PREZENTARE GENERALA [; | EDITIA iN LIMBA ROMANA 2003 t J Raven, J C Raven si J H Court 0 : i n ul n i q L a = Romanian Psychological Testing oe ServicesnH ee ir Seay eed teed. 3 . £vant inainte ’ Am fost solicitafi sa scriem aces: cuvant introductiv, pe de o parte pentru c& acest Marva/ “4 mult de celelalte mantale si pe de alt parte pentru ca cititorii s8-si formeze expectanie 2 inainte de a-| citi. Dincolo de aceste aspecte, am ajuns la concluzia cd este necesay ca nualele s& fie in asa fel scrise, “neat sd fie eccesibile cat mai muttor cititori care ,utilizeaza’ iele in contexte si scopuri variate. Printre cei care citesc aceste tanuale si care utiizeazA aceste teste sunt multe perscane “e au participat la cursuri de psinclogie - ce exemplu psinologi gi profesori - acestia au ranostinte despre abilitatile pe care le m&suram, despre potentialul si limitele acestor instrumerte masurare. Trebuie s& tinem con: de faptul c& aceste teste sunt utlizate si de manageri, 2rofesori gi parinfl, categorii implicate in evaluaree, plasarea si dezvoltarea talentelor. Acasto soane Nu sunt familiarizate cu corceptele discutate, ele au revole de informatii suplimentare, Jeraliate. Este gresit s4 credem ca cei care au cunostnte de psihologie, nu ar putea beneticia de azele informatii care prezinta potentialul si limitele acestor teste. In general cursurile de psihologie nu ofera decat informatii sumare despre abilitatile reproductiva si eductiva, pe care se bazeaza testele Matrioi Progresive Raven si Scalele de Vocabular. De asemenea, este prezentaté sumer si procedura de scalare (m&surare) ucilizata in dezvoltarea unui test, la fel si modalitatea de interpretare a scorurilor. in practicd ne confruntém cu doua probleme mejore. Atat teoria care sta la baza testelor cat si interpretarile realizate pe baza catelor, s-as scrimbat in contextul noilor informatii. Este important ca utlizatori acestor teste #4 gtie c& date 2a - declinal ,abiliti de rationament” cupa varsia de 20 de ani, au fost intimate de stuaii care utilizau aceste teste. De asemenea studi le care vizau verificarea teoriei pe baza cdireia s-au construit testele Matric’ Progresive Raven si Scaele de Vocabular, continua s& sust na aceasté tectie. in mod similar s-a modificat cadru: si egislativ in care se desfasoara act vitatea psiolocilor din domeniul educe clinic, iar aceasta are impact asupra utiizarii testelor. Nici unul din psihologii din domeniul educatioral, clinic si oouss abordarea traditionala, ei utiizeaza niormatji din ete domeni re. pshologie judiciara. Din acest motiv, materialul de fat& doreste s4 raspu: Manualul are un asemenea forrrat si din alte ocrsiderente: utlizatori nu sunt numai persoane care realizeeza selectie orientare, plasare si dezvoltare organizaticraié diagnostic in domeniul educational gi clinic, ci gi cercetatori. Acestia nu sunt specializat cu rezesitate in domeniul psihologiei cognitive sau @. psihomerriei. O alt& categorie mult rai urneroasé fi include pe cei care lucreaza in domenita public, pe polticieni si membri ai diferreiar conitete, care in urma studiilor realizate iau decizii cu privire le implementarea diferitelor pclitci soziale in domeniul educational, al protectiei copilului si a s&n&tati, in cel vocational gi oc. inational. Aceste ultime categorii, trebuie sd fie bine informate asupra studiilor realizate in ultimii ani — studii legate de natura abilitatilor evaluate si de influentele mediului asupra dezvo térii acestora. Manualul poate fi utilizat si de c&tre cei care predau psihologie sau psihodiagnostis in ‘Ati, oferindu-le sansa de a fi la curent cu noile date. De asemenea, studentii pot gasi “n el tii care s& le permita utilizarea eficient& a teste.or. Lista celor care utilizeaza testele incd nu s-a terminet, o mare parte dintre acestia opteaz’ pentru un test sau altul pe baza_perspestivel pe care ie-o ofer& cel care scriu articole de sinte rmanuale de psihodiagnostic, dar aceste materiale n4 prezint intotdeauna o imagine come! gi corecta. De exemplu in multe din aceste materiale se manifesta o preocupare foarte intensa f sional, cour: iiitc ‘CUVANT INAINTE. a de mé:imea egantionuiui pe care s-a realizet etonul gi mai putin fata de recrezentativitatea acestuia. Din acest motiv am considerat necesara prezentarea unor studi care corespund acestor criteri Daté fiind diversitatea cititorilor, manualul incl.de mult mai multe informatii comparativ cu alte manuae de acest tip. Experienta noastrS, dar si cea a allore a ardtat c& nu este recomandata includerea in manual numai a informatilor ,nezesere utiizatcrilor” gi publicarea separaté a ,altor informati’. Cu alte cuvinte toate informatiile prezentate in manual au ur anumit scop, sperm c& le veti considera utile si interesante, J mc =a a) a 4. eee Hered eee Heer eed ned Prezentarea generala a Sectiunilor Manualului testelor Rave si a modului de utilizare Pentru @ permite actualizarea informatiei, manualul Raven este publicat sub fer Sectiuni, puse la dispozitia util zatorilor atét separat, cét $ in colectie. Seofiunile vor fi aless ~ functie de testele care vor fi utlzate. Pentru facil tarea alegeri testelor, dar sia sectiurilor pregatit un pliant care permite ‘recerea rapida ir revista 2 intregului material. Acesta est separat astiel incat cititorii s& jl noat& avea la indemana in orice “noment, fra s& fie nevoifi sé rasfoiasc’d manuslul. Forme actualizate ale acestui pliant va stau la dispozitie in mod gratuit si! puteti solicita furnizorului dvs. Utiizatorii care au opiat numai pentu testele Matrici, nu si pentru Scalele de Vocabuiar, vor gsi informatille necesere in Sectiunile: Prezentare Generalé, Sectiunea 2 (CPM), Seciiunea S (SPM) si/sau in Sectiunea 4 (APM). Utiizatoril care au optat pentru Scalele de Vocabuler Mill Hill sau Crichton vor casi informatiile necesare in Sectiunea 5 si/sau Sectiunea 6. Sectiunile manualului prezint& th prima perte rezultatele studilor de etalonars a testelor. precum si pe cole de fidelitate si veliditate, ier apoi informati specitice ciferitelor forme ale testelor. Partea a Ill-a (Cercetarea) cuprinde Sectitnea 7 plus céleve Cercet&ri Suplimentare. Contin tul acestora, ca de altfel intregul menual, sunt in continua schimbare. Oricum, editia din anul 1995 a Seotiunii 7 prezint& summer rezuitatele tuturcr stucillor de evalonere, validitate si fidelitate care au putut fi gsite pana la finele anului 1995, precum si referinte pentru citatele date ir toate sectiun le. Suplimentul de Cercetare Nr. * prozinta in detaliu standardizarea testului Matric! Progrosive Standard gi a Scalelor de Yooab lar Mill Hil! din anul 1972 din trlanda si din arul 1879 in Marea Britenie. Suplimentul de Cercetare Nr. 3 prezinté in detaliu rorrrele intemation.e § americane. precum si o trecere 71 revisté a cercetarilor privind utilizarea testelor ecr2° (7 evaluaree neuropsihologica. Suplimentul de Cercetare Nr. 4 prezinté normele ~ ! americane suplimentare pentru copii de varsté goolara, precum si sudiie > de validitate corespunzStoare acestora. Este disponibil de asemenea un ircex care ii intereseaz. Exist& si un Ghid Ooupariena pentru Scalele die Vooaouiar ii Hii. Fi cocupational, acest ghid oferé -n material ratios care permite injeeserea Ut» testelor in acest domeniu. Acesia nu include ins 2azele teoretice ele testelor, studille si fidelitate si ncrmele de utilizare pentru cierite ocupatii. I) curéd va vor pune ta cispoziti nou Ghid (similar celui ce tata) destinat Matricilor Progresive Standard. A include referinte exhaustive in leg&turé cu imensul volum de oercetéri referitoare testole RPM si MHV ar fi fost un lucru prea greu de realizat in acast manual, asa incat referint publicate fn Parea a Ill-a au fost limitate le mentionarea surselo care apar in una din sectiunile manuaiului. in acelasi sens s-a realizat un suplirrent cu Bibliogra‘ia Cercetatorilor. Acesta incl.de scurte rezumate ale tuturor studiilor cunoscute care faceat. refeti“e intr-un mod mai melt sau ma putin semnificativ la testele RPM sau MHV. Aceste rezumate se afl intr-o baz’ de date tiparit periodic si distribuité in format electronic. B’bliografia se poate obtine (contra cost) de la Cather ne Raven. Este evident taptul c @ nevoie de o munca urlagé penru studiile de etalonere, pe actualizarea cercetarilor gi a manualului. Din pacate, 14° acest ILcru, utilizatorii nu ar putea fc c: eficient testele, iar clientii - adic publicut la-g - nu ar benefisia ce un serviciu corect si elic. In ci acest gen de munca se finanteaza in mare parte din veniturle provenite din vanzairi. Tooma aceea testele trebuie vardute a un pret mult mai mare celui de realizare a lor. Acesta un motiv in plus pentru acai ut!'zatori care au rez sta tentatiei de a fotocopia testele, baPREZENTAREA GENERALA & SECTIUVILGR MANLALILUITESTELOR RAVEN $1 A MODULUI DE L7 -> incearca sa isi convinga si colegii sau studenti' s& procedeze la fel. Apol, ar fi anumita presiune exercitata asupra acelor ecitori de teste care nu investesc suficient in publicarea lor adecvata. Acest ultim aspect ar putea pérea minor, dar ¢ trecere in revista a datelor disponitile pentru cele mai utilizate 25 de teste din Gernania arat& (conform ,, Zeitschrift fur Differentielle und Diagnosiische Psychologie, aprilie,1997) c& editorit celor mai multe dintre ele nu si-au onorat cu seriozitate obligatiile ce le reveneau. Sectiunile 2 si 6 ale acestui manua inca mai contin o parte din normele initiale elaborate in Marea Britanie de J.C. Raver impreund cu colegii sai. Manualul include insa si date mai recente din: Marea Britanie, Australia, Brazillia, Canada, China, Slovacia, Germania, Hong Kong, Japoni> Peru, Spania, Elvetia si Statele Unite ale Americii. in completare, multi alfi cercetatori au propus norme peniru diferite varste, etnii si grupuri ocupationale distincte. Editia din 1995 a Sectiuni 7, ofera cateva detalii in legatura cu marimea gi structura esantioanelo”, utilizate in toate studille care au fost citace, in aga fel incat utilizetorii s4 poata aprecia in ce mAsura acestea le vor fi utile. Autorii actualei editii ocntinLaé s& cezvolte testele Raven gi s& actualizeze prezentul manual. Invitém tot! psihologii sau cercetdtcrii sa ni se alature, trimitandu-ne: (1) comunicari ale unor luc-ari finalizate, de preferat cu rezumate; (2) aspecte ale unor lucrari ir derulare, pentru a-i pune in legétura cu alti cercetatori interesafi de aceleasi probleme: (3) materiale nepublicate care pct fi utile atat pentru etalonare, c&t si pentru comparatii, si (4) detalierea unor cercetari ulterioare pe care le considera necesare. vi He oH eo ead coPrezentarea generala a formelor testelor si a denumirii acestora Tipul testelor, relatia dintre acestea, modul in care treouie utilzate si rezultatele care pot j obtinute au fost mult timp o sursa de confuzie, la fe si Sectiunile Manualului testelor. Terminologia Testele Matrici Progresive Faven si scalele de Vocabular sunt utiizate de mai mult de 60 ce ani, in acest interval ele au fost continuu revizuite ‘Testul initial Matrici Progresive Standard a fost publicat pentru prima dat in 1938, iar in 1947 @ fost urmat de testul Macrici Progresive Color. Aceasta noua forma permite o mai buna evaluare a copillor, a varstnicilor gi a persoanelor cu handicap intelectual. Pentru evaluarea uni nivel ridicat al abilitti, 2 fost construit testu! Matrici Progresive Avansato, acosta a fos" publicat pentru prima data in 1941, iar dir 1947 utilizarea lui a fost imitata. Aceste progrese in dezvoltarea testeior nu sunt percepute de oétre utlizatori, acestia lucreazé in general numai cu o anum-a forma a testelor. Termenul ,Matrici Progresive" este utiizat pertru a ne referi la oricare din acesce teste {2rd a face o distinctie intre ele. Fiecare dintre forme a fost revizuité de sateva ori. Astfel, testul Matric? Progresive Avansate a fost revizuit si scurtat de la 48 de itemi la 36, in ant! 1982; au fost construite forme paralele pentru tesiele Matrici Progresive Standard si Matrici Progresive Color, dupa care tn anul “998 s-a construit © noua forma a testului Matrici Pragresive Standard, aceasta include itemi mai_ cific (Matrici Progresive Standard Plus, Aceste revizuiri succesive 2ot ingreura identificarea testelor, mai ales dacd ale: criteriu data la care acestez au fest elaborare (,PLA 1938" sau ,PM 47°), De exemplu ,F' poate referi atét la testul inifia Matrici P-ogresive Color, cat gi la testul Matric! > Avansaie. In mod similar, ,PM 5€” se poate -eferi la revizuirea formei Standard cin la cea a formei Color. Pentru a fi evitate asemenez confuzil a fost popus’ o cenumire dintre acestea. Atunci cand 7u este necesar sa realizzim difererta in referim numai la familia de teste ca la un in:reg, vom utiliza denumiree * (cau RPM). in cazul formelor Color vom spune Matrici Progresive Color (sau Clasic CPM - CPM-C) Forma Intuitivd va fi abreviaté cu CPM (Forma Intuitiva), iar forma paralela din anul 1998, Matrsi Progresive Color (forma Paralelé, sau CPM-P. Pentru a ne referi la testele standard se va stliza denumirea Matrici Progresive Standard (sau Clasic SPM ~ SPM-C), iar la forma parelela din anul 1998 Matrici Progresive Standard (forma Paraielé) sau SPM-P, in cazul fo-mei cut o putere discriminativl imbunat&fitS Matrici Progresive Standard Plus (sau SPM+). ‘In cazul formei avansate vo7n spune Mairici Progresive Avansate (sau APM). Serile | sill ae testului Matrici Progresive Avansate vor fi abreviate APM | si APM Il. Numeroasele forme ale Scale/ de Vocabular Mill Hill pot crea con‘uzii similare. Sunt nova forme ale Testelor de Vocabular Raven, fiecare dirtre acestea a fost revizuita de mai multe ori, iar noua versiune SUA a fost recent “mbunatayta Prima forma @ acestui test avea 88 de itemi cu Intrebari deschise, ea se numeste Scala = Vocabular Mill Hill cu Definitii sa cu Réspunsuri Deschise (MHV), Aceasta a constituit punctul pornire pentru construirea altor forme. Jum&:ate din itemil figcrui test sunt cu rspunsuri la al viiPREZENTAREA GENERALA A FORMELOR TESTELOR $I A DENUMIAll ACESTO>A re, jar cealalté jumatate cu rspunsuri deschise. Testul are formele Juror si Senior, avem in aces: format patru teste: Forma | Junior, Forma Il Junior, Forma | Senicr, Forma I Senior. Forma testului poate fi identificat’ tn functie de anut in care a fost editat si de versiunea din SUA sau Marea Brilanie. Toate formele testelor care au r&spunsuri la alegere au fost produse pentru piate americana Forma Scurié a MV a fost canstruité prin selectarea ite-nilor (a fost ales tot al cincelea item) din forma cu Definiti, Persoanele testate au sarcira de a formula 0 propozifie cu cuvantul dat si de acl defini. Acest test apare in marual sub denumirea ,Forma Scurta” si a fost construit pentru a ‘avilita studiul disfunetillor verbale. Scala de Vocabular Crichton (CVS) a fost constiuita pentru ¢ fi ulilizaté impreund cu testu! CPM. Relatia scalei CVS cu scala MHV, este similara relaciei dintre CPM si SPM. Astiel, in constiuirea scalai CVS, au fost cmise cele mai dificile cuvinte dn scala MEV si s-a adaugat un set de cuvinte mai usoare. Ca ¢i elemente de identiticare putem uriiza anul editiei gi forma, realizaté in SUA sau in Marea Britanie. Foile de raspuns Formele paraleto ale testelor Matrici Progresive Color si Stanaarc (CPM-> si SPlV-P), au fos reaiizate pentru a fi ufiizate in situatille in cere persoana evaluat sunoaste raspunsurile corecte. in cazul acestor teste, pozitia raspunsurilor cozecte intre posivilitatila de raspuns a fost modificata. in consecinta, cheia de cotare a testelor CPM Clasic si SPM Clasic nu poate fi utilizat3 in acest caz. De asemenea este necesara o alta cheie de cotare pentru forma SPM Plus, forma construita pentru a reface puterea de discrim.nare a testului in segmentul populational cu performante foarte bune. Deoarece foaia de résauns uilizat’ “n Marea Britanie, Germania, dar gi in alte state ofera posibilitatea de a cota rapid rezu tatul, este important s& ne asiguram of ut foaia de rspuns corespunzitoare testului apiicat. In cazul utilizarii testelor de vocabular se va alege varanta potrivi:A din posibilitatile deja enumerate: cea cu Definifii (RAspunsuri Deschise), Forma | Junior, Forma Il Junior, Forma | Senior, Forma ll Senior, Forma cu Raspunsuri la Alegere si Forma Scurta. Scala de Vocabular Crichton are o singura forms, vil coo moaon oc Cuprins Sectiunea 1: Prezentare generala (Editia1998 din limba engleza) vii vil viii ©eertt~9OnROw “ "1 12 13 15 17 17 18 21 Cuvant inainte Prezentarea general a Sectiunilor Manualulul testelor Raven si a mocului de utilizare Prezentarea generala a formelor testelor si a denumirii acestora Terminologia Folle de raspuns Cuprins Introducere Fundamentarea teoretica a testelor Matrici Progresive Raven sia scalelor de Vocabular Clarific&ri conceptuale Abiliatea cognitiva generala Abilicatea eductiva si abiltatea reproductiva Abilitatea eductiva Abilitatea reprod.ctiva Date recente privind ab title eductiva si reproductiva Limite ale Matricitor Abilitatea ecuctiva gi factorul g Abilitatea ecuctiva gi ,imeligenta” Inteligenta general si fectoral g Abilitatea ecustiva si ,rezolvarea de prosleme” Abilitatea ecustiva, intelizenta generala, abilitatea cognitiva genera 4, gi ‘competenta Inteligenta ca si construc: cultural Abilitatea eductiva, abilitatea repreductiva, mostenirea genetica si influenta mediului Influentele mediului asupra caracteristicilor ereditare Influentele exercitate de mediu esupra scorurilor la testele RPM si MHV Abilitatea ecuctiva, dezvoltarea si educatia Cercetari experimentale care a promovat dezvoltarea atilitatii eductive Limitele programelor de intervertie. Disoutii finale Aspecte etnice gi socio-economice Maturizarea $i abilitatea educt'va ix28 30 31 51 51 52 52 53 54 58 »Declinul” abilitatii eductive la varsta adulta Graficul G1: Abilitatea eductiva si varsta. Graficul G2: Abilitatea eductiva, pe o perioada de 100 de ani, in functie de data nasterii Graficl G3: Abilitatea eductiva in functie de data nasterii Grafic.l G4: Abilitatea eductivé in finojie de data nasterii in Marea Britanie si Crina Abilitatea reproductiv’, varsta s data nasterii Grafic.l GS: Abilitatea “epreductiva si varsta Graficl G6: Abilitatea “eproductiva si varsta: 1947-1992 Implicatii la nivel social si la nivelul psihologiei ca si profesie Prezentarea rezultatelor: necesitatza informatiitor contextuale Informatile detaliate care sustir diagrosticul ererilor de gandire Aplicatii ale testelor RPM si MHV Aplicati in domeniul educational Aplicati in domeniul clinic Aplicatii in domieniul ocupational Istoricul Matricilor Progresive Raven re aie Matricilor ici Progresive Standard ici Prograsive Color cile de rSspuns pentru taste e CPM forma Peralela, SPM si SPM Plus Matric! Prograsive Avansat Generarea ite Antrenamentul pe parcursul realiz&ril testulul Modalitatea analizai de item Graficul G7: Comportanentul ipotetic al itemilor test Graficul G8: © scalé ideale” Istoricul Scalelor de Vocabular Raven Forme ale soalelor Forma cu raspunsuti la a ege'e si cea cu résp.nsuri deschise Forme ale Scalei de Vocabular Mill Hil Scala de Vocabular Crichton Construirea Scalelor de Vocabtlar Addenda Statutul stiinife al. ,abi tztii concepteate” Validitatea abordari eductiv-reproductiv Relatia cu procesele psihofizice s' psihofiziologice Elementele determir ante ale cificultati itemilor Note Referinte bibliografice SH Haag es ice co oo wn ‘CUPRINS ou Manualele testelor Raven gi a Scalelor de vocabular cuprind urmatoarele secfiuni : Secfiunea 1 Prezentare general oe Sectiunee 2 Testele Matrici Progresive Raven Color Sectiunea 8 Testele Matrici >rogresive Raven Standard ea” Secfiunea 4 Testele Matrici ?rogresive Raven Avansat fn Sectiunea 5 Scala de Vocat-ular Mill Hill Sectiunea 6 Scala de Vocabtlar Crichton Secliunea7 — Cercetare ¢i referinte C 3 3 xiIntroducere Pentru a-i orienta rapid pe cititori in ‘ectura acestor pagini, inciudem aici o prezentare surrar a aspectelor dir aceasté edifie a Sectiunii Generale a manualulul. Aceasta sec|iune Incepe cu prezentarea bazei “eoretice a testelor Matricelor Progresive Raven sia Scalelor de Vocatular. Testele au fost construite cu scopul de a evalua simplu si tara ambiguitaie coud components ale factorilu g, identificate de Spearman - abilitatea eductivé si abilitatea rep-oductivé precu si pentru a identifica or ginile genetice ale deficitelor mentale si influentele mediului asupra acesiora. Abiltatea eductvé vzeazé capacitatea de a discene semnificatia ce confuzie, de a crea not insighturi, de a persepe si de @ identifica relatil care nu sunt vizibile imediat, de @ gene-a noi concept (in mare masura non-verbale) facilitand astfel manipularea probleme or comclexe. Abilitatee reproductiva vizeazé capacitatea de recunoastere si reproducero a unui material (in mare parte verbs.) care eprezinté conceptele exolicite, verbalizabile ale nei cultur. Este prezentata apci retatia dintre abilitatea educt'va $ reproductiva, factorul g, inteligenta generala si abilitatea cognitivé general. S-a fScut acest iucru cel putin din doud motive: (1) tastele APM au fost gresit aplicate gi interpretate in gracticd, flind corsiderate un instrument de masurare a urei ,abilitit” - c&nd in realitate, persoane care au aceleasi scoruri la abiltatile eductiva sau Teproductiva, objin scovuri diferie la alte tipuri de abilitéti; (2) s-a inteles gresit ceea ce masoara testele - &i in particular nature abilititii eductive — intr-un numar mars de cercetari, General zarea excesiva a scorurilor 2 dus la implementarea nejustificaté a multor practici educative, socia e sau de selectie ocupatiorald. Incapacitarea de a infelege faptul cd abiltatea eductivé implica o vatielate de procese psitoiogice distincte, fundamental perceptuale si conceptuale, care bazeaz unul pe celalalt $ care implic& prccese conative si festive a dus la concluzii false. Ds exemplu, ,abilitate eductiva” ru este acelasi |-cru cu ,ablitatee cognitiva generala” sau .rez2 de probleme" in continuare sunt prezentate in*uen{ele mediului asupra reproductiva. Ast&zi se cuncaste faptul o& cele doug abilitati sunt in ale mediulu in mod distinct. S-a frregistrat de 0 parte, iar pe de alta parte practicle de educat inf uent init ala puternicad gi greu de 2aruit esupre abit a devenit ev dent faptul c& cee ce -a crezu: a fi initial un d adulte, este de fapt o cregrere inter-ceneratii a scorurilor. Rezultatele, interpretaie in aceasté directie, au 9 mare valoare teoretica gi pract c8. Ele arata c& scorurile sunt deschise influentelor c& diferentee etnice sau de alt tip pot modifica scorurile si 04, atuci cand se aplica in practic& aceste rezuitate este imoortant 88 se facd referire la ncrme actualizate adecvate scopului, grupului, etniei in cadrul c&reia se folosesc testele. Nersspectarea acesior cerinte specifice a dus la invalidarea multor rezultate in cercetare. Deoarece datele sumarizate anterior ilustreazé nevoia de a plasa scorurile la testele RPM si ia scalele MHV in contextul: (a) informatie’ despre valorile, motivatiile si competentele persoanei care este testaté gi (b) posisilelor merite $i dezavantaje ale politicilor alternative din doneniul acucational, social § ocupational, in coninuare textul se centreazd pe intrebarea: esie o necesitate raald testarea si chiar existenta psihologilor in societate? in continuare se arata o8, pe de © parte, nu numai c& tes‘ele psihologice sunt necesare, der ar trebui extinse astfel ircal sa cata fi folosite de parirti, educatcri si manageri pentru a identifica si dezvotta abiitatile si talentelor copillor sau adultiicr. Pe ce alta parte se arata c& psiho ogii trebuie sa: (a) exercite o prasiune mai mare asupre irstitutilor autorizate pentru obtinerea de fonduri necesare cercetarii, $i _} ca ¢ [sens] E>IsTRooUCERE (b) & constientizeze implicatiiie. munci educationale. Modelele traditionale de validare si Complexitatea realitatii impune elacorarea ut Sunt prezentate oateva aspec:e legate ‘ocupational, educational si clinic. Supa conturarea acestei prezentari generale, sunt prezentate aspecte specifice legate de Gitferitele forme ale testelor RPM si MHV; despre constructia acestora, de importanta ,domeni-u ganditi" in determinarea raspunsul.i ,corect” de rolul analizei de item, precum si a implicatillor lor atat la nivel sccial, cat si la nivelul politicitor licare a testelor se dovedesc a fi simpliste. Modele de analiza mult mai sofisticate. in manual realizarea coresté a evaluarilor in domenile faptului ca in unele situatii testele pot fl considerate .unidimensionale”. Inca o data uti izatcrii sunt invitafi 8 aleag’ cu grija acele forme ale testelor care se preteaz’ cel mai bine scopurilor propuselon unt ilor Fundamentarea teoretica a testelor Matrici Progresive Raven si a scalelor de Vocabular Spearman’ a fost primul autor care a remarca: 08 testele care evalueaza aptiludinile scolare (cum ar fi performantele la matematic’ sau la soris-citit) tind s& coreleze la veloarea de 0,7 = '0,8 (pentru detalii vezi J. Raven gi colab., 2000), Pe baza acestor corelatii, Spearman infera existenta unui factor comur, general — g— si ‘aptul c& orce test face apel la acesta intr-o masura _} rai mic& sau mai mars. Testele Matric! Progresive Raven (RPM) gi scaiele de Vocabular au fost construite cu scopul ce a evalua simplu gi f2r8 ambig.itate doud componente ale factorului g, idertificate de Spearman - abilitatea eductiva si abilitatea reproductiva. ud Abilitatea eductivé se refer’ la capactatea de a discerne semnificatia de confuzie, de a crea nol insighturi, de a percepe si de a identifica relatii care nu sunt vizibile imediat, de a genera noi concepte (in mare masur& non-vervale) facilitind estfel manipularea problemeior complexe J care implica mai multe variabile dependerte “n mod mu:val, Toate acestea sunt abilitéti necesare arat copillor pentru a gsi sensul regulllor implicite ale limbajului ct si managerilor in procesele dacizionale. Abilitatea reprecuctivé vizeaza capacitatea de recunoastere si reproducere a unui material (in mare parte verbal) care reprezinté concep:ele explicite, verbalizabile ale unei culturi. “stele Matrici Progresive Raven si scalele de Vecabular au fost construite cu scopul de a + investiga influentele genetice si de medi 2 color doug abilitéti, precum si consecintele la nivel personal si social ale acestora. Spear 1 gnul "972 spunea ca: ,intelegerea naturi abilitdtii eductive, respectiv reproductive (inti-o mani ‘aste interactiunile lor Md permanente si legaturile genetice) ar insemna pentru r studiul abilittilor individuale inceputul unei no! ere” - a concluzionat color doua abilitati sunt foarte diferite. Aga cum a recunoscut si Hor : _ofistalizaté” a celeilaite, tns& ele interactioneaza, fiinc in general dependente de co Tobandite, in timp ce abilitatea de a integra informati este adesea dependenté de 2] individului de a extrage intelesul dintr-ur ‘naterial lipsit de sens. w Pentru a identifica originile genetice ale deficitelor mentale si influentele mediului asus= ecestora, J. C. Raven a construit testele FPM in aga fel inct s& alba o bund fundamens taoreticd, sa fie ugor de administrat, cotat si interpretat, putand fi utilzate in diverse contexte, ~ zcasa, la scoala, la lecul de munca (unde condiile de testare gi nivelu! motivational sunt adesea, departe de a fi perfecte), dar si in conditii de iaborator. dd Clarificari conceptuale J jin literatura de specialitate apar deseori confuzii intre termeni ca: factorul g, abilitatea eductiva, abilitatea reproductiva, abilitatea cagnitiva general, int generala, inteligenta si rezolvarea de probleme. intelegerea gresita a relatiilor dintre aceste concepte de baza a dus la administrarea si interpretarea gresita a testelor. Este recesard asifel, clarificarea relatillor dintre ele a co Abilitatea cognitiva generala Primul lucru care trebuie mentionat este faptul c& valcarea corelatjei indicata de Spearman ntre ceea ce s-a presupus anterior a fi aceste abilitati, sistematic a devenit mult mai mica odaté ce na dintre e'e a fost mulaté in afara ariel ,academice” traditionale — sau in alte domenii academice. ato 3= coy cay. ca. a3 sate eed eee ‘DAMENTAREA TEORETICA A TESTELOR MATRIC! PROGRESIVE RAVEN $1 A SCALELCR DE VOCABULAR Desi este imposibila citarea uncr ilust-atii specifice (deoarece nu existé masuratori exacte pentru rti cum ar fi initiativa, leadership, abilitatea de a interactiona cu ceilalfi, iar pentru a le putes evalua este necesar un nou model psihometric), ncidente critice, studii observationale gi alte studi conduse in diverse domenii cum ar fi acasa, la scoala si la locul de munca, totugi se sugereazé faatul cA valorile corelalillor sunt de crainul 0,2*. O astfel de corelatie slaba, inseamna c& 96% din veriant nu este impariita si exist o mare gans@ ca un individ care nu obtine performanta bund una dintre aceste domenii s8 facd fet cu succes M1 altele, Mai mult chiar, in timp ce testele de imeligent& generala si cele care eva ueaz4 factorul g au o validitate predictiva de 0,7 in age numitele aril ,academice”, valoerea ecesteia in ceea ca priveste performantele ocupationale este doar de 0,3°, acoperind 10% din variarta totald. Toate aceste aspecte sugereaz’ cd, des’ factorul g pare a fi ux construct util, chiar dace limitat, care explicé unul din:re cele mai importante comenil ale abilitior umane, notiunea de atilitate cognitiva generala ~ aléturi de conceptul de varsta mental frecvent asociat in practica ecusational cu cel de ,abilitate”, ,varsté mentala", .|Q"- nu merité atentia deosebita acordata de muli psihologi, manageri, educetori §. :eoreticieni Abilitatea eductiva si abilitatea reproductiva Abilitatea eductiva. in limba latina cuvntul ,educere” inseamné ,a extrage”. Termentl de abilitate eductiva” este deseori ufilizat pentru a face refe-ire la procesele de eductie sau de creare de noi insighturi si informatii in afara celor care sunt percepute sau deja cunoscute. Identificarea oricarei probleme, necesita percepfia contextual Intotaeauna una dintre seriile testului presupune cautarea ,gestaltului’ (intregului), fornarea unei imagini unitare (holistic) asupra inforratici prezentate. Se incepe cu formarea scheme care ,perrrite pastrarea In ‘ninte, la un moment dat 2 catorva elemente”. Din acest motiv este gresit a spune cA doar testele RPM mésoara abilitatea persoanei de a pastra in minte la un moment dat 2ateva elemente. Imaginea unitara, care se formeaza imediat si al carei continut nu se limiteaz& doar la materialul imagistic, permite realizarsa tm cortinuare a activitatilor. Spearman noteaz’, de exemplu, c& reamintirea unel parti dint-un material imediat dupa citirea lui, presupure o cordensare constienta a esentei, mai degraba decat reamintirea oricarei parti din acesta. Dac materialul prezinta un interes special, s-ar putea ca acest lucru s& perrmita identificarea implicatiilor acestuia dincolo de contextul actual. Studiile realizate de Waistriaux® privind natura erorilor comise, utilizand testele Matric! in combinare cu Cuburile Kos si testul lui Goldstein si Sherer (Stick Test), permit formularea inor concluaii similare: cele mai multe ercr — care raman necorectate in urma oferitii feedbacku ul — atrag dupa sine, pe de o parte egec in rezolvarea probleme testului, iar pe de alti pare o doninare a impresiei perceptuale. Uterior, vor duce la esec in analiza datelor gi in realizarea sintezei informatiei obtinute. in aceste situatii, inainte ca orice altceva sd fie facut, se analizeaz& erorile care deriva din ,rea-vointa” subiectului de a cepune efortul necesar pentru analiza si rearanjarea mintalé @ materialul. Unii camen nu sunt dispusi s& tacd asta si preferé sA Manipuleze elementele ghidéndu-se doar dupa imaginea unitara. Mai multe detalii despre aceste aspecte vor fi prezentate in cele ce urrreaza. Dupé ce persoana a desis la ce trebuie si se ute, se trece la analiza faptelor, Aceasta analizé poate duce la observarea groblemei cum ar fi de exemplu, spatiul gal care trebuie completat in testele Mairici. Dac& pers2anele nu proceceaza analitic, ele vor alege reproducerea intregului pentru a umple spatiul gol, in loc de elementul necesar pentru a completa modalul Problema acestora const in 2 construi si a recursaste ‘ntregul. Ceea ce deriva de aici este taptul C& recunoasterea ,problemei ca intreg” este un precu’sor esenfial pentru activitatea analiticg Peniru a face analza persoara trebuie s& fie capabil& s& disting’ elementele unele de aitele, mai degraba decat s& perseapa gestaltul (intregu!). Trebuie formulata cel putin o ipotez — Posibll neverbalizaté ~ despre ce este mportant s& ccntina intregul. A analiza nu inseamna a 42a din ain de asa ste 30 ea ine tiei ta ea ‘a ior FUNDAME! ‘AREA TEORETICA A TESTELOR MATA Ol PROGRESIVE RAVEN SI A SCALELOR DE VOCABL# reduce aleatoriu unita;jle de informate (biss)", ci a investiga relatille potentiale st intelegerea intregului. Trebvie reprezentats, simbolic lini le, cereu“ile, patratele gi triunghiuri aga cum se va vedea mai tarziu, asta nu irseamna cd ele trebuie s& fie si etichetate cu cL ~ Abilitatez de a percepe toate aceste ILcruri depinde de experienta si de invatarea culturaig. © mai multi oameni din societate, cu un arumit rivel de educatie, au o amplé experiont& in @ ur: liniile sau ovaiele, etc. atunci cand privesc un material scr. Astfel variatia in performante io" 6: atribuit& altor aspecte. Matricile masoara abil tatea perssanei de a educe relatii, Aceasia deoarece relatile din .variabilele” care se pot vedea nu stunt fotugi evidente. Pentru ca variabiiele 88 fie recuno: ttebuie descoperita relatia. Apare o sum de variabile gi relatii care fac posioilé analize detaliio: zgomotelor, confuzillor. Aceasta este ceea ce Spearman intentiona s4 spun prin faut cé percey variabilei duce la evocarea instanté a cunostintelor despre ‘elafile existente si vice versa. Aceste observatii explic& asociz"ea perceptiel cu gandiea simbolicd si de ce, in multi itemi din Matrici, rSspunsul incoree: ales de ur aurnar mare de persoane este o alt figur’ corecté dar care are dimensiunea gresita. Aceste ercri ru pot fi indapartate ,ca si simple soapart” deoarece. daca ele sunt cauza, curba caracteristicé itenului pentru acesti itemi se va putea intersecta cu altele; insa acest lucru nu se Tntamplé. Aceasta sugereaza astfel, importanta perceptie! acurate si a atentiei la detalii si de aserrenea convrariaz4 argumentsle cA itemiiinitiali de tip ,gestalt” dn test duc persoanele testate la a rezolva gresit seria”. Fara gastalt, 1878 perceperea intreguiui, nu se poate vedea nimic si cu atét mai putin nu se coate face rici o analiza. In plus, asocierea simbolica ce sprijind perceplia este TILIt mai importarsé decat detele senzoriale (brute), care ne ajuté s& discernem similaritatile si di'erentele care re intereseaza; acest lucru este posibif insé prin abiltatea eductiva Ideea c& Matricile mascara abilitatea de a pasta 11 minte la un moment dat cdteve elemente este gresit inteleas®. Acest lucru esie ilustrat ce Jacobs si Vandeventer” care au pubiice una dintre cele mai bune analize a processlor conceptuale care par a fi solicitate in procesu rezolvarii de probleme. Printre concluzill ov aste sugerat si faptul c& cu cat itemil sunt mei siti cu aiat implica mai multe procese la un mor-ent dat. Din p&cate, un se: de itemi bazat! pe principiu nu functioneaza (in termenii teoriei raspunsulu Ja item). Horn Mcgtenirea geneticd nu presupune men{natea stabilé a unor caracteristici, Atéta timp ot “s | intereseaz&® studiul caracte“isticilor unane, 7u ar trebu: s& re punem intrebarea dacd mediul are un rol important, ci mai degraba ar trebui s ne intereseze care aspecte ale mediulul influenteaz /) exprimarea caracteristicilo- inrascute. O impiicatie majo-a, care decurge din aceasta disoutle, este J 8 scorurile la un test nu pot fi indepencente de influemele culturale, Prin urmare, este nevoie de un test care s& ne spund mai mult decat ceea ce $:u si pot 4 facé oamenil influeniati de “] excerienta lor de acas&, ce la scoala, de ‘a ocul de munca, din societate. Abilitatea de a rezolva J >roblemele din Matrio! depinde de familiaritatea cu elemerrele grafice simple si complexe cum sunt: punctul, ni, tunghiul, iar 0 impcrants deosebité o are capacitatea persoanei de a pastra si || 3 opera in minte cu imagini aostracte. Aproace orice persoara din societate cu un anumit rivel det aducafie va putea asimila acaste corcepte. Desi J.C. Saver a Incercat s& mentina scorurile la cestele APM, in contextul sistemului de valeri culturale s-a observat cf diferentele intre vatorile J nei natiuni determina o mai mare extindere a scoruriio decat se astepta autorul. In mod ciudat dependent lor de alte variab le cum ar { educatia sau rrediy’ cultural a fost mult mai mica. ca ] u co rst4 oa mon moo = ABILITATEA EDUCTIVA, ABILITATEA REPACOUOTIVA, MOS7ENIREA GENETICA GI INFLUENTA MEDIULUL Influentele exercitate de mediu asupra scorurilor la testele RPM si MHV Influentele exercitate de mediu asupra soorurilor la testele RPM, sunt bine ilustrate in cercetarile realizate de Flynn’, prezentate in capitolu! ,Declinul abilitétii eductive la aduiti" (vezi graficul G2). Atat datele obtinute ce Flynn, cat si cele obfinute de J. Raven si colab. (1988) aracd 8, in cele mal multe parti din Jums, scorurile la ‘estele RPM (aléturi de alte teste care masoara abilitatea eductiva, fie c& sunt ve-bale sau ron-versale) au crescut de-a lungul timpului cu o abatore standard per generatie. Analizdnd aces:e date, fra a se fine seama de normele otrente probabil c& 0% dintre bunicii nostri ar fi considerafi ast&zi debili mintali si ar avea nevoie de o educatie specialé. Mulfi autor au ardtat o s. alte abilitati curosc un progres in timp, dar nu cu aceeasi extensie ca $i abilitatea edcctiva. Pe de alta parte, abilitatea reproductivé — aga cum ase masurata prin scalele MHV si alte teste de vecabular (In limba englez sau Intr-o alt& limb&) ~ ramane de cele mai multe ori stabil, Mn timp ce fluenta verbal cunoaste un ceclin stadial semnificativ, Aceste rate diferite de schimbare sustin disputa inceputé de Spearman ca ab litatie eductiva si reproductiva au origini genetice diferie gi sunt influenjate ir mod diferit de "nediu. in mod nesurprinzator, date e obtinute de Flynn ridic& o serie de intrebari referitoare a validitatea de construct a testelor RPM gi a altor teste de inteligent8. Simplu, autorul spune c& »bunicii nostri nu puteau sa fie ata: de stupiz”. In timp ce catele gi reflectiile sale au da, a momentul respectiv, 0 puternic& ‘oviturd testérii inteligentel, cel mai important efect a fost Sublinierea faptului c multi psihologi, manageri, oameni publici acorda o putere explicativa mult prea mare unor constructe ca ,abilitatea genere!a”, , inteligenta” ,factcrul g’. Intreaga sa activitate confirma ceea ce s-a spus deja (a) despre rolul semnificativ, av nu dominant, pe sare jl jcacd abilitatea eductiva in creativitate, rezolvarea de arcbleme gi alte forme de competenta si (b) caracterul mostenit gi modificabil 2! abilitétii educt ve, abilitafii reproductive gi in general al caracteristicilor psihologice. Dezvoltarea abilitSfii eductive, dupa cum arata Flynn si alti cercetatori, poate fi at-ibuit& doar unor influente care tin de medits. Desigur, se pune intrebarea ce fel de influente ale mediului sunt implicate? Aga curr argumenteaza Jensen®, nisi o influent care vine din partea mediulul ru ofera evidente convingatoare; nici ed.catia, nic’ condizile materiale nu determin mocificarea cu abatere standard a nivelului de dezvoltare al ab lit&ti intelectual. Nici dezvoltarea inteligentei prin Programe educationale nu produce c otestere ce acest fel, desi Spitz™ a sustinut ci unele dintre aceste programe au o influent deosebit Atat Asociatia Psihologilor cin America (American Psychological Association), care a realizat raportul ,Inielligence: Knowns and Unknowns", cat si cercetatoril care au facut parte din grupul care @ analizat ,Efectul Fly-n’ au ajuns la concluzia c& nu se poate spune cu certi:udine nimic despre cauzele cave duc la cresterea sco-srilor in timp. Cu toate acestea, o serie de date au aratat c& societati cu norme similare ale testalor RPM prezinté diferente In ceea ce priveste educatia, practicile de crestere a copillor, accesul la mass-media (televizor). Toate acestea ne sugereazai c& aceasta crestere nu poate fi explizatd fécdind referre la variabile ca cele mentionate. Pe de alta parte, dezvoltarea acestei abilitti este paralold c cresterea tnaltimii, sau abilt&ci atletice in aceeagi perioada de timp. O serie de cercetari (pentru detalii vezi J. Raven si colab., 2000) sugereazd cS aceste modifizari sunt probabil cauzate de unele variabile cum sunt: alimentatia, starea de bne, igiena®. Datele obtinute de Bouvier, arati c& au crescut mai mult scorurile obfinute de perscanele din grupurile cu status socio-economic scéizut. Contirmerea ipotezelor legate de alimentatie si igiend vine Gin partea lui Poliitts®, sare a realizat o trecara in revista a cercetériior privind influe: asupra inteligentei. Astfel, un nivel scézut de iod din alimentafie are un efect major asupra starii de bine a lozuitcrilor din SUA din acest secol, 80a ce s-a confirmat si in alte lari. Efecte simiare par s& aiba si parazifi intestinali si presiunea scdzuté de oxigen care apare lac atitudine rare (studiul s-a_realizat tntr-o zon’ muntoasa din Peru, utiizand testul CPM), 12ia 3 0 ASILITATEA EDUCTIVA, ABILITATEA REPRODUGT VA, IFOSTENIREA GENETICA 1 INFLUENTA MEDIULUI Aceste schimbari demmonstreaz cd dierentele evnice, pe care unii psihologi si persoane putlice le-au considerat a fi stabile, sunt de fapt modificabile si influentate de mediu. De fa; nornele curente, stabilite pentru cele mai mette grupuri etnice din America, sunt similare cu o stabilite in Marie Britanie intre anii 1938 gi 1979. Aceste rezultate subliniaz importanta unor teste ca Matrici sau a unor teste de inteligenta in contextul informatiilor despre valorile, motivatille si competentele persoanei care este testala. Datele obtinute de Flynn gi de alt: avtori araté c apar schimbari minore in timp (neori nesesizabile) in variatia scorutilor la test; oamienii continua sa se diferentieze In functie de nivelu! abiltétilor la fel de mult presum se intampla § acum 40-50 de ani, doar ca valoarea performantelor medii este mai mare. Aceasta inseamna cA apar o serie de factori care determina cresterea scorurilor, dar care nu sunt responsabili pentr variatia acestora in cadrul unei familii sau_in 2adrul diferitelor gruputi socio-ecaromice. Daca factorii ar fi ‘cst ecesasi, variatia ar fi scazut. Toate acestea nu trebuie s& ne determine s& acordém mai put ~& atentie aspectelor legate de ereditate. Oricum, rezultatele at. subliniat reces tatea utilizé-ii unor norme actualizate. Utlizarea uncr norme care nu sunt aciual zate, duce la afirmatii eronate desare indivizi, la studi gresit conduse. De exemplu, in evaluarea programelo~ de imbundtéjire. cercetatorii au gasit uneori scoruri mai ma‘ la testel2 RPM ale gripului experinental comparativ cu normele publicate si au tras corcluzia CB inierventia ,a avut succes”. Explicatia real este insd c& grupul experimental a fost ales din populatia actuala (din zilele roastre), si nu din populatia pent. care s-au stabilit normele. Date ca cele prezentate in graficul G1, care au ‘ost uate pentru a sugera faptul c& dupa 25 de ani abiitatea eductiva cunoaste un declin, arata de “apt c scorurile cbtinute de acl cresc fn fungtle de data rasterii. Astfel de date ar tretui s& ridice un semn de intrebare pentru autori testelor, care ar trebui s& acorde rrai mult important actualizarli normelor, ar ce: care folosese % er ‘rebui 98 verfice cu atentie ce norme folosesc Desigut acest lucru ar tretui s&-i fac& pe utllizetori sa feleaga de ce costul acestora ar oreste — pentru actualzarea normelor sunt a2 nol cersetari, deci e nevoie de forduri. Trecerea in revistd realizata de Flyrn a ardtat, de asemerea, implicatiile revizuiriior sau ale schimbérilor au prea frecvente ale testelor. Exista foarte puting teste care sunt la fel ca acum 50 dk eni (care s& jie inc utilizabile). Fra acestea ar fi foarte dificil sa arStam daca scorurile au crescut ma degraba decat c& se menfin la acelasi nivel (sau scad). Din aceasta cauz’, cercetdtorii ar trebui s8 reziste tentatiei de a modifica testele RPM, nu7vai pentru avantajul de sourté durata de a ermite succesorilor lui Fly1n s& fac& comparati similare in anul 2035. Este important de mentionat c& viteza de Iueru in rezolvarea corecta a itemilor testulut este influentat& Tr primul rnd de obosealé boald, stres (scorur! obfinute la testele RPM cu limité de timp), apoi de capAcitatea inrelectuala a individului (scoruri o3tinute la testele RPM fara limit de timp) si doar in ultimul rand de vocabular. Antrenament.| si practica influenteaz fn primul rand viteza de lucru si mai putin vocabularul. Desi exist circumstante in care poate fi importanta tascarea eficientel persoanelor de a lusta acurat in limit de timp, cea mai comuna cerinta este totugi in favoarea evaluarii capacitati generale Abilitatea eductiva, dezvoltarea si educatia Mai multe studi au arétat o8 un rol important ir dezvoltarea abilittii eductive la copii il au farinti care ii implic& pe acestia in oropriile procese de reflectie. Ei fi angajeaz& pe copii in eforturile lor de a face fata situalillor dificle cu care se confrunté, aga cum ei isi foosesc sentimentele si suspiciunile ca baza pentru acfiunile ,experimentele’, si asa cum rezolva con'‘lictele si cum considera consecinjzte actiunilor lor pe termen Iung, De toate acestea este nevoie entry ca parinfi s8-si impartageesca copilo” proprille pareri daspre munca in societate si rolul lor in aceasta. Astfel, copiii sunt introdusi intr-un proces de gardire “undamental conceptual si strans 13 t oe Reed eee mmm ec can a ABILITATEA EDUGTIVA, ABILITATEA REPRODUC™ VA. MOSTEN REA GENETICA SI INFLJENTA MEOIULU! legat de actiune. Acest gen de parinti, de obicei, igi trateazA copill cu respect, si realizeazi nevoia de a césiiga respectul acestova imai degraba dewat a le cere acest lucr). Toate acestea duc la initierea unui ciclu, in care print descoperd cat de competenti le sunt copii, iar ca si rezuttat fi vor implica in situatii care presupun pencru rezolvare competente de n vel superior. Copiii au astfel, posibilitatea de pune in practic si de a-si dezvolta aceste compecente. Acasti parinti sunt disousi 88 citeasca copillor povesti cL substrat moral, pe~tru ca acestia 84 cuncascé caractere diferite si s&-i construiasca propriul sister de valori. Impo-tanta citirii unor astfel de povesti in dezvoltarea caracterului moral al copiilor, precur: gi a rationamentului analogic @ constituit obiectivul de cercetare al mai muitor studii®. Raven* gi Vygotsky“ au ardta: c& toate aspectele prezentate mai sus sunt doar o parte dirtr-un proces complex in care parirtii creeaz’ medi favorabile dezvoltarii motivelor, talentelor incipiente ale copitlor, promovand in acest fel dezvoltarea ideosincratica a competentelor de nivel superior. Aceasta este 0 modalitate prin care, aga cum a ardtat Plorrin®, variatia din interiorul unei familii devine importanté si este legaté de variatia caracte‘isticllor Tnnascute, influenand dezvoltarea acestora. Asa cum a ardtat Scarr gi colab.”* un efec: similar este produs prin modul cun se selecteazi copii insisi in diferite medi’. Este evident o8, decd dorim sa identificam va‘iabilele genetice si de mediu zare influenteazé dezvaltarea psihologica va trebul s8 dezvoltam un model mai sofisticat de analiza. O serie de studi au pus in evdenté relatia dintre strategiie disciplinare folosite in educatie si dezvoltarea abilititi eductive. P-ofesorii sustin 08 este dificil s& reconcilieze valoarea Consecintelor strategilor disc plinare 2u dorinla ce a urma un scop, aparent fara valoare, de a promova ,dezvoltarea cognitiva". Une dintre presleme este c& “nulfi parinfi, profesor, manageri sau pollticieni nu au competentele recesare pentru a face {afd persoanelor independente, reflective care pun intrebairi, stuciaz’ activitatea tn organizattle lor sau ir socielate gi-gi determina proprille actiuni. In scoii, profeso-ii care sprijina astfel de calitati c'eeaza dificultati serioase. O alta problema, detaliaté de Raven, Miller, Kohn gi Schooler“, este cd dezvaitarea cognitiva poate fi promovata eficient daca cop ii igi as_ma activitati riscante, autad'rectioante. Astiel de activitati ridic& Ins probleme neagceptate gi pot avea censecinte periculoase in unele medi, iar gasirea solutilor implica gi necesita dezvoltarea abiltatil eductive, Relatie dintre ,dezvoltarea cognitiva” si sistemul de valori, precum si dilemele care decury de aici, au fost discurate de Raven", pe cand problemele generale ale sistemului educational, valoarea naturii 2ompetentei (incluzand abiltatea eductiva) au fost prezentate in ake lucrari®”. Dezvoltarea abilitéti edustive 11 scoli (dar numai in anurite cazuri masurata prin testele RPM) a fost studiat& de alt austori®. Stalling si colab. au constata: o& dezvoltarea abilitatii ecuctive este incurajata de unele forme de educatie cum este educatia ,deschisa” sau ,progresiva’, Miller si colab.™ si Raven si colab."' au observat c& afat educatia autodirectionat& (copiii igi asuma responsabil tatea pentru propria educatie si deciziile morale), cat si realizarea uror activititi educationale complexe (ex. cerzetarea, realizaree de proiecte etc.) duc la 0 dezvoltare ciolic& a abiltétilor cognitive. Accentul mare 3¢ educata autodirectionata si dezvoltarea de noi priceperi stimuleaz’ dezvoltarea competentelor elevilor. Aceasta oreste dorinfa lor de a cstiga un mai mare control asupra =ropriulul destin si in acelasi timp incurajeazé profesorii sé aiba incredere in abilitatile elevilor. Sunt importante de notat si aspectele “tai putin pozitive ale acestei munci. Practicile ecucationale care promoveaza cezvottarea abilitétii eductive duc la 0 scddere a scorurilor obtinute la testele conventionale de citire, scriere sau aritmetica®™. Oricurr, testele utilizate pentru a evalua ccmpetenta ,academica” tind s8 exploreze componentele repreductive ale acestor abilitati mai degraba decat componentele proactive. Testele ce matematica, de exemplu, nu necesita folosirea matematicii pentru a judeca problemen noi, pentru a comunica sau aduna datele. Testele de eitire nu necesité 0 gandire colatera:d, ia” cele de soriere (utilizéind proceduri ca aluzil, insinuéri si evocarea sentimentelor) nu evalueazé abilitatea ce comunicare e“icient’. Daca testele ar fi ree oy 9 DO M or zr oo “woo ABILITATEA EDUCTIVA, ABI.ITATEA REPRODUCT VA. MOSTENIREA GENETICA gt NFLUENTA MEDIULUL masura; aceste componente ale abilitatii, s-ar fi tras alte concluzii. Raver a oferit numeroase exemple de concluzii gresit formulate pe 2aza unor studi care au utllizat teste pe care le puteau rezolva complet elevii (efectul plafonarii rezultatelor). Studille realizate in diverse locuri de munca au aratat c& activitatile care presupun un nivel crescut de dezvoltare al abilitati de rezolvare de prooleme, responsabilitate si solutionarea cu succes a unor dileme morale crese scorurile la abilitatea eductiva Cercetari experimentale care au promovat dezvoltarea abilitafii eductive Predarea expl cit a strategilor necesare rezolvarii problemelor Matrici are un efect major estpra scorurilor®. Totusi, nu se stie cu certzudine daca un astfel de antrenament va determina o cezvoltare efectiva a abilitatii eductive. Jacobs si Vardeventer® sustin ca invatarea strategillor recesare rezolvaril uror itemi ai testelor Mat-ici nu determina cu “ecesitate cresterea abilitatii de a rezolva alti itemi. Guthke”, Andrich gi Styies™ au aratat 24 pentru un anumit individ, antrenamentul si practica nu influenteaza nici viteza de lusru $i nici nivelut de cificultate. Diemand, Schuler si Stapf au aratat o& valorile corelatie intre scorurile obtinute de persoarele testate inainte de antrenament si cele obtinute dup’ antrenament a fost de 0,7. De asemenea, corelatia intre scerurile initiale si cele objinute dup combinarea trainingului cu oferirea de feedback a fost dear de 0,27. Alti autori® sustin cA scorurile tind s3 se stabilizeze in ciuda antrenamentul Activitatea lui Feuerstein® merité 0 discutie ma detaliaté. Programeale sale de imbogatire Instrumental (FIE) intervin in procesele ce dezvolta’e cognitivé mult mai timpuriu decat s-a considerat. in cadrul acestor programe participantii erau incurajati sa se uite atent, s4 analizeze elennentele testelor (iniile, p&tratele si triunghiurile). Apoi, acestia erau incurajali sé gaseaso’ aseménarile si diferentele si s8 Inteleag’ cA lumea este mai degraba organizaté decat Ia voia intampliril, Era subliniat faptul c& alegerea solutitor trebuie s& fie compatibila cu toate argumentele de care dispunem. Din p&cate, asa cum a aratat in detaliu gi Spity, evaluarea programelor FIE — Headstart sau alte programe de imbogatire instrurrentala™ - las mult de dorit. De exemplu, ipoteza tare sustinuta de Feuerstein — cum cd tofi cei care urmeaza un astfel de program nu doar ca isi imbunatatesc scorurile obtinute la testele RPM la un mement dat, oi si c& aceasta se va mentine gi muti ani mai tarziu (atunci cand lucreazé cu itemii cu care nu au fost an-renati) - nu este bine sustinus Dinoolo de limitele construir studilor de evaluare, nu este clar care ar putea fi efeotul trainingului in timp pentru o anumit’ grupa de varstd. Toate performantele ar fi aceleasi? Dacd nu, ct de aproape ar trebui 8 fie ordinea pentru a corespurde celor anterioare? O cregtere in scoruri, (Potentialul de invitare, aga cum este delini: de unii autori™) ar fi aceeasi pentru toate persoanele saul aceasta ar fi mai mari la cele care obtin scoruri scazute la sférsitul seriel? Datorité problemetor enuntate este interesant cd, interesul lui Feuerstein si al colaboratorilor s&i pare c& s-a mulat de la astfel de programe inspre imdfarea Mediataé. Acest termen se referé la activitati s'milare cu cele realizate da parinfii care doress s& dezvolte ab litatea eductiv’ copillor lor. Accentu! se pure pe selectia, Trcadrarea, gruparea gi stabilirea relatilor temporale, spatiale ¢ cauzale. Se corsideré c& sunt importants cinci tipuri de activitati (principil. Prima este medierea intentionalitétii — angajarea copilului in procesul de stabilire a scopurtor si planificarea pentru realizarea acestora. Cel de-al doiea tip de activitate mediata se referd la transcendenté, realizat c4 scopul de a ajuta copii s8-si largeascd sisterrul de nevoi. Cea de-a treia implica medierea construiii sensulu, rrocesul de dezvoltare de simboluri sau scheme. Cea de-a patra implica medierea proceselor de imitare, copilul va insofi (si va invéta cum s& se comporte de la) persoanele care au un nivel dezvoltat de competente. Ultimul tip de activitate se refera la medierea reflectiei asupra efectelor actiunii si dezvoltarea la copii a sentimentului de autodeterminare, a dreptulul de a pure Intrebari etc. Migcarea initiatS de Feuerstein este ‘ncurajatoare prin sctimbarile pe care @ accentueaza: 15 c ive co (aa tm oO ol oe t coc