Acuitatea vizuala

Acuitatea vizuala este o masura a capacitatii ochilor de a vedea clar si de a distinge detaliile fine ale obiectelor.
Reprezinta capacitatea ochilor de a percepe marimea si forma obiectelor la o anumita distanta si se exprima
prin fractiunea V/a, unde V reprezinta acuitatea vizuala si a reprezinta distanta standard la care o persoana cu
viziune normala ar trebui sa vada acelasi detaliu.

Astfel, o acuitate vizuala de 20/20 (sau 6/6 in sistemul metric) indica faptul ca o persoana poate vedea la o
distanta de 6 metri, ceea ce o persoana cu vedere normala ar putea vedea la aceeasi distanta. Cu cat numarul din
fractie este mai mic (de exemplu, 20/40 sau 6/12), cu atat capacitatea de a vedea este mai scazuta si cu atat mai
mare este afectata claritatea vederii. Acuitatea vizuala se masoara de catre oftalmolog sau optometrist in timpul
unui examen ocular. Testele de acuitate vizuala implica de obicei citirea literei sau cifrelor de pe un tabel,
numit tabelul Snellen, de la o anumita distanta standard. Persoana care este examinata este rugata sa citeasca
randurile de litere sau cifre din tabel pentru a determina acuitatea vizuala.

De ce este importanta acuitatea vizuala

Acuitatea vizuala este o masura importanta pentru evaluarea starii de sanatate a ochilor si poate fi afectata de
diverse afectiuni, cum ar fi miopia, hipermetropia, astigmatismul sau alte probleme oculare. Un nivel optim al
acuitatii vizuale este esential pentru a ne bucura de o viziune clara si pentru a realiza activitatile zilnice cu
usurinta. In cazul in care acuitatea vizuala este scazuta, exista optiuni de corectie, cum ar fi ochelarii sau
lentilele de contact, care pot imbunatati claritatea vederii.

Capacitatea ochiului de a distinge detalii fine, adica acuitatea vizuala, se masoara de catre un oftalmolog sau un
optometrist in timpul unui examen ocular. Testele standard de acuitate vizuala implica citirea literei sau cifrelor
de pe un tabel, numit tabelul Snellen, de la o anumita distanta standard. Testele de acuitate vizuala sunt
efectuate pentru fiecare ochi in parte, si apoi pentru ambii ochi impreuna. Cum se desfasoara testul de acuitate
vizuala cu ajutorul tabelului Snellen:

Pacientul sta in fata tabelului Snellen, la o distanta standard. Oftalmologul sau optometristul indica pacientului
sa acopere un ochi si sa citeasca literele sau cifrele de pe tabel incepand de la partea de sus si mergand in jos.
Pacientul trebuie sa indice literele sau cifrele pe care le poate citi cu usurinta.Procedura se repeta pentru celalalt
ochi.

Daca pacientul poarta ochelari sau lentile de contact pentru corectie, testul se poate repeta si cu acestea, pentru
a determina acuitatea vizuala optima cu corectia adecvata.
Acuitatea vizuala se exprima printr-o fractie, unde V reprezinta acuitatea vizuala si a reprezinta distanta
standard la care o persoana cu viziune normala ar putea vedea acelasi detaliu.

1.

Cand este indicata verificarea acuitatii vizuale

Evaluarea vederii la inceputul scolii: Pentru copiii care incep scoala, este important sa li se verifice acuitatea
vizuala pentru a depista orice probleme de vedere care pot afecta invatarea si dezvoltarea lor.

Examene de rutina: Verificarea acuitatii vizuale face parte din examenele oftalmologice regulate si este
recomandata ca o evaluare de rutina a sanatatii ochilor.
Simptome oculare: Orice persoana care experimenteaza simptome oculare, cum ar fi vedere incetosata,
dificultati de focalizare, vedere dubla sau orice alta problema de vedere, ar trebui sa solicite o evaluare a
acuitatii vizuale.

Inaintea prescrierii ochelarilor sau lentilelor de contact: Daca aveti dificultati de vedere sau simptome care
indica probleme de vedere, medicul oftalmolog sau optometrist va va verifica acuitatea vizuala pentru a
determina daca aveti nevoie de ochelari sau lentile de contact si pentru a stabili corectia adecvata.

Evaluarea unor afectiuni oculare specifice: In cazul unor afectiuni oculare specifice, cum ar fi cataracta,
glaucomul, degenerescenta maculara sau alte probleme oculare, verificarea acuitatii vizuale este importanta
pentru a monitoriza starea de sanatate a ochilor si pentru a stabili tratamentul adecvat.

Este important sa va programati examene oftalmologice regulate, mai ales daca aveti factori de risc pentru
probleme de vedere sau daca aveti simptome oculare. Verificarea acuitatii vizuale poate ajuta la identificarea
precoce a problemelor de vedere si la prevenirea complicatiilor asociate cu afectiunile oculare netratate.

Verificarea acuitatii vizuale este dureroasa?

Procedura este nedureroasa si non-invaziva. De obicei, pacientul trebuie sa citeasca litere sau cifre de pe un
tabel la o anumita distanta si sa indice literele sau cifrele pe care le poate vedea cu claritate. Aceasta se face in
timpul unui examen ocular de rutina sau in cazul in care exista suspiciuni asupra problemei de vedere.

Exista mai multe tipuri de teste de acuitate vizuala, dar cel mai comun este testul cu tabelul Snellen. In acest
test, pacientul sta in fata unui tabel care contine litere sau cifre de diferite dimensiuni, iar medicul oftalmolog
sau optometrist indica pacientului sa citeasca literele sau cifrele incepand de la partea de sus si mergand in jos.
Acest test se poate face pentru fiecare ochi in parte si pentru ambii ochi impreuna. In cazul in care pacientul
poarta ochelari sau lentile de contact pentru corectie, testul de acuitate vizuala se poate repeta cu acestea pentru
a determina acuitatea vizuala optima cu corectia adecvata.

Verificarea acuitatii vizuale nu provoaca durere si este o procedura rapida si simpla. Cu toate acestea, daca
aveti orice nelamuriri sau preocupari in legatura cu examenul ocular sau alte aspecte legate de sanatatea
ochilor, este intotdeauna recomandat sa discutati cu medicul oftalmolog sau optometrist pentru a obtine
raspunsuri si indrumari adecvate.

1.

Cine ar trebuie sa isi verifice acuitatea vizuala?

Toata lumea ar trebui sa isi verifice acuitatea vizuala, deoarece o evaluare regulata a sanatatii ochilor este
importanta pentru a depista orice probleme de vedere in stadii incipiente si pentru a preveni complicatii
ulterioare. In mod specific, urmatoarele categorii de persoane ar trebui sa isi verifice acuitatea vizuala:

Copiii inainte de inceperea scolii si apoi periodic: Copiii ar trebui sa aiba o examinare oculara inainte de a
incepe scoala pentru a depista orice probleme de vedere care pot afecta invatarea si dezvoltarea lor. Dupa
aceea, se recomanda examene oftalmologice regulate, cel putin o data pe an sau conform recomandarilor
medicului.

Adultii: Adultii ar trebui sa aiba examene oftalmologice regulate, cel putin o data la doi ani sau conform
recomandarilor medicului, mai ales daca au factori de risc pentru probleme de vedere sau daca au simptome
oculare.
Persoanele in varsta: Persoanele in varsta ar trebui sa aiba examene oftalmologice regulate, cel putin o data pe
an sau conform recomandarilor medicului, deoarece riscul de afectiuni oculare, cum ar fi cataracta, glaucomul
si degenerescenta maculara, creste odata cu inaintarea in varsta.

Persoanele cu factori de risc pentru probleme de vedere: Persoanele cu istoric familial de afectiuni oculare, cu
diabet, hipertensiune arteriala, boli autoimune sau alte afectiuni care pot afecta vederea ar trebui sa aiba
examene oftalmologice regulate pentru a monitoriza starea ochilor si pentru a depista problemele de vedere cat
mai devreme posibil.

Persoanele cu simptome oculare: Orice persoana care experimenteaza simptome oculare, cum ar fi vedere
incetosata, dificultati de focalizare, vedere dubla, iritatie, senzatie de corp strain in ochi sau orice alta problema
de vedere, ar trebui sa solicite o examinare oculara pentru a identifica cauza si a primi tratamentul adecvat. In
plus, in cazul in care pacientii poarta ochelari sau lentile de contact pentru corectie, este important sa-si verifice
acuitatea vizuala in mod regulat pentru a asigura ca corectia este adecvata si pentru a evita deteriorarea vederii.

1.

Ce este Boala Coats si cum ne poate afecta acuitatea vizuala

Boala Coats este o patologie idiopatica caracterizata prin telangiectazii retiniene si exudate intraretiniene si /
sau subretiniene, care pot declansa detasarea exudativa a retinei, glaucomul neovascular sau orbirea unilaterala
daca nu este tratata. In cele mai multe cazuri, aceasta boala este de obicei unilaterala, nu ereditara si nu are
asociatii etnice sau geografice. De obicei, afecteaza in principal barbatii tineri in primul deceniu de viata, are un
interval de debut de la 3-4 luni de viata la aproximativ 28 ani.

Cand este detectata la adulti, apare si la barbati si este unilateral. Acesti pacienti adulti pot fi asimptomatici, au
o acuitate vizuala buna si dezvoltarea patologiei se dezvolta de obicei mai lent, spre deosebire de cazul copiilor.
Cea mai frecventa manifestare clinica a acestei patologii este leucocoria (reflexul alb din ochi), dar poate
provoca, de asemenea, o scadere severa a acuitatii vizuale si a strabismului. Fiziopatologia bolii ar incepe cu
deteriorarea barierei hematoretiniene si slabiciunea peretelui vascular, provocand formarea de telangiectazii si
anevrisme, ceea ce provoaca o scurgere progresiva de lichid subretinian, sangerare si depozite lipidice,
declansand o detasare exudativa a retinei. Corneea, irisul si umorul vitros sunt de obicei neafectate in stadiile
incipiente ale bolii.

Principala complicatie este exudatul sub sau intraretinal, acest lucru apare in majoritatea cazurilor, spre
deosebire de aparitia sangerarii retiniene, care este rar de gasit si, daca este observata, ar fi observata pe
telangiectazii. Alte complicatii pot include macrochisturi intraretinale, tumori vasoproliferative secundare,
glaucom neovascular si colesterol din camera anterioara.

Boala Coats este o boala a retinei care are loc printr-o dezvoltare anormala a vaselor care alimenteaza retina.
Datorita acestei modificari a vaselor de sange, se formeaza un fel de fire mici numite telangiectazii, anevrisme
in vasculatura retinei si depozite de exudati galbui care sunt vizibile prin scanarea ochiului. Ca urmare, retina
nu se oxigeneaza si, progresiv, daca nu reuseste sa se opreasca in timp, se produce o pierdere semnificativa a
capacitatii vizuale, orbire unilaterala si chiar, in cazuri mai extreme, pierderea ochiului in sine. Cauza exacta a
bolii nu este cunoscuta, dar se crede ca poate fi legata de o mutatie genetica care afecteaza productia de colagen
in ochi. Boala Coats afecteaza de obicei un singur ochi si poate duce la deteriorarea vederii si a altor probleme
oculare, cum ar fi dezlipirea de retina si glaucomul.
1.

Bibliografie:
Everhart JE, Renault PF. Irritable bowel syndrome in office-based practice in the United States.
Gastroenterology. 1991;

Azpiroz F, Dapoigny M, Pace F, Müller-Lissner S, Coremans G, Whorwell P. et al. Nongastrointestinal

disorders in the irritable bowel syndrome. Digestion. 2000;

Veale D, Kavanagh G, Fielding JF, Fitzgerald O. Primary fibromyalgia and the irritable bowel syndrome:
different expressions of a common pathogenetic process. Br J Rheumatol. 1991;

Camilleri M, Choi MG. Review article: irritable bowel syndrome. Aliment Pharmacol Ther. 1997;

Thompson WG, Heaton KW. Functional bowel disorders in apparently healthy people. Gastroenterology. 1980;

Kay L, Jorgensen T, Jensen KH. The epidemiology of irritable bowel syndrome in a random population:
prevalence, incidence, natural history and risk factors. J Intern Med. 1994;

Sandler RS, Everhart JE, Donowitz M, Adams E, Cronin K, Goodman C. et al. The burden of selected
digestive diseases in the United States. Gastroenterology. 2002;