POZIŢ CLIMA VEGETAŢIA, FAUNA, SOLURILE OBSERVAŢIII

NR
IA ÎN Precipitaţii
CR Temperatura Vânturi Zona de
LATITU Tipul de climă STATELE medii Vegetaţia Fauna Solurile
T.
DINE medie anuală predominante vegetaţie
anuale
Portugalia Mistralul-
Stejar,
Spania 700-1200 FRANTA
cedrul,
Italia mm/an Sirocco- VEGETATIE Ierini blande si
30°-40° măslin,
1.
lat N
MEDITERANEAN Grecia 14°-18° C SPANIA, MEDITERANEA
maquis,
reptile Terra rossa ploioase, veri
Franta 600-900 ITALIA NA calde secetoase
garriga
Macedonia Mm/an Bora-
frigana
Albania CROATIA
Irlanda
M.Britanie Pe ţărmul Oc.
Franta Atlantic
40°-70° TEMPERAT Belgia 1000-2000 Vânturi de PĂDURI DE vulpe, Argiluvisoluri Veri racoroase
2.
lat N OCEANIC Olanda 8-16° mm/an vest FOIOASE
Stejar, fag
căprioare cambisoluri Ierni blande
Spania Amplitudine
Portugalia termica redusa
Islanda
Romania Graminee,
Moldova STEPE ŞI arbuşti,
Rusia SILVOSTEPE ierburi Rozătoare În interiorul
Ucraina In sud rare, continentului
40°-60° TEMPERAT Bulgaria pâlcuri de Amplitudine
3.
lat N CONTINENTAL Serbia 5°-10° C 800-500 vânturile de
foioase Elan, urs
cernoziom
termica mare
4. mm/an est-crivatul podzoluri
Polonia PĂDURI DE brun, Veri foarte
Suedia CONIFERE – hermelina, calde
Letonia TAIGA Pin, zibelina Ierni geroase
Estonia In nord molid,
Lituania brad
Islanda Muşchi,
Vânturi de
Norvegia Reduse licheni, Pe ţărmul
60°-70° nord polare Ren, urs Soluri de
5.
lat N
SUBPOLAR Suedia 0 - - 4° C sub 200
reci uscate
TUNDRA salcie
polar tundră
Oceanului
Finlanda mm/an pitică, Arctic
din nord
Rusia mesteacăn
La
nord Norvegia
paralel Rusia 100-200 Vânturi Insulele din Oc.
6. POLAR Sub 0° C Calota glaciară lipseşte lipseşte lipsesc
a de mm/an polare Arctic
70° lat
N

1
 Franta
Scade cu PĂDURI Alpii
Italia Păduri de
MONTAN altitudinea Cresc cu Brizele MONTANE ŞI Urs brun, Pirinei
7. Austria conifere şi Soluri brune
(ALPIN) 6,4° C la altitudinea montane PAJIŞTI cerb Caucaz
Elvetia foioase
fiecare 1000 m ALPINE Carpatii
Spania

2
3
4
 Etaj Temperatur
climatic i Etaje de
Unitate de Alcatuirea Resurse Precipitaţi
Altitudinea Origine Tip de relief Alte caracteristici /influenţ Vegetaţie
relief Petrografica naturale i
e Soluri
climatice Vânturi
Relief 0-6 0C
- Vulcanic -Fragmentare Roci de Sub 0 0 la Etaj
Prin cutarea si in vest cu mare constructie peste Paduri de
-3 fasii
Carpaţii inaltarea :conuri, (numeroase ( andezit, Montan 2000m foioase-
paralele: in
Orientali orogeneza cratere, depresiuni, pasuri , marmura), Alpin Cambisoluri
vest roci
Grupa Alt max alpina. platouri vai) metale 800-1400
vulcanice, in Etaj
Nordică 2303 m In neozoic au vulcanice. -Paralelismul neferoase mm/an
centru sisturi Paduri de
(Carpatii Pietrosul loc eruptii culmillor (au- ag), Ocenice/ conifere-
cristaline, in
Maramuresu Rodnei vulcanice- -rel glaciar : -orientarea minereuri vănturile Cambisoluri
est roci
lui si lant vulcanic in Mtii culmilor: complexe. Scandinav de vest Etaj
sedimentare o baltice Alpin şi
Bucovinei) in vest ( Oas, Rodnei NV- SE -Pad de brize
( flis) subalpin
Gutai, Tibles) (peste 2000 -prez. pasuri inalte: conifere montane spodosoluri
m) Prislop(1416m) ( lemn)

Roci de 0-6 0C Paduri de

-prin cutare -Fragmentare constructie foioase-
Roci cristaline
Alt max: şi inalţare în mare(numeroase carbuni 800-1200 argiluvisoluri
Gr. Centrala Roci Cambisoluri
2100m: Vf. orogeneza Relief depresiuni, vai) -minereuri Montan mm/an
(Carpatii vulcanice Paduri de
Pietrosu alpină –vulcanic -Paralelismul feroase conifere-
Moldo roci
Mtii -carstic culmillor , complexe Alpin brize Cambisoluri
Transilvani) sedimentare -
Calimani -prin erupţii -orientarea Hidroenergie montane Etaj
flis -Pad de Alpin-
vulcanice culmilor: NV- SE
conifere spodosoluri

Prin cutarea 0-6 0C

Roci -orientare Paduri de Inversiun Etaj
Alt max si inaltarea Paduri de
Gr. Sudica sedimentare Relief pe aculmilor: NE-SV. conifere si Montan i de
:1954m Vf. sedimentelor foioase-
(Carpatii (gresii, conglomerate -fragmentare foioase temperatur argiluvisoluri
Ciucas, mtii din ă
Curburii) marne, mare dat rocilor hidroenergie Cambisoluri
Ciucas geosimclinalu : pe Buzau
calcare, etc) moi
l carpatic in 800-1200 Etaj
5
 orogeneza - includ cea mai este lacul mm/an Paduri de
alpina. mare depresiune Siriu conifere-
Cambisoluri
din Carp. Depr. -roci de brize
Brasovului constructie montane

Prin cutarea si Relief Glaciar 0-6 0C

Paduri de
inaltarea (circuri , vai, Sub 0 0 la
Roci -fragmentare redusa foioase-
sedimentelor custuri, peste Cambisoluri
sedimentare -Bucegi si Piatra
Carp. Alt max: din lacuri -calcare Montan 2000m Paduri de
(calcare, Craiului formeaza
Meridionali: 2505 m-Vf. geosimclinalu R.carstic - paduri de 800-1400 conifere-
conglomerate), un sinclinal Cambisoluri
Gr. Bucegi Omu l carpatic in (chei, pesteri, conifere alpin mm/an
sisturi suspendat( Platoul E.Alpin şi
orogeneza R. pe brize
cristaline conglomerate Bucegilor) subalpin-
alpina. montane spodosoluri
(Babele si Sfinxul)
Prin cutarea si Relief 0-6 0C
-mtii Fagaras – cea Paduri de
inaltarea - sisturi Sub 0 0 la
mai lunga culme foioase-
Alt max: sedimentelor cristaline cu peste Cambisoluri
montana din tara
2544m- Vf. din creste si - roci de Montan 2000m Paduri de
Grupa Sisturi (peste 60 km)
Moldovenu geosimclinalu varfuri constructie 800-1400 conifere-
Fagaras cristaline -fragmentare redusa Cambisoluri
2535m- Vf. l carpatic in ascutie, (marmura) alpin mm/an
( masivitate), prez Alpin şi
Negoiu orogeneza versanti
pasuri joase: subalpin-
alpina. abrupti brize spodosoluri
Cozia , Turnu Rosu
-R. glaciar montane
Relief -orientarea - roci de 0-6 0C Etaj
Prin cutarea si Paduri de
- sisturi culmilor: constructie Sub 0 0 la
inaltarea foioase-
cristaline cu formeaza un nod (marmura) peste Cambisoluri
Alt max: sedimentelor
creste si orograficdin care se Carbune 2000m Etaj
2519m- Vf. din Montan
Sisturi varfuri desprind radiar (huila in 800-1400 Paduri de
Gr. Parang Parangul geosimclinalu conifere-
cristaline ascutie, culmile montane Depr. mm/an
Mare l carpatic in alpin Cambisoluri
versanti -fragmentare redusa Petrosani) brize
(Mandra) orogeneza Etaj
abrupti (masivitate), prez Hidroenergie montane Alpin şi
alpina. ( L. Vidra
- R.glaciar pasuri joase: Cozia subalpin-
Lainici –Lotru spodosoluri
0-6 0C
Alt max: Prin cutarea si -carbune Montan Sub 0 0 la
Paduri de
Sisturi Relief Orientarea culmilor:- foioase-
Gr. Retezat 2509m- Vf. inaltarea in ( Depr. peste 2000m
cristaline (in -glaciar V-E, influenţe Cambisoluri
Godeanu Peleaga orogeneza -paralele intre ele Petrosani Paduri de
nord) -carstic submeditar 800-1400
(Retezat) alpina. -calcar aneene mm/an conifere-
6
 2229m- Vf. Calcare ( in -pe sisturi - gr. e delimitata de -lemn Cambisoluri
Godeanu sud) cristaline carp. Occidenatali brize E.Alpin şi
montane subalpin-
(Godeanu) - tectonic prin culoare
tectonice( Timis- spodosoluri
Cerna-Bistra-Strei
Prin cutarea si 2-6 0C
inaltarea in Etaj
Relief -carbuni
orogeneza 800-1200 Paduri de
Alt max: -carstic: -minereuri
alpina. mm/an foioase-
1446m- Vf. foarte multe complexe Montan Cambisoluri
Carpatii Reprezinta o
Semenic (prezinta toate vai de tip -minereuri
Occidentali prelungire a brize
Alt min tipurile de roci chei, platouri -fragmentare mare de fier, influenţe
Muntii Carp. montane Etaj
:600m - dispersate) carstice mangan submeditar
Banatului Meridionali aneene Paduri de
Mtii complexe,
de care au austrul conifere-
Dognecea pesteri etc Cambisoluri
fost separati
de culoarul
Timis-Cerna
Prin cutarea si
inaltarea in 2-6 0C Etaj
orogeneza Paduri de
alpina. 800-1200 foioase-
Predominant -minereuri Cambisoluri
Reprezinta o Masivitate Montan mm/an
Muntii Alt max: sisturi de fier Argiluvisoluri
prelungire a -pe sisturi (reprezinta un
Poiana 1374 m – cristaline -minereuri
Carp. cristaline singur masiv influenţe brize Etaj
Rusca Vf. Padesu - intruziuni complexe
Meridionali montan) oceanice montane Paduri de
magmatice -marmura
de care au conifere-
fost separati Cambisoluri
de culoarul
Timis-Cerna
Fragmentare f. Minereuri Etaj
Prin cutarea si
mare,. Pe latura complexe, 2-6 0C Paduri de
inaltarea Mozaic foioase-
sudica exista un au.- ag.,
sedimentelor petrografic: Relief , Montan Cambisoluri
Alt.max: lant vulcanic( bauxita( se 800-1400
Muntii din toate tipurile carstic, pe
1800m Zarand, Metaliferi , obt. mm/an
Apuseni geosimclinalu de roci dar nu roci dure, influenţe Etaj
Vf. Bihor Trascau) si n vest Aluminiul) Paduri de
l carpatic in exista culmi tectonic. oceanice
patrund , roci de brize conifere-
orogeneza unitare. Cambisoluri
depresiunile golf constructie montane
alpina.
(prelungiri ale ( bazalt,
7
 In neogen s Campiei de Vest, in andezit, vanturile
au format zona montana) marmura, de vest
muntii
vulcanici in S.
Relief
structural : De 6-8 0C
Prezinta un sir de Lemn ,
Intre 600 – Roci Relief cutat, dealuri Etaj
Ultimul val de depresiuni inchise petrol, gaze Paduri de
Subcarpatii 1000m max sedimentare: monoclinal înalte 700-800
incretire al de un sir de dealuri. naturale foioase-
911m in argila, marna (cueste) , mm/an Argiluvisoluri
orogenezei Prezinta cute sare, nisip
Moldovei dealul gresie nisip, Influenţe -brun roşcate
alpine diapire ( cu samburi pietris,
Plesu pietris. pe argile de crivăţul de padure
de sare) argila.
(alunecari ariditate
de teren)
Relief 6-8 0C
Roci
structural : De
sedimentare: Lemn , Etaj
Inre 600- Relief cutat, Prezinta 2 siruri de dealuri 700-800
Ultimul val de argila, marna petrol, gaze Paduri de
1000m, max monoclinal depresiuni inchise înalte mm/an
incretire al gresie nisip, naturale, foioase-
Curburii 996 m – (cueste) , de 2 siruri de Argiluvisoluri
orogenezei pietris. sare, nisip
Magura dealuri. Influenţe crivăţul -brun roşcate
alpine - pinteni de flis pietris,
Odobesti pe argile -cute diapire de de padure
din zona argila.
(alunecari ariditate
montana
de teren)
Relief De 6-8 0C
structural : dealuri
Roci Relief cutat, Lemn , înalte 700-800 Etaj
Inre 600- Prezinta 2 siruri de Paduri de
Ultimul val de sedimentare: monoclinal petrol, gaze mm/an
1000m, max depresiuni inchise foioase-
incretire al argila, marna (cueste) , naturale, Influenţe
Getici 1018m in de 2 siruri de de
orogenezei gresie nisip, sare, nisip Argiluvisoluri
Magura dealuri. tranziţie în
alpine pietris. pe argile pietris, -brun roşcate
Matau est şi
(alunecari argila. summedite de padure
de teren) raneene în
vest
Medie Prabusire si Fundament Cute diapire (cu De 6-10 0C
Depresiunea scufundare cu cristalin R.Structural samburi de sare), Sare , gaz dealuri Etaj
400-600m, Paduri de
Colinara a -Pod. pana la acoperit de Doua tipuri domuri gazeifere metan, înalte şi 600-800 foioase-
Transilvaniei Someselor700 5000m in roci de refief: -alunecari de argila, joase mm/an Argiluvisoluri
m orogeneza sedimentare teren

8
 -Camp. Trans. alpina si moi: nisip, - dealuri de -Camp. Influenţe vânturile
300-400m sedimentare. pietris, argila, depresiuni Transilvaniei nu oceanice de vest
-Pod.
Tarnavelor sare . submontane este o campie, este
500-600m - unitate de unitate de podis
podis divizat
de rauri
De Etaj
Alt. Sisturi dealuri 8-10 0C Paduri de
max.885 Incretire in cristaline, Relief Ca mod de formare înalte şi foioase-
Podisul Lemn
VF. orogeneza calcar, roci carstic, pe sunt munti, dar au joase 600-800
Mehedinti calcar Argiluvisoluri
Paharniculu alpina sedimenatre roci dure, alt. de podis Influenţe mm/an
-brun roşcate
i moi. summedite
raneene de padure

De
dealuri
înalte în 8-10 0C în
P.Suceve C.Moldov
P.Sucevei
i şi joase ei şi P.
max. 688m- Etaj
în Bârladul
Dealul C.Moldove Paduri de
ui
Ciungi Fundament Petrol si i şi foioase-
Depunere de Relief Argiluvisoluri
-Camp. cristalin gaze P.Bârladulu
sedimente structural Cp. Moldovei nu i 6- 8 0 -brun roşcate
Jijie(Moldo acoperit de naturale (in
Podisul peste :monoclinal, este campie, ci Influenţe In C de padure
vei) roci sud), de
Moldovei platforma unitate deluroasa. Moldovei
265dealul sedimenatre argila, ariditate Silvostepa,
rusa ( est- -alunecari şi Pod
Cozancea moi: nisip, nisip în molisoluri în
europeana) de teren, C.Moldove Barladul Pod
P.Barladului pietris, argila. cuartos
i şi ui Barladului
561 m
P.Bârladulu 600-800
dealul i şi mm/an
Doroşan influente
scandinav
o-baltice
în Pod
Sucevei
Variate :sisturi Relieful actual s a Roci de De Etaj
Max.467m- Nord- Carstic , pe Paduri de
Podisul cristaline( format prin constructii dealuri
mtii Macin, orogeneza roci dure, pe 10-110C
foioase-
Dobrogei sisturi verzi) fragmentarea unei (granit,calc joase în Argiluvisoluri
Vf. Greci hercinica loess,
roci vulcanice, foste ar, nord şi
9
 (Pod. D de Centru(pod. calcar ( Pod. -rel litoral: peneplene(cp.forma minereuri de 400-500 Silvostepa,
nord) Casimcei)- D. de nord) in N cu delta, ta prin erodarea complexe) câmpie mm/an molisoluri tip
cernoziomuri
-Pod. orog. -fundamnent lagune si muntilor) in sud
Dobrogei de caledoniana din calcare limanuri, iar -Pod Casimcei-cea Influenţe crivăţul
sud 200- Sud- acoperit de in S cu faleze mai veche unitate de
ariditate şi
300m platforma loess( Pod. D . . de orogen din Ro. influenţe brize
acoperita de sud ) pontice marine
sedimente
Uniatate de De
Max.745m piemont, dealuri
Petrol, Etaj
Platforma inclinat de la Diviziunile sunt joase 8-10 0C Paduri de
Depunerea de gaze
Argesului N spre S numite platforme Barladul foioase-
sedimente Sedimentare naturale,
Medie: -relief sau format prin Influenţe ui Argiluvisoluri
Podisul Getic peste moi, pietris, lignit( de -brun roşcate
scade de la structural: sectionarea
platforma nisip , argila bazinul tranziţie în de padure
600m in monoclinal piemontului de 600-700
Valaha Motru- est şi infl.
nord la 300 catre rauri Submedita mm/an
Rovinari)
in sud -alunecari de raneene în
teren vest
De
dealuri
Relief joase 8-100C
structural:
Sedimnetare Rel cutat, 600-800
Max 597m Etaj
Depunere de moi: nisip, (dealuri mm/an
Magura Reprez. singura Petrol, Paduri de
Dealurile de sedimente argila si pietris joase) Influenţe
Simleu unitate de relief din gaze foioase-
Vest peste o unitate -maguri portiuni cu oceanice la vanturile Argiluvisoluri
Media este Ro. discontinua naturale
de platforma cristaline si aspect de nord de de vest Brun roscate
sub 300m Mureş şi
vulcanice piemont, si de padure
rel infl. Austrul
Submedite
monoclinal raneene la în
sud de Dealurile.
Mureş Banatului
Max: -Rel pe loess 2 tiputi de campii De Stepa,
Depunere de câmpie 10-110C Silvostepa,
174(180)m- Sedimnetare -Relief -cp. inalte Petrol ,
Campia de sedimente influenţe 500-600 molisoluri
Cp. Vingai moi: nisip, eolian -cp joase( de gaze Tip
Vest peste unitate oceanice la
Medie – argila, loess dune de nisip subsdenta) naturale nord de
mm/an cernoziomuri
de platforma
aprox 100m in Cp. Carei Mureş şi Etaj

10
 infl. vanturile Paduri de
Submedite de vest foioase-
raneene la Argiluvisoluri
sud de Austrul în regiunile
Mureş în C. mai inalte
Banatului
3 tipuri de campii De 10-110C Stepa,
Rel pe loess câmpie Silvostepa,
cp.piemontane in
( crovuri – Influenţe 400-500 molisoluri
N, peste 300m de
Campia mm/an Tip
Max: peste Unitate de (Pitestiului) ariditate cernoziomuri
Baragan,
300m în platformă -cp de subsidenta în
Sedimnetare gavane, Petrol, C.Bărăgan Austrul
Campia C.Piteştilor Depunere de pe fasia centrala Etaj
moi: nisip, padine) gaze ului de în Paduri de
Romana sedimente sub 100m (
argila, loess Relief.eolian naturale tranziţie în C.Oltenie foioase-
Medie 100- peste unitate Siretului inferior) Sect.Olt-
pe nisip in i Argiluvisoluri
200m de platforma -cp tabulare 100- Argeş şi
Cp. Olteniei.
200m infl. Crivăţul în regiunile
Cp. mai inalte
submedite în C.
(Baraganului) sect Olt Argeş
Baraganului raneene în Bărăganul
C Olteniei ui

11
12
13
14
15
 DEOSEBIRI RELIEFUL ROMÂNIEI
. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, cu litera B şi relieful unităţii marcate cu litera G.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de
roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi a văilor principale, tipuri
genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat 6 puncte
I.MOD DE FORMARE
UNITATEA DE RELIEF MOD DE FORMARE
Carpaţii Orientali Grupa Nordică ● -unitate de orogen
(Carpatii Maramuresului si Bucovinei) ● -prin cutare şi inalţare în orogeneza alpină
Gr. Centrala (Carpatii Moldo Transilvani) ● -prin erupţii vulcanice

Gr. Sudica (Carpatii Curburii) ● -unitate de orogen

Gr. Bucegi ● -prin cutare şi inalţare în orogeneza alpină
Grupa Fagaras
Gr. Parang
Gr. Retezat Godeanu
Muntii Banatului
Muntii Poiana Rusca
Muntii Apuseni
Podisul Mehedinti
Subcarpatii Moldovei ● -unitate de orogen
Subcarpatii Curburii ● -prin cutare şi inalţare la sfârşitul orogenezei alpine
Subcarpatii Getici

Podişul Dobrogei ● Masivul Dobrogei de Nord-orogeneza hercinica

● Partea Centru(pod. Casimcei)-orog. caledoniana
● Podişul Dobrogei de Sud unitate de platforma format
prin depunerea de sedimente

Depresiunea Colinara a Transilvaniei ● Unitate de platformă

Podişul Târnavelor ● Depunere de sedimente
Câmpia Transilvaniei
Podişul Someşan
Podisul Getic
Podisul Moldovei
Dealurile de Vest
Campia de Vest
Campia Romana

16
II. TIPURI DE ROCI
UNITATEA DE RELIEF TIPURI DE ROCI
Carpaţii Orientali Grupa Nordică ● --3 fasii paralele:
(Carpatii Maramuresului si Bucovinei) ● in vest roci vulcanice,

Gr. Centrala (Carpatii Moldo Transilvani) ● in centru sisturi cristaline,

● in est roci sedimentare ( flis)
Gr. Sudica (Carpatii Curburii) ● Roci sedimentare(gresii, marne, calcare, etc)
Gr. Bucegi ● Sisturi cristaline,
Gr. Retezat Godeanu ● calcare,

Podisul Mehedinti
Grupa Fagaras ● Sisturi cristaline,
Gr. Parang
Muntii Banatului ● (prezinta toate tipurile de roci dispersate)
Muntii Poiana Rusca ● Predominant sisturi cristaline

Muntii Apuseni ● Mozaic petrografic: toate tipurile de roci

Subcarpatii Moldovei ● Roci sedimentare: argila, marna gresie nisip, pietris.

Subcarpatii Curburii
Subcarpatii Getici
Podişul Dobrogei ●Variate :sisturi cristaline( sisturi verzi) în centru
● roci vulcanice, calcar ( Pod. D. de nord)
● -fundamnent din calcare acoperit de loess( Pod. D . sud )
Depresiunea Colinara a Transilvaniei ● roci sedimenatre moi: nisip, pietris, argila
Podişul Târnavelor
Câmpia Transilvaniei
Podişul Someşan
Podisul Getic
Podisul Moldovei
Podişul Sucevei
Câmpia Moldovei
Podişul Bârladului
Dealurile de Vest
Campia de Vest ● roci sedimenatre moi: nisip, pietris, argila
Campia Romana ● în câmpii strat de loess

17
 III. ALTITUDINI

Unitate de relief Subunitate de Denumire Altitudine

relief
I. CARPAŢII
Carpaţii Maramureşului şi Munţii Rodnei Vf. Pietrosu 2303 m
Bucovinei
Carpaţii Moldo - Transilvani Munţii Călimani Vf. Pietrosu 2100 m
Carpaţii Curburii Munţii Ciucaş Vf. Ciucaş 1954 m
Grupa Bucegi Munţii Bucegi Vf. Omu 2505 m
Grupa Făgăraş Munţii Făgăraş Vf. Moldoveanu 2544 m
Grupa Parâng Munţii Parâng Vf. Parângul 2519 m
Mare
Grupa Retezat - Godeanu Munţii Retezat Vf. Peleaga 2509 m
Munţii Banatului Munţii Semenic Vf. Semenic 1446 m
Munţii Poiana Ruscă Vf. Padeş 1374 m
Munţii Apuseni Munţii Bihor Vf. Bihor 1849 m
II. SUBCARPAŢII
Subcarpaţii Moldovei Dealul Pleşu Vf. Pleşu 911 m
Subcarpaţii de Curbură Măgura Odobeşti 996 m
Subcarpaţii Getici Dealul Chiciora 1218 m
Magura Matau 1018 m
III. DEALURI, PODIŞURI ŞI DEPRESIUNI
Depresiunea colinară a Dealurile şi Vf. Becheci 1080 m
Transilvaniei depresiunile
peritransilvane
Podişul Moldovei Podişul Sucevei Dealul Ciungi 688 m
Câmpia Dealul Cozancea 265 m
Moldovei
Podişul Bîrladului Dealul Doroşan 561 m
Podişul Mehedinţi Vf. Paharnicului 885 m
Podişul Masivul Dobrogei Munţii Măcin Vf. Greci 467 m
de N
Podişul Dobrogei de S Podişul Oltinei 204 m
18
 Dobroge
i
Podişul Getic Platforma 772 m
Argeşului
Dealurile de Vest Măgura Şimleu/ 597 m
Culmea Preluca 795 m
IV. CÂMPII
Câmpia de Vest Câmpia Vingai 174 m
Câmpia Română Sectorul Olt - Câmpia 300 m
Argeş Piteştiului
Delta Dunării Grindul Letea 12 m
IV. TIPURI DE RELIEF
UNITATEA DE RELIEF TIPURI DE RELIEF
Carpaţii Orientali Grupa Nordică ● Relief - Vulcanic
in vest cu :conuri, cratere, platouri vulcanice.
(Carpatii Maramuresului si Bucovinei) ● Relief glaciar : in Mtii Rodnei (peste 2000 m)

Gr. Centrala (Carpatii Moldo ● Relief vulcanic

● Relief carstic
Transilvani)
Gr. Sudica (Carpatii Curburii) ● Relief pe conglomerate
● Relief carstic
Gr. Bucegi ● Relief glaciar
● Relief pe conglomerate
● Relief carstic
Gr. Retezat Godeanu ● Relief glaciar
● Relief carstic

Grupa Fagaras Gr. Parang ● Relief glaciar

Muntii Banatului ● Relief carstic
Muntii Poiana Rusca
Muntii Apuseni ● Relief carstic
Podisul Mehedinti ● Relief carstic

Podişul Dobrogei ● Relief Carstic , pe roci dure,

Subcarpatii Moldovei
Subcarpatii Curburii
Subcarpatii Getici
Depresiunea Colinara a Transilvaniei
Podişul Târnavelor
● Relief pe loess,
● Relief litoral: in N cu delta, lagune si limanuri,
● Relief structural :
Relief monoclinal (cueste) ,
● alunecari de teren pe argile
19
 Câmpia Transilvaniei
Podişul Someşan
Podisul Getic
Podisul Moldovei
Podişul Sucevei
Câmpia Moldovei
Podişul Bârladului
Dealurile de Vest
Campia de Vest ● Relief pe loess
● Relief eolian
Campia Romana

IV. ALTE ASPECTE ALE RELIEFULUI

UNITATEA DE RELIEF TIPURI DE RELIEF

Muntii Apuseni ● Mozaic petrografic

● Depresiuni golf

Podisul Mehedinti ● Sisturi cristaline, calcare, Relief carstic

Podişul Dobrogei ● Sisturi verzi-cele mai vechi roci din ţară

● Cea mai veche unitate-orogeneza hercinică
● Relief pe loess,
● Relief litoral: in N cu delta, lagune si limanuri,

Subcarpatii Moldovei ● Un sngur sir de dealuri si depresuni

Subcarpatii Curburii ● Doua siruri de dealuri şi depresiuni

● Subcarpaţii de curbură cel mai complex sector
Subcarpatii Getici

Podişul Getic ● Unitate tipică de Piemont

● Pietrişuri de Cândeşti

20
 Podişul Bârladului ● Alunecări de teren pe argile

Deprersiunea Transilvaniei ● Domuri cu gaz metan

Câampia Romana ● Relief pe loess-crovuri C.Baragan

Delta Dunării ● Cea mai tânara unitate de relief

● O câmpie în formare
● Grinduri-forme de relief pozitive

GERMANIA
● Populaţia: 83 de milioane loc.
● Suprafaţa: 357 046 km²
● Capitala: Berlin
● Densitate: 231 loc /kmp
● Membră a U.E, republica parlamentară
● Ziua naţională: 3 X
I. Poziţia geografică şi limitele
● Este aşezată în centrul Europei, cu deschidere la Marea Baltică şi Marea Nordului în Nord
⮚ între Polonia(UE) şi Cehia(UE) în Est,
⮚ Austria(UE) şi Elveţia în Sud
⮚ Franţa(UE) , Luxemburg(UE), Belgia(UE), Olanda(UE) în Vest
II. Cadrul natural
1. Relieful – se caracterizează prin succesiunea de la nord spre sud a trei trepte de relief.
a. În Nord - Câmpia Germaniei de Nord – o câmpie mlăştinoasă, joasă, sub 200m, cu urme lăsate de glaciaţiunea
cuaternară (morene şi foarte multe lacuri, Tolense, Planer). Se cultivă orz, cartofi şi sfeclă zahăr
b. În Centru – masive muntoase vechi, hercinice, sub 800 -1500m, puternic erodate şi, din acestă cauză au au aspect de
podiş. Mas.Şistos Renan, Harz, Pădurea Neagră, Metaliferi,
c. În Sud – prelungiri ale munţilor Alpi, Alpii Bavariei cu altitudini până în 3000m (2963 vf. Zugspitze), orientaţi E-V,
cu relief carstic dezvoltat. Podişul Bavariei, un platou neted străbătut de râuri în faţa Alpilor
d. Ţărmul nordic - este jos cu golfuri, insule şi estuare
2. Clima - este o climă de tranziţie de la climat temperat oceanic în NV la temperat continental în C & NE
cu precipitaţii ce scad de la vest la est şi amplitudini ce cresc de la vest spre est. V. de vest aduc pp abundente
- climat de adăpost în Valea Rinului, fiin favorabilă culturii viţei de vie şi pomilor fructiferi.
-climat alpin în sud, montan
3. Hidrografia – reţeaua hidrografică este foarte bogată şi legată print-un vast sistem de canaluri, se dirijază spre trei
mări ,M.Nordului- Rin cu afluenti(, Main,Elba, Weser), M.Baltica-, Oder, M.Neagra-Dunarea
. Lacul Boden este de origine glaciară situat la graniţa cu Elveţia şi Austria
4. Vegetaţia, fauna şi solurile – păduri de conifere (pin) – sol cambisol şi foiase (fag)-argiluvisol, pajişti naturale-
spodosol. Molisol etc. - urs, cerb, capra neagră, jderul, pisica sălbatică, hârciogul, etc
III. Populaţia şi aşezările
● Are cea mai numeroasă populaţie după Rusia şi una din cele mai populate de pe glob.,aglomeratia RIN-RHUR
● Densitatea populaţiei este de 229loc/kmp; în lungul marilor fluvii şi a marilor oraşe, Hamburg, Berlin.
● Religia: protestanţi şi romano-catolici
21
● Populaţia urbană ocupă 85% iar restul de 15% populaţie rurală
● Oraşele sunt grupate în zonele industriale, pe ţărm, la gurile marilor fluvii şi dea lungul acestora
● Cele mai importante oraşe sunt: Berlin, Hamburg, Munchen, Koln, Frankfurt am Main, Duisburg, Dortmund
Bremen, Dresda, Stuttgart,, Essen, Hanovra etc.
IV. Economia: „locomotiva economiei europene”
1. Resursele naturale: cărbuni-bazin Ruhr, sarea, sulf, bauxită, minereuri de fier, gaze şi petrol,aur,argint
pădurea, hidroenergia
2. Industria: (chimică, costructoare de maşini-loc I în Europa), siderurgică, metalurgică, şi alimentară
- centre industiale puternice sunt: Dusseldorf, essen, Leipzig, Fresda, Bremen, Hanovra etc.
3. Agricultura: - cereale în centru şi nord, plante tehnice (sfecla de zahăr), cartofi, plante furajere
- creşterea porcinelor şi bovinelor, ovinelor
4. Transporturile: cea mai importantă, si cea mai întinsa reţea feroviară din Europa după Rusia
- are o reţea densă de de căi de comunicaţie, cea mai lunga retea de autostrăzi din Europa, porturi maritime: Hamburg,,
Kiel, Bremen fluviale-, Frankfur,Duisburg-cel mai marede pe glob , aeroporturi:Frankfurt
5. Turismul - turism dezvoltat: capitala, oraşele – muzee, case memoriale, valea Rinului, Alpii Bavariei

Marea Britanie (Regatul Unit)

- Populatia: 60,6 mil. Loc,
- Suprafaţa: 244 820 km²
- Densitate: 248 loc/kmp
- Capitala: Londra
- Forma de guvernamant: monarhie constituţională
- Monarh: Elisabeta a II-a;
- Uniunea Europeană: 1973

Asezare – in Europa Vestica

- cuprinde Insula Marea Britanie, nordul insulei Irlanda si numeroase insule mici (Arh. Britanic)
- patru ţări: Anglia (Londra), Ţara Galilor (Cardiff), Scoţia (Edinburgh) şi Irlanda de Nord (Belfast)
Relieful
- Poate fi împărţită în două regiuni distincte: una muntoasă în NV şi una deluroasă şi de câmpie în SE.
- munti: Penini-893, Cambrian-1 085, Grampian-1343 m, Caledonici
- campia Londrei (in S si S-E Angliei)
Clima
- temperat-oceanică (iernile sunt blânde, cu precipitaţii bogate, veri cu temp. moderate)
- influenţată de vânturile din vest şi de curentul cald din Atlanticul de N (Gulf Stream).
Hidrografia
- Tamisa (pe malurile sale este Londra) – se varsa printr-un estuar
- Severn, Shanon
Vegetatia
- ierburi, - paduri de stejar (in S) si paduri de conifere (in Scotia)
Orase: Londra-capitalaa, Manchester, Leeds, Liverpool, Glasgow, Belfast, Edinburgh, Birmingam, Sheffield
- 42 de universităţi, cele mai vechi fiind Oxford, Cambridge, zone bine populate: Baz Londrei, Anglia centrala
Economia
- unul dintre cele mai dezvoltate state ale Europei; este membră din G8, grupul celor mai industrializate naţiuni, fiind considerată
în 2005 ca cea de a cincea economie mondială după Statele Unite, Japonia, Germania, China
- principalele ramuri – industria şi serviciile;
Agricultura- este una din cele mai moderne din lume
- este intensivă, puternic mecanizată şi foarte eficientă după standardele europene
- produce 60% din necesarul de hrană cu doar 1% din populaţia activă.
22
- se cultiva: cereale, plante industriale, legume, creşterea ovinelor loc I în Europa, bovine,
- pescuitul – in marile inconjuratoare
Resurse:
- cărbune-Anglia centrală, gaze naturale şi petrol (ultimele două exploatate din Marea Nordului); minereu de fier, cupru,sare
zinc
Industria:
- ind. energiei electrice; ind. constructiilor de masini; ind. siderurgica; ind. petrochimica; ind. textila
Transporturile
- reţeaua densa de căi ferate, căi rutiere si aeriene
- Heathrow (Londra) este cel mai mare aeroport european
- transport maritim bine dezvoltat ca urmare a pozitiei sale insulare
- se afla in legatura Franta, prin Eurotunelul construit pe sub Marea Manecii
- porturi: Glasgow, Belfast, Cardiff (Oc. Atlantic), Edinburgh (M. Nordului), Londra
Turismul- obiective turistice:
- Londra, (British Museum, Muzeul figurilor de ceara, Big Ben, Buckingam Palace, Tower Bridge)
- castelele vechi ale Scotiei

Franţa
- Populatia 62 mil. loc (2006)
- Suprafaţa: 547 030 km²
- Densitate: 112 loc/kmp
- Capitala: Paris
- Sistem politic: Republică -prezidentiala Preşedinte: Nicolas Sarkozy
- Uniunea Europeană: 1957 (membru fondator)
Asezare: in vestul Europei, avand deschidere la Oc. Atlantic, M. Mediterana, M. Nordului
- insula Corsica ii apartine, vecini : Germania(UE), Belgia(UE), Spania(UE), Italia(UE), Luxemburg(UE), Elveţia
Relieful
- se caract. prin extensiunea câmpiilor şi a platourilor joase (2/3 din suprafaţă) cu o altitudine sub 250 m (in N si V)
- lanturile muntoase sunt in S (M-tii Pirinei) si SE (M-tii Alpi)
- munti: Alpi (Vf. Mont Blanc, 4807 m), Prealpii francezi, Pirinei, Masivul Central, Jura, Vosgi
- coline erodate, provenite din munti vechi hercinici: Masivul Armorican, Pod. Ardeni
- campii: Parisului, Aquitaniei, Campia Alsaciei
Clima- influentata de Curentul Atlanticului de Nord (cald) si de Vanturile de Vest
- temperat-oceanica in V (vanturile de vest aduc precipitatii bogate),-
- mediteraneana in sud (veri uscate, fierbinti si ierni blande, ploioase vant -mistralul)
- montana, alpina
Hidrografia
- Loara, Sena, Garonne (in Oc. Atlantic), Rin (in M. Nordului), Ron/Rhone (in M. Mediterana), lacul Leman
Vegetatia
- paduri de foiase (stejar si fag)
- paduri de conifere
- vegetatie mediteraneena in S-E si in Corsica
Orase: Paris (pe Sena), Lyon,Marsilia,Bordeaux,Touluse, Nisa, Dijon, Strasbourg, Cannes,
Strasbourg (sediul Parlamentului European)
Economia
- Franţa este membră din G8, grupul celor mai industrializate naţiuni, fiind considerată în 2005 ca cea de a şasea economie
mondială după Statele Unite, Japonia, Germania, China şi Regatul Unit.
Agricultura
- agricultura plaseaza Franta pe primul loc in Europa
- datorită înaltului nivel de tehnologizare, agricultura nu ocupă decât 4% din populaţia activă
- se cultiva: cereale-loc I în Europa, vita de vie-struguri loc II pe glob, vin I-pe glob, fructe, legume, plante tehnice
Resurse: uraniu, minereu de fier, bauxita, carbuni, petrol, gaze naturale
Industria:

23
- politica de reconversiune energetica (reducerea dependentei de importul de hidrocarburi) a condus la sporirea la 70% a ponderii
centralelor nucleare in productia de energie electrica (locul intai pe glob).
- ind. energetica (centrale nucleare – 86%, hidrocentrale, centrale mareemotrice), avioane (Toulouse, Bordeaux, Marsilla),
autoturisme (Paris si imprejurimile), nave maritime (Le Hâvre, Marsille), chimie si petrochimie (marile porturi),
textile (Lyon, Lille), industria alimentara (vinuri, unt, branzeturi),siderurgica
Transporturile
-TGV- tren de mare viteza (300 km/h), calea ferata ce leaga Franta de Anglia (prin canalul de sub M. Manecii)
- autostrada Soarelui pe valea Ronului
- porturi maritime: Le Havre, Brest, Bordeaux (Oc. Atlantic) Marseille, Nice (Marea Mediterana)
- aeroporturi la: Paris, Nice, Toulouse, Bordeaux, Lyon
Turismul locul I in lume
- atractivitatea turistică se explică prin marea varietate de puncte de interes şi prin numărul lor foarte mare la care se adaugă
diversitatea peisajelor, bogăţia patrimoniului şi climatul temperat precum şi facilităţilor de acces şi a infrastructurii turistice şi
de transport foarte bine dezvoltate.
- obiective turistice: Coasta de Azur - (litoralul M. Mediterane intre Marseille si Monaco - Cannes, Saint-Tropez, Nisa), litoralul
atlantic, Valea Loarei, Alpii, Parisul (Turnul Eiffel, Arcul de Triumf, Catedrala Notre-Dame, Champs-Élysées - faimoasă stradă;
Palatul de la Versailles, Muzeul Luvru cu pictura Mona Lisa)
Italia
Populatia: 59 mil.loc Capitala: Roma
Forma de guvernamant: Republica parlamentara Suprafaţa: 301 309 km², Densitate: 195 loc/kmp
Uniunea Europeană: 1957 (membru fondator)

Asezare – in sudul Europei;

- ocupa o parte continentala, Pen. Italica si o serie de insule mari (Sicilia, Sardinia) sau mici din marile invecinate
- pe teritoriul sau sunt două enclave: San Marino şi Vatican şi are o exclavă numită Campione d'Italia pe teritoriul elveţian, vecini
Franta(UE), Elvetia, Slovenia(UE)
Relieful
- Cuprinde o parte continentală for-mată din Alpi şi C. Padului, şi o parte peninsulară, dominată de Apenini.
- M-tii Alpi - în N.
- Prealpii – la poalele Alpilor
- M-tii Apenini – in lungul peninsulei, se continua si in I. Sicilia. Aici sunt vulcanii: Vezuviu (in apropiere de Napoli), Etna (in
I. Sicilia.
- Campia Padului in N, intre Alpi si Apenini
Clima
- mediteraneana (veri călduroase şi secetoase, ierni blânde şi ploioase)
- temperat-continentala in C. Padului (ierni reci, veri călduroase), - climat montan ,alpin in munti
Raurile
- izvorasc din Alpi (Padul si Adige) si Apenini (Arno si Tibru-traversează Roma)
Lacuri: glaciare: Iseo, Como, Garda,Lugano, Maggiore, vulcanice : Bolsena
Vegetatia
- vegetatie mediteraneana (maslin, portocal salbatic, laur, tufisuri de maquis)
- paduri de conifere si pajisti alpine in munti
Orase: Roma(pe fluvial Tibru), Milano, Torino, Florenta, Bolognia (cea mai veche universitate din Europa)
-porturi: Venetia, Genova, Napoli, Palermo,
Activitati economice: serviciile contribuie cu 70%
Resurse: petrol (C. Padului si in Sicilia), bauxita, fier (in I. Elba), mercur, plumb, zinc (in I. Sardinia)
Economia – Italia este pe locul III intre tarile Uniunii Europene, dupa Germania si Franta
- economia capitalistică rămâne divizată într-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private şi un sud agricultural,
cu o rată a şomajului de 20%.
Agricultura
-, agricultura are in prezent un rol secundar in cadrul economiei (sub 3% din PIB), Italia fiind nevoita sa importe o mare parte din
produsele agricole necesare consumului (cu exceptia legumelor si fructelor)
- pricipalele culturi sunt cerealele (grau si porumb, in special), urmate de fructe, intre care vita de vie-struguri loc I pe glob , vin
loc II pe glob), masline si citrice,orez loc I în Europa.

24
Industria:
-Autoturisme (Fiat, Lambourghini, Maseratti) : Torino,,-Nave: Genova,-Ind. chimică: medicamente,-Ind.textila ()
- Ind. alimentara - primul loc in Europa in productia si exportul de fructe, legume, branzeturi renumite
( Gorgonzola, Mozzarella); al II-lea loc in lume in productia uleiului de masline (dupa Spania) si a vinului )
Transporturile
- căi ferate peste 11 000 km(peste 50% electrificate);
- autostrăzi – locul II in Europa dupa Germania (Autostrada del Sole: Milano-Roma-Napoli).6 500 km
- transportul maritim este foarte extins,porturi : Bari, Ancona, Taranto, Genova
- aeroporturi - in principalele orase-Leonardo da Vinci-Roma
Turismul
- Italia este a patra tara turistica din lume dupa Franta, S.U.A si Spania , peste 50 mil turisti/an
-Potential turistic natural: montan (Alpii Italiei, lacurile glaciare - Como, Garrda) si litoral
-Potenţial socio-cultural: Roma (Colosseum – cel mai faimos amfiteatru roman, Pantheonul, Forumul Roman, Castelul
Sant’Angelo, Fontana di Trevi, Vaticanul cu Piata San Piedro si muzeele Vaticanului), Venetia (Bazilica San Marco,
Palatul Ducal şi Podul Rialto), Florenta (Biblioteca "Laurenziana" a lui Michelangelo; Ponte Vecchio; muzee
renumite - Galleria degli Uffizi, Palazzo Pitti - , Turnul din Pisa

Spania
- Populatia: 45 mil.loc
-Suprafaţa: 504 614 km²
- Densitate: 87 loc/kmp
- Capitala: Madrid
- Forma de guvernamant: monarhie constituţionala parlamentară
- Rege: Juan Carlos I
- Uniunea Europeană: 1986
- Asezare - în Europa de sud-vest, ocupând cea mai mare parte din Pen. Iberică, vecini : Portugalia(UE),
Franţa(UE), Andorra
- cuprinde: I-le Baleare din M. Mediterană, I-le Canare din Oc. Atlantic.- in S Spaniei – Str. Gibraltar
Relieful
- In Spania, predomina relieful de podis si muntos, campia ocupand numai a-10-a parte din teritoriu.
- alt. med. 660 m
- partea centrala a Spaniei este formata de Podisul Meseta, care este inconjurat de lanturi muntoase
- Podisul Meseta, format din doua subunitati distinte, separate de lanturi muntoase, numite sierre. La N se afla Pod.
Castilia Veche, iar in sud Pod. Castilia Noua.
- munti: M-tii Pirinei (la granita cu Franta), M-tii Cataloniei si Iberici (in N-E), M-tii Cantabrici (in N)
Cordiliera Betica (S)
campii: - C. Aragonului (pe valea f. Ebro), C. Andaluziei (pe valea f. Guadalquivir) si campiile litorale
Clima
- mediteraneana (S si E), - temperat-continentala in Meseta - temperat-oceanica pe litoralul atlantic
- climat montan in munti
Apele - se varsa in Oc. Atlantic - Tajo, Duero, Guadalquivir - si in M. Mediterana – Ebro.
Vegetatia
- vegetatie mediteraneana (stejar de pluta, pin maritim, maslin si portocal salbatic, laur, tufisuri de maquis)
- stepa,paduri de stejar, fag,conifere si pajisti alpine in munti
Orase: Madrid, Sevilla, Cordoba, Zaragoza, Barcelona, Valencia, Malaga, Bilbao
Activitati economice: domina serviciile in balanta economica; o ec. industrial-agrară.
Agricultura:
- Agric. este o ramură de bază a econ.;
- S. este un mare producător european de măsline-ulei de masline-loc I pe glob, fructe şi legume.

25
- se cultiva cerealele (grau, orz, ovaz, porumb, orez), maslini, citrice (pe litoralul mediteranean), vita de vie
(producand vinuri renumite - Xeres, Malaga, Alicante vin loc IV pe glob), pomi fructiferi-citrice.
- se cresc: bovine (si tauri pt. Corride) si porcine
Resurse: carbuni.bazinul Oviedo, minereuri de fier si neferoase, mercur, uraniu
Industria:
-siderurgie, metalurgie neferoasa
-constr de masini Autoturisme: Oviedo, Bilbao, Madrid, Barcelona
-Nave maritime : Valencia, Cartagena, -Electonică -Textilă (confecţii , incalţăminte)
-Alimentară (locul I pe glob la ulei de masline)
Caile de comunicatie:
- soselele si caile ferate leaga Madridul de restul tarii;
- porturi: Gijon, Bilbao (la oceanul Atlantic), Barcelona, Valencia, Cartagena, Malaga (la M.Mediterana)
Turismul
- locul II in Europa dupa Franta, turism cultural istoric; balneo-maritim
- oraşe turistice: Ibiza, Palma de Mallorca, Toledo, Cordoba, Barcelona, Madrid, Alicante, San Sebastián,
Valencia, Granada, şi Sevilla.
- zone turistice: M-tii Pirinei, Insulele Baleare, Insulele Canare, Costa del Sol,

Portugalia
Populatia: 11,3 mil.loc.
Capitala: Lisabona
Suprafaţa: 92 389 km²
Densitate: 114 loc/kmp
Forma de guvernamant: republică parlamentara
Uniunea Europeana: 1986

Asezare –in sud-vestul Europei, in Peninsula Iberică, vecin Spania(UE)

- include Insulele Azore şi Insulele Madeira (in Oc.Atlantic)
Relieful
- in nord, relieful este format din lanturi muntoase, numite Serra (alt. max. Vf. Pico de Serra = 1991 m)
- in sud, relieful este format mai ales din câmpii fluviale
- în V câmpii litorale, Campia Portugaliei ; Podisul Portugaliei, podisul Estremadura
- lungimea ţărmului este de 845 km
Clima temperat- oceanica, cu precipitaţii bogate
- mediteraneana
Apele : Duoro/Duero, Tejo/Tajo, Guadiana
Vegetatia
- paduri de foioase (stejar, fag) si pasuni
- vegetatie mediteraneana: - arbori: stejar de pluta, pin maritim, maslin si portocal salbatic
- arbusti: laur, mirt, cimbru, rozmarin
- tufisuri de garriga si maquis
Populatia concentrarea max. a pop. în zona capitalei şi a oraşului Porto, valea fl. Tejo şi în unele zone de coastă.
Orase: Lisabona-capitala, Porto (estuarul raului Duero), Coimbra, Setubal, Braga

Activitatile economice:
- dezvoltarea economică a Portugaliei s-a accelerat după aderarea tarii la UE în 1986
- serviciile au devenit sectorul cel mai dinamic al economiei portugheze, comerţul, transporturile şi telecomunicaţiile,
turismul şi serviciile financiare, prezentând rate de creştere ridicate.
Resurse:
26
- carbuni, minereu de fier, pirita, wolfram
Industria:
- sectoarele tradiţionale – industria textila, încălţăminte, ceramică, plută, reparaţii navale, alimente şi băuturi
- noi sectoare: autoturisme, ind. electronica , petrochimica, farmaceutica
Agricultura:
- se cultiva: citrice, masline, smochine, cereale, vita de vie (Vinul de Porto si Vinul de Madeira)
- cea mai mare producatoare si exportatoare de pluta de pe glob
- pescuitul are un rol important în economie
- creşterea animalelor: ovine, porcine, bovine
Transporturile
- căi ferate, căi rutiere; importantă flotă comercială.
- aeroporturi la: Lisabona, Porto
Turismul
printre factorii care stimulează turismul se numără climatul plăcut,
Riviera Portugheză
Porto
Lisabona

Olanda= Regatul Unit al Tarilor de jos-

NEDERLAND

Asezare geografica: in Europa de Vest , cu iesire la Marea Nordului, se invecineaza cu Germania(UE) la E,

Belgia(UE) la S
Este traversata de paralela de 51 grade lat. N
Mai este numita ,, Tara polderelor”, ,, Tara Morilor de vant”, ,, Tara lalelelor”
Tarmurile sunt deltaice , nisipoase si joase, ele suportand modificari datorita lucrarilor de indiguiri si desecari.

Cadrul natural
Relieful este dominat de campie
Altitudinea reliefului este foarte joasa, o buna parte din suprafata Olandei(1/3) aflandu-se sub nivelul 0 al marii,
aceasta reprezentand pentru poporul olandez o adevarata lupta cu natura, prin aceea ca au construit diguri ,
protejand suprafetele uscate si transformandu-le in poldere
Clima- temperat oceanica , cu ierni blande si veri racoroase, precipitatii bogate aduse de vanturile de vest
Apele- prezinta debite bogate , influentate de clima, se varsa in Marea Nordului, formand la varsare estuare. Sut
navigabile, Rin, Maas, Schelde)
Vegetatia- restransa , reprezentata de pasuni si fanete, paduri de foioase
Populatia
Apartine poporului germanic, prezinta valori mari ale densitatii: 377 loc/km patrat.
Asezarile urbane: Amsterdam-capitala constitutionala, Rotterdam-, Haga-resedinta regala a administratiei de stat,
Eidhoven cu uzinele Philips, .Utrecht
Primele trei mari orase formeaza o grupare numita Randstad Holland

Economia: este dezvoltata, bazandu-se pe resurse proprii cat si din import.

Resursele natural: gaze naturale ( locul IV pe Glob), petrol.
Un rol important in dezvoltarea economiei l-a avut traditia mestesugareasca dar si specializarea fortei de munca ,
transporturile maritime.
Este o mare putere colonial detanand teritorii si in America de Sud.
Principalele ramuri industriale dezvoltate sunt: textile, alimentara, constructii navale, prelucrarea diamantelor,
prelucrarea si chimizarea petrolului

27
Agricultura: are character intensive, este cea mai performanta din lume. Se cresc bovine. Se cultiva legume, flori,
fructe-ţara lalelelor’
Transporturile se realizeaza prin intermediul fluviilor si canalelor. Rotterdam –cel mai mare port al Europei 30% din
marfurile statelor UE se descarca in porturile olandeze.
Este tara membra a UE .

28
 AUSTRIA
a. Poziţia geografică
Republică parlamentară, situată în Europa Centrală, fără ieşire la mare
Vecinii> Membrii U.E. >Germania, Cehia, Slovacia,Ungaria,Slovenia Italia
Elvetia, Liechtenstein
1. Relieful: - este predominant muntos, 75% din suprafaţă⇒ M-ţii Alpi,în E,C.Vienei parte a C. Panoniei
2. Clima: este predominant temperat- continentală, alpina
3. Hidrografia: - reţeaua hidrografică este reprezentată de Dunăre şi afluenţii săi Inn şi Enns respectiv lacul glaciar
Constanţa
4. Vegetaţia: - este unul din statele europene cel mai bine împădurite paduri de conifere, pajisti alpine
- Populaţia şi aşezările.,principalele areale de concentrare umană fiind Bazinul Vienei şi Valea Dunării ce concetrează
majoritatea actvităţilor economice
- Oraşe VIENA, Lintz, Gratz,Salzburg Passau,Innsbruk etc.
b. Economia:- pe resursele proprii; minereuri de fier, petrol, carbune, având dezvoltat mai ales turismul montan-muntii
Alpii-regiunea Tirol,statiunea Innsbruk, turism cultural-salzburg şi sectorul financiar bancar, ind siderurgica,
chimica, constr de masini
GRECIA
Grecia, sau Republica Elenă (Ελληνική Δημοκρατία, Ellinikí Dhimokratía) este o ţară din sud-estul Europei membră
a Tratatului Nord-Atlantic, Uniunii Europene şi a zonei euro.
1. Asezarea geografica
Grecia este situată în Peninsula Balcanică, în sudul Bulgariei(UE) , FYRO Macedoniei şi Albaniei şi în vestul Turciei.
Are un litoral de 13.676 km la Mările Egee, Ioniană şi Mediterană. Privită de mulţi ca şi leagănul civilizaţiei
vestice, Grecia are o istorie lungă şi bogată în care şi-a răspândit influenţa pe trei continente.
2. Relieful
⮚ Grecia ocupa partea sudica a Peninsulei Balcanice si circa 2000 insule din Marea Egee, Marea Mediterana si Marea
Ionica. Insule : Creta, Corfu, Rhodos
⮚ Grecia continentala are un tarm sinuos cu golfuri si peninsule; cu exceptia partii de V a Macedoniei, nici un punct
al tarii nu se afla la mai mult de 60 km de tarm; in apropierea tarmului sunt numeroase insule separate de continent
prin canale. Relieful este predominant muntos (4/5 din teritoriu). Astfel, in partea continentala se afla muntii
Rodopi (in N, la granita cu Bulgaria), masivul Olimp (2917 m), muntii Pindului (2637 m) si muntii Peloponesului
(2407 m).
⮚ Insulele au si ele un relief accidentat (800-1000 m alt.), in insula Creta trecand de 2400 m.
⮚ Campiile ocupa suprafete mai mari doar in N tarii (Campia Thessaliei, Campia Macedoniei).
⮚ Seismele sunt frecvente, iar activitatea vulcanica se face simtita in ins. Thira/ Santorin.
3. Clima
⮚ Este mediteraneana, cu veri toride (iulie – 27 C la Atena). Iernile sunt blande si umede, ploioase in S si aspre, cu zapezi,
in muntii dinN. Precipitatiile, reduse (Atena, 400 mm/an), sunt mai bogate in NV.
4. Raurile
⮚ Raurile au debite variabile, foarte scazute in timpul verii, mai importante fiind Vardarul/Axios, Aliakmon,
Struma/Strymon, Nestos/Mesta, Maritsa/ Evros.
5. Vegetatia, fauna si solurile
⮚ Alaturi de formatiuni tipic mediteraneene, se intalnesc paduri (20% din teritoriul tarii) de stejar, fag, conifere si
pajisti de munte.
⮚ .Solurile sunt rosietice de tip terra rossa
Populaţia şi aşezările
- principalele areale de concentrare umană fiindzona Atica , C. Macedoniei, Insulele Ionice
- Oraşe ATENA, Salonic, Patras, Ieraklion,Pireu, Larisa etc.
c. Economia:- se bazează pe resursele proprii, având dezvoltat mai ales turismul, agricultura şi sectorul transportilor;
resurse bauxita, magneziu, aur, marmura, agricultura: vita de vie, maslin, citrice, ind constr de masini, alimentara,
porturi ; Atena, Salonic, Pireu
29
 1. UCRAINA
1. Cadrul natural al II-lea stat ca suprafaţă din Europa, în Europa de est alaturi de Rusia şi Belarus
Vecini din U.E : Polonia,Ungaria, Slovacia, România,alţi vecini: Moldova,Rusia, Belarus
Relieful variat este predominant de podiş (pod. Podolic, Colinele Doneţk) şi câmpie (C. Niprului alt.reduse, C.Mării
Negre); munţii apar în vest⇒ M-ţii Carpaţii Păduroşi-vf. Hovârla 2061 m,
Clima temperat continentala, montana
Ape Fluviile Dunărea şi Nipru şi alte cursuri de apa ; Doneţ, Bugul de Sud,Tisa, Siret, Prut,
Vegetaţia de stepă şi silvostepă, păduri de foioase, conifere, pajişti.
Soluri clasa molisoluri/tip cernoziomuri
2.Populaţia şi aşezările /forma de guvernamânt republica
Populaţia peste 46 mil loc,este formată din 65% din ucrainieini şi 35% ruşi; natalitate 7,7 % cea < din Europa
Oraşe: Kiev-capitala pe raul Nipru, Lvov, Odessa, , Harkov, Doneţk Krivoi Rog
3.Economia
Resurse: cărbuni- bazinul Donetk, minereuri de fier(Krivoi Rog),mangan, sare, uraniu, sulf, grafit, titan
Industria este principala activitate remarcându-se prin următoarele ramuri: siderurgiese bazeaza pe min de fier şi
carbuni, costrucţii de maşini, chimică; prinipalele regiuni industriale sunt: Kiev şi Donbas
Agricultura - este unul din principalii producători agricoli de cartofi, floarea soarelui, cereale, sfecla de zahar
Transporturile sunt bine dezvoltate, are ieşire la M Neagra/port Odessa: rutiere (cea mai mare reţea de autostrăzi din
estul Europei), fluviale şi feroviare, porturi la Dunare/Reni, Ismail, Chilia
Turismul capitala, litoralul Marii Negre,aduce venituri importante
Puncte de frontieră cu România: feroviare: Vicşani, rutiere: Siret, Halmeu, Sighetu Marmaţiei
2. REP. MOLDOVA
Aşezare: Cel < vecin al României în Europa centrală intre Prut si Nistru,vecini:Romania membra U.E,Ucraina
Relieful este predominant de podiş şi câmpie: Pod. Moldovei de nord, Podişul Moldovei Centrale-alt. Maxima din ţara
430 m,pod.Nistrului, Câmpia Moldovei de Sud,C. Nistrului Inferior,relief fragmentat de vai adanci
Clima temperat continentala ,precipitatii medii 450-550 mm/an
Ape: FluviulDunărea (500 m), râurileNistru şi Prut, lacul hidroenergetic Stanca Costesti pe Prut
Vegetaţia de stepă şi silvostepă în sud, paduri de foioase(stejar, fag)în centru şi nord, intens defrişate
Soluri clasa molisoluri tip cernoziomuri foarte fertile
2. Populaţia şi aşezările –forma de guvernământ : republica
Populaţia -4 mil-este formată din 78,2% din români,40% pop. urbană,
Oraşe: Chişinău-capitala, Tiraspol, Soroca, Tighina, Bălţi, Cahul Rabnita
3. Economia
Resurse puţine : roci de construcţie, carbuni inferiori,
Agricultura-o ţară predominant agrară viţă de vie ,cereale,floarea soarelui, pomi fructiferi ,tutun,
Industria este slab dezvoltată, mai ales alimentară, textilă, construcţii de masini Turism cultural
Puncte de frontieră cu România: feroviare: Ungheni, Galaţi, rutiere Albiţa, Tulucesti
3. BULGARIA
1. Cadrul natural /in nordul peninsulei Balcanice face parte din UE ŞI NATO
Asezare : in N-E peninsulei Balcanice, vecini din U.E. : România, Grecia, alti vecini: Macedonia,Serbia
Relieful predominant înalt M Rila-vf Musala 2925m, M Rodopi 2191m,M-ţii Balcani(Stara Planina)2376 vf Botev,M
Pirin 2914 m,Pod. Prebalcanic,Câmpia Înalta a Dunării,Câmpia Traciei Superioare(Câmpia Mariţei)
Clima: temperat continentala la nord de M.Balcani,c. mediteraneană în sud, montan
Ape :Fluviul Dunărea (cu afluenţii-râurile : Iskar,Osăm,Lom)râurile Mariţa, Struma, Tundja curg spre M.Egee
Vegetaţia: paduri de foioase(stejar, fag), paduri de conifere, vegetaţie mediterarneană
2. Populaţia şi aşezările –forma de guvernamânt :republica
Populaţia: 7,7 milioane locuitori este formată din 80% din bulgari, 10% turci şi 5% rromi,
Oraşe: Sofia,-capitala , Tîrnovo , Plevna, la Marea Neagra (Varna, Burgas), pe Dunăre(Vidin, Ruse)
3. Economia în tranziţie spre economia de piaţa
30
Resurse : cărbune, minereuri neferoase, petrol, gaze naturale
Industria :energetica,alimentară,siderurgică,textila, chimică,cosmetica 3/4 din prod.mond. de ulei trandafiri
Agricultura :culturi traditionale :tutun-loc 2 pe glob, trandafiri ,altele : cereale, floarea soarelui vita de vie
Transporturile sunt bine dezvoltate evidenţiindu-se cele feroviare şi maritime porturi Burgas şi Varna
Regiuni turistice : capitala, litoralul Măriii Negre cu staţiuni ca : Albena, Balcik, Nisipurile de Aur, Varna, statiunile
montane din muntii Rodopi. Pirin
Puncte de frontieră cu România:feroviare:Negru Voda, Ruse-Giurgiu, rutiere Vama Veche, Giurgiu, Calafat
4. SERBIA
Aşezare : Prin desprinderea Muntenegrului din federaţie nu mai are ieşire la M. Adriatică şi este situată în Europa
sudică, vecini din U.E. : România, Croatia,Ungaria vecini care nu sunt membrii U.E :Bosnia,Albania
Relieful urca in trepte de la S spre N,este muntos în S şi E (Alpii Dinarici-vf. Daravica-2656m, respectiv M-ţii Serbiei)
de câmpie şi colinar în partea centrală (C. Moravei) şi numai câmpie în N, C. Voievodinei
Clima temperată continentală cu veri calduroase si ierni aspre, precipitatiile scad de la vest spre est
Ape :Fluviul Dunărea, râurile principale sunt Morava, Drava, Tisa, Timiş, Timok, lacul de acumulare PF I
Vegetaţia păduri de foioase, stepa etc.
2. Populaţia şi aşezările –forma de guvernamânt republica
Populaţia 7,5 mil loc,este formată din 62,6% din sârbi,minoritaţi: 16,5% albanezi, 3,3% unguri, 1,5% români
Oraşe: Belgrad-capitala strabatuta de Dunare, Novi Sad, Subotica, Bor, Niş
3.Economia puternica recesiune dupa 1990, mari pierderi în 1999 bombardamente NATO
Resurse -deţine resurse variate dar puţine: carbuni,minereuri neferoase-minereuri de cupru,roci de constructie
Industria este principala activitate remarcându-se prin următoarele ramuri: alimentara, energetica,siderurgie,
metalurgia neferoselor, costrucţii de maşini, chimică
Agricultura e performantă - pomicultura (prune loc I Europa, loc II pe glob), cereale-porumb, plante tehnice
Transporturile sunt bine dezvoltate,moderne şi diversificate
Turismul dezvoltat principalul obiectiv capitala Belgrad-Orasul alb ; statiuni montane, vestigii romane
Puncte de frontieră cu România: feroviare: Stamora-Moraviţa, Jimbolia, rutiere Stamora-Moraviţa, Jimbolia,Porţile
de Fier I, Naideş
5. UNGARIA
1. Cadrul natural
Aşezare în Europa centrală,face parte din UE, NATO, vecini din U.E. : România,Croatia Austria, alţi Serbia
Relieful este predominant jos de CÂMPIE 2/3 din teritoriul tarii (80% din suprafaţă are altitudini sub 200m)-C.
Panoniei(cuprinde C Tisei, C Nyrului, C Balaton,C Cumaniei); relieful montan apare pe mici suprafeţe în N M-ţii
Matra-vf. Kekes 1015 m, M. Bukk,Munţii Verteş, Munţii Zemplen
Clima temperata continentala de tranziţie între cea continentala şi oceanica ,ierni reci veri calduroase
Ape Fluviul Dunărea, Râurile principale sunt Raba, Tisa, Someş,Drava, Mureş,Crişurile; lac tectonic : Balaton
Vegetaţia predominant de stepă şi silvostepă(pustă), se adauga paduri de foioase in zona montana
Soluri clasa molisoluri tip cernoziomuri foarte fertile
2. Populaţia şi aşezările forma de guvernământ republica
Populaţia în scădere,formată din 84,4% din unguri, rromi(cea mai mare pondere din Europa), ruteni, români
Oraşe: Budapesta-capitala strabatuta de Dunare, Szeged, Bekescsaba, Miskolc, Debrecen, Gyor, Pecs
3. Economia Prezintă o economie performantă, în plină modrnizare, cu un PIB caracteristic ţărilor occidentale-
seviciile contribuie cu 2/3
Resurse : gaze naturale,bauxită minereuri neferoase,
Industria este variată, remarcându-se construcţiile de maşini, chimică, uşoară şi alimentară, energetica
Agricultura Este unul din principalii producători agricoli, având o balanţă agricolă excedentară  cereale(grau,
Porumb), vită de vie, plante tehnice(floarea soarelui, sfecla de zahar, in, rapita)pomi fructiferi
Transporturile sunt bine dezvoltate: rutiere,fluviale, feroviare precum şi cele speciale
Turismul regiuni turistice: capitala,lacul Balaton, zona montana muntii Bukk, turism cultural,istoric, balnear
Puncte de frontieră cu România: feroviare: Curtici, Episcopia Bihorului, rutiere : Borş Nădlac, Cenad

31
 1.FORMAREA UNIUNII EUROPENE ŞI EVOLUŢIA INTEGRĂRII EUROPENE

28 STATE SEDIU UE: Bruxelles, sediul Parlamentului European : Strasbourg

INSITUTII : Comisia Europeana, Consiliul UE, Parlamentul European, Cutrea Europeana de Justitie
b) Etapele constituirii Uniunii Europene:
- 1951- înfiinţarea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) la iniţiativa francezilor Jean Monnet
(industriaş) şi Robert Schuman (ministru de externe care făcuse propunerea la 9 Mai 1950). State fondatoare: Belgia,
Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda.
- 1957 - Tratatele de la Roma (semnate la 25 martie 1957, intrate în vigoare la 1 ianuarie 1958) în baza cărora se
înfiinţează Comunitatea Economică Europeană (CEE), Comunitatea Europeană de Apărare şi Comunitatea Europeană
a Energiei Atomice (EURATOM);
- 1973 - aderarea la CEE a statelor Danemarca, Irlanda, Marea Britanie (primul val); refuzul Norvegiei (refuz exprimat
prin referndum);
- 1981 – aderarea Greciei (al doilea val);
- 1986 – aderarea Spaniei şi Portugaliei (al treilea val);
- 1992 – Tratatul de la Maastricht (2 februarie 1992) intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993, în baza căruia ia naştere
Uniunea Europeană;
- 1995 – aderarea Austriei, Finlandei, Suediei (al patrulea val), Norvegia respinge pentru a doua oară (tot prin
referendum) aderarea la U.E.;
- 2004 – aderarea Cehiei, Ciprului, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Slovaciei, Sloveniei şi Ungariei (al
cincilea val);
- 2007 aderarea României şi Bulgariei;
- 2013 Croatia
- Turcia, şi Macedonia sunt state candidate la aderarea în U.E.
c) Tratatele Uniunii Europene:
- Tratatul de la Maastricht (1992), reprezintă o reformă a tratatelor constitutive. Tratatul a consfinţit Piaţa Internă
Unică, Moneda Unică, dreptul cetăţenilor europeni de a călători, de a munci şi de a se stabili oriunde doresc în spaţiul
U.E.;
- Tratatele de la Amsterdam (1997, intrate în vigoare în1999) şi Nisa (2000, intrat în vigoare în 2003), care au pus
bazele reformei instituţionale în cadrul U.E.
(modificarea ponderii statelor membre în Consiliu şi participarea tuturor membrilor la luarea deciziilor,stabilirea
rolului Parlamentului European – participarea acestuia la desemnarea Comisiei etc.).
d) Aquis-ul comunitar, reprezintă o suită de drepturi şi obligaţii pe care statele comunitare trebuie să le respecte:
- principiile şi obiectivele politice ale Tratatelor de la Amsterdam şi Nisa;
- legislaţia adoptată de Curtea Europeană de Justiţie;
- Declaraţiile şi Rezoluţiile Comunităţii Europene;
- acordurile existente la nivelul U.E şi cele existente între state.
e) Însemnele Uniunii Europene:
- steagul ( adoptat la 10 octombrie 1955) - pe un fond albastru sunt dispuse în cerc 12 stele aurii (simbol al perfecţiunii
şi armoniei);
- imnul – conţine muzica Odei Bucuriei (prima parte din preludiul Simfoniei a IX-a compusă de germanul Ludwig van
Beethoven, pe un text scris de Friedrich von Schiller); adoptat la 18 ianuarie1972, cântat pentru prima dată la 29 mai
1986;
- Ziua Europei – 9 Mai , (9 Mai 1950 reprezintă ziua în care ministrul de externe al Franţei Robert Schuman cerea
Franţei şi Germaniei constituirea unui organism european comun care să gestioneze industria cărbunelui şi oţelului);
- moneda europeană – euro, lansată la 1 ianuarie 1999, intrată în circulaţie la 1 ianuarie 2002, utilizată în prezent de 12
state;
- limbile oficiale – limbile tuturor statelor membre;
- deviza – Unitate în diversitate (datează din anul 2000 când a fost stabilită în urma unui concurs ce s-a desfăşurat în
şcolile U.E.);
f) Obiectivele U.E., spre care tind şi statele care aderă: - unificarea Europei în mod paşnic; - prosperitate, solidaritate,
32
● SE ACCEPTA ORCE ALT RASPUNS CORECT
● RASPUNSURILE DATE SUNTEXPLICATE PE SCURT SI POT FII DETALIATE

I.E. 1. Precizaţi două materii prime folosite în industria siderurgică.

MINEREURI DE FIER, COCS, NICHEL CROM
2. Notaţi două state europene în care industria siderurgică are o pondere însemnată.;
FRANTA; GERMANIA; UCRAINA RUSIA
II.E. Prezentaţi:1. o cauză a prezenţei terenurilor degradate în spaţiul subcarpatic şi în Depresiunea Transilvaniei.
ALUNECARI DE TEREN DESPADURIRI EROZIUNEA SOLULUI GRAD RIDICAT DE ANTROPIZARE
I.E. Prezentaţi două cauze ale densităţii reduse a populaţiei din spaţiul montan european; si romanesc
RELIEFUL-ALTITUDINI MARI, PANTE CU INCLINARE ACCENTUATA
CLIMA.-TEMPERATURI MICI PRECIPITAŢII BOGATE SOLURI CU FERTILITATE REDUSA
2. un factor care explică numărul mare al iazurilor construite în unitatea de relief marcatăpe hartă, cu litera C.
CAMPIA TRANSILVANIEI, CAMPIA MOLDOVEI -REGIUNE AGRICOLA-IRIGAŢII
I.EE. Ţărmul cu lagune este caracteristic pentru o serie de mări ale Europei. Precizaţi un factor care
contribuie la geneza lagunelor precum şi o mare unde este prezent acest tip de ţărm.
CORDOANELE LITORALE FORMATE DE CURENTII MARINI CARE INCHID GOLFURILE
ŢARMUL ROMANESC AL MARII NEGRE COMPLEXUL LAGUNAR RAZIM SINOE
II. E. Precizaţi:1. o cauză care a determinat construirea unui combinat siderurgic la Reşiţa.
MIN DE FIER DIN MUNTII BANATULUI SI POIANA RUSCA, CARBUNE MUNTII BANATULUI
2. o cauză care a determinat scăderea natalităţii în România după anul 1989.
EMIGRAREA CRESTEREA ROLULUI FEMEII IN SOCIETATE
II.E. Precizaţi:1. un factor care contribuie la absenţa pădurilor din zona de stepă.
CANTITATE REDUSA DE PRECIPITAŢII
2. un factor natural care favorizează dezvoltarea unor areale viticole extinse în regiunile deluroase.
PRECIPITATII SUFICIENTE, SOLURI FERTILE PANTE CU EXPOZIŢIE SUDICA
I.E. 1. E. Prezentaţi două cauze ale tendinţei de îmbătrânire demografică a populaţiei Europei.
VALORI NEGATIVE ALE SPORULUI NATURAL CRESTEREA SPERANTEI DE VIATA
2. Precizaţi un mod de utilizare economică a estuarelor.
AMENAJAREA PORTURILOR ŞI DEZVOLTAREA NAVIGATIEI
II.EPrezentaţi două cauze care determină tendinţa de îmbătrânire a populaţiei României.
SCADEREA NATALITATII EMIGRAREA TINERILOR
III.E. Precizaţi două argumente pentru a explica ponderea ridicată a energiei nucleare în structura energetică a Franţei.
URANIU TEHNOLOGIE AVANSATA
I.E. Menţionaţi doi vulcani din sudul Europei şi explicaţi prezenţa vulcanismului activ în acest spaţiu.
ETNA VEZIVIU STROMBOLI SUBDUCTIA PLACII TECTONICE AFRICANE SUB PLACA TECTONICA EUROPEANA
II.E. Prezentaţi: 1. o cauză care a determinat, după 1990, migraţia populaţiei dinspre mediul urban către mediul rural.
CRESTEREA RATEI SOMAJULUI RESTRUCTURAREA INDUSTRIEI RETROCEDAREA TERENURILOR AGRICOLE
III.E. Precizaţi Precizaţi două cauze care determină valorile scăzute ale densităţii medii a populaţiei în Peninsula Scandinavică.
RELIEF ACCIDENTAT MUNTII SCANDINAVIEI CLIMA SUBPOLARA PADURI INTINSE IN NORD
II.EE. Prezentaţi: 1. o cauză care explică faptul că în Delta Dunării există densităţi reduse ale populaţiei.
SUPRAFATA ACVATIICA MARE NUMAR REDUS DE AŞEZARI CU NR MIC DE LOCUITORI
2. o cauză a producerii frecvente a inundaţiilor în Câmpia de Vest.;
SLABA INCLINARE RAURI CU MALURI JOASE
III.E. 1. Prezentaţi două cauze ale mobilităţii teritoriale a populaţiei Europei.
ECONOMICE, SOCIALE-TRAI DE VIATA MAI BUN DEPLASAREA FORTEI DE MUNCA
I. E. Prezentaţi două cauze ale existenţei circurilor şi lacurilor glaciare în Alpii Scandinaviei.
CALOTA GLACIARA CUATERNARA CARE A MODELAT ACEASTA ZONA CREEÂND CIRCURI GLACIARE
GHEŢARI ACTUALI DATORITĂ LATUTUDINI MARI
III. E. Precizaţi două premise care determină o producţie însemnată de grâu în Franţa.
MECANIZARE AVANSATA LUCRARI AGROTEHNICE MODERNE
I. E. Pentru Ucraina precizaţi două cauze care explică valorile reduse ale sporului natural
RATA REDUSA A NATALITAŢII DECLIN ECONOMIC POLUAREA RADIOACTIVA DIN 1986 A AFECTAT FERTILITATEA
II. E. Prezentaţi două argumente care susţin afirmaţia:” Unitatea de relief marcată, pe hartă,cu litera E-POD MEHEDINTII nu
este o subdiviziune a unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera A-SUBCARPAŢII GETICI.
A ARE DEALURI SI DEPRESIUNI SUBMONTANE SI ITRACOLINARE IAR E ESTE UN PODIS
A CUPRINDE PIETRISURI SI NISIPURI IAR E SISTURI CRISTALINE SI CALCARE
2. un factor natural care face din Câmpia de Vest o importantă regiune agricolă a ţării. Sau C Romana
Temperaturi ridicate SOLURI FERTILE clasa molisoluri tip cernoziomuri relief de campie
III.E. Precizaţi două argumente pentru a explica ponderea ridicată a hidroenergiei în structura energetică a Norvegiei.
33
RAURI CU DEBIT BOGAT SI CONSTANT RELIEF MONTAN CU PANTE MARI PRECIPITATII BOGATE
I.E. Precizaţi doi factori care explică diversitatea învelişului biopedogeografic din Europa
EXTINDEREA IN LATITUDINE RELIEFUL CLIMA
II,.E. Precizaţi:1. un factor care explică extinderea vegetaţiei de stepă şi silvostepă în partea centrală şi sudică a unităţii de relief
marcate, pe hartă, cu litera A-POD DOBROGEI.
ALTITUDINI SCAZUTE SUB 300 M TEMPERATURI RIDICATE 10-11OC, PRECIPITATII REDUSE 350-400 MM/AN
2. o cauză care determină frecvente alunecări de teren în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E-POD BARLAD.
ARGILE,VERSANTI ABRUPTI, DEFRISARI

III.E. Precizaţi două argumente pentru a explica situarea pe primele trei locuri la producţia de ulei de
măsline, la nivel mondial, a Spaniei, Italiei şi Greciei
CLIMAT MEDITERANEAN PRODUCTII MARI DE MASLINE SITUAREA IN BAZINUL MARII MEDITARANE
I.EE. Prezentaţi doi factori care determină prezenţa vegetaţiei de stepă şi silvostepă din Europa de Est.
CLIMATUL TEMPERAT CONTINENTAL CU NUANTE EXCESIVE
CONTINENTALISM TERMIC PRECIPITATII REDUSE SUB 500 MM
II. Precizaţi:1. un argument prin care să ilustraţi originalitatea (unicitatea) Mării Negre.
LIPSA CURENTILOR VERTICALI
III.E. Precizaţi doi factori care determină valori mai mici ale densităţii populaţiei în Islanda comparativ cu Olanda.
ISLANDA RELIEF MUNTOS VULCANI ACTIVI GHETARI CLIMAT SUBPOLAR
OLANDA ALTITUDINE REDUSA, CLIMA FAVORABILA ACTIVITATI ECONOMICE VARIATE
E. 1. Precizaţi două tipuri de energie alternativă utilizată în statele din Europa Vestică.
ENERGIA MAREELOR, EOLIANA SOLARA
2. Notaţi două state vest-europene în care se utilizează tipurile de energie precizate anterior.
ENERGIA MAREELOR-FRANTA ENERGIE EOLIANA MAREA BRITANIE ENERGIE SOLARA FRANTA
II.E. Precizaţi:1. o cauză care determină diferenţa de temperatură medie anuală dintre unităţile de relief marcate, pe hartă, cu
literele D-C.BARAGANULUI şi H-C MOLDOVEI. POZITIA GEOGRAFICA IN LATITUDINE
2. un factor care a determinat amplasarea unui combinat al metalurgiei neferoase LA ORADEA
BAUXITA-MUNTII APUSENI
2. Daţi două exemple de state din UE cu densităţi ale populaţiei de peste 300 loc./ km².
BELGIA OLANDA
E. Precizaţi: 1. o cauză care să explice diferenţele mici de temperatură dintre vară şi iarnă din cadrul climatului temperat-oceanic.
OCEANUL ATLANTIC
II.E. Prezentaţi:1. un factor care a determinat formarea Deltei Dunării.
ALUVIUNILE TRANSPORTATE DE DUNARE CURENTII CIRCULARI DIN MAREA NEAGRA
2. un factor care determină densităţi reduse ale populaţiei, sub media pe ţară, în judeţul Caraş-Severin.
-PREDOMINANT RELIEF MONTAN GRAD DE URBANIZARE REDUS
I.EE. 1. Precizaţi două tipuri de combustibili fosili folosiţi în industria energiei electrice.
PETROL CARBUNI GAZE NATURALE
2. Notaţi două state europene în care se exploatează combustibilii amintiţi la punctul anterior.
PETROL MAREA BRITANIE NORVEGIA CARBUNE RUSIA GERMANIA
II.E. Menţionaţi:1. un factor care a contribuit la creşterea densităţii populaţiei în Depresiunea Braşov.
DEZVOLTAEA INDUSTRIALA-INAINTE DE 1990 URBANIZAREA
2. un factor care influenţează debitul redus al râurilor din Podişul Dobrogei.
PRECIPITATII REDUSE INFLUENTE DE ARIDITATE
III.EPrecizaţi două cauze care influenţează valorile densităţii medii a populaţiei în regiunea geografică Europa Vestică.
STATE DEZVOLTATE ECONOMIC MARI AGLOMERARI URBANE PARIS LONDRA ETC
I. Prezentaţi două argumente prin care să susţineţi afirmaţia: „Londra este unul din cele mai mari
noduri de transport de pe Glob.”. NUMAR MARE DE AEROPORTURI IMPORTANT NOD FEROVIAR SI RUTIER
II.Precizaţi:1. o cauză care explică diferenţa dintre cantităţile de precipitaţii medii anuale ce cad în unităţile de relief marcate, pe
hartă, cu literele C-CAMPIA DE VEST LA N DE MURES şi F-C.MOLDOVEI.
PRECIPITATIILE SCAD DE LA VEST SPRE EST C INFL OCEANICE, F-INFL DE ARIDITATE
2. o cauză care explică dezvoltarea industriei chimice în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 3 TARGU MURES.
MATERI PRIME GAZ METAN SI SARE DIN DEPR. TRANSILVANIEI
III.E. E. Precizaţi două cauze care determină valorile densităţii medii a populaţiei în Europa Centrală.
BILANT NATURAL REDUS CHIAR NEGATI IN UNELE TARI CA ROMANIA
EMIGRATIA POPULATIEI DIN UNELE STATE CA ROMANIA POLONIA
I. E. „Relieful Europei s-a format în perioade geologice diferite”. Precizaţi două argumente cE susţină această afirmaţie.
MUNTII SCANDINAVIEI OROGENEZA CALEDONIANA
MUNTII URAL OROGENEZA HERCINICA MUNTII ALPII OROGENEZA ALPINA
II.EPrezentaţi:1. un factor de favorabilitate în dezvoltarea economică a oraşului CONSTANTA.
SITUAREA LA MAREA NEAGRA-FUNCTIE PORTUARA
34
II. E. Prezentaţi doi factori care influenţează debitul râurilor din România.
PRECIPITATIILE REGIMUL TERMIC RELIEFUL
I. E. 1. Precizaţi doi factori care favorizează un mare flux turistic spre Italia.
ITALIA DETINE 50 % DIN CAPODOPERELE ARTISTICE AFLATE IN PATRIMONIUL UNESCO
ROMA CAPITALA CU CELE MAI MULTE MONUMENTE ISTORICE SI DE ARTA DIN LUME
LITORALUL MARII MEDITERANE STATIUNILE DIN MUNTII APLII INSULA SICILIA-VULCANUL ETNA
II Precizaţi:1. un factor care a determinat construirea unui număr mare de iazuri şi heleştee în unitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera F. C MOLDOVEI ZONA AGRICOLA-IRIGATII, PISCICULTURA
III. E Precizaţi două cauze ale valorii negative a bilanţului migratoriu în ţările Europei de Est...
CAUZE ECONOMICE CONDITII MAI BUNE DE VIATA IN EUROPA DE VEST CAUZE EDUCATIONALE I
2. un factor care determină densităţi mari ale populaţiei în judeţul Prahova.
PETROLUL SI INDUSTRIA PETROCHIMICA
2. o cauză care determină frecvente alunecări de teren în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E-POD BARLAD.
ARGILE,VERSANTI ABRUPTI, DEFRISARI
. Prezentaţi două argumente care să explice densităţiile reduse ale populaţiei în statele din Peninsula Scandinavă.
RELIEFUL ACCIDENTAT MONTAN-M.SCANDINAVIEI, CLIMATUL SUBPOLAR, IMBĂTRANIREA POPULAŢIEI
2. un factor care a favorizat dezvoltarea economică a oraşului Constanţa;
ORAŞ PORT LA MAREA NEAGRA, CANALUL DUNARE MAREA NEAGRĂ
3. o cauză a formării lacurilor cu apa sărată din Câmpia Bărăganului.
CLIMAT CU INFLUENTE DE ARIDITATE, SECETE FRECVENTE, EVAPOTRANSPIRATIE PUTERNICĂ
4. Precizaţi doi factori care au determinat dezvoltarea agriculturii de mare randament în Germania şi Italia.
CLIMAT FAVORABIL RELIEF DE CAMOIE SI COLINAR TEHNOLOGIE AVANSATA SEMINTE SELECTIONATE
5 Precizaţi doi factori care influenţează regimul hidrologic al fluviului Rin.
RELIEFUL-FORME TIPURI DE ROCI, CLIMA-REGIMUL PRECIPITATIILOR, REGIMUL TERMIC
6 un argument care să ilustreze originalitatea Mării Negre.
LIPSA CURENTILOR VERTICALI
PREZENTA A DOUA STRATURI DE APA CU SALINITAŢI DIVERITE
7 un factor natural care face din Câmpia de Vest o importantă regiune agricolă a ţării.
CLIMAT FAVORABIL, SOLURI FERTILE
8 Precizaţi două efecte negative produse de dezvoltarea accentuată a transporturilor terestre asupra mediului din statele UE
CRESTEREA POLUARII.-NR MARE DE AUTOTURISME
CRESTEREA CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL
9. Precizaţi două materii prime folosite în industria siderurgică.
MINEREURI DE FIER, MANGAN, COCS, MINEREURI DE NICHEL,CROM VANADIU ETC
10 Notaţi două state europene în care industria siderurgică are o pondere însemnată.
GERMANIA, FRANŢA,UCRAINA, RUSIA
11. Prezentaţi două argumente care să ilustreze importanţa economică a Mării Negre pentru România.
EXPLOATAREA HIDROCARBURILOR DIN PLATFORMA CONTINENTALA, TRANSPORT MARITIM, TURISM
12. Enumeraţi doi factori pentru a susţine afirmaţia: „Lipsa de combustibili clasici a impus în Suedia construirea a numeroase
hidrocentrale (peste 1.000) şi de atomocentrale, fiecare contribuind cu cca. 40% la producerea de energie electrică
RELIEF MONTAN FAVORABIL, RAURI SCURTE SI REPEZI CU DEBIT BOGAT, RESURSE DE URANIU
13. Prezentaţi doi factori care influenţează regimul hidrologic al fluviilor europene
CLIMA-TIPUL SI REGIMUL PRECIPITAŢIILOR, REGIMUL TERMIC
RELIEFUL-TIPURILE SI FORMELE DE RELIEF, INCLINAREA VERSANTILOR
14. Precizaţi două cauze care determină, în România, deteriorarea vegetaţiei din cadrul etajului alpin.
PASUNAT EXCESIV TURISM NECONTROLAT
15 Prezentaţi doi factori care au influenţat distribuţia inegală a căilor rutiere în ţările UE.
RELIEF VARIAT, CLIMA, GRAD DE DEZVOLTARE
16. Menţionaţi doi vulcani din sudul Europei.
ETNA STROMBOLI VEZUVIU
17 Precizaţi o cauză a prezenţei vulcanismului activ în spaţiul Mǎrii Mediterane
SUBDUCTIA PLACII TECTONICE AFRICANE SUB PLACA EUROPEANA
18. Prezentaţi:1. o cauză care explicǎ masivitatea redusă DIN MUNTII APUSENI SI BANATULUI.
PREDOMINA ROCILE SEDIMENTARE CU DURITATE REDUSA, NUMAR MARE DE VAI SI DEPRESIUNI
DATORITA UNOR MISCARI TECTONICE DE COBORÂRE
19 o cauză care explicǎ lipsa reliefului glaciar din unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera D.MUNTII APUSENI
ALTITUDINILE JOASE
20. Precizaţi două activităţi economice care ar putea creşte contribuţia serviciilor la crearea PIB-ului din Bulgaria
RAMURI AGRICOLE TRADIŢIONALE TUTUN TRANDAFIRI, TURISM BALNEAR LA MAREA NEAGRA
21. Prezentaţi două argumente care sǎ susţinǎ afirmaţia: „Râurile sunt scurte şi au debite mari în MAREA BRITANIE”.
RÂURI SCURTE DATORITA SUPRAFETEI REDUSE, DISTANŢA MICĂ INTRE IZVOR SI GURA DE VARSARE
35
22. Se dă următoarea afirmaţie: „Între nordul şi sudul Italiei existǎ contraste referitoare la nivelul de
dezvoltate economicǎ şi socialǎ”. Explicaţi acest fapt prezentând două argumente.
CLIMAT FAVORABIL AGRICULTURII IN NORD RELIEF DE CAMPIE SI COLINAR IN NORD, ACCIDENTAT SI CALCAROS IN SUD
REZERVE DE RESURSE NATURALE IN NORD, TEHNOLOGIE AVANSATA SI CENTRE INDUSTRIALE IN NORD, DENSITATE MAI MARE
A POPULATIEI
23. Precizaţi ce tip genetic de lacuri existǎ în regiunile de câmpie, din FINLANDA şi care este cauza formǎrii lor
LACURI GLACIARE
PREZENTA CALOTEI GLACIARE CUATERNARE, LATITUDINEA MARE LA CARE ESTE STUATĂ PENINSULA A FACUT POSIBILĂ
PREZENTA GHETARILOR, IN CADRUL UNOR CIRCURI GLACIARE FORMANDU SE LACURI
24Prezentaţi:. o cauză pentru care industria de prelucrare a lemnului are numeroase centre de prelucrare în unitǎţile marcate, pe
hartǎ, cu literele A şi G.GRUPA NORDICA ŞI CENTRALA CARPATII ORIENTALI
CELE MAI INTINSE SUPRAFETE ACOPERITE DE PADURI
CENTRE DE PRELUCRARE AMPLASATE IN APROPIERE DE SURSELE DE MATERII PRIME
25 o cauză pentru care densitatea populaţiei are valori reduse în unitatea de relief marcatǎ, MUNTII FAGARAS
.RELIEF INALT ACCIDENTAT, PANTE ABRUPTE CLIMAT RECE
26 Precizaţi:1. cu ce ţară se află în legătură Franţa prin Eurotunelul construit pe sub Marea Mânecii;
REGATUL UNIT
27. o cauză care determină densitatea mare a reţelei feroviare din Europa Vestică
GRADUL DE DEZVOLTARE ECONOMICA, TEHNOLOGIE AVANSATA
28 Precizaţi doi factori care determină diferenţele de temperatură dintre sudul şi nordul Europei.
VALORILE RADIATIEI SOLARE SCAD CU CRESTEREA LATITUDINII
ÎN NORD OCEANUL ARCTIC ÎN SUD MAREA MEDITERANA
RELIEFUL MUNTILOR ALPII CONSTITUIE O BARIERĂ PENTRU MASELE DE AER RECE DIN NORD ARE ROL DE PROTECTIE
PENTRU SUDUL EUROPEI
29. o cauză care a determinat amplasarea unui combinat al metalurgiei neferoase în oraşul -BAIA MARE
MINEREURI NEFEROASE GRUPA NORDICA C.ORIENTALI
30. o cauză care determină producerea alunecărilor de teren în unitatea de relief marcată cu litera H. POD.BARLADULUI
PREZENTA ARGILEI, RELIEF IN PANTA PUTERNIC FRAGMENTAT, DESPADURIRI
31 Precizaţi două argumente pentru a explica situarea pe primele trei locuri la producţia de ulei de
măsline, la nivel mondial, a Spaniei, Italiei şi Greciei.
CLIMATUL MEDITERANEAN SI SOLURILE FERTILE FAVORABILE CULTURII MASLINULUI
TRADITIA SI FORTA DE MUNCA
PRODUCTIA MARE DE MASLINE
32. Precizaţi:1. o cauză care determină diversitatea resurselor de subsol din Munţii Apuseni.
CUTARE ŞI MAGMATISM DIVERSITATEA ALCATUIRII PETROGRAFICE
33 Prezentaţi două argumente care să susţină afirmaţia: “Clima Ucrainei are un caracter Continental
PRECIPITATII REDUSE, TEMPERATURI RIDICATE VARA SI SCAZUTE IARNA, INFLUENTA CRIVATULUI
DEPARTAREA DE OCEAN
34 Precizaţi doi factori care au determinat formarea reliefului glaciar în Alpii Scandinaviei
EXISTENTA CALOTEI GLACIARE CUATERNARE
CLIMATUL RECE SUBPOLAR
ALTITUDINILE DE PESTE 2000 DE METRI
35. Precizaţi două argumente care să susţină afirmaţia: ”Densităţi reduse ale populaţiei, sub media pe ţară, se înregistrează în unităţile
de relief marcate, pe hartă, cu literele A-MUNTII BANATULUI şi C.-DELTA DUNARII
RELIEF PREDOMINANT MUNTOS IN MUNTII BANATULUI
DELTA DUNARII SUPRAFETELE DE USCAT SUNT RESTRANSE, SECETE FRECVENTE, CAI DE COMUNICATIE PUTIN DEZVOLTATE
36 Prezentaţi: 1. o cauză care să explice frecvenţa mare a alunecărilor de teren în unitatea de relief
marcată, pe hartă, cu litera POD BARLADULUI
PREZENTA ARGILEI , PANTA ACCENTUATA, DEFRISARI
37 o cauză care să explice numărul mare al termocentralelor în unitatea de relief marcată,pe hartă, cu litera D POD.GETIC
LIGNIT BAZINUL MOTRU ROVINARI
38. Precizaţi două argumente care să demonstreze că statul marcat, pe hartă, cu litera B-FRANŢA, prezintă
un sistem de transport diversificat, funcţional şi modern.
SISTEM DIVERSIFICAT DE TRANSPORTURI: RUTIERE FEROVIARE MARITIME FLUVIALE AERIENE, SPECIALE
FUNCTIONAL SI MODERN.-TGV-SISTEM FEROVIAR MODERN, AUTOSTRĂZI MODERNE, EUROTUNELUL
RETEA FLUVIALA ŞI MARITIMA DENSA SI DIVERSIFICATĂ, AEROPORTURI MODERNE ETC
39 Precizaţi două cauze care să explice diferenţa de precipitaţii medii anuale înregistrată între
unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele A GRUPA PARANG şi B PODIŞUL DOBROGEI.
ÎN B INFLUENTE DE ARIDITATE CE DETERMINA PRECIPITATII REDUSE SECETA, IAR IN A INFLUNTELE VESTICE DETERMINA
PRECIPITAŢII BOGATE
40 Precizaţi un factor care determină diferenţa de densitate a populaţiei dintre OLANDA ŞI LUXEMBURG
36
POPULATIE MAI MARE IN OLANDA FATA DE LUXEMBURG
41 Prezentaţi două argumente care să susţină afirmaţia: „Câmpia Transilvaniei nu este o unitate de câmpie“.
ALTITUDINI DE PODIS STRUCTURI DE TIP DOMURI
42. Precizaţi: 1. o cauză a lipsei pădurilor în zona alpină;
TEMPERATURI SCAZUTE, VANTURI PUTERNICE
43 o cauză a creşterii populaţiei rurale, după 1990, în România
RESTRUCTURAREA ECONOMICA MIGRATIA SPRE RURAL
44. În Europa Sudică şi Centrală există areale extinse afectate de eroziunea solului. O situaţie
similară este şi în România. Precizaţi doi factori care au condus la extinderea acestor areale
DESPADURIRI UTILIZAREA NERATIONALA A TERENURILOR AGRICOLE
45. Precizaţi doi factori care explică diversitatea vegetaţiei în statul marcat, pe hartă, cu litera H FRANTA
RELIEF VARIAT CLIMAT VARIAT MEDITERANEAN, TEMPERAT OCEANIC, ALPIN
46. Precizaţi:1. un factor natural care favorizează dezvoltarea pe suprafeţe extinse a viţei de vie în Subcarpaţii Curburii;
RELIEF IN PANTA VERSANTII INSORITI SOLURI FAVORABILE
47 un factor care determină densitatea mare a populaţiei în judeţul Prahova
CONDITII NATURALE PRIELNICE-RELIEF CLIMA HIDROGRAFIE SI DEZVOLTARE ECONOMICA MARE TURISM AGRICULTURA
TRANSPORTURI INDUSTRIE
48. Precizaţi două argumente PENTRU valoarea negativă a bilanţului migratoriu din ţările Europei de Est şi Sud-Est.
DEZVOLTAREA ECONOMICA CONDITII SANITARE EDUCATIONALE
49. Precizaţi două tipuri de energie alternativă utilizată în statele din Europa Vestică.
ENERGIE MAREOMOTRICĂ, EOLIANA, SOLARA
50. Notaţi două state vest-europene în care se utilizează tipurile de energie precizate anterior
ENERGIA MAREELOR FRANTA EOLIANA MAREA BRITANIE

51. un factor care a determinat amplasarea numeroaselor termocentrale în Podişul Getic.

LIGNIT BAZINUL MOTRU ROVINARI
52. Precizaţi două cauze care să explice diferenţa dintre cantitatea de precipitaţii înregistrată la Bucureşti faţă de cea înregistrată la
Bergen (Norvegia)
INFLUENTE CLIMATICE OCEANICE BERGEN CONTINENTALE BUCURESTI
53.Prezentaţi doi factori care influenţează distribuţia spaţială neuniformă a populaţiei în spaţiul european.
CONDIŢIILE FIZICO GEOGRAFICE*RELIEF*CLIMA
NIVELUL DE DEZVOLTARE ECONOMICA
MIGRAŢIILE FACTORII POLITICI
54. Prezentaţi:1. o cauză care determină densităţi reduse ale populaţiei în anumite sectoare ale Câmpiei de Vest.
DISTRIBUTIA ASEZĂRILOR, DEZVOLTARE ECONOMICA DIFERITA
55. un factor care explică lipsa lacurilor glaciare din Munţii Apuseni.
ALTITUDINI REDUSE INFLUENTE CLIMATICE OCEANICE
56. Precizaţi tipul de regim hidrologic al Volgăi şi doi factori care îl influenţează.
REGIM SIMPLU FACTORII REGIMUL PRECIPITAŢIILOR REGIMUL TERMIC INFLUENTELE CLIMATICE
57. Precizaţi doi factori care au determinat prezenţa reliefului glaciar în Munţii Alpi
ALTITUDINI DE PESTE 1800 M-LIMITA ZĂPEZILOR PERMANENTE ÎN PERIOADA GLACIARA
GHEŢARII ACTUALI CA AU PESTE 3000 M
58. Precizaţi doi factori care favorizează practicarea turismului hibernal şi a sporturilor de iarnă în Austria.
RELIEF MONTAN CLIMAT FAVORABIL
59. Prezentaţi două cauze care au determinat degradarea terenurilor în regiuni în care este specific mediul temperat continental.
DEFRIŞĂRII ALUNECARII INUNDAŢII
60. Precizaţi două cauze care determină diversitatea tipurilor genetice de relief în Carpaţii Orientali
FRAGMENTARE ALCATUIRE PETROGRAFICĂ MOD DIFERIT DE FORMARE
61. Precizaţi: 1. o cauză care determină densitatea redusă a populaţiei în unitatea de relief M PARANG.
ALTITUDINEA MARE A RELIEFULUI TEMPERATURI SCAZUTE
62. un factor care a determinat dezvoltarea industriei utilajului petrolier în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7.
EXTRACŢIA PETROLULUI ÎN SUBCARPAŢII
63. Prezentaţi două argumente care să demonstreze că Franţa dispune de un important potenţial turistic.
PATRIMONIU CULTURAL ISTORIC BOGAT
CADRU NATURAL VARIAT SI ATRACTIV RELIEF CLIMA
INFRASTRUCTURA DEZVOLTATA
64 Prezentaţi două argumente prin care să susţineţi afirmaţia: „În determinarea climei Europei intervin mai mulţi factori genetici
BILANŢUL RADIATIV SCADE DE LA SUD LA NORD
RELIEFUL DETERMINA ETAJARE CLIMATICA
FACTORII ANTROPICII
37
65E. Prezentaţi: 1. o cauză care explică diferenţa de tO medie anuală INTRE GRAUPA NORDICA SI C BARAGANULUI;
ALTITUDINEA SI LATITUDINEA
66. un factor de favorabilitate care a determinat amplasarea unui combinat siderurgic în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9.
GALATI PORT FLUFIAL PE DUNARE PERMITE TRANSPORTUL MQATERIILOR PRIME PE APA
67. Precizaţi două caracteristici ale reţelei hidrografice din arhipelagul britanic
RAURI SCURTE SI REPEZI CU DEBIT BOGAT DETERMINATE DE MASELE DE AER VESTICE
68. Precizaţi:1. o cauză pentru care în Podişul Sucevei densitatea medie a populaţiei prezintă valori mai mari decât media pe ţară.
SPOR NATURAL RIDICAT
69. o cauză care determină, în România, deteriorarea vegetaţiei din cadrul etajului alpin.
DEFRISARI UTILIZAREA NERATIONALA A TERENURILOR TURISM NECONTROLAT
70. Precizaţi două argumente care să susţină afirmaţia: „Spania este una dintre primele destinaţii turistice din Europa”.
LITORAL LA MAREA MEDITERANA, CLIMAT MEDITERANEAN
PATRIMONIU CULTURAL SI ISTORIC IMPRESIONANT PALATE MUZEE
71. Prezentaţi două cauze care explică emigrarea populaţiei dinspre fostele ţări iugoslave
CAUZE ECONOMICA/MIGRAREA LOCURI DE MUNCA IN TARILE DEZVOLTATE
CONFLICTE ETNICE CARE AU GENERAT RAZBOAIE
72. Prezentaţi:1. o cauză care explică diferenţa de precipitaţii medii anuale dintre Dealurile de Vest şi Podişul Dobrogei de Sud;
POZIŢIA GEOGRAFICA SI INFLUENTELE CLIMATICE
73 o cauză care explică faptul că în Delta Dunării cultura cerealelor ocupă suprafeţe restrânse.
SUPRAFETELE DE USCAT OCUPA 13 LA %, PRECIPITAŢII REDUSE SOLURI ALUVIONARE
74. Menţionaţi două argumente care explică faptul că infrastructura de transport constituie un element important în dezvoltarea
economică a Uniunii Europene
REALIZEAZĂ SCHIMBURILE COMERCIALE
DETERMINA MOBILITATEA FORTEI DE MUNCA
75. Precizaţi: 1. un factor care ilustrează originalitatea Mării Negre;
LIPSA CURENŢILOR VERTICALI
PREZENTA A 2 STRATURI DE APA CU PROPIETATI DIFERITE

76. Prezentaţi două argumente pentru a susţine avantajele economice conferite de vecinătatea ţării cu Marea Neagră.
NAVIGATIE COMERT EXPLOATAREA PETROLULUI TURISM PESCUIT
77. Pe litoralul sudic al Peninsulei Crimeea, temperatura medie a lunii ianuarie este de 2 - 4ºC.Precizaţi tipul de climă şi o cauză care
influenţează clima din această regiune.
CLIMAT SUBTROPICAL POZIŢIA GEOGRAFICA BRIZE MARINE
78 Prezentaţi două argumente prin care să explicaţi repartiţia neuniformă a precipitaţiilor pe teritoriul Europei.
PRECIPITAŢIILE CRESC IN ALTITUDINE SI SCAD DE LA VEST SPRE EST DATORITA BARIERELOR MONTANE SI DATORITA
SCADERII INFLUENTEI VANTURILOR DE VEST SPRE EST
79Prezentaţi două argumente care ilustrează rolul Munţilor Carpaţi în clima României
ALTITUDINEA DETERMINA ETAJAREA CLIMATICA
BARIERA CLIMATICA
80 Modificarea în ritm alert şi continuu a mediului temperat-continental include şi accelerarea
proceselor de degradare a terenurilor. Precizaţi două cauze care generează acest proces.
POLUAREA SOLURILOR /SUPRASATURAREA SOLURILOR /SPULBERAREA SOLURILOR PE SECETA
81. Prezentaţi: 1. o cauză prin care să explicaţi dispunerea radiar-concentrică a reţelei feroviare în România.
DISPUNEREA RELIEFULUI SI POZITIA CAPITALEI IN SUDUL TARII
82. o cauză prin care să explicaţi “mozaicul petrografic” al Munţilor Apuseni
MODUL DE FORMARE CUTARE VULCANISM
83. Precizaţi două cauze care determină distribuţia inegală a infrastructurii de transport în Europa Centrală.
VARIETATEAA DISPUNEREA SI ORIENTAREA FORMELOR DE RELIEF GRADUL DE DEZVOLTARE ECONOMICA
84 Prezentaţi două consecinţe ale sporului natural redus din Europa
DEFICIT DE FORTA DE MUNCA IN VIITOR ACCENTUAREA FENOMENULUI DE IMBATRANIRE A POPULATIEI
85. un factor care a determinat dezvoltarea industriei produselor clorosodice în Subcarpaţi.
RESURSE DE SARE
86 Precizaţi două cauze ale natalităţii reduse din ţările Europei de Est şi Sud-Est
SCADEREA NIVELULUI DE TRAI/ÎMBĂTRÂNIREA POPULATIEI /MIGRATIA MARE SPRE VEST
87. Prezentaţi două cauze care explică potenţialul agricol ridicat al unor ţări ca România, Ucraina,Moldova etc.
RELIEF DE CAMPIE SI PODISURI JOASE, SOLURI FERTILE –CLASA MOLISOLURI TIP CERNOZIOMURI
88. Prezentaţi: 1. un argument pentru a ilustra faptul că Dunărea ESTE un important fluviu internaţional al Europei.
TRAVERSEAZA 10 STATE SI 4 CAPITALE FACE LEGATURA INTRE M NEAGRA SI M NORDULUI

38
Nr Raul pe care este
JUDETUL RESEDINTA DE REGIUNEA
crt
situata resedinta
JUDET ISTORICA
1 ALBA Alba Iulia Transilvania Mures
2 ARAD Arad Crisana Mures
3 ARGES Pitesti Muntenia Arges
4 BACAU Bacau Moldova Bistrita /Siret
5. BIHOR Oradea Crisana Crisul Repede
6 BISTRITA-NASAUD Bistrita Transilvania Bistrita
7 BOTOSANI Botosani Moldova Sitna/Dresleuca
8 BRASOV Brasov Transilvania Timis/Darste
9 BRAILA Braila Moldova Dunare
10 BUZAU Buzau Muntenia Buzau
11 CARAS-SEVERIN Resita Banat Barzava
12 CALARASI Calarasi Muntenia Dunare
13 CLUJ Cluj Napoca Transilvania Somesul Mic
14 CONSTANTA Constanta Dobrogea Tarmul Marii Negre
15 COVASNA Sfantu Gheorghe Transilvania Olt
16 DAMBOVITA Targoviste Muntenia
17 DOLJ Craiova Oltenia Jiu
18 GALATI Galati Moldova Dunare
19 GIURGIU Giurgiu Muntenia Dunare
20 GORJ Targu Jiu Oltenia Jiu
21 HARGHITA Miercurea Ciuc Transilvania Olt
22 HUNEDOARA Deva Transilvania Mures
23 IASI IASI Moldova Bahlui
24 IALOMITA Slobozia Muntenia Ialomita
25 MARAMURES Baia Mare Maramures Firiza
26 MEHEDINTI DR TR SEVERIN OLTENIA DUNARE
27 MURES Targu-Mures Transilvania Mures
28 NEAMT Piatra Neamt Moldova Bistrita
29 OLT Slatina Oltenia Olt
30 PRAHOVA Ploiesti Muntenia Dambu
31 SATU MARE Satu Mare Satmar Somes
32 SALAJ Zalau Transilvania Zalau
33 SIBIU Sibiu Transilvania Cibin
34 SUCEAVA Suceava Moldova Suceava
35 ILFOV Buftea Muntenia Dambovita,
36 TELEORMAN Alexandria Muntenia Vedea
37 TIMIS Timisoara Banat Bega
38 TULCEA Tulcea Dobrogea DUNARE
39 VASLUI Vaslui Moldova Barlad
40 VALCEA Ramnicu -Valcea Oltenia Olt
41 VRANCEA Focsani Moldova Milcov
42 BUCURESTI M.Bucuresti Muntenia Dambovita

39
 UNITATI MAJORE DE RELIEF DIN EUROPA
Nr. Denumirea Altitudinea Modul de Alcatuire Tipuri de relief Alte caracteristici
Crt unitatii de relief maxima formare geologica
.
1 Alpi Vf. Cutarea si Sisturi cristaline - relieful glaciar cu -Are lungimea de 1200 km
ITALIA Mont Blanc incretirea si roci prezenţa gheţarilor actuali, - este format din culmi paralele
FRANTA 4807m scoartei in sedimentare- - iar în partea de est desfăşurate pe direcţia generală
GERMANIA orogeneza calcare relieful carstic dezvoltat pe vest-est între Marea Ligurică şi
AUSTRIA alpina calcare şi dolomite. Câmpia Panonică
ELVETIA - masivitatea
2 Carpaţi Masivul Tatra Cutarea si şisturi cristaline, -releif glaciar la peste – situaţi între bazinul Vienei şi
(vârful incretirea in roci vulcanice şi 2000m Valea Timokului, au un traseu
SLOVACIA Gherlakowka, orogeneza fliş -relief vulcanic sinuos şi sunt mai fragmentaţi
UCRAINA 2655 m) alpina -relief petrografic-carstic, decât Alpii, au multe depresiuni şi
ROMANIA Eruptii vulcanice specific etc. culoare de vale. Etc.
POLONIA in neogen
3 3404 m în Cutarea si Sisturile -relief glaciar la peste --se desfăşoară între Golful
Pirinei vârful Pic incretirea cristaline domina 2000m, de tip pirenean -cu Biscaya şi Marea Mediterană, au
d’Aneto scoartei in + roci creste glaciare, fara vai lungime de 400 km şi altitudini
FRANTA orogeneza sedimentare glaciare peste 3000 m.
SPANIA alpina Ghetari actuali -masivitatea remarcabilă în partea
ANDORRA centrală.
4 Apenini vârful Gran Cutarea si Sisturile –relief vulcanic, la nord de -un lanţ montan ce se desfăşoară
Saso, 2912 m incretirea cristaline domina Roma apar şi vulcani stinşi sub formă de culmi paralele în
scoartei in + roci vulcanice cu cratere şi lacuri lungul Peninsulei Italice.
ITALIA
orogeneza vulcanice: Bolsena, -culmi orientate N-S,-alunecari de
alpina Trasimeno teren , versanti abrupti, -
Eruptii In nord alunecari de teren fragmentati de vai, culoare,
vulcanice -relief glaciar depresiuni, vulcani activi Vezuviu
5 Caucaz vârful Elbrus, Cutarea si alcătuiţi din -gheţari actuali şi prezintă – se desfăşoară pe direcţie vest-
5642 m incretirea granite, roci un relief glaciar pleistocen est între Marea Neagră şi Marea
scoartei in vulcanice, calcare şi actual. Caspică <-fragmentati de pasuri si
RUSIA
şi conglomerate -relief vulcanic,carstic trecatori la inaltime

40
 orogeneza
alpina
6 Alpii Dinarici 2522m Cutarea si Sisturi cristaline, -relieful carstic – se desfăşoară pe direcţia nord-
CROATIA Vf. Durmitor incretirea flis vest sud-est sub forma unor şiruri
SERBIA scoartei in Domina calcarele paralele de culmi ale căror cute
BOSNIA H. orogeneza revărsate spre Marea Adriatică au
MUNTENEGRU
alpina dus la formarea ţărmului dalmatic
7 Balcani (Stara 2376 m în vârful Cutarea si Calcare, -relief petrografic – se desfăşoară pe direcţia
Planina) Botev. incretirea Flis generală vest-est sub forma a
BULGARIA scoartei in Domina rocile două culmi paralele despărţite de
orogeneza cristaline Valea Tundjei.
alpina
8 M.Pindului 2911 m în vârful Cutarea Domina rocile -relief carstic, ruiniform – situaţi în sudul Peninsulei
GRECIA
Olimp. incretirea cristaline Balcanice, orientaţi pe direcţia
scoartei in nord-sud
orogeneza
alpina
9 Munţii 2469 m Orogeneza Sisturi cristaline - are gheţari montani - orientaţi pe direcţia generală
caledonica si vechi, puternic actuali. nord-est sud-vest,
Scandinaviei alpina metamorfozate, -relief glaciar Formele de Spre ţărmul atlantic se termină
NORVEGIA gnaise şi granite. relief :platourile , hornurile, abrupt şi prezintă numeroase
SUEDIA circurile şi văile glaciare. fiorduri.
10 M,Caledonieni 1182m; s-au format pe Sisturi cristaline Relief carstic - sunt situaţi în Marea Britanie
-M.Grampiani 1343,Ben-Newis structuri si roci - puternic erodati si faliati
M Scoţiei de Sud 600-800 m; caledonice şi sedimentare
hercinice faliate
-M.Cambrieni 400-700 m;
şi modelate de
-Muntii Penini 893m,vf.Cros agenţii externi.
M.BRITANIE s Fell
11 1894 m (vârful Cutarea si Domina rocile Relieful glaciar se – este cel mai lung lanţ de munţi
Ural Narodnaia). incretirea cristaline desfăşoară sub formă de din Europa (peste 2000 km) situat
scoartei in culmi paralele şi cuprinde la limita dintre Europa şi Asia.
trei sectoare: sectorul Sunt orientaţi pe direcţia generală

41
 RUSIA orogeneza nordic cu piscuri, morene şi nord-sud, au altitudinea medie de
hercinica văi glaciare; sectorul central peste 600 m şi au înfăţişare de
cu relief carstic şi vulcanic deal,
12 Masivul 1886 m în vârful orogeneza Domina rocile -: relief vulcanic, carstic, -situati in vestul Frantei
Central Francez Mt. Doré hercinică cristaline tectonic cu grabene.
13 Meseta 3478 m orogeneza Domina rocile -relief glaciar -regiune formată din podişuri cu
Spaniolă Vf. Cerro de hercinică cristaline -culmi numite sierra altitudini de 600-1000 m,
Mulhacen +sedimentare -relief ruiniform renumitele mesetas, platouri
vălurite şi cordiliere (Munţii
Cantabrici, Cordiliera Iberică,
Sierra Morena şi Cordiliera
Betică Siera Nevada)
14 1429m formaţi în rocile cristaline -relief petrografic -M Vosgi si M Padurea Neagra au
Munţii Vosgi FRANTA 1723 m orogeneza gresii fost separaţi de grabenul Rinului.
Muntii JURA Cret de Neige hercinică, Au altitudini medii de circa 1400
FRANTA,GER,ELVETIA 1424m m şi sunt puternic erodaţi de
MPădurea Neagră GER agenţii externi;
15 Masivul Şistos 1142m orogeneza rocile cristaline Relief vulcanic - orientat pe direcţia est-vest, are
Renan hercinică, altitudini cuprinse între 600 şi
GERMANIA 800 m.
M RODOPI 2000 m Orogeneya
2900m hercinica si alpina
M RILA -BULGARIA
16 Podişul 1602m orogeneza rocile cristaline -prezintă relief tectonic bine -încadrat între Colinele Ceho-
hercinică dezvoltat. Morave, Munţii Metaliferi şi
Boemiei Munţii Sudeţi, are altitudini
CEHIA reduse

17 Podişul 1324m Orogeneza Roci sedimentare -relief glaciar - situat în partea de nord a tarii
caledonica - relief uşor ondulat - altitudini medii de 300-400 m,
Finlandei

42
P.BAVARIEI GERMANIA
P.ARDENI BELGIA,FRA
P.VALDAI RUSIA
P.KARST SLOVENIA
P.NORLAND SUEDIA
18 Câmpia min.-28m Cp. de Roci sedimentare - aliniamente de morene este intens modelată de gheţarii
max.300m subsidenta glaciare şi sandre. cuaternari, - Altitudinile 0-300
Nord- - relief fluvio-glaciar m,-in sectorul vestic, unde sunt
Europeană -relief eolian poldere( Olanda), câmpia este sub
nivelul mării,uscatul fiind
. menţinut prin îndiguiri,-
formaţiuni cuaternare glaciare,
GERMANIA fluvio-glaciare, fluviale, maritime
POLONIA şi eoliene.,-Este o câmpie
OLANDA vălurită, acoperită culoess
19 300m s-a format prin Sedimentare frecvenţa loessului şi a este cea mai mare câmpie din
Câmpia
-
colmatarea unui depozitelor loessoide pe România, se dezvoltă pe stânga
Română bazin lacustru, în toată întinderea câmpiei Dunării, de la Drobeta-Turnu
cuaternar.-cp. fapt care a dus la apariţia Severin până la Galaţi.
fluvio-lacustra crovurilor.
20 - Câmpia Zone joase sub -s-a format prin Sedimentare -relief fluvial -situată pe cursul mijlociu al
150 m colmatarea Mării Dunării, în Bazinul Panonic
Panonică. Panonice -Are un fundament faliat şi căzut
Zone mai inalte -cp. fluvio- în trepte, cu compartimente mai
UNGARIA 150-300m lacustra joase (sub 150 m), şi mai înalte
(între 150 şi 300 m) dominate de
masive cristaline şi munţi insulari
(Bakony 704 m, Vertes 480 m,).
Câmpia prezintă mai multe
diviziuni: Câmpia Tisei, Câmpia
Dunării de Mijloc (a Cumaniei),
Câmpia Bratislavei etc.

43
21 Zone mai joase a apărut prin Sedimentare -relief fluvio-marin - situată în nordul Italiei, între
Câmpia sub 150 m colmatarea unui fost Munţii Alpi în nord, Munţii
Padului Langa munte
golf marin cu
depozite aduse de Apenini la sud, Marea Adriatică
ITALIA 300-500 râuri din Munţii şi Munţii Dinarici la est.
Alpi şi Apenini.
22 Câmpia 28 m în Câmpia Formata pe Sedimentare -nordul acestei câmpii -este cea mai mare câmpie din
Caspică, 343 m structura veche relieful este dominat de Europa, 4 mil. km2 şi este a doua
Europei de în Podişul de podis formele rezultate din câmpie din lume ca suprafaţă
Est Valdai şi 463 m procesul de acumulare - - Câmpia apare ca o asociere de
în Colinele glaciară care se câmpii joase, coline şi podişuri
(Câmpia Timan. întrepătrund cu cele fluvio- vechi,- tectonic se suprapune
Rusă. ) glaciare. peste Placa Est Europeană, având
un fundament precambrian larg
boltit şi modelat de calota
RUSIA glaciară în jumătatea nordică.
23 - Câmpia
este o câmpie de Sedimentare În partea de sud a câmpiei, -Această câmpie este parazitată
şelf formată, prin în sectorul dintre fluviile de cea mai mare deltă din Europa
Precaspică colmatarea cu Volga şi Ural, apar şi forme (Delta Volgăi
sedimente marine de relief eolian (dune de
si aportul
RUSIA nisip).
aluviunilor aduse
de apele
curgătoare care se
varsă în Marea
Caspică (Volga, .).
ALTE CAMPII > C SILEZIEI-Polonia, C ANADALUZIEI,C ARAGONULUI-SPANIA,C ACVITANIEI-FRANTA, C MARII NEGRE

44