Sunteți pe pagina 1din 9

CÂNTEC Pace şi zile senine,

de George Coşbuc Să mă poţi creşte pe mine.


PENTRU MAMA
A venit un lup din crâng
Şi-alerga prin sat să fure De dragul tău pământul
Şi să ducă în pădure De ghiocei e plin.
Pe copiii care plâng. Şi vin cocori din zare
Şi cerul e senin.
Şi-a venit la noi la poartă
Şi-am ieşit eu c-o nuia: Învaţă-mă ce-i bine,
"Hai la maica să te joace"- Fereşte-mă de rău,
- "Lup flămând cu trei cojoace, Iar eu voi creşte vrednic
Eu chemam pe lup încoace, Şi bun, de dragul tău.
El fugea-ncotro vedea.

Ieri, pe drum un om sărac OCHII MAMEI


Întreba pe la vecine:
"-Poartă-se copiii bine? Sus pe cer sunt multe stele,
Dacă nu, să-i vâr în sac!" Pe pământ sunt floricele,
Dar nici una dintre ele
Şi-a venit la noi la poartă Nu-s ca ochii mamei mele!
Şi-am ieşit eu şi i-am spus:
-"Puiul meu e bun şi tace,
Nu ţi-l dau şi du-te-n pace! MĂMICA MEA
Eşti sărac dar n-am ce-ţi face!
Du-te, du-te!" Şi s-a dus. De câte ori sunt trist, ea vine
Cu mâinile de catifea
Şi-a venit un negustor Şi prin cuvinte calde, line
Plin de bani, cu vâlfă mare, S-apropie de fruntea mea.
Cumpăra copii pe care
Nu-i iubeşte mama lor. Îmi spune cântece şi glume
Şi inima deodată-mi creşte,
Şi-a venit la noi la poartă Căci toată negura din lume
Şi-am ieşit şi l-am certat: Dispare când zâmbeşte.
-"N-ai nici tu, nici împăratul
Bani să-mi cumpere băiatul! Îmi povesteşte o-ntâmplare
Pleacă-n sat că-i mare satul, Sau poate o poveste veche.
Pleacă, pleacă!" Şi-a plecat. Asemănare mama n-are,
Căci mama e fără pereche.

MAMĂ DRAGĂ Atunci când vine primăvara,


Cu visul şi candoarea ei,
Mamă dragă, ce-aş putea Eu voi culege pentru mama
Să-ţi urez de ziua ta? Din iarbă, primii ghiocei.
Bucurie, sănătate,
Mult noroc şi spor în toate,
MĂMICA MEA Te iubesc, măicuţa mea,
Aşa cum eşti.
De ziua ta mămico,
Eu m-aş urca în cer, Aş vrea să-i dau o floare,
Să iau o stea, Să semene cu ea,
Să ţi-o dau cadou Dar nici-o floare-n lume
De ziua ta. Nu e ca mama mea.

Dar, acele stele ar apune,


Aşa că m-aş transforma DE ZIUA TA
Într-o floare de nu mă uita,
Dar şi ea s-ar ofili. De ziua ta
Eu îţi ofer un buchet.
Aşa că nu te supăra, De ziua ta,
Eu îţi dau un pupic Pentru că dragostea
Din partea mea, Nu are limită
Care va rămâne veşnic În inima mea.
In inima ta!
Orice aş zice,
Orice aş face,
MAMEI Ori de câte ori te-aş supăra,
Eu tot te iubesc,
Pentru ziua ta mămico, Măicuţa mea.
Ţi-am cules un ghiocel.
Cât de mic îl vezi, cuprinde Acum, 8 Martie a venit
Toată primăvara-n el. Şi-n dar, de ziua ta,
Îţi ofer toată dragostea
Dar ca dragostea s-o simţi, Din inima mea.
Cum în inimioară-mi creşte, LA MULŢI ANI, măicuţa mea!
Lângă ghiocel, te rog,
Un sărut acum primeşte.
DE ZIUA MAMEI

DE ZIUA MAMEI Azi e ziua ta, mămico!


Ce să-ţi iau eu că sunt mică?
E ziua mamei mele Din mânuţa mea, o floare,
Şi totu-i plin de flori, Pe obraz, o sărutare!
Îi simt aici prezenţa
Ca de atâtea ori.
DE ZIUA MAMEI
Suavă ca un ghiocel,
Obrajii de lalea, Mamă buna ce-aş putea
Parfumul ei de trandafir, Să-ţi ofer de ziua ta?
Aşa e mama mea. Bucurie, sănătate,
Mult noroc şi spor în toate.
Te iubesc, măicuţa mea,
Pentru tot ce-mi dăruieşti.
DE ZIUA MAMEI Mamă dragă, eşti un înger
Coborât din cer.
Stele sunt pe cer o mie, Tu pe mine m-ai născut
Printre ele una, Eşti îngeraşul meu.
Stele cât de multe fie,
MAMA e doar una! Pentru tine, dragă mamă,
MAMA MEA Aş rupe luna din cer,
Iar din stele îţi voi face
Mamă, azi e zi de sărbătoare, Brăţări, coliere şi cercei.
A dulcelui tău nume!
Ce-aş putea să-ţi dau eu oare
Pentru aceasta sărbătoare? BUCHETUL

Iată, mamă dragă, Am un buchet,


Un sărut şi-o floare, Dar nu e complet.
Ce cuprind O floare lipseşte,
Dragostea mea toată! MAMA se numeşte.

MAMA MEA FIECARE PUI

Mama mea mult mă iubeşte, Fiecare pui


Ea mereu mă ocroteşte. Are mama lui.
De Isus ea mă-nvaţă Şi eu tot aşa
Şi îmi dă bună povaţă. Am mămica mea.

Ochii ei sunt un tezaur, Am o păpuşică,


Părul ei e de aur, Uite-aşa de mică
Eşti frumoasă aşa cum eşti Şi-o-grijesc mereu,
Şi pe mine mă iubeşti. Că-i sunt mamă eu.

MAMA MEA E ZIUA TA


De E. Dragoş
Mama mea e mamă bună,
Mă învaţă să ştiu de toate, E ziua ta, măicuţă.
O iubesc nespus de mult, Te-aşteaptă flori pe masă
"Mama" e cuvântul sfânt! Şi-un dar micuţ te-aşteaptă,
Când vei veni acasă.

MAMĂ DRAGĂ Am să-ţi sărut obrajii,


La piept când mă vei ine
Mama dragă, te iubesc Şi mâinile ce nu au
Şi cu drag eu te-ngrijesc. Odihnă pentru mine.
Lângă tine aş vrea să fiu eu
La bine şi la greu. E ZIUA TA
De E. Dragoş
E ziua ta,
Măicuţa mea cea bună! Sub fereastra casei mele
Dac-aş putea, Vin şi trec atâţia paşi,
Ţi-aş prinde în cunună Dar eu ştiu când trece mama,
Toţi trandafirii zărilor uşori Mersul ei e mai gingaş.
Şi cântecele ca pe nişte flori. Când îi sună glasul dulce,
Şi razele de soare şi de lună, Eu un cântec îl socot.
Pe toate ţi le-aş prinde în cunună. Când mă strânge-n braţe mama,
Dar până cresc, nu pot, Eu mă fac micuţ de tot.
Oricât aş vrea, decât
Să te sărut, Cerul e senin de parcă-i
Măicuţa mea! Floare de nu mă uita,
Primăvara-i mai frumoasă
Când zâmbeşte mama mea.
E ZIUA TA

E ziua ta, măicuţă, DE ZIUA MAMEI


Te aşteaptă flori pe masă
Şi-un dar micuţ te-aşteaptă Toată grupa mijlocie
Când ai să vii acasă. Freamătă de bucurie.
De vreo lună şi mai bine,
Am să-ţi sărut obrajii, Toţi se-ntrec culori să-mbine.
La piept când mă vei ţine
Şi mâinile ce n-au Desenează fiecare:
Odihnă pentru mine. Păsări, fluturi, case-n soare,
O grădină, o cărare,
Un vapor plutind pe mare.
MAMEI
De E. Dragoş Pregătim din toate cele,
Fel de fel de floricele,
De dragul tău, pământul Pălării şi maşinuţe,
De ghiocei e plin Case, garduri şi căsuţe.
Şi vin cocori din zare
Şi cerul e senin. Iar când ziua mamei vine,
Va fi mare sărbătoare!
Şi-ntâiul fir de iarbă Noi, cu frunţile senine,
A răsărit în prag Vom cânta, vom recita
Şi-nmugureşte pomul, Şi frumos noi vom dansa,
Să-ţi fie ţie drag. Fericiţi că fiecare
Daruri pentru mama are
Învaţă-mă ce-i bine, Şi frumoase şi curate,
Fereşte-mă de rău, Cu aceste mâini lucrate.
Iar eu voi creşte vrednic
Şi bun, de dragul tău.
DE ZIUA MAMEI
De E. Farago
PRIMĂVARA
Eu nu sunt destul de mare Dar vezi, măicuţă scumpă,
Ca să pot să-nvăţ măcar, Eu sunt atât de mic,
De pe carte, o urare Pământul este mare
Şi nu sunt destul de mare Şi nu pot să-l ridic.
Ca să-ţi dau un dar.
Dar din întreg pământul,
Dar îţi dau o sărutare Cât ochii îl cuprind,
Ici, pe obrăjor O floare am cules,
Şi pe mâna asta care Cu drag eu ţi-o întind.
Mă-ngrijeşte-n fiecare
Zi, cu atâta dor! MAMA

M-a crescut mama în poală


DAR PENTRU MAMA De la leagăn pân’ la şcoală.
Zile-ntregi şi nopţi de-a rândul
Mamă, azi de ziua ta,
Multe daruri eu ţi-aş da. Mi-a vegheat somnul şi
Dar sunt mic gândul.
Şi n-am nimic,
M-a-nvăţat să gânguresc,
Doar un cântec pe o strună Să zic mama, să zâmbesc.
Ţi-am compus măicuţă bună. M-a-nvăţat apoi prin casă,
Şi aş vrea să ştii Primii paşi până la masă.
Că struna-i inima mea.
M-a-nvăţat să nu m-alint,
M-a învăţat să nu mint,
MAMA Să nu ştiu ce este frica,
De Grigore Vieru Toate m-a-nvăţat mămica.

Floricică, dulce poamă, Mamă bună, mamă dragă,


Toată lumea are mamă. Te-oi iubi o viaţă-ntreagă
Melcul, iedul, ursulică, Pentru tot ce ai făcut,
Puiul cel de rândunică. Pentru că tu m-ai crescut!

Fuge noaptea şi dispare,


La tot puiul bine-i pare MAMA
Că din nou e dimineaţă
Şi-şi vede mama la faţă. Mama mă găteşte,
Îmi pune fundiţă,
Cu mine porneşte
DE ZIUA MAMEI Către grădiniţă.
Şi m-aşteaptă-n prag,
Sunt mic, măicuţă dragă, Mereu zâmbitoare,
Dar tare te iubesc, Privindu-mă cu drag
Încât întreg pământul Ca pe mândrul soare.
Aş vrea să-ţi dăruiesc.
MAMA Frumos e tot în astă lume,
Frumos, frumos cu-n singur
De la primul pas al tău nume.
Te păzeşte de ce-i rău.
Te iubeşte si te ceartă, Dar orice-am spune, c-un cuvânt,
Te învaţă şi te iartă! Nu-i mai frumos pe-acest pământ
Decât şoptind frumos aşa:
Măicuţa mea, măicuţa mea.
MAMEI STEAUA FERMECATĂ

Stele, stele, stele, MAMA


Vă văd prin ochii mamei mele.
Împletiţi din raza voastră Nu-i copil în lumea-ntreagă
Cea mai frumoasă rază albastră. Care astfel să nu spună:
”Mama mea e cea mai bună,
O stea albastră, aurie, Mama mea e cea mai dragă!”
Dar fermecată ea să fie,
Pe care voi să mi-o daţi mie. Spun la fel iedul, mierliţa,
Orice pui ce vieţuieşte
Iar luna care mă priveşte, Şi cu-atât mai mult fireşte,
Probabil că mă pizmuieşte, Spun băiatul şi fetiţa.
Că-n loc să o doresc pe ea,
Doresc o fermecată stea Spun şi eu măicuţei mele
Ca dar pentru măicuţa mea. Si voi spune totdeauna:
”Mamă, tu eşti numai una,
Cum sunt soarele şi luna!”
MAMEI
De E. Dragoş
SCRISOARE CĂTRE MAMA
Mamă, eşti pe lume
Tot ce-i mai frumos. Vezi, mămica mea cea bună,
Ochii tăi sunt limpezi, Tare multe-aş vrea să-ţi scriu,
Glasul ţi-e duios. Dar sunt mică şi nu ştiu.
Pentru mine, blândul soare,
Dragostea ta mare Iţi trimite o scrisoare.
Mie-mi este scut.
Mamă, ia-mă-n braţe, Căci pe foaia din caiet
Vreau să te sărut! Uite, a coborât încet
Un miez galben şi fierbinte.
Ştiu să desenez cuminte,
DRAGOSTE DE MAMĂ Fără să mă iscălesc,
Soare-nseamnă: „te iubesc”.
Frumoase-s florile-n câmpii,
Frumoase-s stelele-aurii,
Frumos e soarele-n asfinţit, FLOARE PENTRU MAMA
Frumoasă-i bogăţia toată,
Frumoasă-i piatra nestemată, Alb cu roşu fac o floare,
Cea mai mândră dintre flori. Orice mamă e anume,
Azi o prind la pieptul mamei, Cea mai scumpă de pe lume!
Mândra floare-un mărţişor.

Fii mămico sănătoasă, DE DRAGUL TĂU


Că frumoasă eşti mereu.
Lângă inima ta bună, De dragul tău bunica
Poartă mărţişorul meu. O clipă-n loc n-ar sta
Şi toată ziulica
Veghează viaţa ta.
MAMA
Când zburzi şi râzi în soare
Dumnezeu a creat o mamă Şi-o clipă astâmpăr n-ai,
minunată, O, câtă teamă are
O mamă care nu îmbătrâneşte Şi câte griji îi dai!
niciodată;
I-a făcut zâmbetul din raze de Când vine să te culce –
soare, (De joacă-ai ostenit),
Şi i-a modelat inima din aur pur; Ea te adoarme dulce
În ochii ei a pus stele C-un basm abia şoptit.
strălucitoare,
Iar în obraji trandafiri roşii;
Dumnezeu a creat o mamă MÂINILE BUNICUŢEI
minunată,
Şi mi-a dat această minune mie! Bunicuţa, hărnicuţa,
Are mâinile-ncreţite,
Dar cât ţine săptămâna,
CEA MAI SCUMPĂ DE PE LUME Nu le vezi că-s obosite!
de Nichita Stănescu
Ba prind nasturi la hăinuţă,
Spune-mi care mamă-anume Ba te miri ce mai adună
Cea mai scumpă e pe lume? Şi tot ele ne frământă
Covrigei şi pâine bună!
Puii toţi au zis de pasări,
Zarzării au zis de zarzări,
Peştişorii, de peştoaică, BUNICA
Ursuleţii, de ursoaică,
Şerpişorii, de şerpoaică, Bunico-n ochii tăi senini,
Tigrişorii, de tigroaică. De unde ard adânci lumini?

Mânjii toţi au zis de iepe, Şi părul tău de ce-i aşa


Firul cepii-a zis de cepe, Curat ca fulgii albi de nea?
Nucii toţi au zis de nucă,
Cucii toţi au zis de cucă, De ce când umbli te apleci
Toţi pisoii, de pisică, Să vezi cum calci, pe unde treci?
Iară eu, de-a mea mămică.
Bunico dragă, cât aş vrea
Să fii tu nepoţica mea!
Să-ţi spun poveşti, să-ţi dau
mâncare,
Să-ţi spun cât te iubesc de tare!

EDUCATOAREA

Draga mea educatoare,


Parcă-i sora mea cea mare.
Ştie jocurile toate!
Mâinile ei fermecate
Urcă turnuri şi palate.
Cine ştie-o poezie?

Ia lipici şi ia hârtie,
Gata altă jucărie!
Chiar şi foarfecele mare,
Are-n mâna ei răbdare,
Ea e ziua mea cu soare.

S-ar putea să vă placă și