Sunteți pe pagina 1din 161

iluminat

artificial

lumina

d.p.d.v. tehnic, lumina este definită ca o

undă electromagnetică, vizibilă ochiului

uman într-o bandă cuprinsă între aprox. 400 şi 800 nm, într-o gamă de culori de

la violet la roşu

uman într-o band ă cuprins ă între aprox. 400 ş i 800 nm, într-o gam ă
3
la începutul secolului 18, Isaac Newton a vizualizat, cu ajutorul unei prisme de sticl ă

la începutul secolului 18, Isaac Newton a vizualizat, cu ajutorul unei prisme de sticlă, că raza de lumină este compusă dintr-un spectru complex de culori

5
6

lampa - sursa de lumină artificială

dispozitiv electric care realizează conversia energiei electrice în energie luminoasă

de lumin ă artificial ă dispozitiv electric care realizeaz ă conversia energiei electrice în energie luminoas

corpul (aparatul) de iluminat

ansamblul compus din

lampă (lămpi), eventual

balast şi partea cu rol estetic, de distribuire, de

fixare, de protecţie şi de

legare la electricitate

eventual balast ş i partea cu rol estetic, de distribuire, de fixare, de protec ţ ie

fotometria

ştiinţa măsurării senzaţiei luminoase, a determinării unei serii de mărimi care caracterizează sursele de lumină şi corpurile iluminate

principalele mărimi ale surselor de lumină

flux luminos

intensitate luminoasă

iluminare

luminanţă

eficacitatea luminoasă

flux luminos - F

cantitatea de lumină emisă de o sursă

[F ] = 1 lm (lumen)

f lux luminos - F cantitatea de lumină emisă de o sursă [ F ] =

intensitatea luminoasă - I

densitatea unghiulară

cantitatea de lumină emisă de o sursă

luminoasă într-un unghi solid [ I ] = 1 cd (candela)

I = F /

ă cantitatea de lumină emisă de o sursă luminoasă într-un unghi solid [ I ] =

12

unghi solid -

raportul dintre suprafaţa pe care

unghiul o taie pe suprafaţa unei sfere şi pătratul razei sferei

= A / r 2

[ ] = 1 sr (steradian)

unghiul o taie pe suprafa ţ a unei sfere ş i p ă tratul razei sferei
unghiul o taie pe suprafa ţ a unei sfere ş i p ă tratul razei sferei
14

iluminarea - E

densitatea fluxului luminos

fluxul luminos care cade pe o suprafaţă

E = F / A

[ E ] = 1 lx

iluminarea - E densitatea fluxului luminos fluxul luminos care cade pe o suprafaţă E = F

15

iluminarea - E

exemple

iluminarea - E exemple 16

luminanţă - B

strălucirea unei suprafeţe, dependentă de

iluminarea suprafeţei şi de fluxul luminos radiat de suprafaţă spre privitor

[ B ] = 1 cd / m 2

dependentă de iluminarea suprafeţei şi de fluxul luminos radiat de suprafaţă spre privitor [ B ]

eficacitatea luminoasă - e

raportul dintre fluxul emis de sursă

şi puterea consumată de aceasta

e = F/P

[ e ] = 1 lm/W

luminoas ă - e raportul dintre fluxul emis de surs ă ş i puterea consumat ă

18

mărimi caracteristice suprafeţelor

factorul de reflexie / reflectanţa

factorul de transmisie / transmitanţa

factorul de absorbţie / absorbanţa

20
21

21

legea conservării fluxului

luminos

fluxul luminos incident care întâlneşte

un material este o parte reflectat, o

parte absorbit şi o parte transmis

Fi = Fr + Fa + Ft

1

=

+ +

absorbită
absorbită

legi privind propagarea

radiaţiilor luminoase

legea fundamentală exprimă variaţia luminii în funcţie de inversul pătratului distanţei

E = I/d 2

legea fundamental ă exprim ă varia ţ ia luminii în func ţ ie de inversul p

reflexia

reflexia luminii directă (de oglindå) difuză mixtă perfect difuză difuză imperfect
reflexia
luminii
directă
(de oglindå)
difuză
mixtă
perfect
difuză
difuză
imperfect
26
27

exemple de materiale

reflexie directă: oglinzile plane din metal (nichelate sau cromate) sau din sticlă

difuzie perfectă: pereţi şi plafoane zugrăvite, suprafeţe de ipsos sau ciment, hârtie mată, aparate de iluminat fluorescente cu panouri translucide

difuzie imperfectă: suprafeţe vopsite în ulei, suprafeţe melaminate, hârtie lucioasă etc.

transmisia luminii

asemănător reflexiei

transmisia luminii asem ă n ă tor reflexiei 29
transmisia luminii asem ă n ă tor reflexiei 29

transmisia luminii

transmisie directă: sticla clară

transmisie perfect difuzantă: sticla sau

materiale plastice translucide

transmisie difuză imperfectă sau mixtă:

sticla sau alte materiale similare mate pe o parte

rela ţ ia lumin ă - vedere 31

relaţia lumină - vedere

relaţia lumină - vedere

lumina atinge ochiul uman, informaţia

este transmisă de nervul optic către

creier, unde imaginea percepută este în continuare modulată şi recreată în

ochiul minţii

vedere 3d

un obiect privit de la o anumită distanţă formează pe retinele celor doi ochi imagini

uşor diferite, imaginile suprapuse fiind

transmise creierului unde se creează senzaţia de relief

lumina şi umbrele - rol important în

orientarea spaţială şi în desluşirea obiectelor tridimensionale, materiale, texturi

34

caracteristici vizuale

totalitatea caracteristicilor vizuale constituie capacitatea vizuală umană, care este determinantă în înţelegerea influenţei luminii asupra sistemului vizual şi respectiv asupra efectelor cantitative şi calitative ale mediului luminos

sarcina vizual ă
sarcina vizual ă

sarcina vizuală

sarcina vizual ă
sarcina vizual ă ochi
sarcina vizual ă ochi
sarcina vizual ă ochi
sarcina vizual ă ochi
ochi

ochi

sarcina vizual ă ochi
sarcina vizual ă ochi
cortex câmp acomodare vizual vizuală caracteristici sensibilitate acuitate vizuale spectrală vizuală
cortex
câmp
acomodare
vizual
vizuală
caracteristici
sensibilitate
acuitate
vizuale
spectrală
vizuală
adaptare
viteza
vizuală
satisfacție
percepției
vizuală
contrast de
luminanță
performanța
vizuală

câmp vizual

domeniul unghiurilor spaţiale (sau plane, orizontale şi verticale) în care un obiect poate fi perceput, atunci când

observatorul priveşte

axial înainte

orizontale ş i verticale) în care un obiect poate fi perceput, atunci când observatorul prive ş
orizontale ş i verticale) în care un obiect poate fi perceput, atunci când observatorul prive ş
orizontale ş i verticale) în care un obiect poate fi perceput, atunci când observatorul prive ş

sensibilitate spectrală

sensibilitatea ochiului diferă în funcţie de lungimea de undă, fiind maximă la 555 nm,

lungime de undă corespunzătoare culorii

galben-verzui (pe măsură ce se înserează maxima curbei vizibilităţii se deplasează

către verde şi albastru)

39

adaptare vizuală / cromatică

capacitatea ochiului de a se adapta la

diferite luminanţe/culori receptate

(adaptarea este mai rapidă la trecerea de

la luminanţe mici la luminanţe mari)

acomodare vizuală

proprietatea ochiului de a forma o

imagine clară pe retină, indiferent de

distanţa la care se află obiectul

(se realizează spontan)

acuitate vizuală (precizia)

capacitatea de distingere a două obiecte (puncte) foarte apropiate; variază cu iluminarea locului, fiind unul din factorii

determinanţi ai nivelului de iluminare

orbirea

d.p.d.v. luminotehnic inconfort şi/sau reducere a capacităţii de distingere a

obiectelor,

determinate de distribuirea nefavorabilă a luminanţelor,

o etapizare cu două valori extreme

contraste excesive manifestate în timp

şi/sau spaţiu

fiziologică după efect psihologică orbirea directă după reflectată (în ambianţă) acţiune indirectă
fiziologică
după
efect
psihologică
orbirea
directă
după
reflectată
(în ambianţă)
acţiune
indirectă
de voal
(în activităţi
vizuale)
45

mediul luminos

mediul luminos

mediul luminos este determinat de factori cantitativi şi calitativi

care în final contribuie la realizarea

confortului vizual, a funcţionalităţii şi

caracterului spaţiului

mediul luminos interior confortabil aspecte aspecte cantitative calitative nivel distribuția iluminare fluxului
mediul luminos
interior confortabil
aspecte
aspecte
cantitative
calitative
nivel
distribuția
iluminare
fluxului
distribuția
direcționarea
culoarea
evitarea
luminanțelor
luminii
luminii
pâlpâirii
modelarea
culoarea
câmpul
planul util
de lucru
culoarea
redarea
suprafeței
vizual
sursei
culorilor
reflectante

elemente cantitative

nivelul de iluminare

factor de bază în iluminat, oferă posibilitatea corectă de normare,

calcul şi măsurare

50
50

distribuţia fluxului luminos

alegerea

procentelor de flux inferior şi

flux superior, prin intermediul corpurilor de iluminat

ia fluxului luminos alegerea procentelor de flux inferior ş i flux superior, prin intermediul corpurilor de

distribuţia fluxului luminos

factor cantitativ cu implicaţii calitative:

fluxul inferior - contraste accentuate

fluxul superior - diminuează contrastele

efecte create:

fluxul inferior - eficienţă

fluxul superior - confort

53
53
53

53

54

elemente calitative

distribuţia luminanţelor

confortul ambientului luminos impune

o distribuţie echilibrată a luminanţelor în spaţiul interior (câmp vizual şi suprafaţă utilă), pentru evitarea orbirii fiziologice şi psihologice

modelarea şi direcţionarea luminii

reprezintă modul de a pune în evidenţă

sarcinile vizuale prin contraste de luminanţă care pot fi:

imagine normală (redare corectă)

imagine contrastantă (redare dramatică)

imagine fără contraste (redare plată)

57
58
59

culoarea luminii

trebuie studiată sub cele trei aspecte:

1. culoarea aparentă a sursei de lumină

2. redarea culorilor

3. culoarea suprafeţelor reflectante

culoarea aparentă

a sursei de lumină

asociată cu o temperatură de

culoare:

caldă - T < 3300K

intermediară - 3300K < T < 5500K

rece - T > 5500K

iluminat biodinamic – corpuri de iluminat cu schimbare de culoare 62

iluminat biodinamic

corpuri de iluminat cu

schimbare de culoare

luminatoare false cu iluminat artificial biodinamic, inclusiv imitare condi ț ii naturale (nori) 63
luminatoare false cu iluminat artificial biodinamic, inclusiv imitare condi ț ii naturale (nori) 63

luminatoare false cu

iluminat artificial

biodinamic, inclusiv imitare condiții

naturale (nori)

redarea culorilor

defineşte modul în care se manifestă efectul luminii asupra aspectului cromatic

al obiectelor iluminate

define ş te modul în care se manifest ă efectul luminii asupra aspectului cromatic al obiectelor

64

Ra

redare

surse

100

90-100

70-90

50-70

30-50

ideală

exce-

foarte

bună

modestă

lentă

bună

 

LIC,

LF cu

   

iluminat

LIH,

redare

LF

SON

de

referință

LF cu

f. bună,

înaltă

MH

 

redare

0-30

slabă

SOX

1. SON 2. Incandescent 3. Master Color 4. HPI 66

1.

SON

2.

Incandescent

3.

Master Color

4.

HPI

culoarea suprafeţelor reflectante

raza de lumină atinge un obiect,

suprafaţa respectivă reflectă

culoarea sa şi absoarbe restul spectrului

surse de lumină

lampa electrică - istoric

1879 - Thomas Edison - prima lampă electrică cu incandescenţă, compusă dintr-un filament de bumbac carbonizat

introdus într-un clopot de sticlă vidat

înlocuirea carbonului cu filament metalic

realizarea spiralei = mărirea suprafeţei

introducerea de gaze în clopot pentru

reducerea timpului de dezintegrare

spiralei = m ă rirea suprafe ţ ei • introducerea de gaze în clopot pentru reducerea

lampa electrică

lampa (sursa) electrică - dispozitivul care realizează

conversia energiei electrice în

energie luminoasă

funcţionarea lămpilor

producerea radiaţiilor luminoase:

pe cale termică - lămpi incandescente

prin agitaţie moleculară - lămpi cu

descărcări sau cu câmp

electromagnetic indus

72

lămpi incandescente

l ă mpi incandescente lampa cu incandescen ţă clasic ă • lampa cu ciclu regenerativ de

lampa cu incandescenţă clasică

lampa cu ciclu regenerativ de

halogeni

fibre şi tuburi optice

74

lampa cu incandescenţă clasică

utilizează filamentul de wolfram, care

se încălzeşte la o temperatură de

aprox. 3000K, mediul din balon fiind un

gaz neutru sub presiune

lampa cu incandescenţă clasică

avantaje: spectru luminos agreabil, redarea

culorilor este excelentă (Ra=100)

dezavantaje:

depreciere în timp (scăderea fluxului luminos), datorată evaporării Wo din filament şi depunerii

lui pe pereţii balonului

degajare de caldură

consum mare de energie

durată de viață redusă

lampa cu ciclu regenerativ

de halogeni

la temperatura din apropierea peretelui

balonului (aproximativ 450 K), particulele de wolfram rezultate din evaporarea filamentului formează cu halogenul din balon o halogenură de Wo, care la temperatura

filamentului de 3000 K se descompune în Wo,

care se depune pe filament, şi halogenul, care revine în ciclu

lampa cu halogeni

lampa cu halogeni soclu baioneta soclu Edison (cu filament) 78

soclu baioneta

soclu Edison (cu filament)

reflectorul dichroic

reflectorul dichroic alc ă tuit din mai multe straturi, care reflect ă radia ţ iile din

alcătuit din mai multe straturi, care reflectă radiaţiile din spectrul

vizibil şi transmit altele

(infraroşii)

căldura lămpilor cu

incandescenţă este redusă în faţa aparatului de iluminat, fiind trasmisă

în spatele acestuia

80

fibre optice

realizează transportul luminii la distanţă, fiind folosite în special pentru

iluminatul cu efecte speciale decorative

utilizate pentru sisteme de iluminat de accentuare, de efect, dar şi pentru iluminat funcțional în expoziţii şi muzee

fibre optice

alcătuire

generatorul - conţine sursa principală de lumină (LIC), rolul lui fiind de a asigura alimentarea sursei propriu-zise şi de a focaliza fluxul luminos spre zona de ieşire a fibrelor optice

ansamblul fibrelor - conduce fluxul luminos de la

generator la zona dorită

zona terminală - dirijează fluxul luminos spre zona de interes

lămpi fluorescente

lumina se obține prin agitarea

atomilor de gaz sau

vapori metalici asupra cărora

acţionează un câmp

electric realizat prin

aplicarea unei

tensiuni

de gaz sau vapori metalici asupra c ă rora ac ţ ioneaz ă un câmp electric

stratul luminofor

acoperă pereţii de sticlă la interior şi are rolul de a realiza conversia energiei emise

în spectrul UV în energie în spectrul vizibil

determină:

- culoarea luminii

- valoarea indicelui de redare a culorii

lămpi fluorescente clasificare

în funcţie de forme:

tubulare

compacte

circulare

lămpi fluorescente tubulare

- echipamentul anex de funcţionare este montat în aparatul de iluminat lângă lampă

- dimensiuni standardizate

- culoarea luminii - în funcţie de stratul

luminofor folosit, variază între 2700 K şi 7500 K

- balastul electronic folosit în prezent elimină

zgomotul şi pâlpâirea

lămpi fluorescente compacte

- echipamentul de funcţionare este incorporat în soclul lămpii

- dimensiuni mai mici decât tuburile

- posibilitatea interschimbării cu LIC

cu soclu cu filet

- timp de funcţionare - 8000 ore

lămpi fluorescente compacte

avantaje:

- la aceeaşi valoare a fluxului luminos

emis, lampa fluorescentă compactă consumă de 4- 5 ori mai puţină

energie decât LIC

89
89

lămpi cu inducţie

conversia energiei electrice în

lumină se face prin realizarea

agitaţiei moleculare printr-un câmp electromagnetic indus, produs de

un generator de înaltă frecvenţă

lămpi cu inducţie

caracteristici

redarea culorilor: bună (Ra = 80)

flux luminos: 3700 - 6000 lm

durată de viaţă foarte mare - 60.000h datorită

lipsei electrozilor

lămpi cu inducţie

caracteristici

se montează în aparate de iluminat

speciale

se folosesc în locuri greu acesibile

alte tipuri de lămpi

lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la joasă presiune (redarea culorilor nulă)

lămpi cu descărcări în vapori metalici la înaltă presiune

lămpi cu descărcări în gaze

led-uri

l ă mpi cu desc ă rc ă ri 94

lămpi cu descărcări

led-uri 95

led-uri

parametrii surselor de lumină

parametrii surselor de lumin ă fluxul luminos • culoarea aparent ă • temperatura de culoare •

fluxul luminos

culoarea aparentă

temperatura de culoare

redarea culorilor

eficacitatea luminoasă

geometria şi dimensiunile

durata de funcţionare

timpul de punere în funcţiune

corpuri de iluminat

corpul (aparatul) de iluminat

aparat electric utilizat pentru distribuţia şi/sau transmisia luminii

emise de lămpi, cuprinzând şi

elementele de fixare, protecţie vizuală sau faţă de mediu şi partea electrică

(alimentare, stabilizator, amorsare)

alcătuire

armătura - cuprinde dispozitivul de fixare al surselor, aparatura anexă la lămpile cu descărcări (balast, starter, condensator), elemente de conexiune electrice (socluri, cleme) şi conductele electrice

dispozitivul optic - are rolul de a distribui şi controla, reflecta şi transmite (direct, difuz sau mixt) fluxul luminos şi de a asigura protecţia vizuală a sursei

100

cerinţe tehnice

instalare uşoară

menţinerea unei temperaturi de funcţionare în limitele admise

întreţinere uşoară

caracteristici luminotehnice

randamentul

curba de distribuţie a intensităţilor luminoase

unghiul de protecţie vizuală

curbele de luminanţă

coeficientul de amplificare

randament

corpul de iluminat determină fluxul emis (mai mic decât fluxul lămpii)

randament corpul de iluminat determină fluxul emis (mai mic decât fluxul l ă mpii) 103

curba de distribuţie

a intensităţilor luminoase

curba de distribu ţ ie a intensit ăţ ilor luminoase 104
curba de distribu ţ ie a intensit ăţ ilor luminoase 104

104

unghiul de protecţie vizuală

unghiul de protec ţ ie vizual ă 105
unghiul de protec ţ ie vizual ă 105
unghiul de protec ţ ie vizual ă 105

105

clasificare d.p.d.v. al distribuţiei fluxului luminos:

distribuţie spaţială flux direct indirect semi semi direct indirect direct indirect
distribuţie
spaţială flux
direct
indirect
semi
semi
direct
indirect
direct
indirect
107
107
107

clasificare d.p.d.v. al protecţiei

- electrice

- la agenţi agresivi (umiditate,

particule)

- la pericol de explozie

suprafeţe arhitecturale luminoase

dublarea totală sau parţială a suprafeţelor constructive (tavan, pereţi, pardoseli) cu

panouri difuzante, translucide, transparente

sau colorate sau de tip grătar

folosite în diferite spaţii: muzee, magazine, săli

de spectacole, locuinţe de lux, hoteluri, săli de conferinţă, spitale

sisteme de iluminat

sistem de iluminat

ansamblul aparatelor de iluminat echipate cu surse de lumină, fire electrice, sisteme de acționare

- structură fixă

- structură flexibilă - permite adaptarea în

timp şi spaţiu

clasificare d.p.d.v. funcţional

normal asigură desfăşurarea normală a activităţii în spaţiile interioare

de siguranţă asigură continuarea activităţii, evacuarea sau alte funcţiuni (veghe, pază, marcare hidranţi) în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică

alte func ţ iuni (veghe, paz ă , marcare hidran ţ i) în cazul întreruperii aliment
alte func ţ iuni (veghe, paz ă , marcare hidran ţ i) în cazul întreruperii aliment

sisteme de iluminat normal

- sistem de iluminat general - uniform distribuit

- asimetric, localizat sau zonat

- sistem de iluminat local - pe zone de

lucru

- sistem de iluminat de accent

aspecte de proiectare

ghidul de iluminat interior CIE

“Trebuie ţinut seama de faptul că iluminatul nu este o ştiinţă exactă, el se ocupă atât de oameni, cât şi de obiecte, iar iluminatul într-un interior nu este bun dacă ocupanţii nu-l plac. Conştientizarea faptului că iluminatul este mai mult artă decât ştiinţă este într-adevăr

determinantă pentru o apreciere globală şi

corectă a ceea ce este important în iluminatul

interior.”

proiectul de iluminat

arhitect / designer de interior / designer de iluminat (profesie nouă - 2007)

inginer instalator de electrice

tehnolog / reprezentant firmă de surse electrice, aparate de iluminat

în funcţie de specificul şi complexitatea proiectului acustician etc.

cerinţe specifice pentru

iluminatul artificial

funcţionalitate

confort vizual

design

rentabilitate

protecţia mediului

interrelaţionări

coordonare permanentă între proiectul de iluminat şi proiectul de arhitectură sau de amenajare interioară

relaţie de completare, echilibru între iluminatul natural şi iluminatul artificial

flexibilitatea sistemului de iluminat în timp şi spaţiu

lumină artificială - lumină naturală

integrarea funcţională a sistemelor de iluminat

artificial şi natural, prin realizarea unui sistem permanent dinamic, acordat cu variaţiile luminii

naturale

folosirea tehnologiei moderne celule

fotovoltaice, sisteme de reglare manuală sau

automată a fluxului luminos

flexibilitate în timp şi/sau spaţiu

schimbări funcţionale, recompartimentări

(administraţie, proiectare, învăţământ etc.)

la schimbări determinate de modă, de stilurile de design interior (locuinţe, spaţii comerciale, muzee)

evoluţia tehnologică (inclusiv soluţii eficiente d.p.d.v. al consumului de energie)

flexibilitatea corpurilor de iluminat

de tavan

punctuală - corpuri mobile (articulate)

punctuală + liniară - AIL mobile pe şine, elemente modulare

de lucru - cu picior, de birou

în plan - multiple posibilităţi de racordare prin plinte, canale speciale sau pardoseli

supraînălţate

122
122

concepția sistemului de iluminat

concep ț ia sistemului de iluminat 123
124

sisteme de iluminat

- general - uniform distribuit

- local

- mixt

- asimetric, localizat

- pe zona de lucru

sisteme funcționale de iluminat general

- înălțimea planului util

- înălțimea de suspendare a corpurilor de iluminat

- caracteristicile dimensionale ale spațiului

- reflectanța finisajelor

- relația cu lumina naturală

sisteme funcționale de iluminat general poziționare uniformă

sisteme func ț ionale de iluminat general – pozi ț ionare uniformă 127

dispunerea corpurilor de iluminat

formală în relaţie cu:

ferestrele pardoseala alte amenajări fixe

dispunerea corpurilor de iluminat formal ă în rela ţ ie cu: ferestrele pardoseala alte amenaj ă
dispunerea corpurilor de iluminat formal ă în rela ţ ie cu: ferestrele pardoseala alte amenaj ă
dispunerea corpurilor de iluminat formal ă în rela ţ ie cu: ferestrele pardoseala alte amenaj ă

dispunerea corpurilor de iluminat

funcţională în relaţie cu:

planul util, loc de lucru lumina naturală circulaţie, scări

de iluminat func ţ ional ă în rela ţ ie cu: planul util, loc de lucru
de iluminat func ţ ional ă în rela ţ ie cu: planul util, loc de lucru
de iluminat func ţ ional ă în rela ţ ie cu: planul util, loc de lucru

scări - dispunerea corpurilor de iluminat

scări - dispunerea corpurilor de iluminat 130
scări - dispunerea corpurilor de iluminat 130
scări - dispunerea corpurilor de iluminat 130
scări - dispunerea corpurilor de iluminat 130
scări - dispunerea corpurilor de iluminat 130
scări - dispunerea corpurilor de iluminat 130

130

131
132

exemple de soluţii - coridor

exemple de solu ţ ii - coridor 133
exemple de solu ţ ii - coridor 133
exemple de solu ţ ii - coridor 133
exemple de solu ţ ii - coridor 133
exemple de solu ţ ii - coridor 133
exemple de solu ţ ii - coridor 133

133

134
134
134
134
134
134

dispunerea corpurilor de iluminat

constructivă în relaţie cu:

stâlpi

grinzi

dispunerea corpurilor de iluminat constructiv ă în rela ţ ie cu: stâlpi grinzi 135
dispunerea corpurilor de iluminat constructiv ă în rela ţ ie cu: stâlpi grinzi 135

relaţia cu configuraţia

constructivă

tavan casetat

grinzi aparente

luminatoare

compartimentări mobile

înălţimi foarte mari

sisteme de iluminat speciale

suprafeţe luminoase elemente arhitecturale (pereţi, tavan, pardoseală) elemente de mobilier

suprafeţe luminate

tavan - prin scafe (perimetrale,

diverse forme), denivelări

tavan luminat pardoseli luminate perete luminat perete luminat 138
tavan luminat pardoseli luminate perete luminat perete luminat 138

tavan luminat

pardoseli luminate

tavan luminat pardoseli luminate perete luminat perete luminat 138
tavan luminat pardoseli luminate perete luminat perete luminat 138

perete luminat

perete luminat

138

perete luminat

perete luminat b = 1-1.5 a lumina directa a = 1/3h b = 2 a 139
perete luminat b = 1-1.5 a lumina directa a = 1/3h b = 2 a 139

b = 1-1.5 a

lumina directa

perete luminat b = 1-1.5 a lumina directa a = 1/3h b = 2 a 139

a = 1/3h

perete luminat b = 1-1.5 a lumina directa a = 1/3h b = 2 a 139

b = 2 a

139

140

140

sisteme de iluminat local

- iluminat funcțional în zone de lucru

scris, citit

- nivel de iluminare mai mare pe sarcinile

vizuale sau pe suprafeţele din imediata apropiere

managementul

iluminatului

iluminat artificial

- consum semnificativ de energie

- sursele incandescente degajă o cantitate

de căldură suplimentară (15 – 20% din sarcina de răcire a sistemelor de condiţionare a aerului)

consum global de energie electrică pentru iluminat

48% servicii

28% rezidenţial

16% industrial

8% rutier şi altele

managementul energetic

al iluminatului

abordarea iluminatului artificial

având în vedere protecţia mediului

înconjurător prin reducerea consumului de energie electrică, fără a influenţa confortul vizual

consumul de energie electrică

este măsurat prin puterea sursei şi prin perioada de funcţionare a sistemului de iluminat, astfel că pentru o reducere a consumului trebuie controlaţi ambii parametri

elemente de bază ale managementului în iluminat

soluţia arhitecturală

tehnologii contemporane performante în iluminatul artificial

soluţia arhitecturală

orientarea clădirii (funcţiuni) faţă de

punctele cardinale

distribuţia luminii controlată prin planul

urbanistic (în funcţie de vecinătăţi)

conformare planimetrică (adâncimi)

raport plin-gol: mărimea, poziţia şi

caracteristicile ferestrelor

raportul dintre aria ferestrelor şi aria pardoselii

finisajul suprafeţelor interioare (pereţi,

pardoseală, tavan, mobilier)

lumină naturală – lumină artificială

lumina artificială trebuie gândită

întotdeauna ca o soluţie complementară pentru lumina naturală

utilizarea unor sisteme inteligente de

reglaj continuu al iluminatului artificial în

funcţie de iluminatul natural

tehnologii performante în

iluminatul artificial

surse de lumină eficiente

corpuri de iluminat cu randament mare

sisteme de control al iluminatului

soluții de introducere a luminii naturale în spații nevitrate – tuburi de lumină

surse electrice eficiente

eficienţa energetică a unei surse este dată de indicatorul “eficacitate luminoasă”, raportul între fluxul luminos emis (calculat după 100 ore

de funcţionare) şi puterea consumată

exemple de eficacitate luminoasă

lampa cu incandescenţă:

1.360lm/100W = 13,6 lm/W

lampa fluorescentă compactă

1.200lm/21W = 57,1 lm/W

lampa cu incandescen ţă: 1.360 lm, 100 W lampa fluoresecent ă compact ă: 1.200 lm,

lampa cu incandescenţă: 1.360 lm, 100 W lampa fluoresecentă compactă: 1.200 lm, 21 W

sursa electrică - eticheta energetică

clase de eficienţă energetică de la A la G (A - clasa cea mai perfomantă)

fluxul luminos, în lumeni

puterea absorbită, în W

durata de viaţă, în ore

tensiunea nominală, în V

sursa electrică – durată de viaţă

durata de viaţă – “durata de supravieţuire”

numărul de ore de funcţionare în care se deteriorează 50% din lămpile testate

“durata de viaţă economică” numărul de ore de funcţionare în care fluxul luminos emis scade la un procent prestabilit (în general 70%) faţă de valoarea iniţială

balast

dispozitiv montat între reţeaua de alimentare şi una sau mai multe lămpi cu descărcări, cu rolul de a limita şi a stabiliza curentul din

lampă la valoarea cerută

cu excepţia lămpii incandescente clasice şi a

celei cu halogen, toate celelalte surse

necesită un balast specific, eficienţa acestuia influenţând eficacitatea sistemului de iluminat

balast

ex. - o lampă fluorescentă emite 3000 lm şi consumă 40 W, iar balastul său consumă 10 W

eficacitatea luminoasă a lămpii:

3000/40 = 75 lm/W

eficacitatea luminoasă a sistemului lampă-balast:

3000/(40+10) = 60 lm/W

alegerea corpurilor de iluminat

cu distribuţie eficientă şi în conformitate cu cerinţele de limitare

a orbirii directe

cu randament luminos ridicat

cerinţe de instalare şi întreţinere reduse

sisteme adaptabile la diferite cerinţe

controlul iluminatului

reducere a consumului de energie, păstrând

nivelul de iluminare recomandat pentru fiecare

funcţiune

oferă un caracter dinamic soluţiilor de iluminat prin modificarea unor factori luminotehnici în

funcţie de necesarul într-un moment dat:

nivelul de iluminare distribuţia fluxului

culoarea luminii

sisteme de control

senzori de prezenţă - funcţionarea spaţiului este imprevizibilă

programare pe bază de orar - funcţionare

predictibilă

fotocelule în cazurile în care există lumină

naturală (compensare)

dimmere manuale (de perete sau telecomandă) - variaţia nivelului de iluminare

soluţii tehnologice contemporane

tuburi de lumină

soluţii tehnologice contemporane tuburi de lumină 160

tehnologii ale viitorului sisteme integrate

controlul iluminatului poate fi parte

integrantă a unui sistem complex de gestionare a instalaţiilor clădirii - de încălzire-ventilare-climatizare şi a altor subsisteme specifice protecţia

antiefracţie, alarmare de incendiu