CARUL CU FLORI
de TEODORA DUMITRU
De-aș avea un car cu flori
Aș ieși cu el în zori,
Undeva la drumul mare
Și aș da la fiecare
Câte un buchet frumos.
Să-l primească bucuros!
Să-i fac ziua luminoasă
Și-n piept inima voioasă!
Omului cu suflet bun
I-aș așterne și pe drum
Un mănunchi de floricele
Să calce cu drag pe ele.
Să se bucure de viață
Luminându-se la față.
Să-i fie ziua ușoară
Cum e fulgul care zboară!
Omului cu suflet rău ,
I-aș da flori din carul meu
Chiar, buchetul cel mai mare,
Să aibă parte de soare
Pe cărarea vieții lui.
Rău NU facă nimănui!
Și aș picura pe ele
Strălucire de la stele
Să îi lumineze fața,
Cu alți ochi să vadă viața!
Copilașilor în zori
Le-aș da câte-un braț de flori.
Mi-aș goli carul cu ei,
Dar mai trec și bătrânei.
Lor le-aș da câte o floare
Aleasă cu grijă mare
Și-un noian de gânduri bune.
Să-i încânte, să-i aline!
Cum nu am atâtea flori
Aș ieși-n a zilei zori,
Tot așa la drumul mare
Și-aș ruga pe fiecare ....
Cu o vorbă dulce, bună,
Să schimbăm lumea-mpreună!
Să lăsăm răul deoparte
Doar de bine s-avem parte.
În țara cu oameni buni
Dumnezeu face minuni!”