cm deasupra si
anterior de tuberculul genital si indaratul glandului clitoridian
glandele vestibulare mici( a lui Bartholin) – sunt situate de o parte si de alta a
jumatatii posterioare a orificiului vaginal
orificul vaginal inferior – se gaseste in partea posterioara a vestibulului
vaginal
Vascularizatia: vascularizatia superficiala este asigurata de arterele
pudendale externe, ramuri din artera femurala comuna; si artera perineala
superficiala, ram din artera pudendala interna; vascularizatie venoasa
superficiala este asigurata de venele superficiale ce merg prin venele
pudendale externe spre vena safena interna; si prin venele perineale catre
venele pudendale interne, venele labiilor mici
vascularizatia profunda – este asigurata de arterele pudendale interne prin
ramurile sale: bulbara, cavernoasa si dorsal clitorisului; venele profunde
merg spre plexul venos a lui Santorini si spre venele pudendale interne
Inervatia: nervii superficiali sunt reprezentati de filete genitale ale nervilor:
genitofemurali, iliohipogastrici si ilioinghinali; nervii profunzi isi au originea
in nervul pudendal intern, care da nervul dorsal al clitorisului si in plexul
hipogastric inferior, care furnizeaza filete vegetative, ce ajung la vulva pe
vasele sanguine

BILET 24
I)m.feseri: sunt muschi ai bazinului /soldului
Fesierul mare (m.gluteus maximus)
Inserţia de origine:fosa iliaca externa, faţa posterioară sacrum, articulaţia
sacroiliacă
Inserţia terminală: - ramul extern de trifurcaţie al liniei aspre
Acţiune: - extensor si rotator în afară al coapsei
Inervatie:-nervul fesier inferior L5-S1-S2
2. Fesierul mijlociu (m.gluteus medius)
Inserţia de origine:fosa iliaca externa
Inserţia terminală: - linia oblica de pe fata externa a trohanterului mare
Acţiune: - abductor si rotator inauntru al coapsei, cind ia punct fix pe bazin
Inervatie:-nervul fesier superior L4-L5-S1
3. Fesierul mic (m.gluteus medius)
Inserţia de origine:- fosa iliaca externa
Inserţia terminală: - marginea anterioara a trohanterului mare
Acţiune:- abductor si rotator inauntru al coapsei
Inervatie:-nervul fesier superior L4-L5-S1

II) limfaticele mb superior: - limfatice superficiale

- limfatice profunde
Vasele limfatice superficiale: - întovărăşesc venele, conduc limfa catre
ganglionii axilari
- pe traiectul lor intalnesc 2 grupe ganglionare: supraepitrohleeni si
deltopectorali
Vasele limfatice profunde: - dreneaza limfa din teritoriile profunde
- însoţesc vasele sangvine
- au putini ganglioni pe traiectul lor: 2-4 ganglioni pe traiectul humeralei
Toate limfaticele membrului superior se indreapta catre ganglionii axilari în
numar de 30-50, asezati in 5 grupuri:
- grupul brahial - pe peretele lateral al axilei - culege limfaticele membrului
superior
- grupul subscapular - pe peretele posterior axilar - culege limfatice din
portiunea inferioara a cefei si regiunea spatelui
- grupul toracic pe peretele intern al axilei - aduna limfaticele glandei mamare
si din portiunea supraombilicala a trunchiului
- grupul central - in centrul axilei, primeste limfa de la primele 3 grupuri si o
trimite spre grupul subclavicular
- grupul subclavicular – este la vârful axilei si primeste aferente de la primele
4 grupuri ganglionare

III) mezenter/jejunoileon:portiune mobila

este segmentul cuprins intre duoden si intestinul gros (i.g.); reprezinta
portiunea mobila a intestinului subtire cu rol in finalizarea digestiei si
absorbtia intestinala
- este inseparabil de mezenter care il ancoreaza de peretele abdominal
posterior
- intestinul subtire prezinta 2 portiuni - jejunul – reprezinta portiunea
initiala, primele 2/5 din lungimea intestinului subtire
- ileonul – reprezinta ultimele 3/5 din lungimea intestinului subtire
- nu exista o limita neta intre ele; limita se considera a fi reprezentata de locul
unde a 8-a ansa incruciseaza muschiul psoas stâng
- intestinul subtire mezenterial este foarte lung, si este format din 14-16 anse
ce incadreaza o portiune de mezenter numita fald; lungimea unei anse este
de aproximativ 20-40 cm, lungimea totala a intestinului subtire fiind de 5-6
m; calibrul este descrescator, Ø 3>1,5 cm
- culoarea intestinului mezenterial este variabila, roz pal - roz violaceu
- consistenta moale, depresibil
Mijloace de fixare: - mezenterul - reprezinta cel mai important factor de
mentinere al pozitiei intestinului mezenterial - leaga jejunoileonul de
peretele abdominal posterior avand forma unui „evantai” (insertie
posterioara a mezenterului este de 10-20 cm la nivelul marginii sale
posterioare ce adera la peretele abdominal posterior, si de 6-7 m la nivelul
marginii anterioare, viscerale si intestinale a mezenterului); largimea
mezenterului este de 12-18 cm
- presiunea intra-abdominala
Vascularizatia: - arterele care iriga jejunoileonul provin din a mezenterica
superioara
- a mezenterica superioara este ramul colateral ventral al aortei abdominale,
vascularizeaza o parte din duoden, pancreas, intestinul subtire si intestinul
gros; originea a mezenterice superioare este la 1 cm sub trunchiul celiac, la
nivelul L1, pe fata anterioara a aortei abdominale
Colaterale ale a mezenterice superioare:
- a pancreaticoduodenala inferioara
- a colica dreapta superioara
- a colica dreapta mijlocie
- a ileobicecoapendiculocolica
- a colica medie
- a pancreatica stinga inferioara
- arterele duodenojejunale
- arterele jejunoileale
Venele dreneaza catre arcade venoase care vor forma vena mezenterica
superioara, ce impreuna cu trunchiul splenomezenteric formeaza vena porta
Inervatia : - plexul mezenteric superior

IV) epididim: este o componenta a cailor spermatice, plasata pe marginea

posterioara a testiculului, in continuarea ductelor eferente testiculare
este o formatiune de aspect neregulat, care prezinta: capul epididimului,
corpul epididimului, coada epididimului
Epididimul este situate de-a lungul marginii posterioare a testiculului si este
plasat in interiorul tunicilor, care invelesc testiculul si funiculul spermatic
are forma de “virgulă” , cu marea extremitate orientata aterosuperior; are o
lungime de 5 cm si o grosime de 1-1,2 cm; are o culoare alb-rozie; consistenta
este moale, elastica si depresibila
Mijloace de fixare: funiculul spermatic, tunicile de invelis, ce invelesc si
testiculul, 2 ligamente epididimare (superior si inferior) care il solidarizeaza
la testicul
Conformatie exterioara:epididimul prezinta raporturi diferite pentru cele 3
segmente ale sale
capul epididimului – este asezat deasupra extremitatii superioare a
testiculului, in raport cu mediastinul testicular si cu ductele eferente ale
testiculului, fiind legat prin ligamentul epididimar superior
corpul epididimului – este triunghiular pe sectiune, aderent la marginea
posterioara a testiculului, si separate de aceasta margine in partea laterala
prin sinusul epididimotesticular
coada epididimului – ajunge la extremitatea inferioara a testiculului, de care
este legata prin ligamentul epididimar inferior; de la acest nivel calea
spermatica(ductul) se recurbeaza, devine ascendenta si se continua cu ductul
deferent
epididimul este inconjurat la exterior de o capsula conjunctiva, care se afla in
continuitate cu albugineea testiculara; capsula conjunctiva este mai putin
groasa decit albugineea
Vascularizatia complexului epididimotesticular: circulatia arteriala este
asigurata de 1 artera principala si 2 artere accesorii:
artera testiculară(spermatica)
- este un ram colateral al aortei abdominale;
- locul sau de emergenta se afla sub originea arterelor renale;
- are traiect descendent si ajunge la fata mediala a epididimului, in
apropierea capului epididimului;
- se termina pe marginea posterioara a testiculului
- aproape de extremitatea inferioara a testiculului, artera testiculara se
termina prin bifurcare si da: un ram medial si un ram lateral
- ramurile terminale patrund in parenchimul testicular
artera deferenţială – este un ram colateral al arterei vezicale inferioare; la
nivelul epdidimului se anastomozeaza cu ramuri din artera testiculara
artera funiculară – se desprinde din artera epigastrica inferioara profunda;
merge pina la coada epididimului, unde se anastomozeaza cu arcada arteriala
formata de artera testiculara si artera deferentiala
circulatia venoasa isi are originea in capilarele testiculare, prin venele scurte
care converg catre mediastinul testicular, numite venele centrale
in funiculul spermatic venele se dispun in 2 pachete:
pachetul venos posterior, care merge la vena epigastrica inferioara profunda
pachetul venos anterior numit si pachetul spermatic, ce se varsă in vena cava
inferioara(la dreapta) si in vena rectala stinga(la stinga) (terminarea
pachetului venos spermatic sting in vena renala stinga explica dilatarea
frecventa a acestor vene, denumita varicocel)
Inervatia complexului epididimotesticular: provine din: plexul spermatic
situat la nivelul aortei abdominale si din plexul deferential, care se distribuie
epididimului si canalului deferent

BILET 25
I) m. gambei: A. Grupul anteroextern
1. Gambierul (tibialul) anterior (m.tibialis anterior)
Inserţia de origine:- 2/3 superioare fata externa tibie
Inserţia terminală: primul cuneiform si primul metatarsian
Acţiune: cel mai puternic flexor dorsal al piciorului
adducţia piciorului, rotaţia înăuntru a piciorului
Inervatie:-nervul peronier profund L4-L5-S1
2. Extensorul comun al degetelor (m.extensor digitorum longus)
Inserţia de origine:- tuberozitatea externa tibie
- 2/3 superioare fata interna peroneu
Inserţia terminală: - 4 tendoane care la nivelul articulatiei metatarso-
falangiene se împart în 3 langhete: una mediana pt falanga II si doua laterale
care fuzioneaza si se insera pe falanga III
Acţiune: - extensia degetelor II-V , - flexia dorsala a piciorului pe gamba, -
rotatia in afara a piciorului
Inervatie: -nerv peronier profund L4-L5-S1
3. Extensor propriu haluce (m.extensor hallucis longus)
Inserţia de origine: - 1/3 mijlocie fata interna peroneu
Inserţia terminală: - falanga II haluce
Acţiune: - extensia falangelor ,- flexia dorsala a piciorului, - rotatia inauntru a
piciorului
Inervatie: -nerv peronier profund L4-L5-S1
4. Peronierul anterior (m.peroneus tertius)
Inserţia de origine:- 1/2 inferioare fata interna peroneu
Inserţia terminală:- baza metatarsianului V
Acţiune: - flexor dorsal al piciorului,- abductor al piciorului
- rotator in afara al piciorului
Inervatie: -nerv peronier profund L4-L5-S1
B. Grupul extern
1. Lungul peronier lateral (m.peroneus longus)
Inserţia de origine: - capul peroneului si 1/3 superioara fata externa a
peroneului
Inserţia terminală: metatarsianul I si primul cuneiform unde formeaza o
chinga cu tibialul anterior
Acţiune:extensor al piciorului, abductor al piciorului, rotator in afara al
piciorului(cel mai puternic rotator al piciorului)
Inervatie: -nervul peronier superficial L5-S1-S2
2. Scurtul peronier lateral (m.peroneus brevis)
Inserţia de origine:- 2/3 inferioare fata externa peroneu
Inserţia terminală: - extremitatea posterioara a metatarsianului V
Acţiune:abductor al piciorului, rotator în afară al piciorului
Inervatie: -nervul peronier superficial L5-S1-S2
C. Grupul posterior
1.Gemenii intern si extern (m.gastrocnemius)
Inserţia de origine:- partile postero-laterale ale condililor femurali
Inserţia terminală: tendonul lui Achile (împreuna cu tendonul solearului) pe
faţa posterioară a calcaneului
Acţiune: - extensia piciorului pe gambă si accesor, flexia gambei pe coapsă
Inervatie: -nervul tibial S1-S2
2. Solearul (m.soleus)
Inserţia de origine: partea postero-interna a capului peroneului
1/3 superioara a fetei posterioare a peroneului
pe linia oblica a tibiei
pe arcada fibroasa (formata din insertiile peroniere si tibiale are muschiului
solear) formand arcada solearului pe sub care trec vasele poplitee si nervul
sciatic popliteu intern
Inserţia terminală: - tendonul lui Achile
Acţiune:- extensia piciorului pe gambă si accesor, flexia gambei pe coapsă
Inervatie:-nervul tibial S1-S2
3. Plantarul subtire (m.plantaris)
Inserţia de origine:- condilul extern femural
Inserţia terminală: - tendonul lui Achile sau direct pe calcaneu
Acţiune:- este un auxiliar al gemenilor si al solearului
Inervatie:-nervul tibial L5-S1-S2
4. Popliteu (m.popliteus)
Inserţia de origine:- condilul femural extern
Inserţia terminală: - buza superioara a liniei oblice a tibiei
Acţiune:- flexia gambei pe coapsă , - rotaţia înăuntru a gambei
Inervatie: -nervul tibial L5-S1-S2
5. Flexor lung comun al degetelor (m.flexor digitorum longus)
Inserţia de origine: - buza inferioara a liniei oblice a tibiei
- 1/3 mijlocie fata posterioara a tibiei
Inserţia terminală: - prin 4 tendoane pe falanga a III-a a fiecarui deget
Acţiune:- flexia degetelor si întinde piciorul pe gambă
Inervatie: -nervul tibial S2-S3
6. Flexor lung propriu al halucelui (m.flexor hallucis longus)
Inserţia de origine: - 2/3 inferioare fata posterioara peroneu
Inserţia terminală: - falanga a II-a a halucelui
Acţiune:- flexia halucelui si intinde piciorul pe gambă
Inervatie:-nervul peronier profund L4-L5-S1
7. Gambierul posterior (m.tibialis posterior)
Inserţia de origine: - linia oblica tibie, - fata posterioara a tibiei
- ligamentul interosos dintre tibiei si peroneu
Inserţia terminală: - tuberculul scafoidului
- pe cele 3 cuneiforme si pe cele 3 metatarsiene mijlocii (metatarsianul II,
III si IV)
Acţiune: extensor al piciorului ,adductor al piciorului, rotator inauntru al
piciorului
Inervatie: -nervul tibial L4-L5

II) venele mb sup: - vene profunde (subaponevrotice)

- vene superficiale (subcutanate)
Venele profunde:- sunt cate 2 pentru fiecare artera
- artera axilara are o singura vena
- nu corespund fidel la nivelul arterelor colaterale ale degetelor
Venele superficiale:- se formează la nivelul degetelor din 2 colaterale digitale
(internă si externă) intre care se realizeaza anastomoza plexiforme
(complexe) la nivelul portiunii mijlocii a falangelor
- se unesc în arcada venoasa a dosului mainii formand arcada venoasa dorsala
- trunchiul venos ce rezulta din unirea colateralei policelui si colateralei
externa a indexului se numeste cefalica policelui (se gaseste in „tabachara
anatomica”)
- unirea colateralei interne a degetului V (D 5), care se mai numeste salvatela,
cu arcada venoasa dorsala formeaza vena cubitala; vena cubitala se uneste cu
vena mediobazilică si da vena bazilica (merge pe marginea interna a
bicepsului brahial) care se varsa in vena humerala sau in vena axilara
- din arcada dorsala ia nastere vena radiala, care se uneste cu vena
mediocefalică si formeaza vena cefalică a bratului care se varsa in vena
axilara
- extremitatea externa a arcadei dorsale impreuna cu cefalica policelui
formeaza vena mediana care se bifurca in mediocefalica si mediobazilica
- din sistemul venos profund provine vena perforanta a cotului care se varsa
in vena mediana
- vena cubitala posterioara (cu origine tot in arcada dorsala a mainii) la
nivelul cotului se varsa in vena cubitala superferficiala sau in vena bazilica

III) trunchiul celiac: - deserveste organele supramezocolice

- Ø = 1 cm, se desprinde de pe fata anterioara a aortei abdominale
- se termina prin:
- a. gastrica stanga pentru mica curbura a stomacului, da a.
hepatica stanga, rr cardioesofagiene anterioare, rr gastrice anterioara si
posterioara
- a hepatica comuna, da a. hepatica proprie (din care iau nastere a.
gastrica dreapta, a. hepatica dreapta, a. cistica, a. hepatica stanga) si a.
gastroduodenala
- a. splenica, da rr. cardiotuberozitare posterioare, a. pancreatica
mare, gastroepiploica stanga, aa. gastrice scurte

IV) vezicule seminale+glande bulbouretrale: Veziculele seminale

reprezinta depozitul spermatozoizilor, maturati si expulzati din testicule
se afla intre vezica urinara si rect, superior prostatei, lateral de ampulele
ductelor deferente
scheletotopic veziculele seminale se proiecteaza posterior pe laturile
coccigelui
veziculele seminale au forma de “pară”; capacitatea fiziologica este de 2 ml
mijloacele de fixare sunt reprezentate de continuarea veziculelor seminale cu
canalele ejaculatorii si prin alipirea de rect si sprijn pe baza prostatei
prezinta raporturi cu:
anterior - cu vezica urinara
posterior – cu fata anterioara a rectului pelvin subperitoneal
inferior – cu baza prostate
superior – cu fundul de sac vezicorectal si cu ductul deferent
vascularizatia – este asigurata arterial din artera rectala mijlocie si artera
vezicala inferioara; vascularizatia arteriala se indreapta spre plexurile
vezicale si prostatice
inervatia – este asigurata de plexul hipogastric inferior
glande bulbouretrale: sunt situate la niv unghiului dintre segemntul
membranos al uretrei si bulbul penisului , au culoare albicioasa, canalele
excretoare au o lungime de 3-4 cm, au raport inferior cu fascia inferioara a
diafragmei urogenitale, superior cu fascia superioara a diafragmei
urogenitale si antero-medial cu uretra membranoasa.

BILET 26
I) m. care leaga mb sup de trunchi :
M. Trapez
M. Ridicator al scapulei
M. Romboizi;
M. Dintat anterior,
M. Pectoral mic,
M. Subclavicular,
M. Marele si micul rotund;
M. Pectoral mare.
DELTOID Este cel mai superficial si mai voluminos dintre muschii umarului,
avand o forma triunghiulara.
Origine: - pe clavicula (1/2 laterala a marginii anterioare)
- pe acromion (marginea laterala)
- pe spina scapulei (1/2 laterala a marginii inferioare)
 Traiect: De la insertia proximala, fasciculele musculare coboara spre
humerus astfel:
- Fasciculul anterior (clavicular)- oblic dinainte-inapoi;
fasciculul mijlociu (acromial)- vertical;
- fasciculul posterior (spinal)- oblic dinapoi-inainte.
Insertie: tuberozitatea deltoidiana („V”-ul deltoidian) a humerusului.
Inervatie: nervul axilar
Actiune: Cele trei grupe de fascicule, fac urmatoarele miscari:
- fasciculele anterioare - flexia (antepulsia sau proiectia inainte a
bratului);
- fasciculele mijlocii - abductia bratului;
- fasciculele posterioare - proiectia inapoi si rotatia externa a bratului;
- miscarea de abductie a bratului pana la orizontala este realizata prin
actiunea sinergica a celor trei tipuri de fascicule;
- M. deltoid este cel mai important in natatie: in stilul crawl ridica bratul,
il roteste si il duce inainte;
M. TRAPEZ Origine: protuberanta occipitala externa, linia nuchala superioara,
ligamentul nucal, apofizele spinoase ale vertebrelor C7-T11.
Insertie: - pe clavicula (marginea posterioara a extremitatii
acromiale)- fibrele descendente ale muschiului (superioare)
- pe acromion: fibrele orizontale (mijlocii)
- pe marginea posterioara a spinei scapulare - fibrele ascendente (inferioare)
Inervatie: nervul accesor si ramuri anterioare ale nervilor spinali C3-C4
Actiune: fibrele superioare: ridica umarul si participa la bascularea scapulei
si rotesc capul de partea opusa; fibrele mijlocii: trag scapula spre coloana,
inclina coloana; fibrele inferioare: ridica trunchiul (intervin in catarare)
M. LEVATOR SCAPULAE Este un muschi triunghiular situat in partile laterale
ale cefei
Origine: tuberculul posterior al apofizelor transverse ale vertebrelor
cervicale C1- C4, C5
Insertie: unghiul superior al scapulei.
Inervatie: ramurile anterioare ale nervilor C3-C5
Actiune: este sinergica cu M. trapez, respectiv - ridica scapula in totalitate si
implicit umarul, imprima miscarea de rotatie a scapulei si mentine in pozitie
scapula; cand ia punct fix pe scapula, inclina coloana vertebrala de partea
muschiului contractat, realizand flexia laterala a gatului.
MUSCHII ROMBOIZI MARE SI MIC Sunt acoperiti de muschiul trapez si
muschiul levator scapulae.
Origine: romboid mare: pe apofizele spinoase ale vertebrelor toracale T1-
T4 si vertebra cervicala C7 ; romboid mic: pe procesele spinoase ale
vertebrelor C6-T1
Insertie: pe marginea mediala a scapulei (pentru ambii muschi).
Inervatie: nervul dorsal al scapulei.
Actiune: asemanatoare cu M. levator scapulae si trapez; ridica scapula
(adductia si ridicarea umarului); roteste scapula in jurul unghiului sau lateral
M. DINTAT ANTERIOR Ocupa cea mai mare parte a regiunii antero-laterale a
toracelui
Origine: pe fetele laterale si marginale superioare ale primelor zece coaste.
Insertia distala: pe marginea mediala a scapulei de la unghiul superior la
cel inferior.
Inervatia: nervul toracal lung.
Actiune:
- cand ia punct fix pe torace: duce scapula inainte si lateral (indepartand
marginea mediala a acesteia de coloana);
- cand ia punct fix pe scapula: ridica coastele- m. inspirator
M. PECTORAL MIC
Origine: prin trei digitatii, pe fata externa a coastelor III-V.
Insertie: procesul coracoid al scapulei.
Inervatie: nerv pectoral medial si lateral.
Actiune:
- cand ia punct fix pe torace: coboara umarul si il proiecteaza inainte,
realizand si bascularea scapulei;
M. SUBCLAVICULAR
Origine: coasta I
Insertie: fata inferioara a claviculei (santul M. subclavicular)
Inervatie: nervul subclavicular.
Actiune: coboara clavicula (si implicit umarul) cu punct fix pe clavicula -
ridica coasta I (inspirator auxiliar).
d ia punct fix pe procesul coracoid: ridica coastele (inspirator auxiliar)
M. ROTUNDUL MIC
Este situat lateral de M. infraspinos. (. 77)
Origine: scapula - fata posterioara, in apropierea marginii laterale.
 Traiect: Fibrele sale cu directie oblic ascendenta spre lateral, converg
intr-un tendon care trece posterior de articulatia scapulo-humerala.
Insertie: tuberculul mare al humerusului.
Inervatie: ram colateral din nervul axilar.
Actiune:
- rotatia externa a bratului;
- adductor al bratului.
M. ROTUNDUL MARE
Este alungit, voluminos si puternic (. 75, 76).
Origine: unghiul inferior al scapulei si 1/2 inferioara a marginii laterale
scapulare.
Traiect: Fibrele sale se indreapta in sus, anterior si lateral, fiind
terminate printr-un tendon situat inapoia tendonului M. dorsal mare.
Insertie: creasta tuberculului mic humeral.
Inervatie: nervul toracodorsal.
Actiune: a) cand ia punct fix pe torace este:
.78 Subscapular
- adductor si rotator intern al bratului, intervenind si in miscarea de
retropulsie (punerea mainilor la spate);
b) cand ia punct fix pe humerus: duce scapula in sus si inainte.
Este foarte important in sport, intervenind, in general, in toate
miscarile de lovire si aruncare si, evident, in natatie (crawl) si skifond
(retropulsia bratului).
. Trapez (m.trapezius)
Inserţia de origine:
- protuberanta occipitala externa (POE), 1/2 interna linia nucala
superioara
- apofizele spinoase ale vertebrelor C7-T12
Inserţia terminală:
- 1/3 laterala marginea posterioara clavicula
- marginea posterioara acromion
- spina omoplatului Inervatie:
-nervul accesor (IX) si ramuri din plexul cervical C3-C4
2. Mare dorsal (m.latissimus dorsi)
Inserţia de origine:- fata externa si marginea superioara coaste IX-XII
- 1/3 posterioara buza externa creasta iliaca
- apofizele spinoase lombare si creasta sacrata
Inserţia terminală: - santul bicipital, buza interna a humerusului
Plan II – sunt muşchi vertebroscapulari
. Romboid (m.romboideus)
Inserţia de origine:- apofizele spinoase ale vertebrelor C7-D5
Inserţia terminală: - marginea interna omoplat
Inervatie:-nervul dorsal al scapulei C4-C5
2. Angular (ridicator al scapulei) (m.levator scapulae)
Inserţia de origine:- tuberculii posteriori ai apofizelor transverse cervicale
C1-C5
Inserţia terminală: - unghiul superior al om Inervatie:
-nervul dorsal al scapulei C5, ram din plexul brahial
-nervul ridicator al scapulei, ram din plexul cervical omplatului
muschii toracohumerali – sunt reprezentati numai de muschiul mare pectoral
1. Mare pectoral (m.pectoralis major)
Inserţia de origine:- 1/3 interna marginea anterioara clavicula, fata
anterioara stern si cartilajele costale I -V
Inserţia terminală: - buza externa sant bicipital humerus
Inervatie:-nervii pectorali lateral si medial, ramuri din plexul brahial

II) plex sacral:

- se formeaza din trunchiul lombosacrat si ramurile anterioare ale primilor 4
nervi sacrati:
- trunchiul lombosacrat (format din ramul anterior al lui L5 cu o
anastomoza de la L4) se uneste la nivelul marii incizuri sciatice cu ramul
anterior al lui S1
- ramul anterior S2 se imparte intr-un ram superior, care se uneste cu
ramul precedent (trunchiul lombosacrat + ram anterior al lui S1) si un ram
inferior care se uneste cu S3
- ramul anterior S3 se uneste cu ramul inferior S2
- ramul anterior S4 se imparte intr-un ram superior, care se uneste cu S3
si un ram inferior care se uneste cu S5
- plexul sacrat stă pe muschiul piramidal al bazinului fiind acoperit de
aponevroza lui
Colaterale anterioare (intrapelvine) ale plexului sacrat:
1. Nervul obturatorului intern si a gemenului superior
2.Nervul anal (hemoroidal) - pentru sfincterul anal si tegumentele regiunii
anale
3. Nv ridicatorului anal
4. Nv rusinos intern se imparte intr-un ram superior(perineal) pentru: anus,
scrot, penis, si muschii transvers perineal, ischiocavernos, bulbocavernos; si
filete senzitive pentru mucoasa uretrei bulbare
si un ram inferior pentru penis/clitoris
5. Nv viscerali pentru viscerele bazinului (rect, vezica, vagin, uter)
Colaterale posterioare (extrapelvine) ale plexului sacrat:
1. Nv. fesier superior (dă ramuri pentru muschii fesier mijlociu si mic, tensor
al fasciei lata)
2. Nv piramidalului
3. Nv gemenului superior
4. Nv. gemenului inferior si al patratului crural
5. Fesierul inferior (sciaticul mic)
Nv. sciatic mare
- este singurul ram terminal al plexului sacrat
- este cel mai voluminos si mai lung nerv al organismului
- isi are originea in trunchiul lombos-sacrat (L4,L5), primul nerv sacrat si
parte din al doilea si al treilea nerv sacrat (S1,S2,S3)
- iese din bazin pe la marginea inferiora a muschiului piramidal al bazinului,
se aseaza pe muschii gemeni si patrat crural, apoi coboara in regiunea
posterioara a coapsei intre semitendinos si semimembranos (situati intern) si
biceps (situat extern); se termina in unghiul superior al spatiului popliteu
prin bifurcare in sciatic popliteu extern si sciatic popliteu intern
- da colaterale pentru: biceps, semitendinos, semimembranos, mare adductor,
ramuri pentru articulatia genunchiului
1. Sciatic popliteu extern
- este ramul extern de bifurcatie al marelui sciatic
- coboara de-a lungul tendonului bicepsului, apoi pe lângă capul si gâtul
peroneului si ajunge in grosimea lungului peronier lateral, unde se imparte
in ramurile sale terminale, musculocutanat si tibial anterior
Colaterale ale nervului schiatic popliteu extrern:
- articulare pentru genunchi
- accesorul safenului intern
- cutanatul peronier
2. Sciatic popliteu intern
- este mai voluminos decat nervul sciatic popliteu extern
- ţine până la arcada solearului, unde isi schimbă numele în nerv tibial
posterior
Colaterale ale nervului sciatic popliteu intern:
- musculare: pentru gemeni, plantar subtire, solear, popliteu
- articulare: pentru articulatia genunchiului
- cutanate: nervul safen extern (tibial)
Nervul tibialul posterior
- tine de la arcada solearului pana la vârful maleolei interne, unde se imparte
in nervii plantari intern si extern
- in tot traiectul său se gaseste extern de artera tibiala posterioara
-dă ramuri musculare pentru flexorul comun,felxorul propriu, tibialul
posterior, popliteu, solear
- dă ramuri articulare pentru articulatia tibiotarsiana
- dă ramuri cutanate: calcanean intern si cutanat plantar

III) art. iliace int. : Din Arterra iliaca interna

1. Artera obturatorie
- este ramul extrapelvin al arterei iliace interne, iese din bazin impreuna cu
nervul obturator si 2 vene
- se imparte intr-un ram intern si un ram extern
Colaterale:- ramuri musculare, - ram retropubian
- ram anastomotic cu artera epigastrică
2. Artera fesieră
- iese din bazin cu nervul fesier superior, pe suprapiramidal prin marea
scobitura sciatica
- da un ram superficial (intre fesierul mare si mijlociu) si un ram profund
(intre fesierul mijlociu si mic)
3. Artera ischiatică
- iese din bazin prin marea scobitura sciatica, infrapiramidal
- coboara pe faţa posterioara a coapsei si dă ramuri pentru gemenii superior
si inferior, obturator intern, patrat crural si mare fesier

IV) esofag: Esofagul este un conduct musculo-membranos care uneste

faringele cu stomacul .
A. Anatomia esofagului : Se împarte , dupa regiunile pe care le strabate , în
trei segmente : un segment cervical , un segment toracic si un segment
abdominal . Are o lungime de 20-25 cm si un calibru de 2-2,5 cm .
Esofagul cervical . : Segmentul cervical al esofagului este situat pe planul cel
mai profund al regiunii subhioidiene , posterior de portiunea cervicala a
traheii . Are o lungime de 5-6cm , începe de la nivelul marginii inferioare a
cartilagiului cricoid , 15-16 cm sub arcada dentara (anterior vertebrei C6) si
se termina la nivelul planului orizontal care trece prin marginea superioara a
manubriului sternal . Ca traiect se proiecteaza pe linia mediana , usor derivat
spre stânga . Prin marginea stânga depaseste fata laterala a traheii , marginea
dreapta este prinsa în unghiul diedru dintre trahee si coloana vertebrala .
Împreuna cu traheea este învelit într-o tunica formata dintr-un tesut
conjunctiv , alcatuind o teaca fibroasa care continua pe ce a faringelui si se
prelungeste în mediastin pâna la muschiul diafragm . Aceasta teaca contine ,
în unghiul traho-esofagian , nervii recurenti (ramuri ale nervului vag) .
Prezinta raporturi , anterior cu peretele posterior al traheii . O mica portiune
depaseste traheea în stânga si ramâne neacoperita de ea . Aceasta parte vine
în raport cu nervul recurent stâng , cu ramurile arterelor tiroidiene , cu
venele satelite si ganglionii recurentiali si cu marginea posterioara a lobului
tiroidian stâng .
Posterior , esofagul este în raport cu fata anterioara a coloanei cervicale ,
acoperita cu muschii prevertebrali si lama prevertbrala a fasciei cervicale .
Marginea stânga , neacoperita de trahee este mai accesibila si se practica
esofagotomia externa fiind marginea chirurgicala a esofagului .
Marginea dreapta ascunsa la o adâncime de 2-3 mm între coloana vertebrala
si trahee , este superior în raport cu nervul recurent drept care se apropie
treptat de aceasta margine si cu artera tiroidiana inferioara si ramurile ei ,
care se desfac în evantai , între trahee si coloana vertebrala .
La distanta , cele doua margini ale esofagului au raporturi , laterale cu lantul
simpatic cervical (ganglionul mijlociu) artera carotida primitiva , vena
jugulara interna si nervii vagi . Marginea stânga inferioara a esofagului este în
raport cu canalul toracic .
Vascularizatie si inervatie : Irigatia arteriala provine , mai ales , din artera
tiroidiana inferioara prin ramurile sale esofagiene superioare , iar cea
venoasa este reprezentata de venele esofagiene superioare , ce se varsa în
venele tiroidiene superioare. Limfa dreneaza în limfonodulii cervicali
profunzi .
Inervatia este asigurata de ramuri ale nervilor vag (X) , glosofaringian (IX) si
filete din trunchiul simpatic cervical .
Esofagul toracic : Încruciseaza în partea sa inferioara , aorta descendenta ,
trecând spre stânga liniei mediane , când se îndreapta spre cardia , care se
proiecteaza la stânga vertebrei a XI – a toracale . Lungimea totala a esofagului
este de 22-25 cm , la care daca adaugam distanta de la rama oris la gura
esofagului , situata la nivelul tuberculului carotic Chassaignac (vertebra C6) ,
de 15 cm , aflam distanta minima de 40-50 cm pe care trebuie sa o parcurga o
sonda esofagiana (Faucher) spre a intra în stomac .
Calibrul esofagului este aproape uniform , prezentând în ansamblu
urmatoarele strâmtori : la gura esofagului (strâmtoarea cricoidiana) , la crosa
aortei (strâmtoarea aortica) , la branhia stânga (strâmtoarea branhica) si la
cardia (strâmtoarea cardica) . Uneori poate exista si o strâmtoare la nivelul
diafragmei (strâmtoarea diafragmatica) , orificiul esofagian al diafragmei
proiectându-se la nivelul vertebrei a X-a toracale . Esofagul prezinta în
treimea sa superioara în continuarea faringelui , file musculare striate , iar în
cea inferioara , musculatura neteda . Mucoasa esofagiana are pliuri
longitudinale si este mobila pe tunica musculara prin submucoasa .
Vascularizatie si inervatie : Arterele esofagului toracic vin din ramurile din
vecinatate (arterele tiroidiene inferioare , arterele branhice si cele frenice
superioare) .
Venele formeaza plexuri submucoase , care în partea inferioara se unesc cu
venele gastrice , intrând în teritoriul venei porte hepatice , iar în partea
superioara cu vena azygos , deci în teritoriul venei cave superioare . Venele
situate în portiunea distala a esofagului devin varicoase în cazurile de
compresiune pe trunchiul venei porte (ciroze , tumori hepatice) fiind sursa
unor hemoragii digestive superioare .
Limfaticele esofagului dreneaza în limfoganglionii dispersati de la cardie pâna
la grupul supraclavicular , explicând metastazele ganglionare ce pot afecta
pâna si limfonodul supraclavicular Troisier – Virchow .
Nervii vagi abordeaza esofagul la nivelul bifurcatiei traheii . Pâna aici esofagul
primeste ramuri din nervii recurenti si din lantul ortosimpatic cervico-
toracic .
Esofagul abdominal : Partea abdominala a esofagului este cea mai scurta din
cele trei parti topografice pe care le reprezinta (cervicala , toracica , si
abdominala) dar este foarte importanta din punct de vedere
anatomofunctional si chirurgical .
Ea se întinde de la hiatis – ul esofagian al diafragmei pâna la cardia si are o
lungime de 1 – 3 cm .
Esofagul prezinta de cca. 3 cm de cardia , strâmtoarea inferioara sau
diafragmatica . Ea este determinata de contractia fibrelor circulare si de
tesutul conjunctiv al peretelui esofagian . Superior de aceasta strâmtoare ,
datorita presiunii negative din torace , lumenul esofagian este întredeschis si
plin de aer. De aceea alimentele lichide cad în ,,cascada”, în partea toracica a
esofagului si se opresc pentru scurt timp la strâmtoarea inferioara .
În partea abdominala , calibrul esofagului creste progresiv pâna la cardia
luând pe imaginea radiologica aspectul unei ampule , numita ampula
esofagiana , un mic prestomac sau ampula cardiacum .
Relatia dintre esofag si diafragma la nivelul hiat – ului esofagian , din cauza
importantei sale chirurgicale , a fost amplu studiata .
Hiatus - ul esofagian nu este un simplu orificiu , el este mai degraba un canal
muscular oblic , format îndeosebi de stâlpul sau pilierul drept al diafragmei .
Uneori la formarea sa participa si pilierul stâng . Acest canal este complet în
partea superioara , iar în cea inferioara este redus la o circumferinta
musculara posterioara , care anterior este completata de lobul stâng al
ficatului . Între circumferinta hiatus-ului esofagian si peretele organului
exista un spatiu care normal nu permite trecerea indexului prin el .
Adventicea esofagului este formata din tesut conjunctiv lax în partea
superioara si mijlocie a esofagului si devine mult mai densa în partea
inferioara formând fascia esofagiana . Legatura dintre esofag si diafragma ,
descrisa mai sus permite o anumita mobilitate a esofagului si hiatus-ului
esofagian .În acelasi timp prin contractia muschiului diafragmei si a pilierilor
sai , el intervine împreuna cu alti factori la asigurarea contentiei gastro –
esofagiene .
Acesti factori sunt reprezentati de :
• Deschiderea oblica a esofagului în stomac prin orificiul cardiei . Acest
orificiu este situat sub nivelul fundului gastric si are ca urmare formarea
incizurii cardiei .
• Prezenta si dispozitia ,,calare” sau ,,în cravata” a fibrelor optice ale
stomacului . Sectiunea acestor fibre face sa dispara incizura cardiei
• Inervatia comuna a cardiei si a partii abdominale a esofagului este si ea un
argument în favoarea mecanismului unitar si complex al contentiei gastro-
esofagiene .
Perturbari ale acestui mecanism se însotesc de refluxul esofagian al sucului
gastric si stau la baza esofagitelor peptice .
Când hiatus-ul esofagian este mai larg decât normal , prin el se produc
herniile diafragmatice hiatale care pot fi paraesofagiene , de alunecare si
mixte .
Întreg esofagul abdominal îndeplineste rolul de sfincter functional al cardiei ,
care asigura trecerea bolului alimentar din esofag în stomac si participa la
mentinerea contentiei gastro-esofagiene ; împiedicând refluxul sucului
gastric în esofag . Închiderea si deschiderea esofagului la acest nivel se face
într-o dimensiune verticala si prin dilatatii , fibrele musculare fiind dispuse
helicoidal . Datorita presiunii intraabdominale pozitive peretele anterior al
partii abdominale a esofagului vine în contact cu cel posterior .
Anterior si la dreapta esofagului este învelit în peritoneu , pe sub acesta
trecând spre stomac trunchiul vagal anterior . Pe plan mai anterior si la
dreapta vine în raport cu ficatul marcat de impresiunea esofagiana a acestui
lob .
Posterior esofagul nu este învelit de peritoneu , deci este extraperitoneal . Pe
aceasta fata se afla trunchiul vagal posterior . P e plan mai posterior se afla
pilierii cu hiatus-ul aortic , prin care trece din torace în abdomen aorta si din
abdomen în torace ductul toracic .
Tot aici în tesutul conjunctiv retroperitoneal se afla vasele frenice inferioare
stângi si vasele suprarenale superioare stângi . La stânga între esofag si
fundul stomacului se gaseste incizura cardiei .
Structura esofagului:
Mucoasa esofagului , ca cea a faringelui si cavitatii bucale este formata din
epiteliu pavimentor pluristratificat . Aceasta din cauza ca esofagul
îndeplineste functii în transportul alimentar si nu are rol în digestia propriu-
zisa .
De aceea glandele esofagiene , a caror parte secretorie patrunde pâna în
submucoasa , secreta mucus , favorizând astfel alunecarea .
Glandele sunt mai dense se pot observa însa din loc în loc mici insule de
epiteliu cilindric gastric si uneori chiar glande gastrice .
Trecerea de la epiteliu pavimentos esofagian la cel cilindric unistratificat
gastric se face brusc , la nivelul unei linii dintate , marcata de culoarea rosu
aprins a mucoasei gastrice si cea de rosu sters a mucoasei esofagiene .
De remarcat ca prin tonusul muscularii mucoase se produce plicaturarea
longitudinala a mucoasei esofagiene .
Submucoasa contine reteaua vasculara , plexul autonom submucos
(Miessner) si partea secretorie a glandelor esofagiene . Tesutul conjuctiv din
submucoasa esofagului este bogat reprezentat , el asigurând rezerva de
calibru a esofagului .
Tunica musculara are unele particularitati . În partea superioara este striata
si neteda , în cea inferioara , pe o sectiune transversala , stratul longitudinal
are aceeasi grosime ca stratul fibrelor circulare (diferit de restul tubului
digestiv unde stratul circular este mai gros) . Acest fapt reflecta adaptarea si
specializarea pentru transportul de substante alimentare , care a suferit doar
transformarile actului masticatiei .
Fibrele longitudinale , scurtându-se prin contractii , largesc esofagul înaintea
bolului alimentar , care este împins de inelul de contractie , format de fibrele
circulare de deasupra bolului .
Fibrele longitudinale au traiect descendent si helicoidal , încât în partea
inferioara ajung în stratul circular .
Vascularizatie si inertie: Arterele care iriga esofagul abdominal provin din
mai multe surse : a gastrica stânga , a frenica inferioara stânga si a gastrice
scurte .
Pe lânga teritoriul esofagian , aceste artere mai participa si la irigatia cardica
si a partii superioare a fundului gastric . În general , partea abdominala a
esofagului este mai bine vascularizata decât cea toracica si cervicala .
Artera gastrica stânga (ramura din trunchiul celiac) sa nastere la nivelul
crosei sale la 1 – 4 artere ascendente , care pleaca fie izolat , fie dintr-un
trunchi comun , cardio – esofagiana .
În unele cazuri , aceste artere îsi au originea în hetatica stânga . Ramurile
esofagiene ale a gastrice stângi se distribuie fetei posterioare , flancului drept
si fetei anterioare esofagului . Unele dintre ele trec prin hiatus-ul esofagian ,
irigând 2-3 cm. Din partea inferioara a esofagului toracic .
O ramura descendenta contribuie la vascularizatia fetei posterioare a
stomacului în zona adiacenta a cardiei .
Arterele gastrice scurte , în special cele superioare , contribuie si ele la irigatia
esofagului abdominal ca si al fetei posterioare a fundului gastric .
Se afirma ca în zona tranzactiei gastro-esofagiene exista o continuitate
venoasa între venele din submucoasa esofagiana si cea gastrica care se
realizeaza dupa un sistem de confluente , care scad în directie ascendenta ,
deci cu reducerea patului venos , în trecerea de la stomac la esofag , fapt cu
mari implicatii hemodinamice , în special în patologie , în conditiile
hipertensiunii portale . În zona tranzactiei , venele din submucoasa strabat
musculara mucoasei , se dispun în palisada , în mucoasa si putin mai sus revin
în submucoasa , strabatând o a doua oara musculara mucoasei .
Studii recente demonstreaza ca dispozitia ,,în palisada” este valabila pentru
portiunea craniana , iar revenirea spre portiunea caudala se face strabatând
progresiv planurile peretelui esofagian .
Din reteaua venoasa a submucoasei , pleaca vene colectoare care trec prin
tunica musculara si inferior se varsa în vena gastrica stânga , iar superior în
plexul venos superficial al esofagului . Din acesta , prin venele hemiazigos si
azigos se varsa în vena cava superioara . Alte vene din acest complex ,
dreneaza prin intermediul venei sferice inferioare stângi în vena cava
inferioara .
Limfaticele esofagului abdominal sunt reprezentate de doua retele cu ochiuri
longitudinale , situate în mucoasa si în tunica musculara . Ele dreneaza în
primul releu ganglionar format din ganglionii gastrici stângi si rareori în cei
pancreatico – lienali . Al doilea releu îl formeaza ganglionii celiaci .
Partea inferioara a esofagului toracic dreneaza limfa descendent în aceste
relee ganglionare . Esofagul abdominal are o inervatie senzitiva sau
receptoare si alta motorie sau efectuare . Sensibilitatea mucoasei , în general
redusa este totusi mai mare în partea superioara a esofagului decât în cea
inferioara . Inertia motorie parasimpatica provine din trunchiurile vagale
anterior si posterior , care la rândul lor s-au format din plexul esofagian .
Din acest plex , putin deasupra hiatus-ului esofagian iau nastere în 90-95 %
din cazuri cele doua trunchiuri vagale .
Fiecare trunchi contine fibre din ambii vagi , dar în trunchiul vagal anterior
predomina fibre din vagul drept .

BILET 27
I) art. brahiala/humerala: - ţine de la marginea inferioara a muschiului mare
rotund pana la 2-3 cm sub plica cotului unde se împarte în artera radiala si
artera cubitala
- este insotita de 2 vene, una interna si alta externa
- este încrucisata anterior de nervul median, nervul radial este situat
posterior, iar nervul cubital si brahialul cutanat intern sunt situati intern fata
de artera humerala
- raporturi: anterior - in portiunea superioara este muschiul coracobrahial,
inferior este marginea interna a muschiului biceps brahial (este muschiul
satelit al arterei humerale), iar la cot este expansiunea aponevrotica a
bicepsului
posterior – superior este septul intermuscular intern si muschiul
vast intern, iar inferior muschiul brahial anterior
extern – superior este muschiul coracobrahial, iar inferior este
interstiţiul dintre muschiul biceps brahial si muschiul brahial anterior; la cot
este tendonul muchiului biceps brahial
intern – aponevroza si pielea, iar la cot fascicolul coronoidian al
muschiului rotund pronator
Colaterale: - ramuri musculare pentru muşchii anteriori ai bratului
- artera humerala profunda
- se indreapta catre santul de torsiune impreuna cu cele 2 vene satelite si
nervul radial
- da ramuri pentru muschiul triceps brahial
- deasupra epicondilului extern da un ram anterior ce se anastomozeaza
cu recurenta radiala anterioara (ram din artera radiala) si un ram posterior
ce se anastomozeaza cu recurenta radiala posterioara (ram din artera
cubitala)
- colaterala interna superioara
- se anastomozeaza cu artera recurenta cubitala posterioara
- colaterala interna inferioara
- deasupra epitrohleei da un ram anterior ce se anastomozeaza cu artera
recurenta cubitala posterioara si un alt ram ce se anastomozeaza cu artera
humerala profunda si artera recurenta radiala posterioara formând
anastomoza supraolecraniana
- nutritiva osului pt humerus

II)nv: Nervul musculocutanat

- se desprinde în axila din trunchiul secundar anteroextern (TSAE)
- nervul musculocutanat este situat de la origine in afara arterei axilare si a
nervuluui median, se dirijeaza oblic in jos si in afara, perforeaza
coracobrahialul si se aseaza intre muschiul biceps brahial si muschiul brahial
anterior; la nivelul santului bicipital extern devine subcutanat si se imparte in
2 ramuri, unul pe fata anterioara si altul pe cea posteriora a antebratului in
1/2 externa
- inerveaza muschii din loja anteriora a bratului
- tegumentul 1/2 externa a antebratului
- da ramuri pentru humerus, articulatia cotului si artera humerala
2. Nervul median
- se formeaza la nivelul axilei (posterior de muschiul mic pectoral) din
trunchiul secundar anteroextern(TSAE) si trunchiul secundar
anterointern(TSAI) prin cate o radacina
- initial sa gaseste antero-extern de artera axilara, apoi extern si faţă de artera
humerala in 1/3 superioara a bratului; in 1/3 mijlocie a bratului trece
inaintea arterei humerale si apoi se situeaza intern
- la nivelul cotului trece intre fasciculele epitrohlean si coronoidian ale
muschiului rotund pronator, si ajunge pe fata lui posterioara, unde se
situeaza intern de artera cubitala; trece sub arcada muschiului flexor comun
superficial al degetelor(FCS), ajungand in axul antebratului
- in 1/3 inferioara a antebratului se gaseste in afara muschiului flexor comun
superficial al degetelor (FCS), intre tendoanele muschilor mic palmar si mare
palmar, fiind acoperit de aponevroza
Ramuri colaterale:
- ramuri colaterale articulare, pentru cot
- ramuri colaterale musculare, pentru muschii lojei anterioare a antebratului
(cu exceptia muschiului cubital anterior si a doua fascicule interne din
muschiului flexor comun profund al degetelor(FCPD) )
- nervul interosos – sfârşeşte sub muschiul patrat pronator
-ram palmar cutanat – pentru regiunea tenara si pentru regiunea palmara
mijlocie
Ramuri terminale:
- pentru muschii tenarieni
- colateralul extern si intern al policelui
- colateralul extern si intern al indexului
- colateralul extern si intern al mediusului
- colateralul extern inelar
3. Nervul cubital
- se desprinde la nivelul axilei din trunchiul secundar anterointern (TSAI)
- este situat initial intre artera axilara (situata extern), si vena axilara, brahial
cutanat intern si accesorul brahialului cutanat intern (situaţt intern)
- in 1/3 superioara a braţului: nervul median este situat intern de artera
humerala
- in 1/3 inferioara a bratului: nervul median perforeaza septul intermuscular
si se plaseaza pe vastul intern (din loja posterioara a bratului)
- la cot: nervul median trece prin sanţul epitrohleo-olecranian, trece printre
faciculele muschiului cubital anterior si ajunge pe partea antero-interna a
antebratului mergând până la pumn, fiind acoperit de muschiul flexor comun
superfical al degetelor (FCS)
Ramuri colaterale:
- ramuri colaterale articulare pentru cot
- ramuri colaterale musculare pentru muschiul cubital anterior si cele 2
fascicule interne ale muschiului flexor comun profund al degetelor (FCP)
- ramul colateral cutanatul dorsal al mainii, se termina prin 3 ramuri din care
iau nastere colateralele dorsale intern si extern al degetului V(D 5), intern si
extern al degetului IV(D4) si intern al mediusului
Ramuri terminale:
- ram superferficial - dă sensibilitatea regiunii hipotenare
- dă ultimele 3 colaterale degete
- ram profund - pentru muschii hipotenari, ultimii 2 lombricali, interososi,
scurt adductor police, fascicolul profund al scurtului flexor police
4. Brahialul cutanat intern
- se formeaza in axila din trunchiul secundar anterointern (TSAI)
- este plasat lateral de nervul cubital
- in 1/3 medie a bratului devine subcutanat si alaturi de vena bazilica ajunge
la cot, unde se imparte intr-un ram anterior si un ram posterior ce merg pe
marginea interna a fetelor respective ale antebratului
- da un ram colateral pentru fata interna a bratului
5. Accesorul brahialului cutanat intern
- se desprinde in axila din trunchiul secundar anterointern (TSAI)
- tece inaintea venei axilare si coboara subcutanat pe fata interna a bratului
pana la epitrohlee
6. Nervul radial - ia nastere în axilă din trunchiul secundar posterior (TSP)
- initial este situat pe peretele posterior al axilei de unde coboara în şanţul de
torsiune al humerusului, iar la 10 cm deasupra epicondilului perforează
septul intermuscular extern ajungând in santul bicipital extern (şanţul
bicipital extern este format in afara de muschii lung supinator si primul radial
extern, iar inauntru de muschii biceps brahial si brahialul anterior)
- la cot nervul radial se imparte in 2 ramuri terminale, unul ram anterior,
senzitiv si un ram posterior, motor
Ramuri colaterale:
- pentru muschiul triceps brahial
- pentru muschiul lung supinator
- pentru cei 2 muschi radiali
- ramuri cutanate: un ram intern pentru pielea regiunii postero-interne a
bratului, si un ram extern pentru faţa posterioara si mijlocie a antebratului
Ramuri terminale:
- ramul posterior (motor) - pentruu planurile musculare superficiale si
profunde ale lojei posterioare a antebratului
- ramul anterior (senzitiv) - pentru partea externa a feţei dorsale a mâinii,
fata dorsala a policelui, a primei falange a indexului si 1/2 externa a primei
falange a mediusului

III) pedicul hepatic: Pediculul aferent al circulaţiei de aport , este format de

artera hepaticã şi de vena portã; acestora li se adaugã ductul hepatic, vasele
limfatice şi nervii ficatului, alcãtuind toate împreunã pediculul
hepatic.Pediculul eferent (superior) al circulaţiei de întoarcere este format de
venele hepatice.

IV) prostata: este o glanda anexa a organelor genitale masculine

este situata dedesubtul veziculei urinare , in partea anteroinferioara a
pelvisului, inaintea si dedesubtul cailor spermatice, anterior de rect si
deasupra diafragmului urogenital, ocupind loja prostatica
loja prostatica este limitata de:
anterior – simfiza pubiana
posterior – rectul pelvin subperitoneal
lateral – muschiul obturator intern si diafragmul pelvin
superior – ligamentele pubovezicale, colul si trigonul vezical
inferior – diafragmul urogenital
are forma unei “castane” sau a unui con cu baza in sus, turtit anteroposterior
are o lungime de 3-4 cm, o grosime de 2,5 cm, si o largime la nivelul bazei de
4 cm, are culoare alb-galbuie, este neteda si prezinta o consistent elastic
mjloacele de fixare se datoreaza formatiunilor fibroase care delimiteaza loja
prostatica
Conformatie exterioara: prostata prezinta o baza, un virf si 4 fete(anterioara,
posterioara si 2 fete inferolaterale)
Baza: este aderenta de partea anterioara de vezica urinara, la nivelul colului
vezical
Virful: ajunge la 0,5 cm sub planul inferior al simfizei pubiene, la 2 cm
indaratul ei; are raport inferior cu diafragmul urogenital
Fata anterioara: vine in raport superior cu fibrele sfincterului striat al uretrei,
iar inferior cu plexul venos a lui Santorini si simfiza pubiana
Fata posterioara: are raport cu ductele deferente si veziculele seminale
Fata inferolaterala: are raport cu segmentul anterior al tecilor
sacrorectogenitopubiene, cu plexurile venoase periprostatice si cu fascia de
invelis a muschiului levator anal;prostata are o structura glandulara, alcatuita
la periferie dintr-o capsula fibromusculoelastica proprie, iar in profunzime de
parenchimul glandular, constituit din acini glandulari, dispusi in lobi
prostata prezinta 4 lobi: anterior, mijlociu si 2 lobi laterali
lobul anterior se numeste lob priuretral
lobul mijlociu se numeste lobul prespermatic
lobii laterali sunt in numar de 2, situati indaratul uretrei si a ductelor
ejaculatorii
Vascularizatia: arterele prostatei provin din artera iliaca interna prin arterele
vezicale inferioare si rectale mijlocii, ce dau ramuri vezicoprostatice
venele formeaza plexuri periprostatice, ce comunica anterior cu venele
uretrale, vezicale si cu plexul lui Santorini, iar posterior cu venele rectale
mijlocii; toate venele se indreapta spre venele iliace interne
Inervatia:
provine din plexul hipogastric inferior

BILET 28

I) art. radiala: - este ramul extern de bifurcatie al arterei humerale

- tine de la 2-3 cm sub plica cotului pana la primul spatiu interosos, unde se
anastomozeaza cu cubitopalmara formând arcada palmară profundă
- este însoţită de 2 vene satelite
- extern de ea coboara ramul extern al nervului radial
- luarea pulsului: şanţul pulsului este între tendoanele muşchiului lung
supinator şi a muschiului mare palmar
- artera radiala se gaseste deasupra planului osos in „tabachera anatomică”,
între tendoanele lungului abductor al policelui si scurt extensor al policelui
(situati extern) si tendonul lungului extensor al policelui (situat intern). Tot
in „tabachera anatomica” se mai gasesc tandoanele muschilor radiali externi
(situate extern de arteră) precum si vena cefalică a policelui
Colaterale:
- recurenta radială anterioară
- se anastomozează cu ramul anterior din artera humerală profundă
- ramuri musculare pentru muschii din vecinatate
- transversa anterioară a carpului
- se anastomozează cu artera transversă anterioară a carpului, din artera
cubitală
- radiopalmara
- se anastomozează cu artera cubitală formând arcada palmară
superficială
- dorsala policelui
- ia nastere in „tabachera anatomică”
- dorsala carpului
- ia nastere în „tabachera anatomica”
- se anastomozeaza cu ramul similar din cubitala formand arcada dorsala a
mainii

II) nv. fibular profund:ia nastere din nervul peronier comun, intre fibula si
partea proximala a peronierului lung. De la origine trece oblix, profund de
extensorul lung al degetelor, inaintea membranei interosoase si ajunge langa
artera tibiala anterioara in 1/3 proximala a gambei. Alaturi de artera coboara
catre glezna, unde se divide in ramurile terminale, lateral si medial. Initial,
nervul se afla lateral de artera, apoi anterior, iar ulterior, aproape de glezna
se repozitioneaza lateral de aceasta. Nervul peronier profund furnizeaza
ramuri musculare pentru tibialul anterior , extensorul lung al halucelui,
extensorul lung al degetelor si fibularis tertius, si un ram articular pentru
glezna. Ramul terminal lateral trece profund de extensorul scurt al degetelor,
se condenseaza sub forma unui pseudoganglion si furnizeaza ramuri pentru
extensorul scurt al degetelor. De asemenea, din aceasta formatiune, trei
ramuri interosoase scurte sunt distribuite articulatiilor tarsiene si
metatarsofalangiene corespunzatoare degetelor 2,3 si 4. Ramul terminal
medial se indreapta distal pe fata dorsala a piciorului lateral de artera dorsala
a piciorului si se conecteaza cu ramul medial al nervului peronier superficial
in primul spatiu interosos. Se divide in doi nervi digitali dorsali care
inerveaza fetele adiacente dintre degetul mare si degetul 2 . Inainte de a se
divide, emite un ram interosos ce enerveaza prima articulatie
metatarsofalangiana.

III) caile biliare extrahepatice:- cai biliare principale : canal hepatic comun
si canal coledoc
-aparatul biliar diventricular: vezica biliara si ductul cistic
Calea biliara principala:
Canalul hepatic comun (CHC) rezulta prin confluenta canalelor hepatice
stang si drept. CHC are o lungime de cca. 1-3 cm. si un diametru de aprox. 5
mm.
CHC are raport posterior cu vena porta, iar la stanga cu artera hepatica
proprie.
CHC impreuna cu fata inferioara a ficatului si canalul cistic, delimiteaza
triunghiul Budde, loc pe unde trece deobicei, artera cistica care se ligatureaza
in timpul colecistectomiei.
Canalul coledoc este acea patre a CBP cuprinsa intre jonctiunea CHC cu
canalul cistic si deschiderea acesteia in duodenul II. Are o lungime de 5-15
cm. si un diametru de maxim 9 mm.
2. Colecistul (vezicula biliara) este situat in fosa colecistica, pe fata
viscerala a ficatului si este piriform (lungime 7-10 cm., diametrul 4cm. si o
capacitate de aproximativ 30-60 ml.). Anatomic este impartit in fund, corp,
infundibul si col. Are functia de rezervor temporar al bilei.
Infundibulul reprezinta portinea mai dilatata a corpului veziculei
biliare, fiind cunoscuta si sub numele de bursa Hartmann.
Vascularizatia veziculei biliare este reprezentata de artera
cistica ram al arterei hepatice dreapte, cu numeroase variatii de origine si
traiect.
Colecistul primeste inervatie simpatica si parasimpatica. Inervatia
simpatica provine din plexul celiac (nivel medular T8-T9). Inervatia
parasimpatica este asigurata de ramuri vagale.
Canalul cistic are o lungime de 1-5 cm., un diametru de 3-7 mm. Este
sinuos, iar in interior are numeroase plici ce alcatuiesc valvula sau plica
spirala Heister.

IV) scrot: Scrotul : este componenta a peretelui abdominal anterolateral,

mobilizate o data cu coborarea testiculului, plasat inferior de penis si in
regiunea pubiana si anterior de perineul anterior, scrotul se afla la suprafata
iar dartosul in profunzime
– sau pielea burselor
- este subtire, pielea este plisata transversal,cu peri;
- prezinta pe linia mediana rafeul scrotal

BILET 29

I)art. ulnara: Începe la nivelul bifurcatiei arterei brahiale,

în s.bicipital medial
si se întinde pîna la pisiform.
*În partea superioara a antebratului are un traiect oblic spre medial.
- În 1/3 proximala a antebratului se gaseste pe m.brahial , în grosimea
mm.epicondilienimediali: m.pronator rotund, flexor profund al degetelor;
apoi trece pe sub arcada fibroasa de origine a ms.flexor superficial al
degetelor si treceîntre cei doi mm.flexori ai degetelor.
- Nv.medianîncruciseaza anterior artera si se asaza lateral.
- Nv.ulnar este situat medial de artera.
* In cele 2/3distale ale antebratului traiectul sau corespunde liniei care
uneste epicondilul medial cu pisiformul:
-se asaza pe ms.patrat pronator, având medial tendonul ms. flexo ulnar al
carpului (ms. satelit ),
- lateral tendoanele mm.flexori ai degetelor,
-anterior fascia antebrahiala si pielea.
- Nv.ulnar este situat medial de artera si formeaza cu cele 2 vene
manunchiul vasculonervos ulnar.
* În regiunea palmara a.ulnara trece anterior de retinaculul flexorilor,
lateral de osul pisiform, pâna în loja hipotenara.
A.RECURENTĂ ULNARĂ pleaca de sub originea a.ulnara:
-r.anterioara urca sub ms.rotund pronator pentru a se anastomoza cu a
colaterala ulnara inferioara;
-r.posterioara trece profund de m.flexor ulnar al carpului
si se anastomozeaza cu a.colaterala ulnara superioara.
A.INTEROSOASĂ COMUNĂ se desprinde mai distal si iriga mm. profunzi ai
lojei anterioare a antebratului,oasele antebratului si portiunea distala
a mm.lojei posterioare. Da doua ramuri:
A.interosoasa anterioara coboara pe membrana interosoasa pâna la ms.patrat
pronator pe care îl iriga; din ea se desprinde artera nervului.median superior
de ms.patrat pronator;
inferior participa la formarea retelei anterioare a carpului.
A.interosoasa posterioara trece pe fata posterioara a membranei interosoase
prin orificiul dintre membrana interosoasa si coarda oblica.Iriga
mm.posterioari ai antebratului si se termina în reteaua dorsala a carpului.
Da a.interosoasa recurenta care urca sub ms.anconeu la reteaua olecranului.
R.CARPIANĂ PALMARĂ are originea pe ms.patrat pronator si se ana-
stomozeaza cu r.omoloaga din a.radiala.
R.CARPIANĂ DORSALĂ trece pe sub m.flexor ulnar al carpului si participa la
formarea retelei dorsale a carpului.
R.PALMARĂ PROFUNDĂ se desprinde distal de pisiform trece între
mm.abductor si flexor al degetului mic, sub m.opozant împreuna cu ramura
profunda a nv.ulnar. Se anastomozeaza cu a.radiala formând arcada palmara
profunda.
-Distal de pisiform, artera ulnara are un traiect convex inferior
intre aponevroza palmara si muschii flexori ai degetelor.;se anatomozeaza cu
r. palmara superficiala a .radiala si da arcada palmara superficiala. Din
convexitatea ei se desprind a.digitale palmare comune care se divid în a.
digitale palmare proprii care coboara cu r. din n.median si nv.ulnar
anastomozându-se în pulpa degetelor cu a.digitale posterioare.

II) atriul drept: - are forma de cub cu 6 pereti

- peretele lat (dr) - prezinta trabecule carnoase de ordinul II si III
- peretele medial (stg) – este alcatuit din septul interatrial, care in partea
mijlocie este prevazut cu o depresiune denumita fosa ovala (embriologic fosa
ovala este locul unde se gasea in timpul vietii intrauterine canalul interatrial
al lui Botallo, care mai tirziu se va astupa)
- peretele superior – prezinta orificiul VCS, anterior de care se gaseste
orificiul de comunicare cu urechiusa dr iar intre acestea se afla nodulul
sinusal
- peretele inferior – prezinta orificul VCI si orificiul sinusului venos coronar
- peretele posterior - prezinta crista terminala, o ridicatura intre marginile
drepte ale orificiilor VCS si VCI
- peretele anterior - prezinta orificiul A-V dr prevazut cu valva tricuspida
III) nv. sciatic: Nv. sciatic mare
- este singurul ram terminal al plexului sacrat
- este cel mai voluminos si mai lung nerv al organismului
- isi are originea in trunchiul lombos-sacrat (L4,L5), primul nerv sacrat si
parte din al doilea si al treilea nerv sacrat (S1,S2,S3)
- iese din bazin pe la marginea inferiora a muschiului piramidal al bazinului,
se aseaza pe muschii gemeni si patrat crural, apoi coboara in regiunea
posterioara a coapsei intre semitendinos si semimembranos (situati intern) si
biceps (situat extern); se termina in unghiul superior al spatiului popliteu
prin bifurcare in sciatic popliteu extern si sciatic popliteu intern
- da colaterale pentru: biceps, semitendinos, semimembranos, mare adductor,
ramuri pentru articulatia genunchiului

IV) stomac: - este portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv, situata intre
esofag si duoden; constituie un rezervor musculomembranos cu rol in
digestie, prin functia sa secretorie si motorie
- stomacul prezinta 2 portiuni:
- portiunea verticala - este proximala si este alcatuita din 2 segmente:
fundul stomacului, imediat sub diafragm (fundul stomacului se mai numeste
tuberozitatea mare si masoara aproximativ 4 cm din lungimea portiunii
verticale a stomacului) si corpul stomacului (cu forma de cilindru turtit
antero-posterior)
- portiunea orizontala – este situata distal si este formata din sinusul
stomacului (mica tuberozitate) si portiunea pilorica (cuprinde 2 segmente:
antrul piloric si canalul piloric)
- stomacul este un organ toracoabdominal, situat supramezocolic in loja
gastrica, delimitata:
- superior: diafragmul toracoabdominal
- inferior: colonul si mezocolonul transvers
- posterior: bursa omentala
- la stinga: loja splenica
- la dreapta: loja hepatica
- prezenta stomacului la acest nivel, imparte loja gastrica in 2 sectoare
principale:
sectorul retrogastric – reprezentat de bursa omentala mare
sectorul pregastric – comunica superior cu spatiul interhepatodiafragmatic,
iar inferior cu etajul submezocolic al cavitatii peritoneale mari
- scheletotopic stomacul se proiecteaza astfel:
superior – o linie orizontala ce trece prin al V-lea spatiu intercostal sting
inferior – o linie orizontala ce trece prin vertebra L4 si corespunde anterior
ombilicului
la dreapta – o linie verticala trasata la dreapta planului mediosagital
la stinga – un plan tangential la peretele lateral sting al toracelui
- stomacul este un organ cavitar cu forma si dimensiuni diverse; are forma
literei "J" sau de cârlig
- capacitatea variaza intre 600-2000 cm³
Mijloacele de fixare ale stomacului sunt:
- continuarea cu esofagul
- continuarea cu duodenul
- ligamentul gastrohepatic
- ligamentul gastrocolic
- ligamentul gastrofrenic
- pediculii vasculari
- presa abdominala
Conformatie exterioara:-descriptiv stomacul prezinta:
- 2 pereti(anterior si posterior)
- 2 margini(curbura mare si curbura mica)
- 2 orificii(cardia si pilorul)
Peretele anterior -poate fi impartit din punct de vedere al raporturilor intr-un
segment toracic si intr-un segment abdominal
- segmentul toracic – corespunde celor 2/3 superioare din portiunea
verticala a stomacului si are raporturi cu diafragmul si ficatul;
prin intermediul diafragmului segmentul toracic vine in raport cu recesul
pleural costodiafragmatic, cu baza plaminului sting si cu pericardul; - zona
situata in partea anteroinferioara stinga a toracelui si care corespunde pungii
cu aer din tuberozitatea mare a stomacului se numeste spatiul semilunar a lui
Traube (la acest nivel, in clinică se percepe prin percutie o zona de
hipersonoritate, loc unde stomacul se gaseste in contact cu peretele toracic)
raportul cu ficatul – intre diafragm si fata anterioara a stomacului se
interpune lobul sting al ficatului, ce acopera un segment sin fundul
stomacului, cardia si partea superioara a curburii mici a stomacului
 - segmentul abdominal – corespunde 1/3 inferioare din portiunea verticala
a stomacului si portiunii orizontale in intregime; vine in raport direct cu
peretele abdominal anterior, pe o suprafata denumita triunghiul lui Labée,
delimitat de:
superior – o linie dusa de la virful coastei a IX-a drepte pina la al VII-lea
cartilaj sting
superior sting – de la al VII-lea cartilaj sting la al IX-lea cartilaj sting
latura inferioara – de la virful coastei a IX-a drepte la virful coastrei a IX-a
stingi
acest triunghi este important din punct de vedere chirurgical pentru ca aici se
efectueaza gastrostomiile pentru alimentarea artificiala, in cazul in care
esofagul este blocat de un proces patologic
Peretele posterior
-are raporturi cu peretele abdominal posterior si cu organele de la acest nivel
prin intermediul bursei omentale
-peretele posterior poate fi impartit in 3 segmente: segmentul gastrofrenic,
segmentul supramezocolic si segmentul mezocolic
- segmentul gastrofrenic – corespunde 1/3 superioare a portiunii verticale a
stomacului
- segmentul supramezocolic – corespunde peretelui posterior al bursei
omentale mari, prin intermediul careia are raport cu corpul si coada
pancreasului, artera splenica, splina, rinichiul sting si glanda suprarenala
stinga (bursa omentala reprezinta un diverticul al cavitatii peritoneale, aflat
posterior de epiplonul mic, de fata posterioara a stomacului si de ligamentul
gastrocolic; este o cavitate ce comunica cu cavitatea mare peritoneala prin
intermediul hiatusului lui Winslow; epiplonul mic este un derivat al
mezogastrului ventral, intins intre stomac si ficat)
- segmentul mezocolic – este situat inferior marginii inferioare a
pancreasului, superior de mezocolonul transvers(prin intermediul caruia
vine in raport cu a 4-a portiune a duodenului), unghiul duodenojejunal si
primele anse jejunale
Curbura mare -este convexa si are circa 40 cm; pleaca de la incizura
cardiotuberozitara si ajunge la pilor; prezinta un segment vertical si un
segment orizontal
Curbura mica -este marginea dreapta a stomacului ,-este concava, groasa
-prezinta un versant anterior si un versant posterior, -are 15 cm lungime
-prezinta 2 segmente: un segment vertical si un segment orizontal, intre care
delimiteaza incizura angulara
- curbura mica a stomacului da insertia omentului(epiplonului) mic
Cardia si esofagul abdominal
-cardia este orificiul superior al stomacului, prin care esofagul abdominal
comunica cu stomacul si are rol de sfincter; deschiderea esofagului in stomac
se face oblic, inferior de fundul stomacului formind incizura cardiaca a lui
Hiss
- esofagul abdominal se intinde de la orificiul diafragmatic al esofagului pina
la cardia si are 2-3 cm lungime
- anterior esofagul abdominal este acoperit de peritoneu, sub care se afla
trunchiul nervului vag sting si ramurile arterei ezocardiotuberozitare
anterioare
- posterior de esofagul abdominal se lipeste peritoneul si se uneste de
peretele abdominal posterior prin tracturi conjunctive, ce alcatuiesc
mezoesofagul posterior, nivel la care se afla trunchiul vagului drept si
ramurile arterei ezocardiotuberozitare posterioare; prin intermediul
mezoului esofagian posterior vine in raport cu stipul sting al diafragmului,
artera aorta, iar spre dreapta cu lobul caudat al ficatului
Pilorul -este orificiul inferior al stomacului, prin care stomacul comunica cu
prima portiune a duodenului; este situat paravertebral, pe flancul drept al
primei vertebre lombare(L1)
- anterior de pilor se gaseste lobul patrat al ficatului
- posterior corespunde arterei gastrice dreapte si venei porte
- superior – are raport cu artera gastrica dreapta
- inferior – este insertia epiplonului mare, unde se afla si vasele
gastroepiploice drepte
Peretii stomacului sunt alcatuiti din 4 tunici dinspre exterior spre interior:
Tunica seroasa – este reprezentata de peritoneul visceral, ce acopera
stomacul aproape in intregime
Tunica musculara – constitue aparatul motor al stomacului; este alcatuita din
3 straturi:
Stratul longitudinal – continua fibrele stratului extern al musculaturii
esofagului; se condenseaza de-a lungul curburilor
Stratul circular – este mijlociu; la nivelul pilorului formeaza sfincterul piloric,
de grosime 5-8 mm
Stratul oblic – constitue stratul intern profund, situat numai in portiunea
verticala a stomacului
Tunica submucoasa
Tunica mucoasa
Vascularizatia stomacului: Arterele ce vascularizeaza stomacul provin din
trunchiul celiac
- a. gastrica dreapta, ram din trunchiul celiac, ram din aorta abdominala
- a. gastrica stinga(a.pilorica), ram din artera hepatica proprie, ram din
a. hepatica comuna, ram din trunchiul celiac, ram din aorta abdominala
- a. gastroepiploica dreapta, este ramul terminal al arterei
gastroduodenale, ram din artera hepatica comuna, ram din trunchiull celiac,
ram din aorta abdominala
- a. gastroepiploica stinga, ram din artera splenica
- a. splenica, ram din trunchiul celiac, ram din aorta abdominala
Venele dreneaza in:
- v. gastrica dreapta si stinga; ambele se varsa in vena porta
- v. splenica, conflueaza in vena porta
- v. gastroepiploica dreapta, se varsa in vena mezenterica superioara, care
conflueaza in vena porta
- v. prepilorica
- venele cardiotuberozitare, se varsa in venele diafragmatice, ce conflueaza in
vena cava inferioara
Inervatia: - plexul celiac (simpatic)
- nervii vagi drept si sting (parasimpatic)
Nervul vag sting – trece anterior de esofagul abdominal si cardia, nivel la care
constitue o tesatura nervoasa din care pleaca mai multe ramuri spre fata
anterioara a stomacului, 2 dintre ele fiind principale:
ramura principala anterioara a curburii mici, din care pornesc filete nervoase
pentru portiunea verticala si orizontala a stomacului, cu aspect de „evantai”
ramura principala gastrohepatica, care patrunde in portiunea condensata a
omentului mic si se indreapta spre pediculul hepatic (pedicul=formație
anatomică (lungă și îngustă) care leagă un organ sau o parte a corpului de
restul organismului), de unde se bifurca intr-o ramura ascendenta ce va
merge spre ficat si o ramura descendenta care va ajunge la duoden si pilor
Nervul vag drept – se plaseaza posterior de esofagul abdominal si cardia,
dupa care se bifurca in:
o ramura principala, care este nervul principal posterior al curburii mici, care
da 4-5 ramuri pentru curbura mica a stomacului si pentru fata posterioara a
stomacului
o ramura mai subtire, ce se imparte in 2 filete, dintre care unul merge catre
cornul medial al ganglionului semilunar drept, iar celalalt catre cornul medial
al ganglionului semilunar sting, din care pornesc ramuri eferente ce se
indreapta spre regiunea pilorica si duodenala

BILET 30

I) art. axilara: - se intinde de la 1/2 claviculei (continua artera

subclaviculara, care este ram din trunchiul brahiocefalic, ram din arcul aortic)
pâna la marginea inferioara a muschiul mare rotund, de unde se continua cu
artera humerala
- faţă de muschiul mic pectoral prezinta 3 segmente: suprapectoral,
retropectoral si infrapectoral
- împreuna cu vena axilara si plexul brahial formeaza pachetul vasculo-
nervos al axilei
Raporturi ale arterei axilare:
- suprapectoral:
- trunchiurile secundare ale plexului brahial (extern)
- vena axilara (intern)
- retropectoral:
- trunchiul antero-extern (extern)
- trunchiul radiocircumflex (posterior)
- trunchiul antero-intern si vena axilara (intern)
- muschiul mic pectoral (anterior)
- infrapectoral:
- nervul musculocutanat si median (extern)
- trunchiul radiocircumflex (posterior),
- nervul cubital, brahial cutanat intern, accesorul acestuia si vena axilara
(intern)
- furca nervului median (anterior)
Colaterale: - artera acromiotoracica (thoracoacromialis)
- ram intern pentru muschiul pectoral
- ram extern pentru muschiul deltoid
- artera toracica superioara (thoracica suprema)
- artera mamara externa (thoracica lateralis)
- ram posterior
- ram anterior
- se distribuie muschiului subscapular, dintat mare, muschilor pectorali,
glanda mamara, pielea regiunii antero-laterale torace
- artera scapulara inferioara (subscapulares)
- trece prin triunghiul birondotricipital
- se distribuie muschiului subscapular, subspinos, mare rotund, mare
dorsal
- impreuna cu artera scapulara superioara si posterioara formeaza cercul
arterial periscapular
- artera circumflexa anterioara
- ram ascendent
- ram extern care se anastomozeaza cu circumflexa posterioara
- artera circumflexa posterioara
- impreuna cu circumflexa anterioara formeaza cercul arterial al gatului
chirurgical humeral
- trece prin patrulaterul birondohumerotricipital al lui Velpeau impreuna cu
nervulo circumflex

II) nv. sciatic : Nv. sciatic mare

- este singurul ram terminal al plexului sacrat
- este cel mai voluminos si mai lung nerv al organismului
- isi are originea in trunchiul lombos-sacrat (L4,L5), primul nerv sacrat si
parte din al doilea si al treilea nerv sacrat (S1,S2,S3)
- iese din bazin pe la marginea inferiora a muschiului piramidal al bazinului,
se aseaza pe muschii gemeni si patrat crural, apoi coboara in regiunea
posterioara a coapsei intre semitendinos si semimembranos (situati intern) si
biceps (situat extern); se termina in unghiul superior al spatiului popliteu
prin bifurcare in sciatic popliteu extern si sciatic popliteu intern
- da colaterale pentru: biceps, semitendinos, semimembranos, mare adductor,
ramuri pentru articulatia genunchiului

III) ficat: este cea mai voluminoasa si complexa glanda din organism, anexata
tubului digestiv
secreta bila si asigura, in acelasi timp un numar mare de functii metabolice
este un organ parenchimatos
prezinta 2 feţe (fata diafragmatica si fata viscerala), 3 margini si 2 extremitati
este plasat in partea dreapta a etajului supramezocolic unde ocupa loja
hepatica, corespunzatoare hipocondrului drept
loja hepatica este delimitata:
superior – bolta diafragmatica
inferior – colonul transvers
posterior – peretele abdominal posterior si organele aflate la acest
nivel(esofagul abdominal, stomacul si duodenul supramezocolic)
la stinga – loja gastrica
la drepta – peretele toracoabdominal drept
scheletotopic – corespunde anterior ultimelor 7 coaste, iar posterior
ultimelor 3 vertebre toracale
ficatul are forma de ovoid (forma unui “ou”) sectionat, caruia ii lipseste
partea sa inferioara si stinga
culoarea ficatului variaza de la rosie-bruna la rosie-palida-verzuie
greutatea ficatului este de aproximativ 1500-2400 de grame
diametrul frontal este de 30 de cm, diametrul sagital este de 20 cm, diametrul
vertical este de 8-10 cm(pe partea dreapta) si de 3-4 cm(pe partea stinga)
consistenta este moale
Mijloace de fixare: strinsa aderenta de vena cava inferioara, plicile
peritoneale, presiunea abdominala, ligamentul coronar al ficatului,
ligamentele triunghiulare, ligamentul falciform, ligamentele accesorii
hepatice
Conformatia externa: ficatul prezinta 2 feţe, 3 margini si 2 extremitati
I.Fata diafragmatica(superioara): are o orientare anterosuperioara, este
convexa, neteda; vine in raport intim cu diafragmul; este impartita de
ligamentul falciform in 2 zone inegale: lobul drept hepatic si lobul sting
hepatic.
Din punct de vedere al raporturilor, fata diafragmatica prezinta 4 parti:
partea anterioara, partea superioara, partea dreapta,partea posterioara
II.Fata viscerala(inferiora): este cuprinsa intre marginea anterioara si
marginea posteroinferioara a ficatului, este concava si prezinta numeroase
santuri, in numar de 3 dispuse sub forma literei “H”: 2 santuri sagitale si un
sant transversal
santul longitudinal drept(fosa veziculei biliare)
santul longitudinal sting(fisura ligamentului rotund)
santul transvers(hilar) al ficatului (poarta hepatica)
Santurile delimiteaza pe fata viscerala a ficatului 4 lobi:
lobul hepatic drept – se afla la dreapta veziculei biliare si prezinta
urmatoarele impresiuni : impresiunea colica, impresiunea renala,
impresiunea suprarenala, impresiunea duodenala
lobul pătrat – se gaseste situat intre fosa veziculei biliare, la dreapta , fisura
ligamentului rotund, la stinga, si santul transversal, posterior; prezinta
impresiunea duodenala si o proeminenta patrulatera, alungita in sens sagital,
denumita eminenta porta anterioara
lobul caudat( a lui Spiegel) – se afla posterior de santul transvers al ficatului
lobul hepatic sting – este situat la stinga fisurei ligamentului rotund; prezinta
impresiunea gastrica
III.Marginea inferioara : este situata la limita dintre fata diafragmatica si fata
viscerala, prezinta in partea sa laterala dreapta incizura veziculei biliare
in partea mediala stinga prezinta incizura ligamentului rotund
IV.Marginea posteroinferioara: delimiteaza partea posterioara a fetei
diafragmatice de fata viscerala
V.Marginea posterosuperioara: - se afla la limita dintre partea superioara si
dreapta a fetei diafragmatice cu partea sa posterioara
VI.Extremitatea dreapta – este voluminoasa
VII.Extremitatea stinga – are dimensiuni reduse
Vascularizatia ficatului: prezinta 2 sisteme vasculare:
sistemul aferent sistemul eferent
A.Sistemul aferent este alcatuit din:
un sistem functional reprezentat de vena porta
un sistem nutritiv reprezentat de artera hepatica
I.Sistemul functional – este reprezentat de vena porta principala si venele
porte accesorii
Vena porta – rezulta din confluarea a 3 trunchiuri venoase aferente :
vena mezenterica superioara – aduna singele de la: jejunoileon, cec, apendice
vermiform, colonel ascendent, ½ dreapta a colonului transvers
vena splenica – aduna singele venos de la: splina, mare curbura gastrica,
omentul mare, pancreas si de la o parte din duoden
vena mezenterica inferioara – aduna singele venos de la: ½ stinga a colonului
transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si rect
II.Sistemul nutritiv – este reprezentat de arterele hepatice ce provin din 2
surse: artera gastrica stinga si artera hepatica comuna
a. hepatica comuna – este ram din trunchiul celiac si se termina bifurcindu-se
in: artera gastroduodenala si artera hepatica proprie
a. gastrica stinga - este ram din trunchiul celiac (a.gastrica stinga se
distribuie pentru mica curbura a stomacului, si da: a. hepatica stanga, rr
cardioesofagiene anterioare, rr gastrice anterioara si posterioara)
B.Sistemul eferent - este reprezentat de venele hepatice sau suprahepatice,
care transporta singele din capilarele sinusoide hepatice in vena cava
inferioara
Inervatia ficatului este vegetativa si provine din nodulii paravertebrali T7-
T10 sub forma de nervi splahnici, ajung la nodulii semilunari ai plexului celiac
fibrele parasimpatice provin din nervii vagi – drept si sting

IV) cordon (funicul spermatic):mijloc de fixare a epididimului

– este o formatiune cilindroida, care se intinde de la extremitatea superioara
a testiculului, pina la orificiul inghinal profund; in componenta funiculului
spermatic intra: ductul deferent, artera testiculara, artera diferentiala, artera
funiculara, pachetul venos testicular anterior, pachetul venos testicular
posterior, ligamentul Cloquet, vasele limfatice si fibre nervoase somatic si
vegetative. Aceste elemente sunt cuprinse intr-o teaca conjunctiva, denumita
fascia spermatica interna. Segmentul funicular – este cuprins in grosimea
funiculului spermatic intre pachetul venos anterior si artera
testiculare(situate anterior), si pachetul venos posterior(situat posterior)