1.1.

Considerajii teoretice privind controlul

Conform literaturii de specialitate, controlul reprezint activitatea specific uman
de verificare yi analiz permanent, periodic sau inopinat a unor procese,
fenomene, opera(ii, informa(ii rezultate dintr-un domeniu sau sector oarecare, n scopul
prentmpinrii yi lichidrii eventualelor abateri yi neajunsuri.
El este pus n situatia de a emite judecti de valoare sau de conIormitate, interpretnd
strile de lucruri sau realittile constatate printr-o raportare continu a acestora la obiectivele de
atins, normele Iixate anticipat sau regulile de desIsurare prestabilite. n acest context, controlul
Iace posibil determinarea abaterilor nregistrate, stabilind semniIicatia si implicatiile lor, cauzele
care le-au generat si msurile ce se impun pentru evitarea repetrii lor n viitor.
Pe ct de veche n istoria civilizatiei, pe att de necesar, activitatea de control, la origine,
tine de suspiciunea omeneasc Iat de semeni, de nevoia omului de a-si proteja
proprietatea si propriile interese.Cu timpul, la acest scop primordial al controlului s-au adugat
si scopuri legate de eIicacitate, legalitate si oportunitate.
Baza deIinitiei activittii de control si are originea n expresia latineasc ,contra rolus
care se poate traduce ca activitatea de veriIicare a actului original dup duplicatul acestuia,
activitate ncredintat unei persoane specializate.
Aparitia statului a Iost nceputul avntului activittii de control care si-a
mbunttit permanent metodele, tehnicile, scopurile si obiectivele. El s-a impus ca o activitate
uman util si cerut de celelalte activitti si niciodat nu i-a sczut rolul si importanta n
societate. PerIectionarea si aproIundarea lui au avut urmri beneIice asupra celor care l-au
Iolosit, impunndu-l ca o permanent legat de ideea de progres.
Notiunea de ,control` este utilizat n stiintele organizatiilor nc de la nceputul
secolului al XX-lea, de vreme ce Frederick Winslow Taylor (Principiile managementului
stiintiIic, 1911) sau Henry Fayol (Administratie industrial si general, 1918) au atribuit
conducerii ntreprinderii si Iunctia de control.
La nceput, prin controlul unei organizatii s-a nteles un ,control-sanctiune, adic o
Iorm de control care are drept scop de a veriIica adecvarea unei norme prestabilite la rezultatul
unei actiuni. ,Conducerea este un proces de cunoatere, actiune i perfectionare, un raport
social intre factorii de conducere i cei condui. Conducere inseamn prevedere, organi:are,
comand, coordonare i control` (H.Fayol, 1918).
Mai trziu, o dat cu extinderea standardizrii productiei si muncii, controlul a evoluat n
sensul unui ,control bugetar`, trecnd de la rolul de a supraveghea a posteriori productia la
acela de instrument al politicii previzionale a ntreprinderii. Mutatiile din mediul de aIaceri
contemporan (complexitatea sporit a organizatiilor, aparitia de noi Iorme de concurent,
globalizarea si dereglementarea crescnd a pietelor, schimbarea rapid a tehnologiilor etc.) au
dus la redeIinirea notiunii de control al organizatiei, n sensul c acesta reprezint o actiune prin
care se urmreste dominarea sau mcar inIluentarea unui sistem.
AstIel, controlul unei organizatii este deIinit ca ,un proces care inainte de o actiune
orientea:, in cursul desfurrii actiunii afustea: i, odat actiunea reali:at, evaluea:
re:ultatele sale pentru a trage invtminte utile`
1
.
Orice organizatie (o ntreprindere productoare de bunuri, o banc, un spital public, o
asociatie non-proIit etc.) dispune de un ansamblu de dispozitive, care au rolul de a oIeri o
asigurare a calittii deciziilor si actiunilor, reIerential denumit control organizational (pentru o
ntreprindere se vorbeste de controlul ntreprinderii). Controlul este universal la nivelul unei
Iirme deoarece se aplic la toate deciziile si la toate actiunile care se deruleaz, de unde rezult
necesitatea unei structurri a controlului organizational.
n epoca modern, controlul dobndeste o nsemntate deosebit, Iiind exercitat n
virtutea dreptului inalienabil al societtii de a-si apra interesele sale generale, Iundamentale.
Prin intermediul controlului, societatea si maniIest exigentele ei, omolognd numai acele
activitti si practici economice sau de alt natur care sunt n concordant cu normele
generale de comportament social, cu obiectivele si programele sale prioritare si numai
acele rezultate care ndrepttesc eIorturile depuse.

1
aLrlck 8olsseller coottle Je qestloo LdlLlons vulberL 1999 pag 2328

Dar ce se ntelege prin control? n mod concis, prin control se ntelege veriIicare si
supraveghere. ntr-o manier Ioarte simpl, controlul ar putea Ii deIinit prin aprecierea
conIormittii cu o norm, un standard sau un model.
Controlul asigur cunoasterea temeinic si
detaliat a realittilor economico-sociale, dar nu se poate limita la att. El trebuie s Iac
judecti de valoare sau de conIormitate, interpretnd strile de lucruri sau realittile
constatate printr-o raportare continu a acestora la obiectivele de atins, normele Iixate sau
regulile de desIsurare prestabilite. n Ielul acesta controlul Iace posibil determinarea
abaterilor nregistrate, stabilind semniIicatia si implicatiile lor, cauzele care le-au generat si
msurile ce se impun pentru evitarea repetrii lor n viitor.
DEX-ul d urmtoarea deIinitie controlului: analiza permanent sau periodic a unei
activit(i, a unei situa(ii etc. pentru a urmri mersul ei yi pentru a lua msuri de
mbunt(ire.
O defini(ie mai tehnic este cea care consider controlul a fi procesul de comparare
permanent a situa(iei de fapt cu cea impus (programat) yi, dac este cazul, aplicarea de
msuri de corectare, astfel nct realizrile s fie conforme cu obiectivele anticipat stabilite.
O alt deIinitie a controlului este ,anali: permanent sau periodic a unei activitti, a unei
situatii pentru a urmri mersul ei i pentru a lua msuri de imbunttire"
2
.

Ghit Marcel, Controlul financiar component a mecanismului economiei de piat, Editura Universitaria, Craiova,
n literatura de specialitate strin mai exist si alte acceptiuni, astIel:
- n acceptiunea IrancoIon ,controlul este o verificare, o inspectie atent a corectitudinii unui
act."
3

- n acceptiunea anglo-saxon ,controlul este actiunea de supraveghere a cuiva, a ceva, o
examinare minutioas sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare a unui
mecanism."
4

$ensul cel mai comun asociat controlului este acela de ,verificare", care Irecvent se
asociaz cu activitatea de cunoastere si permite managementului s coordoneze activittile din
cadrul organizatiei ntr-un mod ct mai economic si eIicient.
Reiese din aceste deIinitii c activitatea de control trebuie s rspund urmtoarelor
cerinte:
Iurnizarea de inIormatii privind cunoasterea realittii cercetate;
propunerea de msuri viznd corectarea realittii n sensul dorit de cel care a dispus controlul;
luarea unor msuri de ctre organele de control pentru descurajarea, ndreptarea si
pedepsirea producerii de abateri de la obiectivele prestabilite.
n domeniul economic, controlul cuprinde trei laturi esentiale ale activittilor ce se
desIsoar n cadrul agentilor economici, respectiv latura tehnic sau proIesional, latura
economic si latura Iinanciar.
Controlul tehnic se exercit de cadre specializate, avnd n vedere, n principal,
aspectele tehnologice ale proceselor de productie si de circulatie, propriettile Iizice si chimice
ale bunurilor si caracteristicile sau parametrii mijloacelor care particip la desIsurarea
activittilor din obiectul statutar al Iirmelor. Ca s exempliIicm, putem enumera receptia
materiilor prime si materialelor, utilajelor sau mrIurilor aprovizionate, obtinerea de produse si
semiIabricate din productia proprie, Iinisarea si terminarea operatiunilor, proceselor tehnologice si
lucrri sau Iaze ale acestora.

1995, pag. 6
3
Le petit Larousse, Dictionaire encilopedique, Paris, Larousse, 1975
4
The New Merriam, Webster Dictionary, $pringIield, Massachusetts, Merriam-Webster Inc, Publishers, 1989
Mai pot Ii asimilate acestui tip de control urmrirea realizrii proiectelor si
documentatiilor de executie, asistenta tehnic de specialitate pe Iaze de productie, controlul
proIesional al activittii didactice, medicale, etc.
Controlul economic urmreste, n principal, modul de gospodrire si utilizare a resurselor
umane si materiale, realizarea integral si la termene a obiectivelor propuse n activitatea de
productie si de gestiune a Iirmelor.
La acest nivel - microeconomic - controlul urmreste utilizarea complet si rational a
capitalului, att sub aspect tehnic, ct si organizarea si productivitatea muncii, nivelul si
structura costurilor, gradul de specializare si de cooperare a departamentelor si structurilor
Iunctionale, respectarea raporturilor si angajamentelor economice, precum si a disciplinei
contractuale.
La nivel macroeconomic, un asemenea control vizeaz ndeplinirea programelor
nationale sau regionale de dezvoltare economico - social, precum si respectarea proportiilor,
nivelurilor, ritmurilor de dezvoltare a diIeritelor ramuri si subramuri ale economiei, n cadrul
politicii de stabilizare economic.
Controlul financiar actioneaz n sIera relatiilor Iinanciare, Iiscale si de credit,
urmrind, n principal, aspecte legate de constituirea si utilizarea Iondurilor la toate
nivelurile economiei nationale, n conditii de asigurare a unei eIiciente maxime.
La nivelul Iirmelor, controlul Iinanciar urmreste, n principal, elaborarea bugetelor,
mai ales modul de realizare a veniturilor si cheltuielilor, precum si executia acestora;
rentabilizarea tuturor activittilor, produselor, serviciilor si sectoarelor de activitate; sporirea
acumulrilor bnesti si asigurarea capacittii de plat, cresterea resurselor proprii de
Iinantare, integritatea patrimoniului, prevenirea, descoperirea si recuperarea pagubelor
suIerite, lichidarea cheltuielilor supradimensionate sau neeconomicoase, stoparea risipei,
respectarea disciplinei Iinanciare si Iiscale.
n acelasi timp, controlul Iinanciar, nelimitndu-se numai la perimetrul Iirmei,
vizeaz n mare msur aspecte legate de relatiile Iinanciare ale agentilor economici cu
ext er iorul, cu mediul economic, administrativ si social n care acestea si desIsoar
activitatea, incluznd aici obligatiile Iinanciare si Iiscale ale tuturor ntreprinderilor si institutiilor,
raporturile lor cu organismele de asigurare si protectie social, subventiile si ajutoarele primite
de la stat, relatiile de creditare si operatiunile eIectuate prin bnci.
Controlul Iinanciar se realizeaz cu ajutorul indicatorilor valorici de ctre organe
proprii ale Iirmelor, institutiilor si mai ales prin intermediul organelor specializate
apartinnd statului sau altor organisme publice.
ntre controlul Iinanciar si cel economic exist apropieri si ntreptrunderi, dup
multi specialisti, controlul Iinanciar Iiind considerat chiar o Iorm sau varietate a controlului
economic limitat la sIera raporturilor Iinanciare si de credit.
Primele mrturii ale existentei structurii de control n spatiul carpato danubiano
pontic dateaz din secolul al XIV lea. Apoi, prin reIorma Iiscal realizat de domnitorul Matei
Basarab n 1635, n Tara Romneasc, s-a urmrit att diversiIicarea obligatiilor Iiscale, ct si
repartizarea drilor pe unitti teritoriale si repartizarea evidentei contribuabililor. n timpul
domniei lui Constantin Brncoveanu (1694 1704) se ntlnesc pentru prima dat codice de
venituri si cheltuieli.
La sIrsitul secolului al XVIII lea au loc primele ncercri de organizare a sistemului
Iiscal constnd n stabilirea unei dri unice, ce trebuia pltit la anumite termene stabilite
dinainte pentru Iiecare contribuabil n parte. n 1831 n Muntenia si n 183 n Moldova se
nIiinteaz o structur legislativ, Iormat din reprezentanti ai boerimii (Adunarea Obsteasc
Ordinar), care a Iunctionat pn la 4 ianuarie 1864 cnd s-a nIiintat nalta Curte de Conturi.

Dupa 1944, controlul Iinanciar contabil, att cel exercitat de stat ct si controlul propriu
executat la nivelul agentilor economici au cptat alte Iorme de organizare, determinate de noile
conditii politice. n 1957 controlul exercitat de Curtea de Conturi a Iost desIiintat, iar controlul
Iinanciar intern din ntreaga economie a Iost trecut n subordinea conductorilor de unitti si
organizat pe principiul specializrii n scar. n 1959 a Iost aprobat regulamentul privind
organizarea si executarea controlului preventiv n institutii, ntreprinderi si organizatii economice
de stat exercitat de conductorul departamentului Iinanciar contabil.Tot n aceast perioad a
Iost nIiintat Curtea $uperioar de Control Financiar care avea ca principale obiective
veriIicarea modului de executare a prevederilor Iinanciare din planul unic de dezvoltare
economico social si a bugetului de stat.
Dup 1989 controlul Iinanciar contabil a cptat noi dimesiuni, impuse de aplicarea noii
legislatii a economiei de piat, Iiind nIiintate noi structuri de control. Instituirea unui sistem de
control Iinanciar contabil asupra modului de Iormare si utilizare a resurselor Iinanciare ale
statului, ca si unele dintre organismele specializate s execute aceast activitate au Iost stabilite
chiar prin Constitutia Romniei.

1.2. Definijia, obiectivele, sarcinile, sfera de activitate yi clasificarea controlului
financiar

1.2.1. Definijia activitjii de control financiar
Controlul financiar este o concretizare practic a Iunctiei de control a Iinantelor, el
exercitndu-se doar acolo unde se maniIest relatii, procese si raporturi Iinanciare, deci procese
ale reproductiei sociale din care rezult si se mobilizeaz resursele Iinanciare.
Teoria si practica Iinanciar arat c Iinantele ndeplinesc trei Iunctii, si anume: Iunctia
de repartitie, Iunctia de control si Iunctia de reglare a economiei. n sintez, Iunctia de control
a Iinantelor const nIolosirea raporturilor Iinanciare ca mijloc de exercitare a unui
control n Iorm bneasc asupra ansamblului de procese ale reproductiei sociale. Ea
vizeaz procesele si Ienomenele cu continut Iinanciar, caracteristice Iormrii si
repartizrii de Ionduri Iinanciare constituite la nivelul diIeritelor structuri organizatorice din
economie (Iirme, institutii publice centrale si locale, stat, s.a.), din care rezult si se mobilizeaz,
sau ctre care sunt dirijate spre utilizare resursele Iinanciare.
Acest suport obiectiv al controlului prin Iinante este la rndul su asigurat de exprimarea
valoric (prin bani) a proceselor economice si de corelatiile dintre procesele materiale si
cele valorice, inclusiv cele Iinanciare. ManiIestarea Iunctiei de control a Iinantelor se
ntreptrunde astIel cu ndeplinirea Iunctiilor caracteristice ale banilor. Controlul care se
exercit prin Iinante are deci la baz exprimarea valoric a proceselor materiale ale
reproductiei, dar aceasta nu presupune suprapunerea acestei Iunctii cu Iunctiile banilor.
Functiile banilor se maniIest n raport cu pozitia de echivalent general ce revine
acestora, iar Iaptul c produsul national mbrac si o Iorm bneasc, st la originea
Iormei valorice de realizare a proceselor Iinanciare. Rezult c prin Iinante se exprim ntr-un
mod sintetic, derularea proceselor de ansamblu ale reproductiei. Faptul c procesele Iinanciare
reIlect ansamblul reproductiei sociale, asigur premisele necesare exercitrii controlului de pe
pozitia Iinantelor, inclusiv ca o Iaz a procesului decizional si de conducere.
Controlul Iinanciar, n sens restrns, constituie o maniIestare a Iunctiei de control a
Iinantelor publice. Aceast Iunctie se reIer la veriIicarea modului de constituire a Iondurilor
publice n economie, la repartizarea acestora pe beneIiciari si la eIicienta (eIicacitatea) cu care
unittile economice cu capital de stat si institutiile publice utilizeaz resursele de care dispun,
indiIerent dac acestea sunt proprii sau mprumutate.
Rezult cu claritate: controlul Iinanciar nu se poate exercita acolo unde nu se maniIest
relatii, procese si raporturi Iinanciare. Concretizarea eIectiv a Iunctiei de control a Iinantelor
presupune exercitarea controlului Iinanciar att asupra proceselor si Ienomenelor de natur
Iinanciar caracteristice constituirii si repartizrii Iondurilor bnesti la nivelul
diIeritelor structuri organizatorice, ct si asupra altor procese ale reproductiei sociale din care
rezult si se mobilizeaz sau ctre care sunt dirijate spre utilizare resursele Iinanciare.
Acest aspect pune n evident Iaptul c Iunctia de control a Iinantelor (inclusiv controlul
Iinanciar) se maniIest pe o sIer mai larg dect sIera activittilor Iinanciare. Aceast
extensie dat controlului Iinanciar se justiIic tot n mod obiectiv, asigurnd Iinalitatea sa.
Constatrile ce rezult din exercitarea controlului Iinanciar evidentiaz nu numai
caracterul legal sau ilegal, corectitudinea sau incorectitudinea unor operatiuni Iinanciare, ct mai
ales cauzele evolutiei negative n plan Iinanciar. Aceste cauze si au adesea rdcinile n
derularea celorlalte procese ale reproductiei sociale. n acest sens, controlul prin Iinante
are Iinalitate n msura n care stabilesc cauzele reale ale unei situatii Iinanciare date si
pe aceast baz, posibilitatea de interventie n derularea acestor procese.
Fiind concretizarea practic a Iunctiei de control a Iinantelor, controlul
Iinanciar nu se individualizeaz ca o stiint cu un domeniu de cercetare de sine stttor,
de aceea apreciem c arsenalul metodologic utilizat vizeaz mai multe discipline
Iinanciare si economice, Iiind de Iapt o nsumare a unor asemenea tehnici si procedee.
Exercitarea eIectiv a controlului Iinanciar include procese economice si adesea, procese
sociale care nu sunt toate de esent Iinanciar, dar asupra crora se poate exercita o anumit
inIluent prin Iinante.
Modul concret de maniIestare a unei activitti ce se desIsoar n cadrul institutionalizat
al unui sistem economic, determinat ca rezultat al comparrii strii acesteia, la un moment dat, cu
prevederile prin care a Iost deIinit, este realizat prin instrumente pe care statul sau persoane cu
atributii de conducere n cadrul entittilor economice le instituie la diIeritele niveluri ale
structurilor acestora, pe baza competentelor legale ce revin Iiecruia n propriul domeniu de
activitate.
Controlul financiar reprezint, prin rezultatele sale, una din cele mai importante
surse de informa(ii necesare desfyurrii, n condi(ii de eficien(, a ac(iunii de management
general al crei principal scop este stabilirea deciziilor optime ce urmeaz a fi utilizate ca
prghii ale statului sau ale conductorului de activit(i economice n realizarea obiectivelor
din programele propuse.
Controlul Iinanciar nu se desIsoar numai de ctre organele statului, si nu este un atribut
numai al statului ci el este organizat si de ctre Iirme. Controlul Iinanciar, ca parte integrant a
managementului unei Iirme si ca Iorm de cunoastere, constituie expresia unei necesitti
obiective, ceea ce i conIer o sIer mai larg si cu semniIicatii multiple, care depsesc interesul
strict al entittii economice.Controlul care se eIectueaz n cadrul Iirmelor, are o tripl
semniIicatie, Iiind, n acelasi timp, un control pentru sine (control intern), un control pentru altii
(control exterior) si un control pentru stat (control public).
n primul rnd, controlul Iinanciar este instrumentul care, prin eIectele de prevenire si
de reglare a disIunctionalittilor ce pot interveni la un moment dat n activittile desIsurate n
cadrul unittilor economice, serveste intereselor statului n realizarea politicii acestuia, pe termen
lung, n domeniul Iiscalittii si a prghiilor economice.
ntr-un sistem economic pot s apar, la un moment dat, unele disIunctionalitti n
relatiile pe care statul le instituie, prin prevederi si/sau norme legale, ntre entittile economice,
indiIerent de Iorma acestora, sau ntre acestea si diIeritele institutii sau organisme
guvernamentale.
DisIunctionalittile pot Ii generate de cauze subiective, cum sunt sustragerile deliberate
ale reprezentantilor entittilor economice de la ndeplinirea obligatiilor Iinanciare si Iiscale Iat
de stat sau gestionarea deIectuoas a activittilor, situatie care, de asemenea, nu le-ar mai
permite agentilor economici asumarea si realizarea acestor obligatii stabilite prin prevederi
legale.n cele mai multe cazuri ns disIunctionalittile aprute n cadrul sistemelor economice
au cauze obiective, determinate de situatii care nu au putut Ii prevzute pentru a Ii
prentmpinate.
Analiza acestor cauze, att a celor subiective, ct si a celor obiective, se eIectueaz n
majoritatea situatiilor pe baza inIormatiilor rezultate din actiunile de control Iinanciar, inIormatii
ce se constituie n elemente importante de realizare a Iunctiilor de prevenire sau de remediere a
disIunctionalittilor din activitatea entittilor economice care ar prejudicia n acest Iel si
interesele statului.
n al doilea rnd, controlul Iinanciar serveste intereselor agentilor economici care l
organizeaz si exercit, att prin actiunea de prevenire a situatiilor de disIunctionalitate n
procesul de gestionare a patrimoniului, cat si, mai ales, prin cea de remediere a unor abateri de la
prevederile legale, cu eIecte perturbatorii n activitatea acestora.
Din acest punct de vedere, controlul Iinanciar constituie una din cele mai importante
prghii ale activittii de management a entittilor economice, deoarece poate Iurniza
conductorilor acestora importante inIormatii necesare realizrii, n conditii de eIicient, a
programelor, respectiv obiectivelor propuse.
n al treilea rnd, controlul Iinanciar serveste intereselor entittilor economice partenere
pe piat, crora le oIer inIormatii exacte asupra strii patrimoniului unittii economice de ale
crei rezultate sunt interesate, prin mediatizarea aspectelor pozitive sau negative, dup caz, ale
acesteia.
Investitorii prezenti si potentiali si extrag inIormatii reIeritoare la:
- capacitatea entittii de a genera proIit si de a plti dividende;
- evaluarea modului cum este administrat patrimoniul n vederea mentinerii sau nlocuirii
managementului n cazul unor perIormante slabe;
- evaluarea riscului de a investi sau nu ntr-o aIacere;
- cumprarea, pstrarea sau vinderea unei investitii.
Furnizorii, alti creditori comerciali si creditorii Iinanciari, sunt interesati de inIormatii
reIeritoare la pozitia Iinanciar, pentru a Ii siguri c si vor primi la scadent sumele datorate. n
timp ce creditorii comerciali sunt interesati de pozitia Iinanciar pe termen scurt, cei Iinanciari
vizeaz un orizont de timp mediu si lung.
Clientii analizeaz situatiile Iinanciare controlate prin prisma continuittii activittii, Iiind
interesati de o colaborare pe termen lung.
Angajatii mpreun cu sindicatele au nevoie de inIormatii legate de proIitabilitate, pozitie
Iinanciar si continuitate, pentru a se asigura c :
- si vor primi salariile, pensiile si alte avantaje bnesti;
- nu si vor pierde locul de munc;
- vor avea oportunitti de promovare.
Bursele de valori sunt interesate de evolutia unor societti multinationale de valori
mobiliare, societti internationale de valori mobiliare si a alto societti cotate la burs sau
posibile de a Ii cotate la burs.Publicul larg este intersat de evolutia agentilor economici si
inIluenta acestora n economia local, posibilitatea unor eventuale colaborri si oportunitti de
aIaceri.Controlul Iinanciar este o necesitate obiectiv si subiectiv, dar nu este un scop, ci un
mijloc de perIectionare a activittii executive, inclusiv a managementului. Pe aceast linie, el are
ca directii esentiale:
organizarea mai bun a muncii;
ntrirea ordinii si disciplinei n organizarea si desIasurarea activittii economice;
gospodrirea mai eIicient a mijloacelor de munc, materiale si Iinanciare;
descoperirea operatiunilor nereale, neeconomicoase si nelegale;
prentmpinarea aparitiei deIicientelor, neregulilor si pagubelor;
evaluarea eIicientei rezultatelor obtinute;
remedierea abaterilor constatate si perIectionarea activittii viitoare.
Exercitat n conditii de eIicient, activitatea de control Iinanciar are ca principal eIect
Iurnizarea tuturor elementelor necesare Iundamentrii unor decizii optime ce urmeaz a Ii
utilizate ca prghii ale statului sau ale conductorului de activitti economice la realizarea
obiectivelor din programele propuse.
Avnd n vedere aceste elemente, controlul Iinanciar devine o necesitate atunci cnd
statul, prin institutiile sale, atrage si distribuie prin bugetul de stat cele mai mari Ionduri
Iinanciare din economie, Iiind si principalul responsabil de realizarea bunastrii cettenilor si.
Implicatiile unei eventuale gestiuni deIectuoase capt dimensiuni deosebite prin consecintele
care aceast stare ar avea-o asupra ntregului sistem economico-social urmare a introducerii, n
interiorul su, a unor elemente eronate cu eIect perturbator.
Pornind de la necesitatea prevenirii unor astIel de situatii, ca si de la nevoia permanent
de inIormare asupra strii Ienomenelor economice, prin legi speciale, organice sau chiar prin
Legea Iundamental, Constitutia, la nivel national a Iost instituit un sistem complex de control
dimensionat astIel nct s acopere cea mai mare parte a ariei de desIsurare a activittilor
sociale si economice.
n cadrul acestui sistem, controlului Iinanciar i-a Iost atribuit un rol important, ca rezultat
al traditiilor istorice nregistrate de aceast activitate, ca si al preocuprii permanente a
structurilor legislative si executive de a asigura realizarea, n regim de eIicient, a tuturor
activittilor economice la nivel national.
n sintez, la nivel de concept, controlul financiar verific prin comparare prevederile
normative prevzute n legi, hotrri, ordine, norme metodologice etc. cu realitatea,
legalitatea, oportunitatea yi eficien(a opera(iilor consemnate n acte yi documente,
stabilind erorile, abaterile, lipsurile yi deficien(ele din activitatea economico-financiar.
Controlul financiar are ca obiect de cercetare si cuprinde n sIera sa: relatiile,
Ienomenele si procesele Iinanciare; procesul de administrare si gestionare a patrimoniului
si rezultatele activittii economico-sociale; toate momentele, unittile si locurile unde se
gestioneaz valori materiale si bnesti si se Iac cheltuieli. Controlul Iinanciar asigur buna
Iunctionare a activittii economice, actioneaz sistematic n vederea prevenirii abaterilor si
deIicientelor, cresterii eIicientei, aprarea patrimoniului, cunoasterea modului de respectare
a legalittii cu caracter economic si Iinanciar, stabilirii rspunderii pentru pagube sau
nerespectarea disciplinei de gestiune.
Pornind de la aceast notiune si n Iunctie de evolutiile nregistrate de domeniul
economic cruia i apartine, controlul Iinanciar se deIineste ca Iiind: ac(iunea de determinare a
strii unor activit(i economice reprezentate n documente financiare yi contabile, prin
raportarea acestor reprezentri la prevederile legale prin care au fost definite.
Din analiza deIinitiei rezult c aceast important activitate, controlul Iinanciar,
reprezint mai mult dect o actiune de veriIicare determinat de necesitatea cunoasterii strii
unui anumit Ienomen economic si exercitat n scopul remedierii eIectelor unor abateri de la
anumite prevederi legale. Prin rezultatele sale, controlul Iinanciar constituie una dintre prghiile
economice care oIer tuturor conductorilor, indiIerent de treapta ierarhic pe care se aIl,
posibilitatea utilizrii, n orice moment, a unui sistem complex, complet si continuu de inIormatii
n legtur cu starea unui Ienomen sau a unei activitti, dintr-un anumit domeniu economic de
interes pentru Iactorii de decizie.
n concluzie, controlul Iinanciar este:
o analiz permanent pe o anumir perioad a unei activitti, a unei situatii, pentru ai putea
urmri mersul si a lua msuri de mbunttire;
o supraveghere continu, moral sau material, stpnirea unei activitti, a unei situatii;
o revedere, o inspectie atent a corectitudinii unui act, o actiune de supraveghere a cuiva, a
ceva, o examinare minutioas;
o Iunctie a managementului, un mijloc de cunoastere a realittii si de corectare a erorilor;
procesul prin care realizarea cantitativ si calitativ a sarcinilor sau lucrrilor si perIormantelor
se compar cu obiectivele programate si se indic msurile de corectie.
1.2.2. Obiectivele, sarcinile yi sfera de activitate a controlului financiar
Obiectivul controlului financiar l constituie actele si operatiunile emise sau nIptuite
de agentii economici, institutiile publice, precum si de alti participanti la viata economico-
Iinanciar. ProIesionistilor din acest domeniu le revine sarcina s urmreasc dac actele si
operatiunilor examinate ndeplinesc conditiile de legalitate, operativitate, eIicient, oportunitate,
economicitate si realitate.
Sarcinile controlului financiar constau n:
- veriIicarea ndeplinirii prevederilor actelor normative emise de organele legislative si executive
privind politica economico-Iinanciar;
- analizarea din punct de vedere economico-Iinanciar a Iactorilor activittii economice pentru
descoperirea si mobilizarea rezervelor de crestere a eIicientei economice;
- veriIicarea respectrii normelor cu privire la constituirea si utilizarea Iondurilor la agentii
economici si la nivelul ntregii economii;
- urmrirea ndeplinirii obligatiilor agentilor economici ctre bugetul de stat, bugetele locale si
Iondurile speciale, ctre alti agenti economici, actionari si proprii lucrtori;
- prevenirea angajrii si utilizrii resurselor materiale si Iinanciare altIel dect n corcondant cu
programele stabilite si cu normele legale existente;
- determinarea managerilor regiilor autonome, societtilor comerciale si institutiilor publice s ia
msuri pentru aprarea patrimoniului public si privat;
- descoperirea utilizrii ilegale, nerationale si inoportune a Iondurilor proprii, atrase si
mprumutate, tragnd la rspundere persoanele vinovate, urmrirea si rentregirea patrimoniului
agentilor economici si a statului;
- sprijinirea conducerilor agentilor economici n actiunea de lichidare si prevenire a deIicientelor,
ndrumnd personalul pentru cunoasterea mai bun a normelor legale;
- controlarea modului n care este organizat si condus contabilitatea si evidenta operativ a
agentilor economici.


1.2.3 Clasificarea activitjii de control financiar
n abordarea problematicii controlului Iinanciar prezint interes si clasiIicarea
diIeritelor Iorme si nivele de exercitare a acestuia, att pentru teoria, dar mai ales pentru practica
activittii Iinanciare.
Realizarea practic a Iunctiilor controlului Iinanciar impune exercitarea acestuia
n conditii concrete de timp si de loc, precum si diversiIicarea controlului, n Iunctie de
particularittile domeniului de reIerint si de nivelul de competent, de obiectivele
urmrite si de scopul propus. Cu alte cuvinte, marea diversitate a entit(ilor economico-
sociale yi varietatea aspectelor ce caracterizeaz activitatea lor, determin existen(a mai
multor forme de control financiar yi exercitarea acestora de ctre diferite categorii de
organe.
Formele controlului Iinanciar pot Ii clasiIicate din mai multe puncte de
vedere, ca: momentul exercitrii, aria de cuprindere, scopul urmrit, modalittile de executare
sau pozitia organelor de control Iat de unittile controlate. Toate aceste criterii au n vedere
raportul de interdependent care se stabileste ntre activitatea economic si Iinanciar, pe de o
parte, si continutul actiunilor pe de alt parte. n Iunctie de aceste criterii, controlul Iinanciar
mbrac Iorme distincte care, desi se deosebesc prin rol, Iunctii, sIer de activitate si obiective
stabilite, prin prevederi legale sau pe care si le propun conductorii de activitti economice, toate
au un scop comun, si anume acela al determinrii modului de maniIestare, la un moment dat, a
unor Ienomene, procese sau activitti economice Iat de un sistem determinat de criterii
prestabilite.
1.2.3.1. Clasificarea dup momentul efecturii
Dup momentul eIecturii propriu-zise a activittilor sau al ntocmirii si utilizrii
documentelor supuse veriIicrii, Iat de momentul exercitrii acesteia, activitatea de control
Iinanciar se clasiIic astIel:
A. control Iinanciar preventiv;
B. control Iinanciar concomitent (operativ curent);
C. control Iinanciar ulterior.
. Controlul financiar preventiv
Controlul financiar preventiv se defineyte ca Iiind activitatea de determinare a strilor
unor proiecte de operatiuni economice, reprezentate n documente Iinanciar-contabile, prin
compararea acestora cu prevederile legale prin care au Iost deIinite.Controlul Iinanciar preventiv
este o Iorm a controlului Iinanciar ale crei trsturi caracteristice sunt urmtoarele:
se exercit nainte de eIectuarea operatiunii sau activittii supuse veriIicrii sau nainte de
lansarea (transmiterea) unui document n procesul economic;
are drept scop identiIicarea si eliminarea operatiunilor care ar putea determina perturbatii n
activitatea unittii economice;
contribuie la realizarea unui management eIicient al activittii desIsurate de unittile
economice;
se organizeaz n cadrul compartimentului Iinanciar-contabil al unittii economice.
n Iunctie de entitatea desemnat s o realizeze, activitatea de control Iinanciar preventiv
se clasiIic n:
control Iinanciar preventiv exercitat de structuri proprii de control ale unittii economice;
control Iinanciar preventiv exercitat de structuri specializate de control apartinnd statului.
Obiectivul principal al controlului Iinanciar preventiv este de a opri, nainte de
eIectuare, toate documentele privind operatiuni care nu sunt legale, reale, necesare, oportune,
economicoase si eIiciente, n Iaza de angajare si de plat, respectiv de ncasare, dup caz.
Sfera de ac(iune a controlului Iinanciar preventiv cuprinde ansamblul documentelor si
operatiunilor din care deriv drepturile si obligatiile patrimoniale pe care o unitate economic le
are Iat de o persoan Iizic sau juridic, precum si Iat de institutiile statului.
Dimensionarea ansamblului documentelor si operatiunilor, care Iormeaz sIera de actiune
si Iace obiectul controlului Iinanciar preventiv, se stabileste diIerentiat, n Iunctie de natura
activittilor realizate n cadrul unittii patrimoniale la care se realizeaz, astIel:

1. La nivelul societ(ilor comerciale, indiferent de forma yi natura capitalului social
ale acestora, pot fi supuse activit(ii de control financiar preventiv urmtoarele opera(iuni:
ncheierea contractelor sau a comenzilor interne sau externe de aprovizionare sau a
contractelor ce au ca obiect executarea de lucrri sau prestri de servicii;
eIectuarea de plti, n lei si/sau valut, pentru produsele aprovizionate, lucrrile executate sau
diversele servicii prestate;
eIectuarea de plti pentru activitatea desIsurat n cadrul unittii de ctre personalul propriu,
ca si a altor drepturi cuvenite acestuia;
trecerea pe seama cheltuielilor sau a rezultatelor Iinanciare a pierderilor si/sau a daunelor
aduse patrimoniului care nu au Iost produse cu vinovtie;
alte operatiuni stabilite de conducerea unittii economice.
operatiunile din care deriv drepturi sau obligatii patrimoniale ale unittii economice Iat de
diIerite persoane Iizice si/sau juridice;
operatiunile privind acordarea Iondurilor de la buget si alte operatiuni similare cu caracter
Iinanciar;
operatiunile de creditare, Iinantare si eIectuare de plti n lei si/sau valut privind activitatea
de productie, investitii, comert s.a.;
trecerea, conIorm prevederilor legale, pe seama cheltuielilor a rezultatelor Iinanciare sau pe
seama unor Ionduri a pierderilor, daunelor produse de calamitti si a altor daune aduse
unittilor, care nu au Iost produse cu vinovtie.
. La nivelul institu(iilor publice, al ministerelor yi al altor institu(ii centrale yi locale
asimilate acestora, conduse de ordonatori de credite, principalele obiective de control
financiar preventiv constau n stabilirea legalit(ii, regularit(ii yi ncadrrii n limitele
aprobate, pentru urmtoarele categorii de opera(iuni:
angajamente bugetare;
deschiderea si repartizarea de credite bugetare;
modiIicarea repartizrii pe trimestre si pe subdiviziuni ale clasiIicatiei bugetare a creditelor
aprobate, inclusiv prin virri de credite;
ordonantarea cheltuielilor;
eIectuarea de ncasri n numerar;
constituirea veniturilor publice, n privinta autorizrii si a stabilirii titlurilor de ncasare;
reducerea, esalonarea sau anularea titlurilor de ncasare;
recuperarea sumelor avansate si care ulterior au devenit necuvenite;
vnzarea, gajarea, concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau
al unittilor administrativ-teritoriale;
concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unittilor
administrativ-teritoriale.
$Iera de actiune a controlului Iinanciar preventiv se stabileste de ctre Iiecare conductor
al institutiei publice, ordonator de credite, n Iunctie de speciIicul acesteia si este Iormat din
ansamblul activittilor si al documentelor derulate ntr-o anumit perioad Iix, de obicei de un
an.
Activittii de control Iinanciar preventiv i se supun, de asemenea, documentele si
operatiile privind acordarea Iondurilor de la buget eIectuarea unor plti din Ionduri publice,
precum si operatiunile privind gajarea unor bunuri din patrimoniul institutiilor
publice.Documentele reIeritoare la operatiunile supuse controlului Iinanciar preventiv trebuie sa
Iie nsotite de actele justiIicative corespunztoare, vizate de personalul care le-a ntocmit si
aprobate de seIii compartimentelor de specialitate care, prin semntur, si asum si ntreaga
rspundere n legtur cu legalitatea, realitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea,
acestor operatiuni.Dac operatiunile sau documentele veriIicate nu au Iost avizate de ctre
persoanele mputernicite cu realizarea activittii de control Iinanciar preventiv, potrivit legii, nu
pot Ii nregistrate n evidente Iinanciar-contabile, operative sau de sintez.
B. Controlul financiar concomitent (operativ curent)
Controlul financiar concomitent (operativ curent) se deIineste ca Iiind activitatea de
determinare a strii unor operatiuni economice reprezentate n documente Iinanciare si contabile
prin raportarea modului de maniIestare a acestora, n momentul eIecturii sau pe msura derulrii
n cadrul sistemelor din care Iac parte, la prevederile si normele legale prin care au Iost deIinite.
Controlul Iinanciar operativ curent este o Iorm a controlului Iinanciar ale crei trsturi
caracteristice sunt urmtoarele:
- se exercit concomitent cu realizarea activittilor si operatiunilor economice controlate;
- se exercit pe toat durata desIsurrii proceselor economice supuse actiunii de veriIicare,
identiIicndu-se, att in timp, ct si n spatiu, cu nssi activitatea de management general;
- se realizeaz de personal caliIicat ncadrat ntr-o structur distinct, n directa subordonare a
conductorului unittii economice.
Obiectivele controlului financiar operativ curent constau n veriIicarea modului de
respectare a prevederilor legale n legtur cu:
1. existenta, integritatea si pstrarea bunurilor de orice Iel;
. utilizarea mijloacelor materiale si bnesti;
3. eIectuarea receptiilor si a inventarierilor bunurilor patrimoniale;
4. modul de conducere a evidentelor contabile;
5. stabilirea realittii datelor nscrise n bilant si n conturile de executie.



Sfera de ac(iune a controlului operativ curent cuprinde totalitatea documentelor si
activittilor, ntocmite si realizate n cadrul unittilor patrimoniale, indiIerent de Iorma acestora.
Controlul operativ curent se realizeaz prin operatiuni inopinate sau actiuni Iinanciare
stabilite prin programele de activitate si control ale unittii economice si se desIsoar n
principalele locatii n care sunt desIsurate procesele economice, sectii de productie, unitti de
desIacere, institutii publice, localuri si piete publice, depozite si altele.
C. Controlul financiar ulterior
Controlul financiar ulterior se deIineste ca Iiind activitatea de determinare a strii unor
operatiuni economice eIectuate, reprezentate n documente Iinanciar-contabile, prin raportare la
prevederile si normele legale prin care au Iost deIinite, care se desIsoar dup o anumit
perioad de timp de la eIectuarea lor.Controlul Iinanciar ulterior este o Iorm a controlului
Iinanciar ale crei trsturi caracteristice sunt urmtoarele:
- se exercit dup eIectuarea activittilor si/sau a proceselor economice supuse actiunilor de
veriIicare;
- rezultatele constau, n cele mai multe cazuri, n remedierea unor abateri de la prevederile si
normele legale de reglementare a activittilor economice supuse controlului;
- se organizeaz si se exercit att n cadrul unittilor economice, ct si prin structuri specializate
ale statului.
!rincipalele obiective ale controlului Iinanciar ulterior sunt stabilite n Iunctie de
structurile care l organizeaz si exercit, astIel:
La nivelul institu(iilor publice, principalele obiective ale activittii de control Iinanciar
ulterior constau n stabilirea:
- modului de administrare si utilizare a Iondurilor acordate de la buget;
- modului de utilizare a mijloacelor si a Iondurilor unittilor economice ale statului;
- ndeplinirii integrale si la termen a tuturor obligatiilor Iinanciare si Iiscale a agentilor economici
Iat de diIeritele structuri guvernamental;
- stabilirea modului de Iormare si gestionare a resurselor diIeritelor bugete si a Iondurilor
speciale;
- urmrirea modului de gestionare a datoriei publice a statului.
La nivelul unit(ilor economice, principalul obiectiv al controlului Iinanciar ulterior
const n stabilirea modului de gestionare a mijloacelor materiale si bnesti din patrimoniul
Iiecreia dintre acestea n legtur cu:
- integritatea mijloacelor materiale si bnesti detinute cu orice titlu;
- respectarea prevederilor si a normelor legale privind aprovizionarea, expeditia, transportul si
receptia mijloacelor materiale;
- respectarea prevederilor legale privind ncadrarea si salarizarea personalului de conducere si
executie;
- legalitatea, realitatea si necesitatea cheltuielilor eIectuate n numerar sau prin alte mijloace de
plat, n lei si/sau valut.
Sfera de ac(iune a controlului Iinanciar ulterior este Iormat, practic, din toate
activittile economice realizate de diIeritele unitti economice, institutii ale statului, regii
autonome, societti comerciale si bancare cu capital de stat sau privat, asociatii Iamiliale etc.
Din cele prezentate mai sus rezult c deyi cele trei forme ale controlului financiar -
controlul financiar preventiv, controlul concomitent (operativ curent) yi controlul financiar
ulterior, difer, aya cum s-a men(ionat, prin rol, sfer de ac(iune, obiective yi manier de
exercitare, pstreaz ntre ele strnse legturi de influen(are, condi(ionare yi completare.
1.2.3.2. Clasificarea controlului financiar dup structurile care l exercit
Dup structurile care l exercit, controlul Iinanciar se poate clasiIica dup cum urmeaz:
. control Iinanciar organizat si exercitat de institutiile specializate ale statului, denumit n
continuare controlul Iinanciar al statului;
B. control Iinanciar organizat si exercitat de ctre structurile proprii, apartinnd Iirmelor.
Controlul financiar al statului
Controlul financiar al statului se deIineste ca Iiind activitatea de veriIicare Iinanciar
exercitat de ctre structurile specializate ale statului, organizate n acest scop pe baz de
prevederi legale.
Activitatea de control Iinanciar exercitat de institutii specializate ale statului, aprobat
prin prevederi legale, poate Ii exercitat n toate cele trei Iorme, preventiv, concomitent
(operativ-curent) si ulterioar, n Iunctie de institutiile desemnate s o exercite si de obiectivele
acestora.
Dup locul de exercitare, n cadrul institutiilor din sIera de activitate a legislativului sau a
executivului, controlul Iinanciar al statului este organizat n structuri distincte, cu statute si
atributii proprii Iiecreia dintre ele, astIel:
.1. n sfera de activitate a legislativului, controlul Iinanciar este organizat si exercitat
de Curtea de Conturi a Romniei, institutie suprem de control Iinanciar ulterior extern avnd
ca obiectiv veriIicarea modului de Iormare, administrare si ntrebuintare a resurselor Iinanciare
ale statului si ale sectorului public.
.. n sfera de activitate a executivului, controlul Iinanciar este exercitat de ctre
structurile specializate ale Ministerului Finan(elor !ublice yi ale utorit(ii Na(ionale de
Control.
..1. n cadrul Ministerului Finan(elor !ublice, controlul Iinanciar se exercit, n
baza prevederilor legale proprii de organizare si Iunctionare, prin structuri specializate.
ConIorm acestor prevederi legale, ,inisterul Finantelor Publice indeplinete functia de
...autoritate de stat prin care se asigur exercitarea controlului aplicrii unitare i respectrii
reglementrilor legale in domeniul su de activitate, precum i al functionrii institutiilor care
ii desfoar activitatea in subordinea sa sau sub autoritatea sa`.

Realizarea de ctre Ministerul Finantelor Publice a acestei Iunctii se Iace prin structurile
sale specializate, care exercit:
controlul financiar preventiv delegat n scopul constituirii si utilizrii, legale si eIiciente, a
Iondurilor publice;
controlul financiar ulterior privind utilizarea creditelor bugetare de ctre institutiile
publice, modul de conducere a activittii Iinanciare de ctre agentii economici;
inspec(ii fiscale privind respectarea legalittii, att la nivelul aparatului propriu, ct si la
nivelul celorlalte institutii publice.
... n cadrul utorit(ii Na(ionale de Control, activitatea de control Iinanciar se
exercit n baza prevederilor legale proprii, prin urmtoarele Iorme speciIice:
control economic exercitat de Corpul de Control al Guvernului,
control specific exercitat de Garda Na(ional de Mediu, Inspectoratul de Stat n
Construc(ii,
control financiar exercitat de Garda Financiar yi utoritatea Na(ional a Vmilor




Rezult din cele de mai sus c, dintre institutiile cu sarcini de control care din punct de
vedere organizatoric Iunctioneaz n cadrul Autorittii Nationale de Control, numai Corpul de
Control al Guvernului, Garda Financiar si, n parte, Autoritatea National a Vmilor realizeaz
activitti de control Iinanciar extern.
Activitatea de control Iinanciar organizat s veriIice activitatea din cadrul acestor
institutii se realizeaz sub dou Iorme: control financiar intern, prin structuri interne si control
financiar extern, prin structuri de specialitate.Organizarea si exercitarea controlului Iinanciar n
cadrul structurilor de specialitate va Ii descris detaliat n capitolele urmtoare.


. 3. Controlul financiar intern
Controlul intern este ,ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entittii
publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordant cu obiectivele acesteia i
cu reglementrile legale, in vederea asigurrii administrrii fondurilor in mod economic,
eficient i eficace, acesta include, de asemenea, structurile organi:atorice, metodele i
procedurile`
5
;
Comisia European si Ordonanta 119/1999 privind controlul intern si controlul Iinanciar
preventiv recunoaste eliminarea controlului obligatoriu impus de stat asupra Iirmelor si ntrirea
pozitiei managerului de a-si organiza propriile controale n vederea stpnirii Iunctionrii
entittii si atingerii obiectivelor
Modul de organizare a controlului intern stabilit prin aceast ordonant a creat impresia
managerilor c organizarea controlului n cadru Iirmelor este optional si astIel a slbit
rspunderea mangerial. Totusi conIorm practicii internationale recunoscute n domeniul
controlului intern, aceast activitate trebuie s se desIsoare n toate compartimentele si trebuie
s Iie Iormalizat prin proceduri care s Iie puse n concordant cu atributiile stabilite prin ROF
si Iisele postului pentru Iiecare salariat.Managementul trebuie s stabileasc pentru Iiecare
domeniu de activitate Iormele de control cele mai adecvate menite s elimine riscurile asociate
activittilor:
a. autocontrolul propriei activitti realizate de Iiecare salariat,
b. controlul mutual/reciproc realizat ntre Iazele unui lant procedural asupra modului de eIectuare
a prelurilor de ctre postul anterior n vederea elaborrii propriei lucrri si pentru pregtirea
controlului realizat de postul urmtor,
c. controlul ierarhic exercitat pe Iiecare nivel de responsabilitate de persoana care are Iunctia de
decizie n calitate de responsabil al unei activitti,

5
OG 119/1999 privind controlul intern si controlul Iinanciar preventiv, art., lit. d

d. controlul partenerial realizat prin delegarea unor competente ntre diIerite paliere de
responsabilitate.
Alturi de aceste Iorme de control atasate intrinsec activittilor curente ale Iiecrui post
de lucru, managerul poate stabili si alte Iorme de control care intr n lantul operatiilor dar care
presupun costuri suplimentare avnd reguli procedurale destincte (CFP, CF de gestiune, CF
contabil, controlul de calitate, inspectii, etc).Dupa cum se observ din ordonant, distinct de aceasta
activitate exist auditul intern care are rolul de a evalua Iunctionalitatea sistemului de control intern. Asa
cum s-a artat mai sus ncepnd din 1999 n sistemul de control Iinanciar romnesc s-a
implementat controlul intern si auditul intern numai n entittile din sistemul public ceea ce a
impus necesitatea clariIicrii conceptuale a acestor notiuni. Ca atare principalele obiective ale
controlului intern sunt:
- realizarea obiectivelor entittii la un nivel corespunztor de calitate,
- protejarea Iondurilor mpotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului, Iraudei,
- dezvoltarea si ntretinerea unor sisteme de colectare, prelucrare si stocare a inIormatiilor
precum si a unor sisteme de proceduri privind raportri periodice.
Formele controlului intern sunt diIerite n Iunctie de entitatea n care se
organizeaz.AstIel controlul intern se poate clasiIica n:
-autocontrolul activittii se regseste att la entitti publice ct si la Iirme,
-controlul mutual se regseste att la entitti publice ct si la Iirme,
-controlul ierarhic se regseste att la entitti publice ct si la Iirme,
-controlul de gestiune,
-controlul patrimonial,
-controlul de calitate,
-controlul Iinanciar contabil se regseste att la entitti publice ct si la Iirme,
-controlul administrativ se regseste att la entitti publice ct si la Iirme,
-inspectii.



Controlul financiar intern ca form a controlului intern se defineyte ca fiind
controlul financiar care se organizeaz yi se exercit n cadrul agen(ilor economici n scopul
prevenirii yi/sau depistrii yi solu(ionrii efectelor unor abateri de la prevederile yi normele
legale prin care activit(ile realizate n cadrul acestora sunt definite.
Necesitatea instituirii, de ctre agentii economici a unui sistem de control Iinanciar
propriu rezult din obligatia:
cunoasterii de ctre manageri, n orice moment si n detaliu, a strii patrimoniului propriu;
recuperrii prejudiciilor si stabilirii rspunderilor pentru situatii care au aIectat integritatea
sau corecta administrare a patrimoniului agentilor economici
B. Controlul financiar organizat yi exercitat de ctre structurile proprii, apar(innd
firmelor este organizat si exercitat n cadrul societtilor comerciale, regiilor autonome,
societtilor si companiilor nationale, numit n continuare controlul Iinanciar al agentilor
economici.
Controlul Iinanciar organizat n cadrul agentilor economici mentionati se exercit, la
rndul su, tot prin trei Iorme: controlul concomitent, controlul Iinanciar preventiv al agentilor
economici, aspecte discutate mai sus si controlul Iinanciar de gestiune.
B.1. Controlul financiar de gestiune
Controlul financiar de gestiune este deIinit ca Iorma controlului Iinanciar propriu care
se eIectueaz n vederea stabilirii modului de respectare a prevederilor legale, ca si a normelor
interne cu privire la gestionarea si gospodrirea mijloacelor materiale si bnesti, pe baza
operatiunilor economice nregistrate n documente si evidente tehnico-operative, Iinanciare si
contabile din cadrul unei societti comerciale.
!rincipalul obiectiv al controlului Iinanciar de gestiune const n stabilirea integrittii
valorilor materiale si bnesti din gestiunile supuse veriIicrii. Realizarea practic de ctre Iiecare
agent economic a obiectivului se Iace, n Iunctie de speciIicul activittii proprii, prin stabilirea
unor obiective carracteristice.
Sfera de ac(iune a controlului Iinanciar de gestiune se stabileste de ctre Iiecare unitate
patrimonial n Iunctie de speciIicul activittilor realizate si cuprinde, n general, ansamblul
gestiunilor supuse veriIicrii pe o anumit perioad de timp, Iix, de obicei de un an.
1.2.3.3. Clasificarea dup alte criterii
Controlul Iinanciar mai poate Ii clasiIicat si dup alte criterii dect cele prezentate,
stabilite n Iunctie de maniera de exercitare a actiunii de veriIicare sau determinate de nevoia de
inIormare a Iactorilor de decizie n legtur cu starea, la un moment dat, a unei operatiuni,
activitti sau Ienomen economic.Dintre aceste criterii, volumul controlat al documentelor si/sau
al operatiunilor veriIicate, durata si intensitatea eIecturii veriIicrii sunt cele uzuale.
Dup volumul documentelor si/sau al operatiunilor ce Iac obiectul unei actiuni de
veriIicare, controlul Iinanciar se clasiIic n:

control Iinanciar total;
control Iinanciar prin sondaj.
Controlul financiar total este Iorma controlului Iinanciar care se realizeaz de obicei
atunci cnd persoana desemnat pentru eIectuarea veriIicrii este obligat prin prevederi legale
s pronunte n scris un aviz n legtur cu legalitatea, oportunitatea, economicitatea si eIicienta
modului de realizare a unei operatiuni sau a legalittii ntocmirii unui document.
n special, aceast Iorm a controlului Iinanciar se exercit n cazul n care controlorul
Iinanciar are sarcina veriIicrii unor operatiuni si/sau documente n scopul acordrii vizei de
control Iinanciar preventiv sau pentru Iormularea propunerii de descrcare a gestiunii conturilor
Iinanciare ntocmite n cadrul institutiilor publice.
Controlul total presupune veriIicarea tuturor documentelor si a activittilor care Iac
obiectul unei actiuni, emise sau eIectuate n perioada supus analizei.
Controlul prin sondaj este Iorma controlului Iinanciar care presupune veriIicarea celor
mai reprezentative documente si activitti emise si eIectuate n perioadele cele mai semniIicative
si de maxim activitate ale unittii economice.
Cea mai important problem n cazul eIecturii controlului prin sondaj este alegerea
esantionului optim, reprezentativ al documentelor si operatiunilor care urmeaz a Ii supuse
controlului Iinanciar, astIel nct din constatrile rezultate s poat Ii desprins o concluzie
general, valabil pentru ntreg sistemul controlat si care s poat caracteriza toat perioada
veriIicat.
Dup durata si intensitatea eIecturii, activitatea de control Iinanciar se mparte n:
control Iinanciar continuu;
control Iinanciar periodic.
Controlul financiar continuu este Iorma controlului Iinanciar care se exercit pe toat
durata eIecturii operatiunilor economice controlate, Ir ntreruperi sau scderi de ritm. ntr-o
oarecare msur, controlul continuu se aseamn cu controlul operativ curent prin Iaptul c
ambele Iorme au o caracteristic comun, aceea a eIecturii veriIicrii concomitent cu realizarea
operatiunilor analizate, determinat de necesitatea tot mai accentuat, in prezent, a veriIicrii
tuturor activittilor economice n conditii de eIicient.
Controlul financiar periodic este Iorma controlului Iinanciar care se desIsoar la
anumite intervale, de obicei Iixe, stabilite prin programe in Iunctie de particularittile activittilor
economice si necesittile de inIormare, la anumite momente, asupra Iormelor de maniIestare a
acestora.


1.3. Principiile yi funcjiile controlului financiar

1.3.1. Principiile controlului financiar
Realizarea nemijlocit n practic a activittii de control Iinanciar se bazeaz pe o serie de
principii si Iunctii de maxim generalitate care, indiIerent de modiIicrile obiective pe
care le suport aceast activitate n conditii politice, economice, sociale existente la un
moment dat, s permit utilizarea cu eIicient a resurselor publice si private.
Organizarea de ctre stat a activittii de control Iinanciar a Iost instituit prin prevederi
legale distincte att pentru activitatea desIsurat n cadrul guvernamental, ct si pentru cea
desIsurat n sIera de actiune a legislativului, Parlamentul Romniei, bazat pe urmtoarele
principii:
!rincipiul integrrii controlului financiar n structura organizatoric yi de
conducere a economiei na(ionale presupune exercitarea sa de la verigile de baz pn la
nivelul de ansamblu al economiei nationale, actionnd n sistem piramidal.
!rincipiul autonomiei, competen(ei yi autorit(ii controlului trebuie s rspund
la mai multe cerinte, dintre care:
organizarea controlului s Iie astIel Icut nct s dea posibilitatea ca cine conduce s si
controleze. Aceast cerint presupune ca Iiecare structur organizatoric s poat dispune
de propriile organe pentru urmrirea obiectivelor stabilite, n mod permanent si sistematic, cu
scopul de a obtine inIormatii asupra propriilor rezultate si corectarea eventualelor deIiciente;
autonomia controlului si gseste expresia n organizarea propriu-zis a acestuia, n
independent absolut de structurile veriIicate. Pentru a desIsura o munc cu adevrat eIicient,
organele de control trebuie s Iie independente Iat de unitatea sau activitatea controlat, astIel
nct s poat actiona nestingherit n virtutea sarcinilor si atributiilor pe care le au. Excluznd
raporturile de subordonare direct, autonomia implic ntr-o msur mai mare
responsabilitatea organelor de control pentru calitatea veriIicrilor eIectuate.
competenta proIesional este asigurat prin nivelul de pregtire, volumul de cunostinte sau
perceperea organului de control, la care se adaug unele calitti personale dobndite prin
experient, reprezentate prin capacitatea de analiz si sintez, putere de selectie, spirit de
orientare, Iorta de a ptrunde n intimitatea unor probleme complexe si de a sesiza
aspectele lor esentiale, receptivitate Iat de nou etc.
competenta juridic sau legal desemneaz sIera de atributii recunoscute de lege si
dreptul organelor de control de a actiona n cadrul acestora. Competenta juridic este strns
legat de autoritatea controlului, reprezentnd dreptul legitim, puterea organelor de control de a
dispune msuri obligatorii n sarcina celor vinovati.
!rincipiul controlului extern presupune existenta unor organisme de
control independente, n aIara structurii organizatorice pe vertical a ministerelor,
administratiei publice locale, altor organisme economice si sociale, indiIerent de Iorma de
proprietate. n organizarea controlului, acest principiu si gseste expresia nu numai la
nivel macroeconomic, ci si la nivel microeconomic, n sensul c competentele de
control se stabilesc n scar, tinnd seama de subordonarea controlului, ceea ce permite
ca orice activitate desIsurat n cadrul unei unitti, s Iie ndrumat si controlat de
organul de control ierarhic superior nemijlocit. Chiar si n cadrul controlului propriu
al unittilor, principiul controlului extern si pstreaz viabilitatea, ntruct controlul
exercitat se eIectueaz asupra activittii nivelului subordonat, avnd competent de a
dispune msuri cu caracter obligatoriu.
Principiul controlului extern cere ca n cadrul organizrii sistemului de control s
se delimiteze strict sIera de activitate si competentele acordate Iiecrui organ de control.
Principiul asigur coordonarea, orientarea ca unitate de conceptie, actiune si metod de
exercitare a controlului.

!rincipiul specializrii controlului impune gruparea si specializarea organelor de
control pe Iormele speciIice, ct si pe domenii particulare n care si exercit activitatea
(industrie, comert) Aceasta oIer posibilitatea Iolosirii rationale a aparatului de control,
precum si cresterea eIicientei acestuia.
!rincipiul adaptabilit(ii controlului la structurile organizatorice yi func(ionale ale
unit(ilor sau activit(ilor controlate.
Controlul Iinanciar are n toate un obiect bine precizat, exercitndu-se n cadrul ori
asupra unor unitti, sectoare sau compartimente determinate si urmrind obiective ori
avnd sarcini Ioarte precise. n aceste conditii, este necesar ca Iormele si metodele de control
s Iie suIicient de suple sau de elastice, pentru a se adapta cu usurint la speciIicul
activittilor controlate, la structurile lor de organizare si desIsurare. n caz contrar,
rigiditatea controlului sau utilizarea unor metode stereotipe nu vor putea asigura eIicienta
scontat. Respectarea acestui principiu se nscrie n actiunea mult mai larg de
perIectionare continu a tehnicilor de exercitare a controlului Iinanciar, actiune care este
impus de evolutia Ioarte rapid a metodelor de conducere, ca si de progresele
nregistrate pe linia modernizrii sistemului inIormational economic.
!rincipiul apropierii controlului de locurile unde se iau deciziile yi unde se
concretizeaz rspunderile pentru administrarea patrimoniului public sau privat.
Aplicarea unui asemenea principiu urmreste, n principal, nlturarea verigilor
intermediare si inutile din munca de control. Avem n vedere c activitatea de control Iinanciar
este o latur inseparabil a conducerii n economie, iar rspunderile pentru integritatea
patrimoniului si pentru realizarea sarcinilor propuse revin, n primul rnd, unittilor
patrimoniale si consiliilor lor de administratie. n consecint, controlul trebuie eIectuat mai
nti din interiorul unittii, de ctre organele de conducere si de organele de la nivelurile imediat
superioare. Derivnd din aceste principii, controlul Iinanciar ndeplineste anumite Iunctii care
caracterizeaz continutul su.
1.3.2 Funcjiile controlului financiar
Prin Iunctiile sale, activitatea de control Iinanciar depseste calitatea de instrument de
lucru, de scop n sine, devenind un Iactor important de crestere a calittii sistemului n care este
utilizat, prin cele trei elemente ale acesteia: economicitatea, eficacitatea yi eficien(a
operatiunilor ce Iac obiectul programelor proprii.
Func(ia de cunoaytere yi evaluare a controlului Iinanciar const n determinarea
rezultatelor economice ale unei unitti patrimoniale si evaluarea acestora prin raportarea la un
sistem de criterii prestabilit, n vederea determinrii msurilor de intrare n legalitate si a
mbunttirii activittilor veriIicate.
Prin Iunctia de cunoastere-evaluare se realizeaz cunoasterea exact, real, continu si
complet a Ienomenelor, proceselor sau a activittilor supuse controlului Iinanciar, care se
constituie, n acest Iel, n principala surs de inIormatii necesare Iundamentrii, dispunerii si
urmririi deciziilor.
Func(ia de prevenire a controlului Iinanciar const, n special, n eIectul de
prentmpinare a abaterilor de la prevederile legale sau de la normele prin care a Iost
reglementat activitatea unei unitti economice.

Functia de preventie rezult, n primul rnd, din Iaptul c activitatea de control Iinanciar
are menirea de a dirija activitatea economic prin stabilirea obiectivelor majore ale acesteia ntr-
o ordine de prioritti logice, rationale si privite din perspectiva realizrii n conditii care s
asigure calitatea si rezultatele scontate.
Func(ia de ndrumare a controlului Iinanciar const n eIectul formativ-stimulativ si
de generalizare a experientei pozitive, dobndite pe parcursul si ca urmare a desIsurrii
activittii de veriIicare, att de cei ce o execut, ct si de ctre personalul unittii controlate.
Caracterul Iormativ al actiunii de control este pus n evident de activitatea de ndrumare
pe care controlorul Iinanciar o desIsoar concomitent cu activitatea de veriIicare, n legtur
att cu unele abateri constatate care pot Ii remediate chiar n aceast perioad, ct si cu modul de
rezolvare, de ctre alti operatori economici, a problemelor care au generat aceste abateri.
Func(ia de reglare a activittii agentului economic controlat este cea prin care se
realizeaz eliminarea Iactorilor perturbatori n scopul mentinerii echilibrului economic si al
asigurrii Iunctionalittii activittii acestuia la parametrii proiectati.
Din cele mentionate, se poate conchide c pentru realizarea obiectivelor generale ale unui
sistem economic, indiIerent de Iorm, Iunctiile controlului Iinanciar, n calitatea acestuia de
prghie a managementului general, trebuie s se perIectioneze, s se completeze si s se
interconditioneze n permanent, pe msura dezvoltrii activittii economice.
Func(ia de atestare-certificare se localizeaz, ndeosebi, la nivelul auditului
Iinanciar- contabil, a crui principal misiune este s certiIice conturile anuale ale
agentilor economici, atestnd c acestea dau o imagine Iidel, clar si complet a
patrimoniului, a situatiei Iinanciare si a rezultatelor obtinute.

Functiile controlului Iinanciar ar putea Ii abordate si prin prisma practicii economice,
tinnd cont de latura Iormal a participrii controlului la mecanismul de Iunctionare al
economiei, n general si al diIeritelor entitti, n particular. Din acest punct de vedere,
controlul Iinanciar ndeplineste dou Iunctii speciIice:
Func(ia de instrument de conducere, care se concretizeaz n: cunoastere-evaluare si
ndrumare si sprijin. n activitatea de management general al unei Iirme, controlul Iinanciar
are prin urmare un rol Iundamental, misiunea lui Iiind de a ajuta responsabilii
operationali s conduc eIicient gestionarea aIacerilor.n consecint, pentru ei, se impun
urmtoarele obiective:
- s valoriIice toate oportunittile;
- s controleze planurile de actiune;
- s urmreasc executarea lor;
- s analizeze ecarturile ntre previziuni si realizri;
- s propun actiuni permitnd corectarea tendintelor negative.
De asemenea, controlul Iinanciar ajut managementul n aprecierea rezultatelor
care i sunt comunicate. Prin actiunea si analizele sale critice, controlul Iinanciar oIer
posibilitatea conducerii generale de a aprecia perIormanta Iiecrui responsabil operational
punnd nainte, de o manier clar rezultatele obtinute, explicnd ecarturile, el poate
astIel mai bine delimita responsabilittile angajate. Actiunea sa Iavorizeaz, n consecint,
o veritabil delegare de responsabilitate. Cele dou notiuni, control si responsabilitate sunt,
n consecint, direct legate n activitatea de management al Iirmei. n acest sens, controlul
Iinanciar poate Ii considerat ca ansamblul mijloacelor puse n oper de ctre Iirm, viznd
sustinerea responsabililor operationali n conducerea ariei lor de competent pentru
atingerea obiectivelor stabilite anticipat. Vocatia controlului Iinanciar este de a ajuta la realizarea
acestui obiectiv n activitatea unei Iirme.
Func(ia de constrngere a controlului Iinanciar rezult din prevederile legale n vigoare
care reglementeaz obiectivele si sIera de actiune ale acestei activitti si care se realizeaz prin
complexul de msuri administrative, civile sau penale ce se propun sau se dispun n sarcina celor
vinovati de nerespectarea acestor norme, n raport cu gradul de implicare al Iiecruia.Functia de
constrngere sau coercitiv - controlul Iinanciar, instrument de veriIicare/sanctiune - este
imaginea controlului cea care se impune cel mai des n cazul maniIestrii controlului, Iie c este
vorba de controlul Iinanciar sau de cel al politiei. Este vorba aici de o veriIicare de
ctre un tert, constnd n a compara o operatiune cu o norm, o autorizatie sau un regulament.
Orice deviere constatat devine surs de sanctiuni. Aceast acceptiune poate da o imagine relativ
rigid sau negativ controlului Iinanciar.

Eventualele disensiuni n cadrul ntreprinderii urmare exercitrii controlului Iinanciar nu
reprezint tocmai obiectivul acestuia, chiar dac una din obligatiile controlului este
de a eIectua veriIicri intransingente, urmate adesea de aplicarea unor sanctiuni. Cu toate
acestea, trebuie subliniat c sanctiunea nu este scopul Iinal, esentialul Iiind de a ajuta la
conducerea eIicient a gestiunii si nu de a adopta condamnri sau caliIicative nesatisIctoare.
Din aceast perspectiv putem propune acum o a doua abordare a controlului Iinanciar,
aceasta reprezentnd ansamblul tehnicilor ce permit conIirmarea utilizrii optimale a
instrumentelor de conducere a unei activitti si, de asemenea, a obtinerii de rezultate conIorme
cu previziunile.

Aceast deIinitie poate Ii sintetizat astIel: ,nsamblul de deci:ii luate
pentru a furni:a conductorilor i diverilor responsabili de la nivelul unei firme date
periodice care caracteri:ea: evolutia intreprinderii. Compararea lor cu datele trecute sau
prev:ute poate, dac este ca:ul, s determine managerii acesteia s initie:e msurile
corective corespun:toare` .
$e constat de Iapt c cele dou abordri ale controlului Iinanciar nu se exclud,
ci din contr se completeaz: prima abordare pune accentul pe mijloacele puse n practic
pentru a ajuta managementul Iirmei, a doua pe instrumentele de control.
Controlul Iinanciar nu se concepe ca Iiind ceva rigid; el este evolutiv si adaptabil
mijloacelor si nevoilor ntreprinderii. Dup ce am deIinit rolul controlului Iinanciar,
trebuie subliniat acum locul si modul su de Iunctionare n cadrul ntreprinderii. n acelasi
timp, controlul Iinanciar mai ndeplineste si o serie de Iunctii particulare (speciIice) care tin de
natura acestuia, printre care:
Functia de msurare a posteriori a ecarturilor (abaterilor planiIicate anticipat);
Functia de diagnosticare a erorilor Iinanciare pe baza ecarturilor simptomatice care aIecteaz
sau amenint activitatea agentului economic;
Functia de revizuire a obiectivelor sau previziunilor viitoare pe baza diagnosticului Iinanciar;
Functia de a interveni, n cadrul competentelor date, pentru redresarea sau
solutionarea problemelor Iirmei;
Functia de reglementare a activittii Iirmei, prin asigurarea coerentei actiunii de
control, n raport cu obiectivele Iirmei, Iocalizndu-se asupra activittilor n curs de desIsurare;
Functia de pregtire a agentului economic pentru luarea deciziilor, pe baza rezultatelor
controlului a priori;
Functia de nvtare si autonvtare a realittilor pe care controlul le ridic n permanent,
prin actiunea corectiv asupra pertinenta cadrului si normelor Iolosite.






Dupa parerea mea,necesitatea Iunctiei de control a Iinantelor publice decurge din Iaptul
c Iondurile de resurse Iinanciare publice apartin ntregii societti. Aceasta este interesat n:
asigurarea resurselor Iinanciare necesare satisIacerii nevoilor sociale; dirijarea resurselor
respective cu luarea n considerare a priorittilor stabilite de autorittile abilitate; utilizarea
resurselor Iinanciare n conditii de maxim eIicient economic, eIicacitate social si de alt
natur; armonizarea intereselor imediate ale societtii cu cele de perspectiv la dimensionarea
resurselor Iinanciare puse la dispozitia autorittilor publice centrale si, respectiv, a
colectivittilor locale si la orientarea acestora ctre diIerite destinatii.
Faptul c Iondurile de resurse Iinanciare publice materializeaz o bun parte din
produsul intern brut constituie un argument n plus care pledeaz pentru organizarea unui control
riguros asupra modului de constituire, repartizare si utilizare a Iondurilor de resurse Iinanciare
publice, asupra pstrrii integrittii si a bunei gestionri a patrimoniului public, asupra ncasrii
integrale si la timp a creantelor statului si a onorrii pltilor datorate de acesta tertilor.
Chiar dac nu n toate cazurile controlul statului Iavorizeaz luarea de msuri care adaug un
plus de valoare patrimoniului public, el mpiedic adesea irosirea avutului public, previne
eIectuarea de cheltuieli ilegale, inoportune sau ineIiciente, contribuie la repararea prejudiciului
adus avutului public, la instaurarea ordinii si disciplinei n gestionarea banilor si a altor valori
publice.
Cred ca , necesitatea controlului este cu att mai stringent cu ct n etapa actual mai
sunt nc membri ai societtii care au o comportare reprobabil, o atitudine de nepsare Iat de
avutul public, ncalc regulile de convietuire n societate, nesocotesc prevederile legii. Pentru a
mpiedica Iolosirea nerational a resurselor materiale, de munc si bnesti risipa, schimbarea
destinatiei Iondurilor publice ncredintate spre gestionare, tendintele de specul si navutire Ir
just cauz, este necesar ca statul s exercite un control sistematic si organizat asupra sectorului
public al economiei.
In tara noastr organelor specializate de control le revine sarcina de a veriIica
integritatea avutului public, eIicienta Iolosirii Iondurilor de productie si de circulatie aIlate la
dispozitia unittilor economice cu capital integral sau majoritar de stat, legalitatea, necesitatea si
oportunitatea cheltuielilor eIectuate de institutiile publice, respectarea obligatiilor contractuale, a
obligatiilor Iat de buget, de creditori, de Iurnizori etc.
Controlul statului are o sIer larg de maniIestare. El mbrtiseaz toate domeniile vietii
sociale, care tin de sectorul public, si anume: activitatea economic, cultural-educativ, de
ocrotire medical si protectie social, de asigurri sociale de stat, de mentinere a ordinii publice,
de aprare a trii, de promovare a relatiilor cu celelalte state ale lumii etc. Ca urmare, controlul
mbrac Iorme diIerite, se realizeaz de organe diIerite si Ioloseste instrumente diIerite.