Sunteți pe pagina 1din 74

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAȚIONAL

ARIA CURRICULARĂ
MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE

MATEMATICĂ
Clasele V-IX

Chişinău, 2019

1
Aprobat:
- Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019
- Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019

COORDONATORI:
 Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC
 Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator al
managementului curricular
 Valentina CEAPA, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de lucru

EXPERȚI-COORDONATORI:
 Vladimir GUȚU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general
 Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice, expert-
coordonator pe ariile curriculare Matematică şi Știinţe și Tehnologii

GRUPUL DE LUCRU:
 Ion ACHIRI (coordonator), dr., conf. univ., IȘE, Chișinău
 Ludmila BAȘ, grad did. superior, IPLT „Constantin Stere”, Soroca
 Andrei BRAICOV, dr., conf. univ., US Tiraspol
 Iulia CABINA, grad did. doi, Gimnaziul „Sergiu Rădăuțan”, com. Iezărenii Vechi,
r. Sângerei
 Roman COPĂCEANU, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, Hâncești
 Aliona LAȘCU, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, Chișinău

2
PRELIMINARII

Curriculumul la disciplina Matematică, precum și manualul școlar, ghidul metodolo-


gic, softurile educaționale etc. fac parte din ansamblul de produse/documente curricu-
lare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național.
Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova
(2014), ale Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), ale Curriculumului
de bază: sistem de competențe pentru învățământul general (2018), dar și cu Recoman-
dările Parlamentului European și ale Consiliului Uniunii Europene, privind competențele-
cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul
la disciplina Matematică reprezintă un document reglator, care vizează prezentarea in-
terconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, conținutale și metodologice, accen-
tul fiind pus pe sistemul de competențe restructurat precum un nou cadru de referință
al finalităților educaționale.
Curriculumul școlar de matematică pentru clasele V-IX reprezintă instrumentul di-
dactic și documentul normativ principal, ce descrie condițiile învățării și performanțele
proiectate la matematică în învățământul gimnazial, exprimate în competențe, unități
de competențe, conținuturi și activități de învățare și evaluare.
Curriculumul la disciplina Matematică fundamentează și ghidează activitatea
cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică
de lungă și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare –
învățare – evaluare.
Disciplina Matematică, prezentată/valorificată în plan pedagogic în curriculumul dat,
are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în achiziționarea
unor competențe necesare pentru învățarea pe tot parcursul vieții, dar și pentru inte-
grarea într-o societate bazată pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Matematică s-a ținut cont de:
 abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și
pe cel internațional;
 necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la
nevoile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;
 valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisciplinare și
a celor specifice;
 necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre ciclurile învățământului
general: educația timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și
învățământul liceal.

3
Curriculumul la disciplina Matematică cuprinde următoarele componente structura-
le: Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Competențe specifice
disciplinei, Unități de învățare (unități de competențe, unități de conținut, activități
și produse de învățare recomandate), Repere metodologice de predare – învățare –
evaluare, Bibliografia (Prezentul curriculum include și finalități relevate explicit pentru
fiecare clasă, reprezentând competențele specifice disciplinei, manifestate gradual la
etapa dată de învățare, urmărind stabilirea obiectivelor de evaluare finală).
Curriculumul la disciplina Matematică are următoarele funcții:
• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Matematică;
• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline
din aria curriculară, dintre predare – învățare – evaluare, dintre produsele curri-
culare specifice disciplinei Matematică, dintre componentele structurale ale cur-
riculumului disciplinar, dintre standard și finalitățile curriculare;
• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă);
• de evaluare a rezultatelor învățării etc.

Curriculumul la disciplina Matematică se adresează cadrelor didactice, autorilor de


manuale, evaluatorilor, metodicienilor, altor persoane interesate, însă beneficiarul prin-
cipal al acestui document este elevul, având un statut specific în acest sens.
Totodată, Curriculumul la disciplina Matematică orientează cadrul didactic spre
organizarea procesului de predare – învățare – evaluare în baza unităților de învățare
(unități de competențe – unități de conținuturi – activități de învățare).

4
I. REPERE CONCEPTUALE

Codul Educației al Republicii Moldova, prin Art. 11. determină: „Educația are ca
finalitate principală formarea unui caracter integru și dezvoltarea unui sistem de
competențe care include cunoștințe, abilități, atitudini și valori ce permit participarea
activă a individului la viața socială și economică.” [1].
Scopul major al educației matematice în perioada școlarității obligatorii este atât
formarea și dezvoltarea gândirii logice, cât și formarea și dezvoltarea competențelor
școlare pentru a realiza dezvoltarea deplină a personalității absolventului gimnaziului
și a-i permite accesul la următoarea treaptă a învățământului și/sau integrarea socială
a acestuia.
Competența școlară este un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori
dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea
și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații.[2]
Achizițiile finale, în termeni de competențe, nu sunt niște liste de conținuturi dis-
ciplinare care trebuie memorate. Pentru formarea unei competențe este necesar ca
elevul:
- să stăpânească un sistem de cunoștințe fundamentale în funcție de problema pe
care va trebui să o rezolve;
- să posede deprinderi și capacități pe care să le utilizeze/să le aplice conștient și
logic în situații simple/standarde, realizând astfel funcționalitatea cunoștințelor
obținute;
- să rezolve diferite situații-problemă, conștientizând cunoștințele funcționale;
- să rezolve probleme, inclusiv din viața cotidiană, manifestând comportamente
conform achizițiilor finale, adică valorificând competența formată.
Proiectarea Curriculumului la disciplina Matematică a fost ordonată de principiile:
• principiul asigurării continuității la nivelul claselor și al ciclurilor;
• principiul învățării centrate pe elevul în corelație cu mediul său de viață;
• principiul centrării pe aspectul formativ;
• principiul corelației transdisciplinare – interdisciplinare (eșalonarea optimă a
conținuturilor matematice corelate cu disciplinele ariei curriculare și alte discipli-
ne, asigurându-se coerența pe verticală și pe orizontală);
• principiul abordării sistemice și al dezvoltării graduale a competențelor;
• principiul creării unui mediu favorabil educației de calitate;
• principiul centrării clare a tuturor componentelor curriculare pe rezultatele
finale – competențe specifice matematicii și unități de competență la matema-
tică.

5
O astfel de proiectare strategică orientează curriculumul școlar și procesul educațional
spre achizițiile finale – competențe pe care elevii ar trebui să le manifeste/demonstreze
în urma parcurgerii unor anumite experiențe în formare/învățare.
Curriculumul la disciplina Matematică pentru gimnaziu și, în ansamblu, procesul
educațional la matematică în învățământul general este fundamentat pe principiile:
I. Principiul constructiv (al structuralității), care vizează procesul de reluare siste-
matică a informațiilor, a conceptelor de bază ca pe un aspect esențial al predă-
rii – învățării. În contextul acestui principiu, învățământul matematic modern se
realizează concentric în spirală, fiind axat pe noțiunea (conceptul) matematică și
formarea, la finalizarea școlarizării, a unor structuri ale gândirii specifice mate-
maticii.
II. Principiul formativ, care vizează formarea directă a personalității elevului în pro-
cesul educațional la matematică.
În aspectul formării și dezvoltării competenței interpersonale, civice, morale și a
competenței culturale, Curriculumul școlar la Matematică vizează formarea la elevi, în
procesul educațional la matematică, a următoarelor valori și atitudini:
 formarea obișnuinței de a recurge la concepte și metode matematice în aborda-
rea unor situații cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme în situații reale
și/sau modelate;
 manifestarea curiozității și a creativității în elaborarea strategiilor, a problemelor,
a planurilor de activitate, în rezolvarea și realizarea acestora;
 manifestarea tenacității, a perseverenței, a capacității de concentrare, a încre-
derii în forțele proprii, a tendinței spre realizarea potențialului intelectual, a
responsabilității pentru propria formare;
 încurajarea inițiativei și disponibilității de a aborda sarcini variate;
 manifestarea independenței în gândire și acțiune;
 dezvoltarea simțului estetic și critic;
 dezvoltarea unei gândiri deschise, creative și a unui spirit de obiectivitate, de
imparțialitate și de toleranță;
 aprecierea rigorii, a ordinii și a eleganței în arhitectura rezolvării unei probleme,
în aplicarea unei metode, a unui algoritm sau a construirii unei teorii;
 formarea și dezvoltarea motivației pentru studierea matematicii ca domeniu re-
levant pentru viața socială și profesională;
 stimularea unor atitudini favorabile față de știință și față de cunoaștere în general;
 utilizarea terminologiei aferente matematicii în situații de comunicare;
 susținerea propriilor idei și puncte de vedere prin argumentare și/sau formulări
de întrebări;
 cooperarea în calitate de membru al unui grup;
 angajarea în discuții critice și constructive asupra unui subiect matematic;

6
 adoptarea punctelor de vedere diferite și orientarea în vederea formării propriei
viziuni.
Unitățile de competențe sunt achiziții care trebuie să fie dobândite de către elevi
la finele compartimentului studiat sau la finele anului de studii. Ele servesc și ca ele-
mente/pași în formarea competențelor specifice, care vor fi evaluate formativ și/sau
sumativ la finele unității de învățare și/sau la finele anului de studii.
Unitățile de conținut constituie instrumente care contribuie la dobândirea achiziții-
lor determinate de unitățile de competențe proiectate, la formarea competențelor spe-
cifice disciplinei și a celor transversale/transdisciplinare.
Activitățile și produsele de învățare recomandate prezintă o listă deschisă de con-
texte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru forma-
re/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are
libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat, la nivelul
proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei con-
crete de elevi, de resursele disponibile etc.
Axarea învățământului pe formarea competențelor nu anulează conceptul de obiec-
tiv, ci invers, presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării didactice de scurtă
durată, corelând acele componente ale unității de învățare, care se vizează prin lecția
dată.
Curriculumul este construit astfel încât să nu limiteze libertatea profesorului în
proiectarea activităților didactice. În condițiile formării competențelor specifice și ale
dobândirii de către elevi a achizițiilor determinate de unitățile de competență (sub-
competențe), în condițiile parcurgerii integrale a conținuturilor obligatorii în cadrul
aceleiași clase, profesorul are dreptul:
• să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conținut, dacă nu este afectată
logica științifică sau didactică;
• să repartizeze timpul efectiv pentru parcurgerea unităților de conținut în funcție
de pregătirea matematică a elevilor la etapa respectivă a învățământului;
• să grupeze în diverse moduri elementele de conținut în unități de învățare, cu
respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor matematice;
• să aleagă sau să organizeze activități de învățare adecvate condițiilor concrete
din clasă.
Manualele de matematică elaborate în baza acestui curriculum urmează să fie in-
tegrate în concepția curriculumului și să respecte cerințele specifice: de a fi accesibile
elevilor, de a fi funcționale, operaționale și de a îndeplini, prioritar, nu numai funcția
informativă, dar și cea formativă, de învățare prin studiere, cercetare și descoperire
independentă, de stimulare, de autoinstruire, de autoevaluare și, în final, de formare a
competențelor.

7
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. de ore pe
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe an
săptămână
V 4 136
VI 4 136
Matematică
Obligatorie VII 4 136
și Științe
VIII 4 136
IX 4 132

III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI

1. Operarea cu numere reale pentru a efectua calcule în diverse contexte, manifestând


interes pentru rigoare și precizie.
2. Exprimarea în limbaj matematic a unui demers, a unei situații, a unei soluții, formu-
lând clar și concis enunțul.
3. Aplicarea raționamentului matematic la identificarea și rezolvarea problemelor, do-
vedind claritate, corectitudine și concizie.
4. Investigarea seturilor de date, folosind instrumente, inclusiv digitale, și modele ma-
tematice, pentru a studia/explica relații și procese, manifestând perseverență și spi-
rit analitic.
5. Explorarea noțiunilor, a relațiilor și a instrumentelor geometrice pentru rezolvarea
problemelor, demonstrând consecvență și abordare deductivă.
6. Extrapolarea achizițiilor matematice pentru a identifica și a explica procese, feno-
mene din diverse domenii, utilizând concepte și metode matematice în abordarea
diverselor situații.
7. Justificarea unui demers sau a unui rezultat matematic, recurgând la argumentări,
susținând propriile idei și opinii.

8
IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Clasa a V-a

Unități de competențe Unități de conținut Activități și produse de învățare recomandate


1.1. Identificarea și aplicarea în I. Mulțimea numerelor naturale • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
situații reale și/sau modelate • Scrierea și citirea numerelor naturale - identificare a numerelor naturale în contexte variate;
a terminologiei aferente în sistemul zecimal de numerație. - scriere și citire a numerelor naturale în sistemul zecimal
noțiunii de număr, mulțime, Reprezentarea numerelor naturale pe de numerație;
divizibilitate. axă - reprezentare a numerelor pe axă, ordonare și comparare
1.2. Identificarea, scrierea, • Compararea și ordonarea numerelor a numerelor naturale;
citirea numerelor naturale în naturale. Rotunjirea numerelor naturale - rotunjire a numerelor naturale;
contexte variate. • Adunarea numerelor naturale. - efectuare a operațiilor cu numere naturale, respectând
1.3. Reprezentarea pe axă, Proprietăți ordinea operațiilor și utilizând paranteze;

9
clasificarea, compararea, • Scăderea numerelor naturale - utilizare a proprietăților operațiilor studiate cu numere
ordonarea și rotunjirea • Înmulțirea numerelor naturale. Factorul naturale pentru optimizarea calculelor în diverse
numerelor naturale. comun contexte;
1.4. Aplicarea algoritmilor, a • Împărțirea numerelor naturale - aplicare a algoritmului de aflare a componentei
proprietăților operațiilor, • Împărțirea cu rest necunoscute în cadrul operațiilor de adunare, scădere,
pentru efectuarea și • Noțiunea de putere cu exponent natural înmulțire, împărțire (termenul necunoscut, descăzutul,
optimizarea calculelor cu a unui număr natural. Pătratul și cubul scăzătorul, factorul necunoscut, deîmpărțitul,
numere naturale. unui număr natural împărțitorul);
1.5. Aflarea componentei • Ordinea efectuării operațiilor și folosirea - rezolvare a problemelor, inclusiv din viața cotidiană, care
necunoscute în cadrul parantezelor conduc la utilizarea operațiilor matematice cu numere
operațiilor de adunare, • Rezolvarea problemelor în mulțimea naturale, inclusiv elemente de organizare a datelor;
scădere, înmulțire și numerelor naturale, utilizând: - rezolvare a problemelor în mulțimea numerelor naturale,
împărțire cu numere - metoda reducerii la unitate; inclusiv a problemelor de mișcare, utilizând metodele
naturale. - metoda mersului invers studiate;
• Mulțimi. Moduri de definire a mulțimilor. - scriere și citire a mulțimilor;
Relații de apartenență. Cardinalul - determinare a cardinalului unei mulțimi;
mulțimii finite
1.6. Transpunerea unei situații • Divizor. Mulțimea divizorilor unui număr - aplicare a terminologiei și a notațiilor aferente noțiunii
reale și/sau modelate în natural de număr, mulțime, divizibilitate, inclusiv în situații de
limbaj matematic, rezolvarea • Multiplu. Mulțimea multiplilor unui comunicare;
problemei obținute și număr natural - transcriere a mulțimilor dintr-un mod de definire în altul;
interpretarea rezultatului, • Criteriile de divizibilitate cu 10, 2 și 5. - stabilire a valorii de adevăr a unui enunț matematic;
utilizând calculul cu numere Numere pare și numere impare - completare a succesiunii de numere asociate conform
naturale, mulțimile și regulilor identificate prin observare și/sau indicate;
divizibilitatea. Elemente noi de limbaj matematic: - determinare a cărei mulțimi de numere/obiecte îi
1.7. Utilizarea criteriilor de proprietatea comutativă, proprietatea aparține numărul/obiectul dat;
divizibilitate cu 10, 2 și 5 în asociativă, proprietatea distributivă a - identificare a divizorilor și a multiplilor unui număr
rezolvarea problemelor. înmulțirii față de adunare (scădere), natural dat;
1.8. Justificarea și argumentarea mulțime, element, aparține/nu aparține, - aplicare și utilizare a criteriilor de divizibilitate în
rezultatelor obținute cu mulțime vidă, cardinalul unei mulțimi, rezolvarea problemelor;
numere naturale. divizor, multiplu, criteriu de divizibilitate, - justificare și argumentare a rezultatelor obținute.
număr par/impar, putere, exponent, • Cercetarea cazurilor concrete din situații reale și/sau
bază, metoda reducerii la unitate, metoda modelate referitoare la numere naturale, mulțimi,

10
mersului invers. divizibilitate și soluționarea problemei identificate.
• Realizarea lucrărilor practice, inclusiv pe teren, privind
aplicarea numerelor naturale, a mulțimilor.
• Investigarea situațiilor reale și/sau modelate privind
mulțimea numerelor naturale, mulțimile și relațiile de
divizibilitate în diverse domenii.
• Realizarea unor proiecte de grup/individuale, proiecte
STEM/ STEAM, privind aplicarea numerelor naturale, a
mulțimilor și a divizibilității în situații reale și/sau modelate.
• Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
evaluarea numerelor naturale, a mulțimilor și a
divizibilității.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 răspunsul oral;
 răspunsul scris;
 exercițiul rezolvat;
 itemul scris rezolvat;
 problema rezolvată;
 schema elaborată;
 planul de idei elaborat;
 proiectul „Mulțimi în jurul meu”;
 proiectul „Axa evenimentelor din viața mea”;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
1.1. Recunoașterea și aplicarea II. Fracții ordinare. Numere zecimale • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
terminologiei, a notațiilor • Fracții. Noțiunea de fracție. Fracții - scriere, citire și reprezentare a fracțiilor ordinare, a
aferente noțiunii de fracție subunitare, echiunitare, supraunitare. numerelor zecimale;
ordinară, număr zecimal finit, Reprezentarea fracțiilor cu ajutorul unor - aplicare a terminologiei și a notațiilor aferente noțiunii
raport în diverse contexte. desene de fracție ordinară, număr zecimal, inclusiv în situații de
1.2. Identificarea și • Scoaterea întregului din fracție. comunicare;
reprezentarea în diverse Introducerea întregului în fracție - identificare și clasificare a numerelor în situații reale și/
forme a fracțiilor ordinare și • Fracții echivalente. Amplificarea și sau modelate;

11
a numerelor zecimale finite. simplificarea fracțiilor - amplificare și simplificare a fracțiilor;
1.3. Reprezentarea pe axă, • Aducerea fracțiilor la același numitor - construire a șirurilor de fracții echivalente prin
clasificarea, compararea, (unul dintre numitori este multiplul amplificare, simplificare, scoaterea întregului din fracție,
ordonarea fracțiilor ordinare celuilalt numitor) introducerea întregului din fracție;
și a numerelor zecimale • Reprezentarea fracțiilor pe axa - stabilire a valorii de adevăr a unei propoziții;
finite. numerelor - reprezentare a fracțiilor ordinare, a numerelor zecimale
1.4. Utilizarea algoritmilor și a • Compararea fracțiilor cu același numitor finite pe axa numerelor;
proprietăților operațiilor sau cu același numărător - ordonare, comparare a fracțiilor, a numerelor zecimale
pentru efectuarea și • Adunarea și scăderea fracțiilor cu același finite;
optimizarea calculelor numitor, adunarea și scăderea fracțiilor - încadrare a fracțiilor, a numerelor zecimale finite între
cu fracții ordinare și cu al căror cel mai mic numitor comun se două numere naturale consecutive;
numerele zecimale finite, poate calcula prin observare directă - calcul cu fracții și numere zecimale finite;
rotunjirea numerelor sau prin încercări simple, utilizând - aplicare în calcule a algoritmilor și a proprietăților
zecimale finite. amplificarea și simplificarea fracțiilor adecvate, respectând ordinea efectuării operațiilor;
• Înmulțirea fracțiilor - rotunjire a rezultatelor unor calcule cu numere zecimale
• Inversul unei fracții. Împărțirea fracțiilor finite;
1.5. Determinarea componentei • Aflarea unei fracții dintr-un număr - rezolvare a problemelor, inclusiv a celor din viața
necunoscute în cadrul natural cotidiană, care conduc la utilizarea operațiilor studiate
operațiilor de adunare, • Noțiunea de număr zecimal. Numere (inclusiv utilizând elemente de organizare a datelor);
scădere, înmulțire, împărțire zecimale finite: scrierea fracțiilor cu - rezolvare a problemelor de aflare a unei fracții dintr-un
(termen necunoscut, numitori puteri ale lui 10 sub formă număr natural, utilizând unitățile fracționare;
descăzut, scăzător, factorul de număr zecimal. Scrierea și citirea - calculare a valorii unui raport dintre două mărimi de
necunoscut, deîmpărțitul, numerelor zecimale finite același fel, dintre două mărimi diferite;
împărțitorul) cu fracții • Compararea, ordonarea, reprezentarea - rezolvare a problemelor de mișcare;
ordinare și cu numere pe axă a numerelor zecimale finite. - rezolvare a problemelor, utilizând: metoda reducerii la
zecimale. Rotunjiri unitate, metoda mersului invers;
1.6. Transpunerea unei situații • Adunarea a două sau mai multe numere - justificare a rezultatelor obținute, recurgând la
reale și/sau modelate în zecimale finite. Scăderea a două numere argumentări, susținând propriile idei și opinii.
limbaj matematic, rezolvarea zecimale finite • Cercetarea cazurilor concrete din situații reale și/sau
problemei obținute, • Înmulțirea unui număr zecimal finit cu modelate referitoare la fracțiile ordinare, la numerele
utilizând numere naturale, 10, 100, 1000; înmulțirea cu un număr zecimale și soluționarea problemei identificate.
fracții ordinare, numere natural; înmulțirea a două numere • Realizarea lucrărilor practice, inclusiv pe teren, privind

12
zecimale finite, raportul și zecimale finite aplicarea fracțiilor ordinare și a numerelor zecimale în
interpretarea rezultatelor • Împărțirea numerelor zecimale finite la practică.
obținute. 10, 100, 1000 • Investigarea situațiilor reale și/sau modelate privind
1.7. Elaborarea planului de • Ridicarea unui număr zecimal finit la aplicarea fracțiilor ordinare, a numerelor zecimale în diverse
idei, privind rezolvarea pătrat și la cub domenii.
problemelor reale și/sau • Ordinea efectuării operațiilor • Realizarea unor investigații privind utilizarea fracțiilor
modelate, utilizând fracții • Rezolvarea problemelor, utilizând: ordinare și a numerelor zecimale în diverse domenii.
ordinare și/sau numere metoda reducerii la unitate, metoda • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, a unor
zecimale. mersului invers proiecte STEM/STEAM, privind aplicarea fracțiilor ordinare
1.8. Rezolvarea tipurilor de și a numerelor zecimale în situații reale și/sau modelate.
probleme studiate, utilizând Elemente noi de limbaj matematic: • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
metodele adecvate. fracție subunitară, fracție echiunitară, evaluarea fracțiilor ordinare și a numerelor zecimale.
fracție supraunitară, fracții echivalente,
amplificare, simplificare, fracție inversă,
număr zecimal finit, fracții ordinare, raport
1.9. Justificarea rezultatelor Produse recomandate:
obținute în calcule cu fracții  cazul cercetat, cu aplicații practice;
ordinare și cu numere  răspunsul oral;
zecimale, recurgând la  exercițiul rezolvat;
argumentări și susținând  itemul scris rezolvat;
propriile idei și opinii.  răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Numerele zecimale în viața noastră”;
 jocul „Dominoul fracțiilor echivalente”;
 proiectul „Fracțiile în muzică”;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
1.1. Identificarea și aplicarea în III. Elemente de geometrie • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:

13
diverse contexte, inclusiv în și unități de măsură - identificare, descriere verbală și în scris a noțiunilor
comunicare, a terminologiei • Figuri geometrice: punct, dreaptă, geometrice studiate, utilizând terminologia și notațiile
aferente noțiunilor segment, semidreaptă, unghi, triunghi, respective;
geometrice și unităților de patrulater, pentagon, cerc (prezentare - reprezentare a figurilor geometrice studiate, utilizând
măsură studiate. prin descriere și prin desen); elemente instrumentele de desen, instrumente TIC;
1.2. Identificarea, caracterizarea ale figurilor geometrice (laturi, vârfuri, - aplicare a reprezentărilor figurilor geometrice studiate în
prin descrierea unor unghiuri, centru, rază, coardă, diametru), rezolvarea problemelor;
configurații geometrice, interior, exterior. Notații - construcție a dreptelor perpendiculare și a celor paralele
a unor figuri, corpuri • Instrumente geometrice: rigla negradată, utilizând rigla și echerul;
geometrice și elemente ale rigla gradată, compas, echer, bandă. - confecționare din diferite materiale a figurilor
acestora în situații reale Desenarea figurilor geometrice și geometrice studiate și efectuare a măsurărilor, utilizând
și/sau modelate. efectuarea măsurărilor lungimii, utilizând instrumente adecvate situației;
1.3. Utilizarea instrumentelor instrumente geometrice - recunoaștere în situații reale și/sau modelate a
geometrice pentru a măsura • Drepte concurente. Drepte elementelor unei figuri geometrice: laturi, vârfuri,
sau a construi/desena perpendiculare. Drepte paralele unghiuri, centru, rază, coardă, diametru, interior,
configurații geometrice în exterior;
diverse contexte.
1.4. Confecționarea din diferite • Corpuri geometrice: cub, paralelipiped - determinare a perimetrelor, a ariilor (pătratului,
materiale a figurilor dreptunghic (cuboid), piramidă, sferă, dreptunghiului) și a volumelor (cubului, cuboidului) și
geometrice plane și a cilindru circular drept, con circular drept exprimare a acestora în unități de măsură adecvate;
corpurilor studiate. (descriere, evidențiere a elementelor: - analiză și interpretare a rezultatelor obținute prin
1.5. Determinarea perimetrelor, vârfuri, muchii, bază, centru, rază, rezolvarea unor probleme practice cu referire la figurile
a ariilor (pătratului, generatoare) geometrice studiate și la unitățile de măsură relevante;
dreptunghiului) și a • Unități de măsură uzuale pentru lungime - efectuare de transformări ale multiplilor și ale
volumelor (cubului, (km, m, dm, cm, mm); transformări. submultiplilor principalelor unități din sistemul
cuboidului), efectuând Lungimea unui segment, a unei linii internațional de măsuri pentru lungime, arie, volum,
rotunjiri ale măsurilor frânte. Perimetrul triunghiului și al masă, timp;
unor obiecte din viața patrulaterului - aplicare în diverse contexte a unităților de măsură
cotidiană, utilizând sistemul • Unități de măsură uzuale pentru naționale și/sau specifice regiunii;
internațional și/sau cel suprafață (km2, m2, dm2, cm2, ha, ar); - justificare a unui demers sau a unui rezultat matematic
național de măsuri. transformări. Aria pătratului și a obținut sau indicat cu figuri geometrice, recurgând la
1.6. Efectuarea transformărilor dreptunghiului (fără demonstrații) argumentări;
multiplilor și ale • Unități de măsură uzuale pentru volum - investigare a valorii de adevăr a unei afirmații, a unei

14
submultiplilor unităților din (m3, dm3, cm3); transformări. Volumul propoziții cu ajutorul exemplelor, al contraexemplelor.
sistemul internațional de cubului și al cuboidului (paralelipipedului • Cercetarea cazurilor concrete din situații reale și/sau
măsuri pentru lungime, arie, dreptunghic) (fără demonstrații) modelate referitoare la figurile geometrice plane și la
volum, masă, timp. • Unități de măsură uzuale pentru corpurile studiate și soluționarea problemei identificate.
1.7. Analizarea și interpretarea capacitate (l, ml); transformări • Realizarea lucrărilor practice, inclusiv pe teren, privind
rezultatelor obținute prin • Unități de măsură uzuale pentru masă aplicarea figurilor geometrice plane și a corpurilor studiate
rezolvarea unor probleme (t, kg, g, mg); transformări în practică.
practice cu referire la figurile • Unități de măsură uzuale pentru timp • Realizarea investigațiilor privind utilizarea figurilor
geometrice și la corpurile (s, min, oră, ziuă, săptămână, lună, an, geometrice plane și a corpurilor studiate în diverse domenii.
studiate. deceniu, secol, mileniu); transformări • Realizarea proiectelor de grup/individuale, inclusiv proiecte
1.8. Utilizarea unităților de • Unități monetare (naționale și STEM/STEAM, privind aplicarea figurilor geometrice plane și
măsură studiate în rezolvarea internaționale uzuale); transformări a corpurilor studiate în situații reale și/sau modelate.
problemelor din diverse • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
domenii. evaluarea figurilor geometrice plane și a corpurilor studiate.
1.9. Justificarea unui demers/ Elemente noi de limbaj matematic: Produse recomandate:
rezultat obținut sau indicat semidreaptă, pentagon, vârf, latură,  cazul cercetat, cu aplicații practice;
cu figuri, corpuri geometrice centru, rază, coardă, diametru, interior,  răspunsul oral;
și unități de măsură, exterior, drepte perpendiculare, drepte  exercițiul rezolvat;
recurgând la argumentări. paralele, drepte concurente, paralelipiped  răspunsul scris;
1.10. Investigarea valorii de dreptunghic, piramidă, cilindru, sferă,  desenul;
adevăr a unei afirmații, generatoare, bază, muchii, mililitru,  lucrarea practică realizată pe teren „Calcularea lungimilor și
a unei propoziții cu miligrame, kilometru pătrat, metru pătrat a perimetrelor”;
ajutorul exemplelor, al (cub), decimetru pătrat (cub), centimetru  problema rezolvată;
contraexemplelor. pătrat (cub), hectar, ar.  schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
Notațiile pentru figurile geometrice:  planul de idei;
 – triunghi,  proiectul „Geometria în produse culinare”;
< – unghi,  proiectul „Elemente de geometrie în poveștile populare
ǁ – paralel, moldovenești”;
ꓕ – perpendicular;  proiectul STEM „O călătorie imaginară prin Moldova”;

15
A – aria,  harta conceptuală elaborată la capitol;
V – volum,  testul sumativ rezolvat.
C – cerc,
L – lungimea cercului.
LA FINELE CLASEI a V-a, ELEVUL POATE:

• identifica, citi, scrie, reprezenta, compara, ordona și rotunji numerele naturale, fracțiile, numerele zecimale finite în contexte dife-
rite;
• identifica, citi, scrie și reprezenta o mulțime dată în diverse moduri;
• determina cărei mulțimi de numere/obiecte îi aparține numărul/obiectul dat;
• utiliza terminologia aferentă noțiunii de număr natural, fracție, număr zecimal finit, mulțime, divizor, multiplu, criteriu de divizibi-
litate, în contexte variate, inclusiv în comunicare;
• efectua operații aritmetice cu numere naturale, fracții ordinare, numere zecimale finite;
• aplica proprietățile operațiilor aritmetice pentru a eficientiza calculele;
• determina componenta necunoscută în cadrul operației indicate;
• rezolva probleme, inclusiv probleme de mișcare, utilizând metodele studiate;

16
• afla o fracție dintr-un număr natural;
• selecta, organiza, interpreta anumite date din diverse situații, pentru a rezolva probleme, inclusiv cele identificate din viața cotidi-
ană, în baza a diverse surse: text, tabel, desen, schemă, diagramă etc.;
• reprezenta prin desen și confecționa din diferite materiale figurile geometrice plane studiate;
• efectua măsurări, exprima, rotunji și compara rezultatele unor măsurări, utilizând unitățile de măsură adecvate pentru lungime,
suprafață, volum, capacitate, masă, timp, unități monetare și transformările acestora.
• descrie figurile geometrice plane, corpurile geometrice studiate și recunoaște elementele lor (latură, vârfuri, unghiuri, centru,
rază, coardă, diametru, interior, exterior);
• determina perimetrele, ariile (pătratului, dreptunghiului) și volumele (cubului, paralelipipedului dreptunghic) și exprima acestea
în unități de măsură acceptate în Sistemul Internațional, cât și în unități naționale corespunzătoare de măsurare;
• utiliza terminologia și notațiile/simbolurile aferente elementelor de geometrie studiate în contexte diverse;
• justifica un demers/rezultat matematic, recurgând la argumentări și susținând propriile idei și opinii.
Clasa a VI-a

Unități de competențe Unități de conținut Activități și produse de învățare recomandate


1.1. Identificarea numerelor I. Numere naturale • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
naturale, a mulțimii • Mulțimea numerelor naturale (N, N*) - identificare și aplicare a terminologiei și a notațiilor
divizorilor, a multiplilor • Divizor. Multiplu. Numere prime, numere aferente noțiunilor de număr, mulțime, divizibilitate,
numărului prim și ai compuse inclusiv în situații de comunicare;
numărului compus în diverse • Criteriile de divizibilitate cu 2, 3, 5, 9, 10. - determinare a cărei mulțimi de numere îi aparține
contexte. Numere pare și numere impare numărul dat;
1.2. Identificarea și folosirea • Descompunerea numerelor naturale în - identificare a numerelor naturale, a divizorilor și a
terminologiei aferente produs de puteri de numere prime (pe multiplilor unui număr natural, a numerelor prime/
noțiunilor de număr, exemple concrete) compuse/prime între ele în diverse situații;
mulțime, divizibilitate în • Divizor comun al două numere naturale. - determinare a mulțimii divizorilor, a multiplilor unui
contexte diverse, inclusiv în C.m.m.d.c. al două numere naturale. număr natural;
comunicare. Numere prime între ele - aplicare a algoritmului de descompunere a numerelor

17
1.3. Aplicarea criteriilor de • Multipli comuni ai două numere naturale în produs de puteri de numere prime, a
divizibilitate cu 10, 2, 5, naturale. C.m.m.m.c. al două numere criteriilor de divizibilitate cu 2, 3, 5, 9, 10 în diverse
3, 9 pentru optimizarea naturale contexte;
calculelor. • Puterea cu exponent număr natural. - evidențiere a avantajelor aplicării criteriilor de
1.4. Utilizarea descompunerii Proprietățile puterii cu exponent natural: divizibilitate, a proprietăților operațiilor cu numere
numerelor naturale în produs produsul a două puteri cu aceeași bază, naturale în efectuarea calculelor cu numere naturale;
de puteri de numere prime, puterea produsului, câtul a două puteri cu - determinare a c.m.m.d.c. și a c.m.m.m.c a două numere
a proprietăților puterii în aceeași bază, puterea unei puteri, a0, 1n naturale.
contexte variate. • Noțiunea de ecuație. Mulțimea soluțiilor - rezolvarea problemelor simple, utilizând relațiile de
1.5. Aplicarea algoritmilor pentru ecuației divizibilitate;
determinarea c.m.m.d.c., • Rezolvarea în N a ecuațiilor de tipul: - efectuare a operațiilor cu puteri cu exponent natural,
c.m.m.m.c. a două numere x ± a = b; a · x = b (a ≠ 0); x : a = b (a ≠ 0); utilizând proprietățile puterii cu exponent natural;
naturale în rezolvarea ax + b = c (a ≠ 0,) unde a, b și c sunt - rezolvare a ecuațiilor simple, determinând componenta
problemelor. numere naturale, determinând necunoscută a operației prezente în ecuație;
componenta necunoscută a operației - rezolvare a problemelor prin alcătuirea ecuațiilor,
prezente în ecuație determinând componenta necunoscută a operației
prezente în ecuație;
1.6. Modelarea unei situații • Rezolvarea problemelor prin alcătuirea - justificare și argumentare a raționamentelor matematice
simple, inclusiv din viața de ecuații de tipuri studiate și a rezultatelor obținute la rezolvarea problemelor.
cotidiană, utilizând relațiile • Cercetarea cazurilor concrete din situații reale și/sau
de divizibilitate a numerelor Elemente noi de limbaj matematic: modelate referitoare la numere naturale și soluționarea
naturale, rezolvarea număr prim, număr compus, numere problemei identificate.
problemei obținute și prime între ele, c.m.m.d.c., c.m.m.m.c., • Realizarea lucrărilor practice, inclusiv pe teren, privind
interpretarea rezultatelor. descompunerea în factori primi, ecuație, aplicarea numerelor naturale în practică.
1.7. Rezolvarea ecuațiilor în soluție, produsul a două puteri cu aceeași • Realizarea investigațiilor privind utilizarea numerelor
mulțimea N, determinând bază, puterea produsului, câtul a două naturale în diverse domenii.
componenta necunoscută a puteri cu aceeași bază, puterea unei puteri, • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, privind
operației prezente în ecuație. ecuație, soluție a ecuației, mulțimea aplicarea numerelor naturale în situații reale și/sau
1.8. Elaborarea planului de soluțiilor unei ecuații. modelate.
idei, privind rezolvarea • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
problemelor cu numere evaluarea numerelor naturale.
naturale și rezolvarea Produse recomandate:
problemei în conformitate cu  cazul cercetat, cu aplicații practice;

18
planul elaborat.  răspunsul oral;
1.9. Justificarea și argumentarea  exercițiul rezolvat;
rezultatelor obținute la  răspunsul scris;
rezolvarea problemelor  problema rezolvată;
și efectuări de calcule cu  itemul scris rezolvat;
numere naturale.  schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Numere naturale în viața mea”;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
2.1. Identificarea, scrierea, II. Numere întregi. • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
citirea și aplicarea numerelor Operații cu numere întregi - scriere, citire, identificare, ordonare, comparare și
întregi în diverse contexte. reprezentare a numerelor întregi pe axa numerelor;
2.2. Identificarea și aplicarea • Număr întreg. Mulțimea numerelor - aplicare a terminologiei și a notațiilor aferente noțiunii
terminologiei și a notațiilor întregi Z. Reprezentarea pe axă a de număr întreg, inclusiv în situații de comunicare;
aferente noțiunii de număr numerelor întregi. Opusul unui număr - determinare a cărei mulțimi de numere îi aparține
întreg în situații reale întreg. Modulul unui număr întreg numărul dat;
și/sau modelate, inclusiv în (introdus cu ajutorul distanței pe axă) - calcul cu numere întregi și aplicare în calcule a
comunicare. • Ordonarea și compararea numerelor algoritmilor și a proprietăților studiate;
2.3. Compararea, ordonarea și întregi - utilizare a modulului numărului întreg în diverse
reprezentarea numerelor • Adunarea numerelor întregi. Proprietăți contexte;
întregi pe axa numerelor. (comutativitatea, asociativitatea, - aplicare a algoritmului de determinare a componentei
2.4. Aplicarea proprietăților elementul neutru) necunoscute în cadrul operațiilor de adunare, scădere,
operațiilor studiate cu • Scăderea numerelor întregi înmulțire, împărțire (termenul necunoscut, descăzutul,
numere întregi în efectuarea • Ordinea efectuării operațiilor scăzătorul, factorul necunoscut, deîmpărțitul,
calculelor în situații reale • Înmulțirea numerelor întregi. Proprietăți împărțitorul) a numerelor întregi;

19
și/sau modelate. (comutativitatea, asociativitatea, - efectuare a operațiilor cu puteri cu exponent natural
2.5. Utilizarea modulului în elementul neutru, distributivitatea față în mulțimea numerelor întregi, utilizând proprietățile
calcule cu numere întregi în de adunare și scădere) puterilor;
diverse contexte. • Factorul comun - efectuare a calculelor cu numere întregi, identificare și
2.6. Rezolvarea ecuațiilor n • Împărțirea numerelor întregi atunci când respectare a ordinii efectuării operațiilor și utilizare a
mulțimea Z, utilizând deîmpărțitul este multiplul împărțitorului parantezelor;
proprietățile operațiilor • Puterea unui număr întreg cu exponent - aplicare a numerelor întregi în diverse domenii, inclusiv
aritmetice studiate și număr natural. Proprietățile puterii unui în fizică, geografie, științe, biologie, economie etc.;
algoritmul de determinare a număr întreg cu exponent natural - rezolvare în Z a ecuațiilor, utilizând proprietățile
componentei necunoscute • Ordinea efectuării operațiilor și folosirea operațiilor aritmetice studiate și algoritmul de
operației indicate. parantezelor rotunde, pătrate determinare a componentei necunoscute în cadrul
2.7. Utilizarea numerelor întregi • Rezolvarea în Z a ecuațiilor de tipul: operației indicate;
în diverse domenii: în viața x ± a = b; a x = b (a ≠ 0); x : a = b (a ≠ 0); - investigare a valorii de adevăr (adevăr/fals) a unei
cotidiană, în economie, în ax + b = c (a ≠ 0), determinând afirmații simple prin prezentarea unor exemple, a unor
alte discipline școlare. componenta necunoscută a operației contraexemple;
prezente în ecuație - justificare și argumentare a rezultatelor obținute.
2.8. Justificarea și argumentarea Elemente noi de limbaj matematic: • Cercetarea cazurilor concrete din situații reale și/sau
rezultatelor obținute în număr întreg, număr pozitiv, număr negativ, modelate referitoare la numere întregi și soluționarea
calcule cu numere întregi. opusul, modulul unui număr întreg, puterea problemei identificate.
unui număr întreg. • Realizarea lucrărilor practice, inclusiv pe teren, privind
aplicarea numerelor întregi.
• Realizarea investigațiilor privind utilizarea numerelor întregi
în diverse domenii.
• Realizarea proiectelor de grup/individuale, privind aplicarea
numerelor întregi în situații reale și/sau modelate.
• Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
evaluarea numerelor întregi.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 răspunsul oral;
 exercițiul rezolvat;
 răspunsul scris;

20
 problema rezolvată;
 itemul scris rezolvat;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Numere întregi în viața mea”;
 proiectul „Axa evenimentelor istorice din epoca antică”;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
3.1. Identificarea, scrierea în III. Numere raționale. • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
diverse forme și citirea Operații cu numere raționale - scriere, citire, identificare a numerelor raționale în
numerelor raționale în diverse situații reale și/sau modelate;
contexte variate. • Numere raționale. Mulțimea Q. - aplicare a terminologiei și a notațiilor aferente noțiunilor
3.2. Recunoașterea și aplicarea Reprezentarea pe axă a numerelor de număr rațional, mulțime, inclusiv în situații de
terminologiei și a notațiilor raționale. Opusul unui număr rațional. comunicare;
aferente noțiunilor de Inversul unui număr rațional nenul. - transformare a unui număr zecimal finit în fracție
număr rațional, mulțime în Modulul unui număr rațional (introdus ordinară și invers;
contexte variate, inclusiv în cu ajutorul distanței pe axă) - ordonare, comparare și reprezentare pe axă a numerelor
comunicare. • Scrierea numerelor raționale în diverse raționale;
3.3. Clasificarea, compararea, forme. Transformarea unui număr - rotunjire a rezultatelor unor calcule cu numere raționale;
ordonarea, reprezentarea pe zecimal finit în fracție ordinară și invers - calcul cu numere raționale utilizând proprietățile,
axă și rotunjirea numerelor • Compararea numerelor raționale. ordinea operațiilor, semnificația parantezelor, modulul
raționale. Rotunjirea numerelor raționale numărului rațional;
3.4. Aplicarea proprietăților • Adunarea numerelor raționale. - rezolvare a problemelor, prin aplicarea metodei adecvate
studiate ale operațiilor Proprietăți (comutativitatea, și a operațiilor studiate cu numere raționale;

21
cu numere raționale în asociativitatea, elementul neutru) - evidențiere a avantajelor folosirii proprietăților
efectuarea de calcule • Scăderea numerelor raționale. Ordinea operațiilor cu numere raționale;
în situații reale și/sau operațiilor și utilizarea parantezelor - aplicare a algoritmului de determinare a componentei
modelate. • Înmulțirea numerelor raționale. necunoscute în cadrul operațiilor de adunare, scădere,
3.5. Utilizarea modulului în Proprietăți (comutativitatea, înmulțire, împărțire (termen necunoscut, descăzut,
efectuarea calculelor asociativitatea, elementul neutru, scăzător, factor necunoscut, deîmpărțit, împărțitor) ale
cu numere raționale în distributivitatea față de adunare și numerelor raționale;
rezolvarea problemelor. scădere). Factor comun - rezolvare a problemelor, a situațiilor-problemă, utilizând
3.6. Elaborarea planului de • Puterea unui număr rațional cu exponent aflarea fracției dintr-un număr, aflarea numărului, fiind
idei privind rezolvarea număr natural dată fracția;
problemelor în mulțimea • Împărțirea numerelor raționale - scriere și citire a mulțimilor, a mulțimilor de numere;
numerelor raționale și • Ordinea efectuării operațiilor și folosirea - determinare a cardinalului unei mulțimi finite;
rezolvarea problemei în parantezelor - transcriere a mulțimilor dintr-un mod de definire în altul;
conformitate cu planul • Aflarea fracției dintr-un număr. Aflarea - determinare a cărei mulțimi de numere/mulțimi de
elaborat. numărului fiind dată fracția obiecte îi aparține numărul dat/obiectul dat;
3.7. Transpunerea unei situații • Rezolvarea problemelor în mulțimea - efectuare a operațiilor cu mulțimi (reuniunea, intersecția,
reale și/sau modelate în numerelor raționale diferența);
limbaj matematic, rezolvarea • Mulțimi. Moduri de definire a mulțimilor. - rezolvare a problemelor aplicând mulțimi, operații cu
problemei obținute, utilizând Relația de apartenență. Mulțimi egale. mulțimi;
numere raționale, mulțimi, Submulțimi. Cardinalul mulțimii finite - investigare a valorii de adevăr (adevăr/fals) a unei
operații cu mulțimi, și • Operații cu mulțimi (reuniunea, inter- afirmații simple prin prezentarea unor exemple sau
interpretarea rezultatelor secția, diferența) contraexemple;
obținute. - justificare și argumentare a rezultatelor obținute și a
3.8. Reprezentarea mulțimilor în Elemente noi de limbaj matematic: tehnologiilor utilizate.
diverse moduri și efectuarea număr rațional pozitiv, număr rațional • Cercetarea cazurilor concrete din situații reale și/sau
operațiilor cu mulțimi în negativ, opusul unui număr rațional, modelate referitoare la numere raționale și soluționarea
contexte variate. inversul unui număr rațional nenul, mulțimi problemei identificate.
3.9. Justificarea și argumentarea egale, submulțime, reuniunea mulțimilor, • Realizarea lucrărilor practice, inclusiv pe teren, privind
rezultatelor obținute în intersecția mulțimilor, diferența mulțimilor. aplicarea numerelor raționale în practică.
calcule cu numere raționale • Realizarea investigațiilor referitoare la utilizarea numerelor
în diverse contexte. raționale în diverse domenii.
• Realizarea proiectelor de grup/individuale privind aplicarea

22
3.10. Investigarea valorii de
adevăr (adevăr/fals) a numerelor raționale în situații reale și/sau modelate.
unei afirmații simple prin • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
prezentarea unor exemple evaluarea numerelor raționale.
sau contraexemple. Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 răspunsul oral;
 exercițiul rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 itemul scris rezolvat;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Aplicații ale numerelor raționale în profesiile
părinților”;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
4.1. Identificarea rapoartelor, IV. Rapoarte și proporții • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
a proporțiilor și a - scriere, citire, identificare a rapoartelor, a proporțiilor
mărimilor direct sau invers • Rapoarte. Șiruri de rapoarte egale și a mărimilor direct sau invers proporționale în diverse
proporționale în contexte • Proporții. Proprietatea fundamentală a situații;
diverse. proporției - utilizare a terminologiei aferente noțiunilor de
4.2. Identificarea și aplicarea • Aflarea unui termen necunoscut al proporție, raport, procent, proporționalitate directă,
terminologiei aferente proporției proporționalitate inversă în situații diverse, inclusiv în
noțiunilor de raport, • Mărimi direct proporționale cele de comunicare;
proporție, procent, • Mărimi invers proporționale - calculare a rapoartelor a două mărimi de același fel, a
proporționalitate în • Regula de trei simplă două mărimi diferite și utilizare a acestora în rezolvarea
contexte variate, inclusiv în • Procente. Aflarea procentelor dintr-un problemelor;
comunicare. număr dat - rezolvare a problemelor, inclusiv din viața cotidiană, în
4.3. Clasificarea evenimentelor • Aflarea unui număr când cunoaștem care intervin rapoarte, proporții, procente, mărimi direct
utilizând diverse criterii. procentele din el sau invers proporționale, media aritmetică și regula de
4.4. Reprezentarea unor date sub • Aflarea raportului procentual. Probleme trei simplă;
formă de tabele sau de dia- • Elemente de organizare a datelor. - rezolvare a problemelor de calculare a concentrației

23
grame statistice în vederea Reprezentarea datelor prin tabele și soluției;
colectării, înregistrării, prelu- grafice. Grafice cu bare, grafice circulare - reprezentare a unor date sub formă de tabele și/sau de
crării și prezentării acestora, • Media aritmetică diagrame statistice în vederea colectării, înregistrării,
utilizând, inclusiv, rapoarte, • Elemente de probabilități. Evenimente: prelucrării și prezentării acestora, utilizând numere
procente. sigure, posibile, imposibile (prin exemple raționale, inclusiv, rapoarte, procente;
4.5. Elaborarea planului de simple) - clasificare a evenimentelor utilizând diverse criterii;
idei, privind rezolvarea - justificare și argumentare a rezultatelor obținute și a
problemelor din diverse Elemente noi de limbaj matematic: tehnologiilor utilizate.
domenii în care intervin ra- raport, rapoarte egale, șir de rapoarte • Cercetarea cazurilor concrete din situații reale și/sau
poarte, proporții, procente, egale, proporție, mărimi direct modelate referitoare la rapoarte și proporții și soluționarea
mărimi direct sau invers proporționale, mărimi invers proporționale, problemei identificate.
proporționale, media aritme- regula de trei simplă, procent, eveniment, • Realizarea lucrărilor practice, inclusiv pe teren, privind
tică, regula de trei simplă și eveniment sigur, eveniment posibil, aplicarea rapoartelor și a proporțiilor în practică.
rezolvarea problemei în con- eveniment imposibil, grafic cu bare, grafic • Realizarea unor investigații privind utilizarea rapoartelor și
formitate cu planul elaborat. circular, media aritmetică. a proporțiilor în diverse domenii.
4.6. Justificarea unui demers/ • Realizarea proiectelor de grup/individuale, inclusiv proiecte
rezultat simplu, susținerea STEM/STEAM, privind aplicarea rapoartelor și a proporțiilor
propriilor idei și viziuni, în situații reale și/sau modelate.
recurgând la argumentări. • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
4.7. Investigarea valorii de evaluarea rapoartelor și a proporțiilor.
adevăr (adevăr/fals) a Produse recomandate:
unei afirmații simple prin  cazul cercetat, cu aplicații practice;
prezentarea unor exemple  răspunsul oral;
sau contraexemple.  exercițiul rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 itemul scris rezolvat;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Rapoarte și proporții în culinării”;
 proiectul STEAM „Rapoarte și proporții în pictură și

24
arhitectură”;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
5.1. Identificarea (spațiu) în V. Figuri și corpuri geometrice • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
situații reale și/sau modelate - identificare, descriere verbală și în scris, utilizând
și clasificarea în funcție de • Figuri geometrice: punct, dreaptă, plan, terminologia și notațiile respective ale figurilor și ale
diverse criterii a figurilor semiplan, segment, semi-dreaptă, linie corpurilor geometrice studiate;
geometrice studiate. frântă (prezentare prin descriere și - reprezentare a figurilor geometrice plane studiate și
5.2. Identificarea și aplicarea desen) a configurațiilor geometrice, utilizând instrumente de
terminologiei aferente • Lungimea segmentului. Segmente desen, instrumente TIC și aplicarea reprezentărilor
noțiunilor geometrice congruente. Construcția unui segment respective în rezolvarea problemelor;
studiate în diverse contexte, congruent cu cel dat. Mijlocul - determinare a lungimilor de segmente, a perimetrelor,
inclusiv în comunicare. segmentului a lungimii cercului, a ariilor (pătratului, dreptunghiului,
5.3. Caracterizarea unor • Triunghi, patrulater (pătrat, dreptunghi, discului) și a volumelor (cubului, paralelipipedului
configurații geometrice, paralelogram, romb, trapez) (prezentare dreptunghic) și exprimarea acestora în unități de măsură
utilizând terminologia și prin descriere și desen). Perimetrul adecvate;
notațiile specifice. triunghiului, perimetrul patrulaterului
5.4. Utilizarea instrumentelor • Poligon. Elemente ale poligonului (laturi, - confecționare din diferite materiale a corpurilor și
de desen (echer, raportor, vârfuri, unghiuri, diagonale), interior, figurilor geometrice studiate;
compas, riglă) pentru exterior. Perimetrul poligonului - utilizare a raportorului la construirea unui unghi având o
reprezentarea în plan a unor • Aria pătratului, a dreptunghiului (fără măsură dată, la construirea bisectoarei unui unghi ;
configurații geometrice, a demonstrație) - utilizare a riglei și a compasului la construirea unghiului
relațiilor dintre figuri; • Unghiuri. Măsura în grade a unghiurilor. congruent cu cel dat;
5.5. Confecționarea din diferite Raportorul și aplicarea lui la calculul - utilizare a riglei și a echerului la construirea dreptelor
materiale a figurilor plane măsurii unghiului. Construirea cu paralele, a celor perpendiculare și a mediatoarei unui
și a corpurilor geometrice ajutorul raportorului a unui unghi având segment;
studiate. o măsură dată - utilizare a compasului pentru construirea cercurilor în
5.6. Calcularea și estimarea • Calcule cu măsuri de unghiuri (grade, diverse configurații;
măsurilor de unghiuri, a minute, secunde) - aplicare a proprietăților figurilor și corpurilor geometrice
lungimilor, a perimetrelor, a • Clasificarea unghiurilor: unghiuri studiate în diverse domenii;
ariilor, a volumelor (pentru ascuțite, obtuze, drepte, - analiză și interpretare a rezultatelor obținute prin
figurile geometrice studiate, complementare, suplementare, opuse la rezolvarea unor probleme practice cu referire la figurile/
inclusiv, a obiectelor reale vârf, adiacente corpurile geometrice studiate și la unitățile de măsură

25
din activitatea cotidiană), • Unghiuri congruente. Construirea cu relevante;
folosind rețele de pătrate, ajutorul riglei și a compasului a unui - investigare a valorii de adevăr (adevăr/fals) a unei
formulele cunoscute, unghi congruent cu cel dat afirmații simple prin prezentarea unor exemple,
instrumentele adecvate, • Bisectoarea unghiului. Construirea cu contraexemple;
sistemul internațional și/sau ajutorul raportorului a bisectoarei unui - justificare a unui demers/rezultat matematic obținut
cel național de măsuri. unghi sau indicat cu figuri/corpuri geometrice, recurgând la
5.7. Extrapolarea achizițiilor • Drepte concurente, drepte paralele și argumentări.
geometrice dobândite, perpendiculare • Cercetarea cazurilor concrete din situații reale și/sau
utilizând diverse reprezentări • Mediatoarea unui segment. Construirea modelate referitoare la figurile geometrice plane și la
geometrice, pentru cu ajutorul riglei și a echerului a corpurile studiate și soluționarea problemei identificate.
rezolvarea problemelor mediatoarei segmentului • Realizarea lucrărilor practice, inclusiv pe teren, privind
practice simple referitoare • Linie curbă. Cerc. Disc. Elemente ale aplicarea figurilor geometrice plane și a corpurilor studiate
la perimetre, arii, volume cercului (centru, rază, diametru, coardă), în practică.
și, dacă este cazul, utilizând interior, exterior. Numărul . Lungimea • Realizarea investigațiilor privind utilizarea figurilor
transformarea convenabilă a cercului. Aria discului (fără demonstrație) geometrice plane și a corpurilor studiate în diverse domenii.
unităților de măsură.
5.8. Justificarea unui demers/ • Cub, paralelipiped dreptunghic (cuboid), • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, inclusiv
rezultat simplu, susținerea piramidă, cilindru circular drept, con proiecte STEM/STEAM, privind aplicarea figurilor
propriilor idei și viziuni, circular drept. Desfășurata corpului geometrice plane și a corpurilor studiate în situații reale
recurgând la argumentări. geometric studiat. Sferă, corp sferic. și/sau modelate.
5.9. Investigarea valorii de Elemente ale corpurilor (fețe, muchii, • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
adevăr (adevăr/fals) a vârfuri, baze, centru, rază, diametru, evaluarea figurilor geometrice plane și a corpurilor studiate.
unei afirmații simple prin generatoare) Produse recomandate:
prezentarea unor exemple • Volumul cubului și al cuboidului (fără  cazul cercetat, cu aplicații practice;
sau contraexemple. demonstrație)  răspunsul oral;
 răspunsul scris;
Elemente noi de limbaj matematic:  problema rezolvată;
paralelogram, romb, trapez, unghi, unghiuri  itemul scris rezolvat;
ascuțite, obtuze, drepte, complementare,  schema elaborată;
suplementare, opuse la vârf, adiacente,  desenul realizat;
bisectoare, mediatoare, diagonală,  argumentarea orală/în scris;
raportor, grade, minute, secunde, interior,  planul de idei;

26
exterior, diametru, coardă, numărul ,  proiectul „Corpuri geometrice în construcțiile din localitatea
lungimea cercului, arie, piramidă, cilindru mea”;
circular drept, con circular drept, sferă, corp  Lucrarea practică pe teren „Calcularea ariei terenului de
sferic, generatoare. joacă/terenului sportiv”;
Notațiile pentru figurile geometrice:  Lucrarea de laborator „Determinarea valorii numărului ”;
m (< B) – măsura unghiului B,  Harta conceptuală elaborată la capitol;
o
– grad,  Testul sumativ rezolvat.
ʹ – minute,
ʺ– secunde,
Þ – congruent.
LA FINELE CLASEI A VI-a, ELEVUL POATE:
• identifica, citi, scrie, reprezenta, compara și ordona numere naturale, numere întregi, numere raționale într-o varietate de contex-
te, inclusiv în comunicare;
• determina cărei mulțimi de numere, obiecte aparține numărul, obiectul dat;
• identifica, citi, scrie și reprezenta o mulțime dată în diverse moduri;
• aplica criteriile de divizibilitate cu 2, 3, 5, 9, 10, descompunerea în factori primi, numerele prime și compuse la rezolvarea proble-
melor, inclusiv din viața cotidiană;
• utiliza terminologia și notațiile aferente noțiunilor de număr natural, număr întreg, număr rațional, raport, proporție, procent,
mulțime, divizor, multiplu, criteriu de divizibilitate, elementelor de geometrie studiate în contexte diverse;
• efectua operațiile de adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere cu exponent număr natural cu numere din mulțimile
de numere studiate;
• aplica proprietățile operațiilor aritmetice studiate pentru a eficientiza calcule cu diverse numere;
• rezolva ecuații simple, utilizând proprietățile operațiilor aritmetice studiate și algoritmul de determinare a componentei necunos-
cute în cadrul operației indicate, în mulțimile de numere studiate;
• rezolva probleme utilizând metode studiate, probleme de aflare a fracției dintr-un număr, de aflare a numărului fiind dată fracția,

27
de aflare a p% dintr-un număr, de aflare a unui număr când cunoaștem procentele din el, de aflare a raportului procentual;
• investiga probleme, situații-problemă, în care se solicită aplicarea operațiilor aritmetice, a metodelor de rezolvare învățate, orga-
nizarea datelor sub formă de tabele și/sau diagrame statistice în vederea colectării, înregistrării, prelucrării și prezentării acestora,
utilizând numere raționale, inclusiv, rapoarte, procente;
• reprezenta prin desen și confecționa din diferite materiale figurile geometrice plane studiate;
• determina perimetrul poligoanelor, lungimile cercului, ariile (pătrat, dreptunghi, disc) și volumele (cub, paralelipiped dreptunghic)
utilizând formule cunoscute, Sistemul Internațional și/sau cel național de măsuri;
• opera cu măsuri de unghiuri: grade, minute, secunde;
• utiliza instrumentele de desen la construirea dreptelor paralele, a celor perpendiculare, a mediatoarei unui segment, a cercului în
diverse configurații;
• utiliza raportorul la măsurarea și construirea unghiurilor, la construirea bisectoarei unui unghi; rigla și compasul la construirea unui
unghi congruent cu cel dat;
• aplica terminologia și notațiile aferente figurilor și corpurilor geometrice studiate în diverse contexte;
• investiga valoarea de adevăr (adevăr/fals) a unei afirmații simple prin prezentarea unor exemple sau contraexemple.
• justifica un demers/rezultat matematic, recurgând la argumentări, susținând propriile idei și opinii.
Clasa a VII-a

Unități de competențe Unități de conținut Activități și produse de învățare recomandate


1.1. Identificarea și aplicarea I. Numere reale • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
terminologiei aferente • Mulțimea numerelor raționale Q. - identificare a numerelor naturale, întregi, raționale,
noțiunii de număr real în Incluziunile N ⊂ Z ⊂ Q iraționale, reale în diverse contexte;
diverse contexte, inclusiv în • Numere zecimale. Numere zecimale - ordonare, comparare și reprezentare a numerelor reale
comunicare. periodice pe axa numerelor;
1.2. Identificarea și clasificarea • Reprezentarea numerelor raționale pe - scriere a numerelor reale în diverse forme;
în funcție de diverse criterii axă - transformare a numerelor zecimale periodice în fracții
ale elementelor mulțimilor • Noțiunea de rădăcină pătrată dintr-un ordinare și invers;
numerice N, Z, Q, I, R. număr rațional nenegativ. Calcularea - explicitare a expresiilor cu modul, utilizând definiția
1.3. Compararea, ordonarea, rădăcinii pătrate din numere raționale modulului;
poziționarea pe axă, nenegative, utilizând calculatorul și/sau - determinare a cărei mulțimi de numere, obiecte îi
reprezentarea în diverse estimarea/rotunjirea aparține numărul, obiectul dat;

28
forme a numerelor reale. • Noțiunea de număr irațional - aplicare a terminologiei și simbolurilor aferente noțiunii
1.4. Calcularea rădăcinii pătrate • Noțiunea de număr real de număr real și mulțime, inclusiv în comunicare;
din numere reale nenegative, • Mulțimea numerelor reale. Incluziunile - respectare a ordinii efectuării operațiilor, a semnificației
utilizând diverse metode. N ⊂Z ⊂Q⊂R parantezelor și utilizare a proprietăților operațiilor în
1.5. Explicitarea modulului • Operații cu mulțimile N, Z, Q, R și efectuarea calculelor în mulțimea R;
oricărui număr real și submulțimile lor (reuniunea, intersecția, - calcul cu numere și aplicare în calcule a algoritmilor și a
aplicarea proprietăților diferența, produsul scalar (cu două proprietăților adecvate;
modulului în diverse mulțimi finite)) - transfer și extrapolare a soluțiilor unor probleme pentru
contexte. • Modulul numărului real. rezolvarea altora, utilizând numere reale și mulțimi;
1.6. Efectuarea operațiilor Proprietăți: - completare și compunere a unor succesiuni de numere
(adunarea, scăderea, 2 conform regulilor identificate sau date;
a ≥ 0; a ≥ a; a = a 2 = a 2 ;
înmulțirea, împărțirea, - argumentare a rezultatelor obținute în rezolvarea
ridicarea la putere cu a a problemelor;
exponent natural, calcularea ab = a b ; = , b ≠ 0. - aplicare a mulțimilor numerice studiate și a
b b
rădăcinii pătrate), cu numere submulțimilor acestora în diverse domenii;
reale, utilizând proprietățile - introducere a factorilor sub radical, scoatere a factorilor
acestora. de sub radical;
1.7. Aplicarea numerelor reale • Adunarea, scăderea, înmulțirea, - justificare a unui demers/rezultat matematic obținut sau
și a mulțimilor numerice împărțirea, ridicarea la putere cu indicat cu numere reale, recurgând la argumentări.
studiate în diverse situații exponent natural. Proprietăți • Cercetarea cazurilor concrete din situații reale și/sau
reale și/sau modelate. • Proprietățile radicalilor: modelate referitoare la numere reale și soluționarea
1.8. Justificarea unui demers/ problemei identificate.
ab = a b , a ≥ 0, b ≥ 0;
rezultat obținut sau indicat • Realizarea lucrărilor practice, inclusiv pe teren, privind
cu numere reale, recurgând a a aplicarea numerelor reale în practică.
la argumentări simple. = , a ≥ 0, b ≥ 0; • Realizarea investigațiilor privind utilizarea numerelor reale
b b
în diverse domenii.
a2 = a ; • Realizarea proiectelor de grup/individuale, privind aplicarea
2 numerelor reale în situații reale și/sau modelate.
( ) a = a, a ≥ 0. • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
evaluarea numerelor reale.
• Introducerea factorilor sub radical,
Produse recomandate:
scoaterea factorilor de sub radical
 cazul cercetat cu aplicații practice;
• Compararea, ordonarea și reprezentarea
 exercițiul rezolvat;

29
pe axă a numerelor reale
 problema rezolvată;
 algoritmul aplicat;
Elemente noi de limbaj matematic:
 jocul didactic „Domino”;
număr irațional, număr real, număr zecimal
 sofisme rezolvate (cu numere);
periodic, rădăcina pătrată a unui număr
 contraexemplul prezentat;
nenegativ, radical, valoarea rădăcinii
 proiectul: ,,Metode alternative de calculare a valorii
pătrate, radicali (termeni) asemenea,
rădăcinii pătrate dintr-un număr real”;
introducerea factorilor sub radical,
 matricea de asociere completată;
scoaterea factorilor de sub radical.
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
2.1. Identificarea și aplicarea II. Calcul algebric • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
în diverse contexte a - identificare și utilizare în contexte diverse a terminologiei
terminologiei aferente • Numere reale reprezentate prin litere. aferente noțiunii de număr real reprezentate prin litere;
calculului algebric. Expresii algebrice - calculare a valorii numerice a expresiei algebrice;
2.2. Efectuarea de adunări, • Operații cu numere reale reprezentate - efectuare de adunări, scăderi, înmulțiri, împărțiri și
scăderi, înmulțiri, împărțiri și prin litere (adunarea, scăderea, ridicări la putere cu exponent natural ale numerelor reale
ridicări la putere cu exponent înmulțirea, împărțirea, ridicarea la reprezentate prin litere în diverse contexte;
natural ale numerelor reale putere cu exponent natural) - identificare în enunțuri diverse a formulelor calculului
reprezentate prin litere în • Formulele înmulțirii prescurtate: prescurtat;
diverse contexte. - utilizare a formulelor calculului înmulțirii prescurtate
a ( b ± c ) = ab + ac;
2.3. Identificarea în enunțuri pentru optimizarea unor calcule;
diverse a formulelor - descompunere a unei expresii algebrice în produs de
înmulțirii prescurtate și
( a + b ) ( c + d ) = ac + ad + bc + bd ; factori, utilizând scoaterea factorului comun, gruparea și
utilizarea acestora pentru 2 2 2 formulele calculului prescurtat;
optimizarea calculelor.
( a ± b ) = a ± 2ab + b ; - selectare și sistematizare din mulțimea de informații
2.4. Calcularea valorii numerice a culese sau indicate a datelor necesare pentru rezolvarea
expresiei algebrice, utilizând
( a − b ) ( a + b ) = a 2 − b2 . problemei de calcul algebric în diverse situații;
calculul algebric. • Descompunerea unei expresii algebrice - justificare și argumentare a rezultatelor obținute,

30
2.5. Descompunerea unei în produs de factori: scoaterea factorului efectuând calcule cu numere reale reprezentate prin
expresii algebrice în produs comun, aplicarea formulelor de calcul litere.
de factori, utilizând formulele prescurtat • Cercetarea cazurilor concrete din diverse domenii
înmulțirii prescurtate și referitoare la calculul algebric și soluționarea problemei
metodele studiate. Elemente noi de limbaj matematic: identificate.
2.6. Analiza rezolvării unei numere reale reprezentate prin litere, • Realizarea investigațiilor privind utilizarea calculului algebric
probleme, situații-problemă coeficientul numeric, partea literală, în diverse domenii.
cu calcul algebric în contextul termeni asemenea, expresie algebrică, • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
corectitudinii rezultatului/ valoarea expresiei algebrice, formulele evaluarea calculului algebric.
rezultatelor. înmulțirii prescurtate, pătratul sumei, Produse recomandate:
2.7. Justificarea rezultatelor pătratul diferenței, diferența pătratelor,  exercițiul rezolvat;
obținute cu calcul algebric, descompunerea în produs de factori,  problema rezolvată;
susținând propriile idei transformări identice.  jocul didactic „Cine recunoaște formula?”;
și viziuni, recurgând la  planul de idei elaborat;
argumentări.  algoritmul aplicat;
 contraexemplul prezentat;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
3.1. Identificarea și aplicarea III. Funcții • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
terminologiei și a notațiilor • Sistemul cartezian de coordonate în - reprezentare a punctelor în sistemul cartezian
aferente noțiunii de funcție plan. Axe. Originea sistemului, cadrane, de coordonate, fiind date coordonatele lui, și de
în diverse contexte. abscisă, ordonată determinare a coordonatelor unui punct reprezentat;
3.2. Definirea unei funcții • Coordonatele punctului. Identificarea - construire a unor exemple de corespondențe care sunt
utilizând modul sintetic, în sistemul cartezian de coordonate a funcții;
analitic, grafic. punctului, cunoscând coordonatele lui. - aplicare în contexte diverse, inclusiv în comunicare, a
3.3. Identificarea și formularea Identificarea coordonatelor punctului terminologiei și a notațiilor aferente noțiunii de funcție;
exemplelor simple de dat în sistemul cartezian de coordonate. - scriere, citire, exemplificare a noțiunilor: corespondențe
corespondențe care sunt Distanța dintre două puncte din plan care sunt funcții, funcție, lege de corespondență,
funcții din diverse domenii, • Noțiunea de funcție. Domeniul de domeniu de definiție (finit, infinit), codomeniu, mulțime
inclusiv din viața cotidiană. definiție, codomeniu (în baza exemplelor de valori, tabel de valori, diagramă, grafic;
3.4. Reprezentarea în diverse simple). Funcții cu domeniul de definiție - reprezentare în modurile analitic, sintetic, grafic a unor
moduri: analitic, tabelar, finit, infinit corespondențe și/sau funcții;
grafic, prin diagrame a unei • Moduri de definire a funcției - utilizare a proprietăților funcțiilor studiate în rezolvarea
funcții și utilizarea acestor • Noțiunea graficul funcției problemelor, a situațiilor-problemă, în studierea unor

31
reprezentări în rezolvarea • Funcția de gradul I. Funcția constantă. procese fizice, chimice, biologice, economice, sociale
problemelor. Reprezentarea grafică. Proprietăți modelate prin funcții;
3.5. Deducerea proprietăților (monotonie, semnul funcției, zerou, - aplicare a proporționalității directe în diverse domenii,
funcției de gradul I (zerou, panta dreptei) inclusiv în viața cotidiană;
semn, monotonie) prin • Proporționalitate directă. Reprezentarea - asociere a unei probleme/situații-problemă cu un model
lectura grafică și/sau grafică. Proprietăți matematic de tip funcție;
analitică. - justificare a unui demers/rezultat obținut sau indicat cu
3.6. Utilizarea proprietăților Elemente noi de limbaj matematic: funcții, recurgând la argumentări.
funcțiilor în rezolvarea sistemul cartezian de coordonate în plan, • Cercetarea cazurilor concrete din situații reale și/sau
problemelor, a situațiilor- axe de coordonate, axa absciselor, axa modelate referitoare la funcțiile studiate și soluționarea
problemă, în studiul și ordonatelor, originea sistemului cartezian problemei identificate.
explicarea unor procese de coordonate, cadrane, abscisă, ordonată, • Realizarea lucrărilor practice, inclusiv pe teren, privind
fizice, chimice, biologice, coordonatele punctului, dependențe aplicarea funcțiilor studiate în practică.
sociale, economice, funcționale, funcție, mod sintetic de definire • Realizarea investigațiilor privind aplicarea funcțiilor studiate
modelate prin funcții. al funcției, mod analitic de definire al în diverse domenii.
funcției, argumentul funcției,
3.7. Aplicarea proporționalității valoare independentă, valoare dependentă, • Realizarea proiectelor de grup/individuale, inclusiv proiecte
directe în diverse domenii, domeniu de definiție, tabel de valori, STEM/STEAM, privind aplicarea funcțiilor studiate în situații
inclusiv în viața cotidiană. codomeniu, legea de corespondență, reale și/sau modelate.
3.8. Justificarea unui demers/ mulțimea de valori, reprezentare grafică, • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
rezultat obținut sau indicat funcție numerică, funcție de gradul I, evaluarea funcțiilor studiate.
cu funcții, recurgând la funcție constantă, proporționalitate directă, Produse recomandate:
argumentări. graficul funcției, monotonie, funcție strict  cazul cercetat cu aplicații practice;
crescătoare, funcție strict descrescătoare,  investigația „Timpul utilizat pentru realizarea temei de acasă
semnul funcției, zeroul funcției, panta în decurs de o săptămână”;
dreptei.  exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 proiectul realizat „Funcții în fizică”;
 proiectul realizat „Proporționalitatea directă în viața
cotidiană”
 algoritmul aplicat;
 modelul de funcție elaborat;

32
 graficul trasat al funcției;
 diagrama elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 proiectul STEM ,,Variația caracteristicilor meteo pentru o
perioadă de 3 luni în localitatea de baștină”:
 testul sumativ rezolvat.
4.1. Identificarea și aplicarea IV. Ecuații. Inecuații • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
terminologiei aferente - rezolvare a ecuațiilor și a inecuațiilor de gradul I cu o
noțiunilor de ecuație și • Noțiunea de ecuație cu o necunoscută. necunoscută și a celor reductibile la acestea;
inecuație în diverse contexte. Soluția ecuației. Mulțimea soluțiilor - efectuare a transformărilor echivalente pentru a obține
4.2. Utilizarea proprietăților ecuației ecuații, inecuații echivalente cu cele date;
relațiilor de egalitate, de • Ecuații echivalente. Transformări - transpunere a unei probleme, a unei situații-problemă în
inegalitate la efectuarea echivalente limbajul ecuațiilor, al inecuațiilor, rezolvare a problemei
transformărilor echivalente. obținute și interpretare a rezultatului;
4.3. Rezolvarea ecuațiilor de • Ecuații de gradul I cu o necunoscută - aplicare a proprietăților funcțiilor în rezolvarea unor
gradul I, a inecuațiilor de (ax + b = 0, a, b ∈ R, a ≠ 0) și reductibile ecuații, inecuații;
gradul I și a celor reductibile la acestea. Mulțimea soluțiilor ecuației - creare și rezolvare a unor probleme simple în baza unui
la acestea, utilizând trans- de gradul I, existența, unicitatea soluției model dat: ecuație, inecuație;
formările echivalente. • Rezolvarea unor probleme, inclusiv cu - efectuare de reuniuni și intersecții cu intervale numerice,
4.4. Analizarea rezolvării unei conținut practic, cu ajutorul ecuațiilor folosind reprezentările pe axa numerelor;
ecuații, a unei inecuații în • Inegalități numerice. Proprietăți - transpunere a problemelor cu text în limbaj matematic în
contextul corectitudinii, al • Intervale de numere reale. contextul rezolvării ecuațiilor, inecuațiilor de gradul I cu o
simplității, al clarității și al Reprezentarea lor pe axă. Operații cu necunoscută sau reductibile la acestea;
semnificației rezultatelor. intervale (reuniunea, intersecția) - justificare a unui demers/rezultat obținut sau indicat cu
4.5. Efectuarea de reuniuni • Noțiunea de inecuație cu o necunoscută. inegalități, ecuații, inecuații, recurgând la argumentări,
și intersecții cu intervale Inecuații echivalente exemple, contraexemple.
numerice și reprezentarea • Inecuații de gradul I de tipul: ax + b < 0; • Cercetarea cazurilor concrete din situații reale și/sau
pe axa numerelor a ax + b ≤ 0; ax + b > 0; ax + b ≥ 0, a ≠ 0, modelate referitoare la ecuațiile, inecuațiile studiate și
rezultatelor obținute. a, b ∈ R și reductibile la acestea. soluționarea problemei identificate.
4.6. Transpunerea unei Mulțimea soluțiilor inecuației de gradul I • Realizarea investigațiilor privind aplicarea ecuațiilor,

33
probleme, a unei situații și reprezentarea ei pe axă inecuațiilor studiate în diverse domenii.
problemă în limbajul • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, privind
ecuațiilor și/sau al Elemente noi de limbaj matematic: aplicarea ecuațiilor, inecuațiilor studiate în situații reale
inecuațiilor de gradul I cu ecuație de gradul I cu necunoscută, și/sau modelate.
o necunoscută, rezolvarea mulțimea soluțiilor ecuației, ecuații • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
problemei obținute și echivalente, transformări echivalente, evaluarea ecuațiilor, inecuațiilor studiate.
interpretarea rezultatului. interval de numere reale, interval închis, Produse recomandate:
4.7. Crearea și rezolvarea unor deschis, interval semiînchis, inecuație cu o  cazul cercetat cu aplicații practice;
probleme în baza unui model necunoscută, inecuații echivalente, soluție  exercițiul rezolvat;
dat: ecuație, inecuație. a inecuației, mulțimea soluțiilor inecuației,  problema rezolvată;
4.8. Justificarea unui demers/ domeniul valorilor admisibile (DVA) al  algoritmul aplicat;
rezultat obținut și/sau ecuației.  planul de idei elaborat;
indicat cu inegalități,  proiectul realizat „Aplicarea ecuațiilor de gradul I cu o
ecuații, inecuații, recurgând necunoscută în diverse domenii”;
la argumentări, exemple,  matricea de asociere completată;
contraexemple.  harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
5.1. Identificarea și aplicarea V. Noțiuni geometrice. • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
terminologiei și a notațiilor Recapitulare și completări - exersare cu elementele de logică matematică studiate;
aferente figurilor geo- - identificare și aplicare a terminologiei aferente
metrice studiate în diverse • Elemente de logică matematică. elementelor de logică matematică studiate;
contexte. Noțiunea de propoziție. Propoziții - clasificare și comparare a figurilor geometrice studiate;
5.2. Clasificarea figurilor generale și particulare (pe exemple - reprezentare în plan a figurilor geometrice studiate,
geometrice studiate în baza simple). Negarea unei propoziții (pe utilizând instrumentele de desen, calculatorul și aplicare
a diverse criterii. exemple simple). Valoarea de adevăr a reprezentărilor respective în rezolvarea problemelor;
5.3. Reprezentarea în plan a (adevăr/fals) a unei propoziții. Exemple - aplicare a proprietăților figurilor geometrice studiate în
figurilor geometrice studiate, simple de utilizare a operatorilor logici diverse domenii;
utilizând instrumentele „și”, „sau”, „nu”, „dacă – atunci”, a - creare și rezolvare a unor probleme simple în baza unui
de desen și aplicarea termenilor „cel mult”, „cel puțin”, „unii”, model geometric indicat;
reprezentărilor respective în „toți”, „oricare ar fi”, „există” - analiză și interpretare a rezultatelor obținute prin
rezolvarea problemelor. • Noțiuni geometrice fundamentale rezolvarea unor probleme practice cu referire la figurile
5.4. Aplicarea proprietăților (punct, dreaptă, plan, distanța dintre geometrice studiate și la unitățile de măsură relevante;
figurilor geometrice studiate două puncte, măsura unghiului) - construire a unor secvențe simple de raționament
în diverse domenii. • Dreaptă. Puncte coliniare. Semidreaptă. deductiv, rezolvare a unor probleme simple de

34
5.5. Transpunerea unei proble- Segment demonstrație;
me, a unei situații-problemă • Unghi. Definiție, notații, elemente. - investigare a valorii de adevăr a unei afirmații, a
în limbajul geometric, rezol- Clasificarea unghiurilor: unghiuri unei propoziții, inclusiv cu ajutorul exemplelor, al
varea problemei obținute și ascuțite, drepte, obtuze, unghiuri opuse contraexemplelor, al demonstrațiilor.
interpretarea rezultatului. la vârf, unghiuri adiacente, unghiuri • Cercetarea cazurilor concrete din situații reale și/sau
5.6. Alegerea reprezentărilor complementare, unghiuri suplementare. modelate referitoare la figurile geometrice studiate și
geometrice adecvate în Măsura unghiului. Calcule cu măsuri de soluționarea problemei identificate.
vederea optimizării calculelor unghiuri (grade, minute, secunde) • Realizarea lucrărilor practice, inclusiv pe teren, privind
cu măsuri de unghiuri. • Propoziții matematice. Noțiunile de aplicarea figurilor geometrice studiate în practică.
5.7. Selectarea și sistematizarea definiție, axiomă, teoremă, ipoteză, • Realizarea investigațiilor privind utilizarea figurilor
din mulțimea de informații concluzie, demonstrație, consecință geometrice studiate în diverse domenii.
culese sau indicate a • Teorema reciprocă. Exemplu, • Realizarea proiectelor de grup/individuale, inclusiv proiecte
datelor necesare pentru contraexemplu STEM/STEAM, privind aplicarea figurilor geometrice
rezolvarea problemei de • Metoda reducerii la absurd studiate în situații reale și/sau modelate.
geometrie în situații reale • Drepte paralele. Criterii de paralelism • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
și/sau modelate, rezolvarea • Drepte perpendiculare. Distanța de la un evaluarea figurilor geometrice studiate.
problemei obținute/date. punct la o dreaptă
5.8. Aplicarea transformărilor • Simetria față de un punct, simetria față Produse recomandate:
geometrice studiate de o dreaptă. Proprietăți  cazul cercetat, cu aplicații practice;
(simetria față de un punct,  problemă rezolvată;
simetria față de o dreaptă) Elemente noi de limbaj matematic:  planul de idei;
pentru a identifica și a propoziție, propoziție particulară, propoziție desenul;
explica fenomene, procese. generală, negarea unei propoziții, operatori  argumentarea orală/în scris;
5.9. Justificarea unui demers/ logici „și”, „sau”, „nu”, „dacă – atunci”,  lucrarea practică pe teren ,,Calcularea măsurilor
rezultat obținut și/sau termenii „oricare ar fi”, „există”, definiție, unghiurilor”;
indicat cu figuri geometrice, axiomă, teoremă, criteriu, ipoteză,  matricea de asociere completată;
recurgând la argumentări, concluzie, demonstrație, consecință,  proiectul „Simetria în arte”;
exemple, contraexemple. teorema reciprocă, unghiuri interne alterne,  proiectul „Simetria în natură”;
unghiuri interne de aceeași parte a secantei,  harta conceptuală elaborată la capitol;
unghiuri externe alterne, unghiuri externe  testul sumativ rezolvat.
de aceeași parte a secantei, unghiuri
corespondente, axioma lui Euclid, simetria
față de un punct, centrul de simetrie,

35
simetria față de o dreaptă, axă de simetrie.
6.1. Recunoașterea triunghiurilor VI. Triunghiuri congruente • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
congruente și a cazurilor de - identificare a segmentelor, a unghiurilor, a triunghiurilor
congruență a triunghiurilor • Triunghi. Definiție, elemente, clasificarea congruente în configurații geometrice reale și/sau
în contexte diverse. triunghiurilor modelate;
6.2. Reprezentarea prin • Relația de congruență. Segmente - stabilire a relației de congruență dintre două triunghiuri,
desen a figurilor studiate congruente. Unghiuri congruente utilizând criteriile de congruență;
și confecționarea din • Triunghiuri congruente. Cazurile de - aplicare a criteriilor de congruență a triunghiurilor,
diferite materiale a figurilor congruență a triunghiurilor a metodei triunghiurilor congruente în rezolvarea
geometrice și a relațiilor • Construcția (utilizând rigla și compasul) a problemelor diverse;
studiate. triunghiurilor după cazurile LUL, ULU, LLL - justificare a unui demers/rezultat obținut sau indicat
6.3. Transpunerea în limbaj • Inegalități în triunghi în contextul congruenței triunghiurilor, recurgând la
specific geometriei a unor • Criteriile de congruență pentru argumentări, demonstrații, exemple, contraexemple;
probleme, a unor situații- triunghiurile dreptunghice (cu - rezolvare a problemelor simple de demonstrație, de
problemă și rezolvarea demonstrație) construire a unor secvențe simple de raționament
problemelor obținute. • Metoda triunghiurilor congruente deductiv;
6.4. Elaborarea planului de • Bisectoarea unui unghi. Proprietatea - investigare a valorii de adevăr a unei afirmații, a unei
rezolvare a problemei bisectoarei (cu demonstrație). propoziții;
referitoare la utilizarea Construcția bisectoarei unui unghi cu - creare și rezolvare a unor probleme simple, în baza unui
metodei triunghiurilor ajutorul riglei și a compasului model geometric indicat.
congruente, a proprietăților • Mediatoarea unui segment. Proprietatea • Cercetarea cazurilor concrete din situații reale și/sau
triunghiurilor în contexte mediatoarei (cu demonstrație). modelate referitoare la triunghiuri și congruența acestora și
variate și rezolvarea Construcția mediatoarei unui segment cu soluționarea problemei identificate.
problemei în conformitate cu ajutorul riglei și a compasului • Realizarea lucrărilor practice, inclusiv pe teren, privind
planul. • Linii importante în triunghi. Mediana aplicarea triunghiurilor congruente în practică.
6.5. Aplicarea cazurilor de în triunghi. Bisectoarea triunghiului. • Realizarea investigațiilor privind utilizarea triunghiurilor și a
congruență a triunghiurilor Înălțimea triunghiului. Mediatoarea triunghiurilor congruente în diverse domenii.
în rezolvarea problemelor. triunghiului. Proprietăți • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, inclusiv
6.6. Analiza și interpretarea • Suma măsurilor unghiurilor unui proiecte STEM/STEAM, privind aplicarea triunghiurilor în
rezultatelor obținute prin triunghi. Teorema unghiului exterior situații reale și/sau modelate.
rezolvarea unor probleme (cu demonstrație) • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
practice cu referire la figurile • Proprietățile triunghiului isoscel evaluarea triunghiurilor.
geometrice și la unitățile de (cu demonstrație) Produse recomandate:
măsură studiate. • Proprietățile triunghiului echilateral  cazul cercetat, cu aplicații practice;

36
6.7. Justificarea unui demers/ (cu demonstrație)  problema rezolvată;
rezultat obținut sau indicat • Linia mijlocie în triunghi. Proprietăți  planul de idei elaborat;
cu triunghiuri, recurgând la (cu demonstrație)  desenul;
argumentări, demonstrații. • Triunghiul dreptunghic. Proprietățile  argumentarea orală/în scris;
6.8. Construirea unor secvențe triunghiului dreptunghic: lungimea  demonstrația;
simple de raționament medianei corespunzătoare ipotenuzei,  lucrarea practică pe teren „Calcularea distanțelor până la un
deductiv. proprietatea triunghiului dreptunghic cu punct inaccesibil, a înălțimii unui obiect”;
o
6.9. Investigarea valorii de un unghi de 30 (cu demonstrație)  matricea de asociere completată;
adevăr a unei afirmații,  harta conceptuală elaborată la capitol;
Elemente noi de limbaj matematic:
propoziții, inclusiv cu  testul sumativ rezolvat.
relația de congruență, triunghiuri congru-
ajutorul exemplelor, al
ente, cazuri de congruență LUL, ULU, LLL a
contraexemplelor.
triunghiurilor, triunghi dreptunghic, catetă,
ipotenuză, unghi exterior, linii importante
în triunghi, mediana triunghiului, bisectoa-
rea triunghiului, mediatoarea triunghiului,
înălțimea triunghiului, linia mijlocie în tri-
unghi.
Anexă
privind notațiile și simbolurile figurilor geometrice

Punct – A,B,C, ...; Dreaptă – a,b,c,... sau AB, CD, ...;


Plan –  ,  ,  ,... sau (ABC), sau (A,a), sau (AB,C); Semiplan – [a,C, (a,C;
Semidreaptă – [AB, (AB; Segment – [AB], (AB), [AB), (AB];
Lungimea segmentului – AB; Unghi – < ABC;
Măsura unghiului – m(< ABC); Triunghi –  ABC;
Cerc – C(O;r) sau C(A;AB); Arc de cerc – »AB sau »ALB;
Lungimea arcului de cerc – l»AB; Măsura arcului de cerc – m(»AB); Disc – D(O; r);
Perimetru – PABC; PABCD; Semiperimetru – p;
Aria – AABC; AABCD; Al; Ab; At; Volumul – V;

37
Înălțimea – ha , h[ AB] ; h – pentru figuri geometrice Mediana – ma sau m[ AB] ;
plane, H – pentru corpuri geometrice;
Bisectoarea – ba sau b[ AB] ; Mediatoarea – µa sau µ[ AB] .
LA FINELE CLASEI A VII-a, ELEVUL POATE:
• identifica, scrie, citi, reprezenta pe axă, compara și ordona numere naturale, întregi, raționale, iraționale, reale în diverse situații;
• efectua operații cu numere reale (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere cu exponent natural, extrage rădăcina
pătrată) în diverse situații reale și/sau modelate;
• aplica proprietățile studiate ale modulului unui număr real în diferite contexte pentru a efectua operațiile solicitate;
• aplica proprietățile studiate ale rădăcinii pătrate în diferite contexte;
• utiliza formulele de calcul prescurtat pentru optimizarea transformărilor algebrice;
• recunoaște în diverse contexte funcția și elementele ei;
• reprezenta grafic, analitic funcția de gradul I;
• formula exemple de funcții de gradul I din diverse domenii, inclusiv din viața cotidiană;
• rezolva probleme simple din viața cotidiană, utilizând ecuații/inecuații de gradul I cu o necunoscută;
• identifica și aplica elementele de logică matematică studiate în diverse contexte;
• identifica în diverse configurații noțiunile geometrice fundamentale;

38
• selecta perechile de triunghiuri congruente în diverse situații;
• utiliza metoda triunghiurilor congruente în rezolvarea problemelor;
• utiliza proprietățile studiate ale triunghiurilor, inclusiv ale triunghiului dreptunghic, în rezolvarea problemelor din diverse domenii;
• reprezenta pe desen, utilizând instrumentele de desen și instrumentele TIC, figurile geometrice studiate;
• determina perimetrul triunghiului, lungimea liniei mijlocii, utilizând proprietățile/formulele învățate;
• utiliza instrumente geometrice la construirea dreptelor paralele, a celor perpendiculare, a unghiurilor, a bisectoarei unui unghi, a
mediatoarei unui segment;
• recunoaște în mediul înconjurător figuri simetrice față de un punct, față de o dreaptă;
• identifica și aplica în diverse situații translația și proprietățile acesteia;
• identifica și utiliza termenii specifici și notațiile aferente conceptelor de număr natural, întreg, rațional, irațional, real, specifici
ecuației, inecuației, calculului algebric, funcției și elementelor de geometrie studiate și simbolurilor matematice aferente în con-
texte diverse;
• investiga valoarea de adevăr (Adevăr/Fals) a unei afirmații, a unei propoziții, inclusiv cu ajutorul exemplelor, al contraexemplelor;
• justifica un rezultat, recurgând la argumentări, demonstrații, susținând propriile opinii și idei.
Clasa a VIII-a

Unități de competențe Unități de conținut Activități și produse de învățare recomandate


1.1. Identificarea și aplicarea I. Numere reale. Recapitulare și completări • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
terminologiei aferente - identificare în diverse contexte a numerelor naturale,
numărului real în situații • Mulțimea numerelor reale. Modulul întregi, raționale, iraționale, reale, a puterilor, a
reale și/sau modelate. numărului real. Proprietăți: radicalilor și a proprietăților acestora;
1.2. Recunoașterea în diverse - aplicare a terminologiei aferente numărului real în
a ≥ 0;
enunțuri și exemplificarea în situații reale și/sau modelate, inclusiv în comunicare;
diverse contexte a numerelor a ≥ a; - ordonare, comparare și reprezentare a numerelor reale
reale, a puterilor, a radicalilor 2 pe axă;
a = a2 ;
și a proprietăților acestora. - scriere a numerelor reale în diverse forme;
1.3. Ordonarea, compararea și ab = a b ; - determinare a mulțimii de numere, de obiecte căreia îi
reprezentarea numerelor a a aparține numărul, obiectul dat;
reale pe axă. = , b ≠ 0. - calcul cu numere reale și aplicare în calcule a algoritmilor
b b

39
1.4. Aplicarea modulului și a proprietăților studiate;
numărului real și a • Operații cu numere reale - efectuare de rotunjiri și estimări în calcule cu numere
proprietăților acestuia în • Puteri cu exponent natural. Proprietăți reale, cu mărimi;
diverse situații. (cu demonstrație) - evidențiere a avantajelor folosirii proprietăților
1.5. Alegerea formei de • Puteri cu exponent întreg. Proprietăți operațiilor cu numere reale;
reprezentare a unui număr • Rădăcină pătrată. Extragerea rădăcinii - rezolvare a problemelor și a situațiilor-problemă,
real și utilizarea algoritmilor pătrate. Estimarea prin rotunjire a utilizând numere reale și operații cu numere reale;
pentru optimizarea calculului valorii rădăcinii pătrate - justificare și argumentare a rezultatelor obținute și a
cu numere reale. • Proprietăți ale rădăcinii pătrate tehnologiilor de calcul utilizate;
1.6. Operarea cu numere • Introducerea factorului sub radical. - formare a obișnuinței de a verifica dacă o problemă este
reale pentru efectuarea Scoaterea factorilor de sub radical sau nu determinată, investigând valoarea de adevăr a
calculelor cu numere reale rezultatului obținut;
în diverse contexte, utilizând Elemente noi de limbaj matematic: - justificare a unui demers/rezultat matematic obținut
proprietățile operațiilor putere cu exponent întreg, regulile de calcul sau indicat cu numere reale, recurgând la argumentări,
studiate și ale semnificațiilor cu puteri cu exponent întreg. demonstrații.
parantezelor.
1.7. Clasificarea în funcție • Cercetarea studiilor de caz referitoare la numere reale și
de diverse criterii a soluționarea problemei identificate.
elementelor mulțimilor • Realizarea unor lucrări practice privind aplicarea numerelor
numerice N, Z, Q, R. reale în practică.
1.8. Investigarea valorii de • Realizarea unor investigații privind utilizarea numerelor
adevăr a unei afirmații, reale în diverse domenii.
a unei propoziții cu • Realizarea unor proiecte de grup/individuale privind
numere reale, inclusiv cu aplicarea numerelor reale în situații reale și/sau modelate.
ajutorul exemplelor, al • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
contraexemplelor. evaluarea numerelor reale.
1.9. Justificarea unui demers/ Produse recomandate:
rezultat obținut sau indicat  cazul cercetat cu aplicații practice;
cu numere reale, recurgând  exercițiul rezolvat;
la argumentări, demonstrații.  problema rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 contraexemplul prezentat;

40
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
2.1. Identificarea și aplicarea II. Calculul algebric • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
terminologiei aferente • Numere reale reprezentate prin litere - identificare și aplicare a terminologiei aferente calculului
calculului algebric în • Operații cu numere reale reprezentate algebric în contexte diverse;
contexte diverse. prin litere - creare și rezolvare a unor probleme utilizând litere în
2.2. Efectuarea de adunări, • Formule de calcul prescurtat: locul numerelor necunoscute;
scăderi, înmulțiri, împărțiri și 2 - efectuare de adunări, scăderi, înmulțiri, împărțiri și
( a ± b ) = a 2 ± 2ab + b 2 ;
ridicări la putere cu exponent ridicări la putere cu exponent natural ale numerelor
natural ale numerelor reale ( a − b ) ( a + b ) = a 2 − b2 ; reale reprezentate prin litere în diverse contexte;
reprezentate prin litere. 3 - identificare în enunțuri a formulelor calculului prescurtat
( a ± b ) = a3 ± 3a 2b + 3ab 2 ± b3 ;
2.3. Identificarea în enunțuri și utilizare a acestora pentru simplificarea unor calcule;
diverse a formulelor a 3 ± b3 = ( a ± b ) ( a 2  ab + b 2 ) - descompunere a unei expresii algebrice în produs de
calculului prescurtat și factori utilizând, inclusiv, formulele calculului prescurtat;
utilizarea acestora pentru - transformare a expresiilor algebrice utilizând elementele
simplificarea unor calcule. de calcul algebric studiate;
2.4. Descompunerea unei • Metode de descompunere în factori: - investigare a valorii de adevăr a unei afirmații, a unei
expresii algebrice în produs - descompunerea în factori folosind propoziții prin demonstrații, cu ajutorul exemplelor, al
de factori, utilizând metoda factorul comun; contraexemplelor.
adecvată. - descompunerea în factori folosind • Cercetarea unor cazuri concrete din diverse domenii
2.5. Analiza rezolvării unei metoda grupării; referitoare la calculul algebric și soluționarea problemei
probleme, a unei situații- - descompunerea în factori folosind identificate.
problemă în contextul formulele de calcul prescurtat • Realizarea unor investigații privind utilizarea calculului
corectitudinii, al simplității, • Transformări identice ale expresiilor algebric în diverse domenii.
al clarității și al semnificației algebrice • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
rezultatelor. evaluarea calculului algebric.
2.6. Investigarea valorii de Elemente noi de limbaj matematic: Produse recomandate:
adevăr a unei afirmații, cubul sumei, cubul diferenței, suma cuburilor,  exercițiul rezolvat;
a unei propoziții privind diferența cuburilor.  problema rezolvată;
calculul algebric, inclusiv  algoritmul aplicat;
cu ajutorul exemplelor,  contraexemplul prezentat;
al contraexemplelor, al  matricea de asociere completată;

41
demonstrațiilor.  harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
3.1. Identificarea în diverse III. Șiruri. Funcții • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
enunțuri și aplicarea - utilizare a regulilor date pentru a construi șiruri;
în contexte variate a • Noțiunea de șir numeric - construire a unor exemple de dependențe funcționale,
terminologiei și a notațiilor • Moduri de definire a unui șir funcții;
aferente noțiunii de șir, • Clasificarea șirurilor (șiruri finite, șiruri - identificare și aplicare în contexte diverse, inclusiv
funcție. infinite, șiruri monotone) în comunicare, a terminologiei, a notațiilor aferente
3.2. Clasificarea șirurilor, a • Noțiunea de funcție. Dependențe noțiunii de șir, funcție;
funcțiilor în funcție de funcționale. Moduri de definire a funcției - scriere, citire, exemplificare a noțiunilor șir, dependență
diverse criterii. • Graficul funcției funcțională, funcție, lege de corespondență, domeniu
3.3. Identificarea și descrierea • Funcția de gradul I. Proprietăți (zerou, de definiție (finit, infinit), codomeniu, mulțime de valori,
unor șiruri, a unor semn, monotonie). Panta dreptei tabel de valori, diagramă, grafic;
dependențe funcționale • Funcția constantă - reprezentare în diverse moduri (analitic, sintetic, grafic) a
în situații reale și/sau • Proporționalitatea directă unor corespondențe și/sau funcții;
modelate.
3.4. Reprezentarea în diverse • Funcția de forma - lectură grafică/analitică și determinare a proprietăților
moduri (analitic, sintetic, k funcției;
grafic) a unor corespondențe f : R∗ → R∗ , f ( x ) = , k ∈ R∗ - aplicare a proprietăților funcțiilor în rezolvarea
x
și/sau funcții în scopul problemelor;
caracterizării acestora. Proprietăți (semn, monotonie) ale - utilizare a funcțiilor și a șirurilor studiate în rezolvarea
3.5. Extrapolarea funcțiilor funcției f : R+ → R+ , f ( x ) = x . problemelor, a situațiilor-problemă din diverse domenii,
studiate și a proprietăților • Funcția. Proprietăți (zerou, semn, inclusiv pentru studierea și exemplificarea unor procese
acestora pentru rezolvarea monotonie) fizice, chimice, biologice, economice, istorice, sociale;
problemelor, a situațiilor- - justificare a unui demers/rezultat matematic obținut
problemă din diverse Elemente noi de limbaj matematic: sau indicat cu studiul șirurilor, al funcțiilor, recurgând la
domenii. șir numeric, șir numeric finit, șir numeric argumentări, la demonstrații;
3.6. Deducerea proprietăților infinit, formula termenului de rangul - investigare a valorii de adevăr a unei afirmații, a unei
funcției studiate (zerouri, n al șirului, șir numeric strict crescător, propoziții cu ajutorul demonstrațiilor, al exemplelor, al
semn, monotonie) prin șir numeric crescător, șir numeric strict contraexemplelor.
lectura grafică și/sau descrescător, șir numeric descrescător, șir • Cercetarea unor cazuri concrete din situații reale și/sau
analitică. numeric constant, șir numeric monoton, modelate referitoare la șirurile, la funcțiile studiate și

42
3.7. Utilizarea funcțiilor și ecuația graficului funcției, proporționalitate soluționarea problemei identificate.
a șirurilor studiate în inversă, hiperbolă, funcție radical. • Realizarea unor lucrări practice, inclusiv pe teren, privind
rezolvarea problemelor, aplicarea funcțiilor studiate în practică.
a situațiilor-problemă, în • Realizarea unor investigații privind aplicarea șirurilor, a
studierea și explicarea unor funcțiilor studiate în diverse domenii.
procese fizice, chimice, • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, inclusiv
biologice, economice, proiecte STEM/ STEAM, privind aplicarea șirurilor, a
istorice, sociale și/sau funcțiilor studiate în situații reale și/sau modelate.
antreprenoriale. • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
3.8. Investigarea valorii de evaluarea șirurilor, a funcțiilor studiate.
adevăr a unei afirmații, a Produse recomandate:
unei propoziții privind șirurile  investigația ,,Schimbarea temperaturii aerului într-o
numerice și funcțiile, inclusiv săptămână”;
cu ajutorul exemplelor,  exercițiul rezolvat;
al contraexemplelor, al  problema rezolvată;
demonstrațiilor.  algoritmul aplicat;
 graficul trasat al funcției;
 proiectul STEM „Funcții în sport”;
 proiectul „Funcții în fizică”;
 diagrama elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
4.1. Identificarea în diverse III. Ecuații. Inecuații. Sisteme • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
enunțuri și aplicarea - identificare în diverse enunțuri și aplicare în diverse
în diverse contexte a • Noțiunea de ecuație de gradul I cu o contexte a terminologiilor, a notațiilor aferente noțiunilor
terminologiilor, a notațiilor necunoscută. Recapitulare și completări de ecuație, inecuație, sistem;
aferente noțiunilor de • Noțiunea de ecuație de gradul I cu - aflare a soluțiilor ecuațiilor liniare, ale inecuațiilor cu
ecuație, inecuație, sistem. două necunoscute. Reprezentarea o necunoscută, ale sistemelor de ecuații și inecuații în
4.2. Evaluarea și analizarea geometrică a ecuației de gradul I cu două diverse contexte;
rezolvării unei ecuații, a unei necunoscute. Panta dreptei - reprezentare grafică a soluțiilor ecuațiilor de gradul I cu

43
inecuații, a unui sistem în • Noțiunea de sistem de două ecuații una și cu două necunoscute;
contextul corectitudinii, al de gradul I cu două necunoscute. - efectuare a transformărilor echivalente pentru a obține
simplității, al clarității și al Transformări echivalente ecuații, inecuații, sisteme echivalente cu cele date;
semnificației rezultatelor. • Metode de rezolvare a sistemelor - rezolvare a sistemelor de două ecuații de gradul I
4.3. Rezolvarea tipurilor studiate de două ecuații de gradul I cu două cu două necunoscute prin diverse metode: metoda
de ecuații, inecuații, sisteme necunoscute (metoda reducerii, metoda reducerii, metoda substituției, metoda grafică;
în diverse contexte. substituției, metoda grafică) - transpunere a unei probleme, a unei situații-problemă
4.4. Transpunerea unei • Rezolvarea problemelor cu text cu în limbajul ecuațiilor, al inecuațiilor și/sau al sistemelor,
probleme, a unei situații- ajutorul ecuațiilor și/sau al sistemelor de rezolvare a problemei obținute și interpretare a
problemă în limbajul ecuații rezultatului;
ecuațiilor, al inecuațiilor și/ • Inegalități numerice. Proprietăți. - creare și rezolvare a unor probleme simple în baza unui
sau al sistemelor, rezolvarea • Intervale de numere reale. Operații cu model dat: ecuație, inecuație, sistem;
problemei obținute și intervale (reuniunea, intersecția) - efectuare de reuniuni și intersecții cu intervale numerice
interpretarea rezultatului. • Noțiunea de inecuație de gradul I cu o și reprezentare pe axă a rezultatelor obținute;
necunoscută - justificare a unui demers/rezultat obținut sau indicat
• Rezolvarea inecuațiilor de gradul I cu o cu inegalități, ecuații, inecuații, sisteme recurgând la
necunoscută argumentări, demonstrații, exemple, contraexemple;
4.5. Obținerea de ecuații, • Noțiunea de sistem de inecuații de - utilizarea tipurilor studiate de ecuații, inecuații și
inecuații, sisteme, utilizând gradul I cu o necunoscută sisteme, pentru a rezolva probleme din diverse domenii;
transformările echivalente, • Rezolvarea sistemelor de inecuații de - aplicare a proprietăților funcțiilor în rezolvarea unor
rezolvarea ecuațiilor, a gradul I cu o necunoscută ecuații, inecuații, sisteme în diverse contexte.
inecuațiilor și a sistemelor • Cercetarea unor cazuri concrete din situații reale și/sau
obținute. Elemente noi de limbaj matematic: modelate referitoare la ecuațiile, inecuațiile, sistemele
4.6. Crearea și rezolvarea unor ecuație cu două necunoscute, soluție a studiate și soluționarea problemei identificate.
probleme simple în baza ecuației cu două necunoscute, domeniul • Realizarea unor investigații privind aplicarea ecuațiilor, a
unui model dat: ecuație, valorilor admisibile ale unei ecuații cu două inecuațiilor, a sistemelor studiate în diverse domenii.
inecuație, sistem. necunoscute, graficul ecuației, dreapta • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, privind
4.7. Aplicarea proprietăților soluțiilor ecuației, sistem de două ecuații aplicarea ecuațiilor, a inecuațiilor, a sistemelor studiate în
funcțiilor în rezolvarea unor cu două necunoscute, soluție a sistemului situații reale și/sau modelate.
ecuații, a unor inecuații, a de două ecuații cu două necunoscute, • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
unor sisteme. mulțimea soluțiilor sistemului de ecuații, evaluarea ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor studiate.
4.8. Utilizarea tipurilor studiate sisteme echivalente, metoda substituției, Produse recomandate:
de ecuații, inecuații și metoda reducerii, metoda grafică, sistem  cazul cercetat, cu aplicații practice;

44
sisteme, pentru a rezolva de inecuații de gradul I cu o necunoscută,  exercițiul rezolvat;
probleme din diverse soluție a sistemului de inecuații de gradul  problema rezolvată;
domenii: fizică, chimie, I cu o necunoscută, mulțimea soluțiilor  algoritmul aplicat;
economie etc. sistemului de inecuații de gradul I cu o  grafice trasate pentru sisteme de ecuații;
4.9. Justificarea unui demers/ necunoscută.  proiectul „Aplicații ale ecuațiilor, ale inecuațiilor, ale
rezultat matematic obținut sistemelor de ecuații în diverse domenii”;
sau indicat cu inegalități,  matricea de asociere completată;
ecuații, inecuații, sisteme  harta conceptuală elaborată la capitol;
recurgând la argumentări,  testul sumativ rezolvat.
la demonstrații, exemple,
contraexemple.
5.1. Identificarea în diverse V. Ecuații de gradul II • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
enunțuri și aplicarea - identificare în diverse enunțuri și aplicare în diverse
în diverse contexte a • Noțiunea de ecuație de gradul II cu o contexte a terminologiei, a notațiilor aferente noțiunii de
terminologiei, a notațiilor necunoscută ecuație de gradul II cu o necunoscută;
aferente noțiunii de • Rezolvarea ecuațiilor de forma - recunoaștere în diverse contexte a componentelor ecuației
ecuație de gradul II cu o ax 2 + c = 0, a ≠ 0, a , c ∈ R de gradul II;
necunoscută. • Rezolvarea ecuațiilor de forma - clasificare a ecuațiilor de gradul II în funcție de diverse
5.2. Evaluarea și analizarea ax 2 + bx = 0, a ≠ 0, a , b ∈ R criterii;
rezolvării unei ecuații • Rezolvarea ecuațiilor de forma - identificare și rezolvare a diferitor tipuri de ecuații de gradul
de gradul II în contextul a ( x + m ) ( x + n ) = 0, a ∈ R∗ II cu o necunoscută și reductibile la acestea în contexte
corectitudinii, al simplității, • Rezolvarea ecuațiilor de gradul II cu o reale și/sau modelate;
al clarității și al semnificației necunoscută, forma completă - descompunere în factori a expresiei de forma
rezultatelor. • Rezolvarea ecuațiilor de gradul II, forma ax 2 + bx + c, a ≠ 0, a, b, c ∈ R și aplicare a acestor tipuri
5.3. Transpunerea unei redusă de descompuneri în rezolvarea problemelor;
probleme, a unei situații- • Relațiile dintre soluții și coeficienți: - transpunere a unei probleme, a unei situații-problemă
problemă în limbajul teorema lui Viete; reciproca teoremei lui în limbajul ecuațiilor de gradul II cu o necunoscută sau

45
ecuațiilor de gradul II cu o Viete reductibile la acestea, rezolvarea problemei obținute și
necunoscută sau reductibile • Descompunerea în produs de factori ai interpretarea rezultatului;
la acestea, rezolvarea expresiei de forma - aplicare a ecuațiilor de gradul II la studiul altor discipline;
problemei obținute și ax 2 + bx + c, a ≠ 0, a, b, c ∈ R - soluționare și creare de ecuații de gradul II cu o
interpretarea rezultatului. • Rezolvarea problemelor prin aplicarea necunoscută, utilizând teorema lui Viete și/sau reciproca
5.4. Clasificarea ecuațiilor ecuațiilor de gradul II teoremei lui Viete;
de gradul II în funcție de - investigare a valorii de adevăr și/sau justificare a unui
diverse criterii. Elemente noi de limbaj matematic: demers/rezultat matematic obținut sau indicat cu ecuații,
5.5. Rezolvarea ecuațiilor de ecuație de gradul II cu o necunoscută; recurgând la argumentări, demonstrații, exemple,
gradul II în diverse contexte, coeficienții ecuației de gradul II cu o contraexemple.
utilizând metoda rațională. necunoscută; ecuație de gradul II, forma • Cercetarea unor cazuri concrete din situații reale și/sau
5.6. Aplicarea relațiilor lui Viete incompletă; ecuație de gradul II, forma modelate referitoare la ecuațiile de gradul II studiate și
în rezolvarea și crearea redusă; discriminantul ecuației de gradul II cu soluționarea problemei identificate.
ecuațiilor de gradul II. o necunoscută; delta; formula de rezolvare a • Realizarea unor investigații privind aplicarea ecuațiilor de
ecuației de gradul II; relațiile lui Viete. gradul II studiate în diverse domenii.
5.7. Justificarea unui demers/ • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, inclusiv
rezultat obținut sau indicat proiecte privind aplicarea ecuațiilor de gradul II studiate în
cu ecuații, recurgând la situații reale și/sau modelate.
argumentări, demonstrații. • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
evaluarea ecuațiilor de gradul II studiate.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 contraexemplul prezentat;
 proiectul „Aplicații ale ecuației de gradul doi în diverse
domenii”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.

46
6.1. Recunoașterea în diverse VI. Figuri geometrice plane. • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
contexte și aplicarea în Recapitulare și completări - recunoaștere în diverse contexte și aplicare în diverse
diverse situații a elementelor situații a elementelor de logică matematică studiate;
de logică matematică • Elemente de logică matematică: - identificare, descriere verbală și în scris, utilizând
studiate. enunț, propoziție (simplă, compusă), terminologia și notațiile respective, a noțiunilor
6.2. Recunoașterea în diverse definiție, axiomă, teoremă, consecință, geometrice studiate în diverse contexte;
contexte și aplicarea teorema reciprocă, ipoteză, concluzie, - clasificare și comparare a figurilor geometrice studiate;
în diverse situații a demonstrație, valoarea de adevăr, - reprezentare în plan a figurilor geometrice studiate,
terminologiilor și a notațiilor contraexemplu utilizând instrumentele de desen, instrumentele TIC
aferente figurilor geometrice • Triunghiuri. Clasificarea triunghiurilor. și aplicare a reprezentărilor respective în rezolvarea
studiate. Liniile importante în triunghi. Proprietăți problemelor;
6.3. Identificarea, descrierea • Cercul. Elementele cercului. Discul. - analiză și interpretare a rezultatelor obținute prin
verbală și în scris, utilizând Elementele discului rezolvarea unor probleme practice cu referire la figurile
terminologia și notațiile • Poziția relativă a unei drepte față de un geometrice studiate și la unitățile de măsură relevante;
respective, a noțiunilor cerc/disc - justificare a unui demers/rezultat obținut sau indicat
geometrice studiate în • Unghi la centru. Arce de cerc cu figuri geometrice, recurgând la argumentări,
diverse contexte. • Unghi înscris în cerc demonstrații;
6.4. Clasificarea și compararea Elemente noi de limbaj matematic: - construire a unor secvențe simple de raționament
figurilor geometrice studiate dreaptă exterioară cercului, dreaptă deductiv, rezolvare a unor probleme simple de
în funcție de diverse criterii. tangentă la cerc, dreaptă secantă la demonstrație;
6.5. Reprezentarea în plan a cerc, unghi la centru, arc mic de cerc, - investigare a valorii de adevăr a unei afirmații, a
figurilor geometrice studiate, arc mare de cerc, capetele arcelor, arce unei propoziții, inclusiv cu ajutorul exemplelor, al
utilizând instrumentele de complementare, măsura unui arc, unghi contraexemplelor;
desen, instrumentele TIC înscris în cerc. - aplicare a figurilor geometrice studiate și a proprietăților
și aplicarea reprezentărilor acestora în diverse domenii, inclusiv în viața cotidiană.
respective în rezolvarea • Cercetarea unor cazuri concrete din situații reale și/sau
problemelor. modelate referitoare la figurile geometrice studiate și
6.6. Aplicarea figurilor soluționarea problemei identificate.
geometrice studiate și a • Realizarea unor lucrări practice, inclusiv pe teren, privind
proprietăților acestora în aplicarea figurilor geometrice studiate în practică.
diverse domenii, în situații • Realizarea unor investigații privind utilizarea figurilor
reale și/sau modelate. geometrice studiate în diverse domenii.
6.7. Justificarea unui demers/ • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, inclusiv
rezultat obținut sau indicat proiecte STEM/ STEAM, privind aplicarea figurilor

47
cu figuri geometrice, geometrice studiate în situații reale și/sau modelate.
recurgând la argumentări, • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
demonstrații. evaluarea figurilor geometrice studiate.
6.8. Construirea unor secvențe Produse recomandate:
simple de raționament  cazul cercetat, cu aplicații practice;
deductiv.  problema rezolvată;
6.9. Investigarea valorii de  planul de idei elaborat;
adevăr a unei afirmații, a  desenul;
unei propoziții referitoare  argumentarea orală/în scris;
la figurile geometrice  demonstrația;
studiate, inclusiv cu  lucrarea practică pe teren „Determinarea figurilor
ajutorul exemplelor, al geometrice în curtea școlii”;
contraexemplelor.  proiectul STEAM „Aplicații ale figurilor geometrice în
design”;
 matricea de asociere completată;
 modele ale figurilor geometrice studiate;
 harta conceptuală elaborată la capitol/unitate de învățare;
 testul sumativ rezolvat.
7.1. Identificarea în diverse VII. Triunghiuri asemenea • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
situații și aplicarea - identificare în diverse situații și aplicare a terminologiei și
terminologiei și a notațiilor • Segmente proporționale notațiilor aferente asemănării triunghiurilor;
aferente asemănării • Teorema lui Thales - identificare a triunghiurilor asemenea în configurații
triunghiurilor. • Triunghiuri asemenea geometrice reale și/sau modelate;
7.2. Identificarea triunghiurilor • Teorema fundamentală a asemănării - stabilire a relației de asemănare dintre două triunghiuri
asemenea în configurații • Criterii de asemănare a triunghiurilor utilizând criteriile de asemănare;
geometrice reale și/sau • Criterii de asemănare a triunghiurilor - aplicare a criteriilor de asemănare a triunghiurilor
modelate. dreptunghice în rezolvarea problemelor diverse, inclusiv din viața
7.3. Stabilirea relației de • Aplicații cotidiană;
asemănare dintre două - justificare a unui demers/rezultat obținut sau indicat
triunghiuri prin diverse Elemente noi de limbaj matematic: în contextul asemănării triunghiurilor, recurgând la
metode. raportul a două segmente, segmente argumentări, exemple, contraexemple, demonstrații;
7.4. Aplicarea metodei proporționale, teorema lui Thales, - rezolvare a problemelor simple de demonstrație, de
asemănării triunghiurilor la triunghiuri asemenea, coeficientul de construire a unor secvențe simple de raționament
rezolvarea unor probleme asemănare, teorema fundamentală a deductiv;

48
practice și/sau din diverse asemănării, criteriile de asemănare a două - investigare a valorii de adevăr a unei afirmații, a unei
domenii. triunghiuri, criteriile de asemănare a două propoziții;
7.5. Justificarea unui demers/ triunghiuri dreptunghice. - creare și rezolvare a unor probleme simple în baza unui
rezultat obținut sau indicat model geometric indicat;
în contextul asemănării - elaborare a unor planuri de acțiuni pentru rezolvarea
triunghiurilor, recurgând la unor probleme din practică, utilizând metoda
argumentări, demonstrații. triunghiurilor asemenea.
7.6. Construirea unor secvențe • Cercetarea unor cazuri concrete din situații reale și/sau
simple de raționament modelate referitoare la triunghiuri asemenea și
deductiv. soluționarea problemei identificate.
7.7. Elaborarea planului de idei • Realizarea unor lucrări practice,inclusiv pe teren, privind
privind rezolvarea unor aplicarea triunghiurilor asemenea în practică.
probleme practice, aplicând • Realizarea unor investigații privind utilizarea triunghiurilor
metoda triunghiurilor asemenea în diverse domenii.
asemenea și rezolvarea • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, inclusiv
problemei în conformitate cu proiecte STEM/STEAM, privind aplicarea triunghiurilor
planul elaborat. asemenea în situații reale și/sau modelate.
7.8. Investigarea valorii de • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
adevăr a unei afirmații, evaluarea triunghiurilor asemenea.
propoziții cu asemănarea Produse recomandate:
triunghiurilor, inclusiv  cazul cercetat, cu aplicații practice;
cu ajutorul exemplelor,  problema rezolvată;
al contraexemplelor, al  planul de idei;
demonstrației.  desenul;
 modele ale figurilor geometrice;
 argumentarea orală/în scris;
 demonstrația;
 proiectul „Aplicații ale asemănării triunghiurilor în
construcții”;
 lucrarea practică pe teren „Aplicații ale asemănării
triunghiurilor în activitatea practică”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;

49
 testul sumativ rezolvat.
8.1. Recunoașterea și descrierea VIII. Relații metrice în triunghiul • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
elementelor unui triunghi dreptunghic - identificare a triunghiurilor dreptunghice și a
dreptunghic în configurații elementelor acestuia în configurații geometrice reale
geometrice reale și/sau • Proiecții ortogonale pe o dreaptă și/sau modelate;
modelate. • Teorema înălțimii (cu demonstrație) - aplicare a relațiilor metrice într-un triunghi dreptunghic
8.2. Aplicarea relațiilor metrice • Teorema catetei (cu demonstrație) pentru determinarea unor elemente ale acestuia;
într-un triunghi dreptunghic • Teorema lui Pitagora (cu demonstrație). - justificare a unui demers/rezultat obținut sau indicat cu
pentru determinarea unor Aplicații relații metrice în triunghiul dreptunghic, recurgând la
elemente ale acestuia. • Elemente de trigonometrie în triunghiul argumentări, demonstrații;
8.3. Identificarea și aplicarea dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta - rezolvare a problemelor simple de demonstrație, de
în diverse contexte a și cotangenta unui unghi ascuțit construire a unor secvențe simple de raționament
terminologiei și a notațiilor • Valorile sinusului, ale cosinusului, ale deductiv;
aferente triunghiului tangentei și ale cotangentei pentru - calculare și utilizare a valorilor sinusului, ale cosinusului,
o o o o o o
dreptunghic și a relațiilor unghiurile de 30 , 45 , 60 ale tangentei și ale cotangentei unghiului de 30 , 45 , 60
metrice studiate. • Rezolvarea triunghiului dreptunghic în rezolvarea problemelor;
8.4. Justificarea unui demers/ Elemente noi de limbaj matematic: - inițiere și realizare a unor investigații/explorări utilizând
rezultat obținut sau proiecția ortogonală a unei figuri pe achizițiile matematice referitoare la triunghiurile
indicat cu relații metrice o dreaptă, teorema înălțimii, media dreptunghice în diverse domenii.
în triunghiul dreptunghic, geometrică, teorema catetei, teorema lui - extrapolare a relațiilor metrice în triunghiul dreptunghic
recurgând la argumentări, Pitagora, reciproca teoremei lui Pitagora, studiate și a elementelor de trigonometrie pentru
demonstrații. sinusul unui unghi ascuțit, cosinusul unui rezolvarea problemelor din diverse domenii.
8.5. Construirea unor secvențe unghi ascuțit, tangenta unui unghi ascuțit, • Cercetarea unor cazuri concrete din situații reale și/sau
simple de raționament cotangenta unui unghi ascuțit. modelate referitoare la relațiile metrice în triunghiurile
deductiv în contextul dreptunghice și soluționarea problemei identificate.
relațiilor metrice în triunghiul • Realizarea unor lucrări practice, inclusiv pe teren, privind
dreptunghic. aplicarea relațiilor metrice în triunghiurile dreptunghice în
8.6. Calcularea și utilizarea în practică.
diverse domenii ale valorilor • Realizarea unor investigații privind utilizarea relațiilor
sinusului, ale cosinusului, ale metrice în triunghiurile dreptunghice în diverse domenii.
tangentei și ale cotangentei • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, inclusiv
o o o
unghiului de 30 , 45 , 60 . proiecte STEM/STEAM, privind aplicarea relațiilor metrice în
8.7. Extrapolarea relațiilor triunghiurile dreptunghice în situații reale și/sau modelate.

50
metrice studiate și • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
a elementelor de evaluarea relațiilor metrice în triunghiurile dreptunghice.
trigonometrie pentru Produse recomandate:
rezolvarea problemelor din  cazul cercetat, cu aplicații practice;
diverse domenii.  problema rezolvată;
8.8. Inițierea și realizarea unor  planul de idei;
investigații/explorări utilizând  desenul;
achizițiile matematice  modelele figurilor geometrice;
referitoare la triunghiurile  argumentarea orală/în scris;
dreptunghice, inclusiv în  demonstrația;
domeniul antreprenorial.  proiectul „Aplicații ale relațiilor metrice în construcții”;
 lucrarea practică pe teren „Construcția triunghiurilor
dreptunghice utilizând relațiile metrice studiate”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
9.1. Identificarea, clasificarea IX. Patrulatere. Poligoane • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
în funcție de diverse - clasificare a figurilor geometrice studiate;
criterii și reprezentarea • Noțiunea de poligon. Poligoane convexe. - reprezentare în plan a figurilor geometrice studiate,
în plan a patrulaterelor, a Elemente utilizând instrumentele de desen, și/sau instrumente
poligoanelor. • Noțiunea de patrulater. Elemente. TIC și aplicarea reprezentărilor respective în rezolvarea
9.2. Identificarea și aplicarea Patrulatere convexe problemelor;
terminologiei, a notațiilor • Paralelogramul. Elemente, proprietăți, - aplicare a patrulaterelor, a poligoanelor și a proprietăților
aferente noțiunilor de criterii acestora în diverse domenii;
poligon patrulater în diverse • Paralelograme particulare: - analiză și interpretare a rezultatelor obținute prin
contexte. - dreptunghiul, elemente, proprietăți, rezolvarea unor probleme din practică cu referire la
9.3. Aplicarea proprietăților criterii; figurile geometrice studiate și la unitățile de măsură
triunghiurilor și ale - rombul, elemente, proprietăți, criterii; relevante;
patrulaterelor în rezolvarea - pătratul, elemente, proprietăți, criterii - construire a unor secvențe simple de raționament
problemelor, a situațiilor- • Trapezul, elemente, clasificare, deductiv, rezolvare a unor probleme simple de
problemă din diverse proprietăți demonstrație;
domenii. • Linia mijlocie a trapezului. Proprietatea - investigare a valorii de adevăr a unei afirmații, a

51
9.4. Transpunerea unei liniei mijlocii (cu demonstrație) unei propoziții, inclusiv cu ajutorul exemplelor, al
probleme, a unei situații- • Noțiunea de poligon regulat. Elemente. contraexemplelor;
problemă referitoare la Poligoane regulate: triunghiul echilateral, - justificare a unui demers/rezultat matematic obținut sau
patrulatere și/sau poligoane pătratul, hexagonul regulat indicat cu triunghiuri, patrulatere, poligoane, recurgând
în limbajul geometric, la argumentări, demonstrații.
rezolvarea problemei Elemente noi de limbaj matematic: • Cercetarea unor cazuri concrete din situații reale și/sau
obținute și interpretarea poligon convex, hexagon, criteriile modelate referitoare la patrulatere și poligoane studiate și
rezultatului. paralelogramului, trapez, bazele trapezului, soluționarea problemei identificate.
9.5. Investigarea valorii de laturi laterale (neparalele) ale trapezului, • Realizarea lucrărilor practice, inclusiv pe teren, privind
adevăr a unei afirmații/ trapez isoscel, trapez dreptunghic, aplicarea patrulaterelor și a poligoanelor studiate în
propoziții cu caracter înălțimea trapezului, diagonala trapezului, practică.
geometric referitoare la linia mijlocie a trapezului, poligon regulat, • Realizarea unor investigații privind aplicarea patrulaterelor
patrulatere și poligoane. hexagon regulat, apotema poligonului și a poligoanelor studiate în diverse domenii.
9.6. Construirea unor secvențe regulat. • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, inclusiv
simple de raționament proiecte STEM/STEAM, privind aplicarea patrulaterelor și a
deductiv în contextul poligoanelor studiate în situații reale și/sau modelate.
patrulaterelor studiate.
9.7. Elaborarea planului de Produse recomandate:
rezolvare a problemei  problema rezolvată;
referitoare la patrulaterele  demonstrația;
și poligoanele studiate în  cazul cercetat, cu aplicații practice;
contexte variate și rezolvarea  investigația „Poligoane regulate în tehnică”;
problemei în conformitate cu  schema elaborată;
planul.  algoritmul aplicat;
9.8. Justificarea unui demers/  jocul TANGRAM;
rezultat obținut sau indicat  puzzle geometric;
cu patrulatere, poligoane,  planul de idei;
susținând propriile idei  proiectul „Poligoane și patrulatere în design”;
și viziuni, recurgând la  lucrarea practică pe teren „Aplicații ale patrulaterelor și ale
argumentări, demonstrații. poligoanelor în curtea școlii”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.

52
10.1. Recunoașterea și aplicarea X. Vectori în plan • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
terminologiei, a notațiilor - identificare și aplicare a terminologiei, a notațiilor
aferente noțiunilor de • Translația. Proprietăți. Aplicații aferente noțiunii de vector, noțiunii de translație în
vector și translație în • Noțiunea de vector. Clasificarea diverse contexte;
diverse contexte. vectorilor. Modulul vectorului - aplicații ale translației în situații reale și/sau modelate;
10.2. Identificarea și aplicarea • Operații cu vectori: suma (regula - identificare a unor elemente de geometrie vectorială în
translației în situații reale triunghiului, regula paralelogramului), diverse contexte;
și/sau modelate. diferența, produsul vectorului cu un - efectuare a operațiilor cu vectori;
10.3. Recunoașterea unor număr, descompunerea vectorului după - aplicare a vectorilor și a proprietăților lor în diverse
elemente de geometrie doi vectori necoliniari domenii, inclusiv în rezolvarea problemelor practice.
vectorială în diverse • Aplicații (în geometrie, în fizică, în viață) • Cercetarea unor cazuri concrete din situații reale și/sau
contexte. modelate referitoare la vectori și soluționarea problemei
10.4. Operarea cu vectori identificate.
în situații reale și/sau • Realizarea unor investigații privind utilizarea vectorilor în
modelate. diverse domenii.
10.5. Extrapolarea vectorilor și Elemente noi de limbaj matematic: • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, inclusiv
a proprietăților lor pentru translația, segment orientat, vector nul, proiecte STEM/ STEAM, privind aplicarea vectorilor în
rezolvarea problemelor din vectori egali, modulul (lungimea) vectorului, situații reale și/sau modelate.
diverse domenii, inclusiv vectori coliniari, adunarea vectorilor, • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
probleme din fizică și din rezultanta vectorilor, regula triunghiului, evaluarea vectorilor.
practica cotidiană. regula paralelogramului, scăderea Produse recomandate:
10.6. Justificarea unui demers/ vectorilor, înmulțirea vectorilor cu un număr  cazul cercetat, cu aplicații practice;
rezultat obținut sau indicat real, descompunerea vectorului după doi  problema rezolvată;
cu vectori, recurgând la vectori necoliniari, vectori unitari.  investigația „Vectorii în viața mea”;
argumentări, demonstrații.  planul de idei elaborat;
 desenul;
 argumentarea orală/în scris;
 proiectul „Vectorii în fizică”.
 proiectul „Translația în design”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;

53
 testul sumativ rezolvat.
LA FINELE CLASEI A VIII-a, ELEVUL POATE:
• identifica, scrie utilizând diverse forme, citi, compara și ordona numere reale în diverse situații și contexte;
• efectua operațiile studiate cu numere reale, inclusiv operațiile cu numere reale reprezentate prin litere, în situații modelate și/sau
reale;
• transforma expresii algebrice, utilizând formulele de calcul prescurtat și metodele de descompunere în factori studiate;
• identifica în situații reale și/sau modelate șiruri numerice și dependențe funcționale;
• clasifica șiruri, funcții, ecuații, inecuații, sisteme, figuri geometrice studiate în funcție de diverse criterii date sau selectate;
• extrapola proprietățile șirurilor și ale funcțiilor studiate pentru a rezolva probleme din diverse domenii;
• investiga valoarea de adevăr a unei afirmații, a unei propoziții, inclusiv cu ajutorul exemplelor, al contraexemplelor;
• justifica un demers/rezultat obținut sau indicat, recurgând la argumentări, demonstrații;
• identifica în enunțuri și aplica în diverse contexte terminologiile și notațiile aferente noțiunilor matematice studiate;
• identifica și rezolva în diverse contexte tipurile studiate de ecuații, inecuații și sisteme;
• identifica în diverse contexte și descrie verbal și/sau în scris, utilizând terminologia și notațiile respective, noțiunile geometrice

54
studiate și proprietățile acestora;
• clasifica și compara figurile geometrice studiate în funcție de diverse criterii;
• reprezenta în plan figurile geometrice studiate, utilizând instrumentele de desen, calculatorul, instrumentele TIC și aplica repre-
zentările respective în rezolvarea problemelor;
• calcula măsuri de unghiuri (utilizând raportorul, elementele de trigonometrie, criteriile de asemănare studiate), lungimi de seg-
mente, perimetre ale figurilor, arii ale pătratelor și ale dreptunghiurilor în situații reale și/sau modelate;
• aplica criteriile și proprietățile figurilor geometrice studiate în diverse contexte;
• identifica în diverse contexte și utiliza translația în diverse domenii, inclusiv în rezolvarea problemelor practice;
• identifica în diverse contexte și utiliza vectorii și operațiile cu vectori în diverse domenii, inclusiv în rezolvarea problemelor practi-
ce;
• investiga valoarea de adevăr a unei afirmații, a unei propoziții utilizând exemple, contraexemple;
• justifica un demers/rezultat obținut sau indicat, recurgând la argumentări, demonstrații, susținând propriile idei și opinii.
Clasa a IX-a

Unități de competențe Unități de conținut Activități și produse de învățare recomandate


1.1. Identificarea, clasificarea I. Mulțimea numerelor reale. • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
în funcție de diverse criterii Recapitulare și completări - identificare a numerelor naturale, întregi, raționale,
și reprezentarea în diferite • Noțiunea de număr real. Reprezentarea iraționale, reale, puteri, radicali și a proprietăților
forme a elementelor numerelor reale pe axă. Incluziunile acestora în diverse contexte;
mulțimilor N, Z, Q, R. N ⊂Z ⊂Q⊂R - scriere a numerelor reale în diverse forme;
1.2. Identificarea și utilizarea • Modulul numărului real. Proprietăți: - determinare a cărei mulțimi de numere îi aparține
terminologiei aferente a ≥ 0; a ≥ a; numărul dat;
noțiunii de număr real în 2 - calcul cu numere reale și aplicare în calcule a modulului,
diverse contexte. a = a2 = a2 ; a algoritmilor și a proprietăților studiate;
1.3. Operarea cu numere reale ab = a b ; - ordonare, comparare și reprezentare a numerelor reale
pentru efectuarea calculelor pe axă;
a a
în situații reale și/sau = , b ≠ 0. - efectuare de estimări și rotunjiri în calcule cu numere, cu

55
modelate. b b mărimi;
1.4. Aplicarea algoritmilor de • Compararea numerelor reale. Operații - aplicare a numerelor reale în diverse situații reale și/sau
calcul cu numere reale în aritmetice cu numere reale. Proprietăți modelate;
rezolvarea problemelor, a • Puteri cu exponent întreg. Proprietăți - rezolvare a problemelor și a situațiilor-problemă,
operațiilor cu numere reale • Radicali de ordinul doi. Proprietăți. utilizând numere reale și operații cu numere reale;
și a proprietăților acestora în Raționalizarea numitorilor de forma - justificare și argumentare a rezultatelor obținute și a
diferite situații. a b, a ± b tehnologiilor de calcul utilizate;
1.5. Aplicarea modulului - formare a obișnuinței de a verifica dacă o problemă este
numărului real și a Elemente noi de limbaj matematic: sau nu determinată, investigând valoarea de adevăr a
proprietăților acestuia în raționalizare. rezultatului obținut;
rezolvarea problemelor. - justificare a unui demers/rezultat obținut sau indicat cu
1.6. Explorarea estimărilor și a numere reale, recurgând la argumentări, demonstrații.
rotunjirilor pentru verificarea • Cercetarea unor cazuri concrete din situații reale și/sau
corectitudinii unor calcule modelate referitoare la numere reale și soluționarea
cu numere reale în diverse problemei identificate.
contexte. • Realizarea unor lucrări practice, inclusiv pe teren, privind
aplicarea numerelor reale în practică.
1.7. Justificarea unui demers/ • Realizarea unor investigații privind utilizarea numerelor
rezultat obținut sau indicat reale în diverse domenii.
cu numere reale, recurgând • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, privind
la argumentări, demonstrații. aplicarea numerelor reale în situații reale și/sau modelate.
• Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
evaluarea numerelor reale.
Produse recomandate:
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 schema elaborată;
 sofisme matematice rezolvate;
 algoritmul aplicat;
 contraexemplul prezentat;
 investigația „Puterile în diverse domenii”;
 proiectul „Numerele reale în viața mea”;

56
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
2.1. Identificarea și aplicarea II. Rapoarte algebrice • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
terminologiei și a notațiilor - determinare a valorilor numerice ale unor expresii
aferente noțiunii de raport • Noțiunea de raport algebric. Domeniul algebrice pentru diferite valori ale variabilelor;
algebric în diverse contexte. valorilor admisibile (DVA) - aplicare a algoritmilor de calcul, utilizând proprietățile
2.2. Determinarea valorilor • Amplificarea, simplificarea rapoartelor operațiilor cu rapoarte algebrice;
numerice ale unor expresii algebrice - efectuare de transformări identice ale expresiilor
algebrice pentru diferite • Operații aritmetice cu rapoarte algebrice algebrice în domeniul valorilor admisibile ale acestora;
valori ale variabilelor. • Identitate. Expresii identic egale - identificare și aplicare a terminologiei aferente noțiunii
2.3. Utilizarea de analogii în • Transformări identice ale expresiilor de raport algebric în diverse contexte;
efectuarea operațiilor cu algebrice - determinare a DVA a expresiilor algebrice și a rapoartelor
fracții ordinare și rapoarte • Demonstrația unor identități simple algebrice;
algebrice. - aplicare a rapoartelor algebrice în diverse domenii.
2.4. Aplicarea algoritmilor de Elemente noi de limbaj matematic: • Cercetarea unor cazuri concrete din diverse domenii
calcul, utilizând proprietățile raport algebric, numărătorul raportului, referitoare la calculul algebric și soluționarea problemei
operațiilor cu rapoarte numitorul raportului, domeniul valorilor identificate.
algebrice în rezolvarea admisibile (DVA), identitate, expresii identic • Realizarea unor investigații privind utilizarea calculului
problemelor. egale, transformări identice. algebric în diverse domenii.
2.5. Efectuarea de transformări • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
identice ale expresiilor evaluarea calculului algebric.
algebrice în domeniul Produse recomandate:
valorilor admisibile acestora.  răspunsul oral;
2.6. Evaluarea și analiza unei  răspunsul scris;
probleme, a unei situații-  exercițiul rezolvat;
problemă în contextul  problema rezolvată;
corectitudinii, al simplității,  schema elaborată;
al clarității și al semnificației  algoritmul aplicat;
rezultatelor.  matricea de asociere completată;
2.7. Justificarea unui demers/  harta conceptuală elaborată la capitol;

57
rezultat obținut sau indicat  testul sumativ rezolvat.
cu calcul algebric, recurgând
la argumentări, demonstrații.
3.1. Recunoașterea și aplicarea III. Funcții • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
terminologiei, a notațiilor - construire a unor exemple de dependențe funcționale,
aferente noțiunii de funcție • Noțiunea de funcție. Moduri de definire funcții;
în diverse contexte. a unei funcții - aplicare în contexte diverse, inclusiv în comunicare, a
3.2. Identificarea unor • Graficul funcției. Lectură grafică. terminologiei, a notațiilor aferente noțiunii de funcție;
dependențe funcționale Transformări ale graficelor funcțiilor: - reprezentare în diverse moduri (analitic, sintetic, grafic)
în situații reale și/sau translația paralelă cu axele de a unor corespondențe și/sau funcții;
modelate, inclusiv de tipul coordonate - deducere analitică/prin lectură grafică a proprietăților
funcției de gradul II. • Proprietăți ale funcției (zerouri, unei funcții;
3.3. Transpunerea în limbajul monotonie, semn, extreme) - trasare a graficelor funcțiilor;
funcțiilor a diferitor situații - utilizare a algoritmului de studiu al funcțiilor studiate
din viața cotidiană și din alte în rezolvarea problemelor, a situațiilor-problemă,
domenii. în studierea unor procese fizice, chimice, biologice,
economice, sociale modelate prin funcții;
3.4. Trasarea graficului unei • Funcția de gradul II. Cazuri particulare - transpunere în limbajul funcțiilor a diferitor situații din
funcții, inclusiv al unei funcții ale funcției de gradul II. Graficul funcției viața cotidiană și din alte domenii;
de gradul II, și deducerea de gradul II. Proprietățile funcției de - investigare a valorii de adevăr a unei afirmații, a
proprietăților funcției gradul II: zerouri, monotonie, semn, unei propoziții, inclusiv cu ajutorul exemplelor, al
(zerouri, semn, monotonie, extreme contraexemplelor.
extreme) prin lectura grafică • Funcția f : R → R, f ( x ) = x 3 . Graficul • Cercetarea unor cazuri concrete din situații reale și/sau
și/sau analitică. și proprietățile ei (zerou, monotonie, modelate referitoare la funcțiile studiate și soluționarea
3.5. Aplicarea proprietăților semn) problemei identificate.
funcției de gradul II în • Realizarea unor lucrări practice, inclusiv pe teren, privind
rezolvarea ecuațiilor, a Elemente noi de limbaj matematic: aplicarea funcțiilor studiate în practică.
inecuațiilor, a problemelor, funcția de gradul II, graficul funcției de • Realizarea unor investigații privind aplicarea funcțiilor
a situațiilor-problemă, gradul II, parabola, ramurile parabolei, studiate în diverse domenii.
în studiul unor procese vârful parabolei, axa de simetrie a • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, inclusiv
fizice, chimice, biologice, parabolei, translația paralelă a graficului în proiecte STEM/STEAM, privind aplicarea funcțiilor studiate
economice, sociale, raport cu axele de coordonate, puncte de în situații reale și/sau modelate.
modelate prin funcții. extrem, extremele funcției. • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –

58
3.6. Justificarea unui demers/ evaluarea funcțiilor studiate.
rezultat obținut sau indicat Produse recomandate:
cu referire la funcții,  răspunsul oral;
recurgând la argumentări,  răspunsul scris;
demonstrații.  exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația „Elemente ale graficelor funcțiilor studiate în
construcțiile din localitate”;
 graficele trasate;
 algoritmul aplicat;
 proiectul „Funcțiile în tehnică”;
 proiectul „Funcțiile în arte”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
4.1. Identificarea și aplicarea IV. Ecuații, inecuații, sisteme • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
terminologiei, a notațiilor - identificare și aplicare a terminologiei, a notațiilor
aferente noțiunilor de • Noțiunea de ecuație. aferente noțiunilor de ecuație, inecuație, sistem de
ecuație, inecuație, sistem de Transformări echivalente ecuații, sistem de inecuații;
ecuații, sistem de inecuații, • Ecuații de forma ax + b = 0, a, b ∈ R - determinare a soluțiilor ecuațiilor, ale inecuațiilor, ale
în diverse contexte. • Ecuații de gradul II cu o necunoscută. sistemelor de tipurile studiate;
4.2. Rezolvarea ecuațiilor, a Relații între soluții și coeficienți - efectuare a transformărilor echivalente pentru a obține
inecuațiilor și/sau a • Ecuații raționale cu o necunoscută ecuații, inecuații, sisteme echivalente cu cele date;
sistemelor de tipurilor • Sisteme de două ecuații de gradul I cu - determinare a soluțiilor sistemelor de două ecuații de
studiate două necunoscute gradul I cu două necunoscute prin diverse metode:
4.3. Transpunerea unei • Metode de rezolvare a sistemelor metoda reducerii, metoda substituției, metoda grafică;
probleme, a unei situații- de două ecuații de gradul I cu două - transpunere a unei probleme, a unei situații-problemă
problemă în limbajul necunoscute (metoda reducerii, metoda în limbajul ecuațiilor, al inecuațiilor și/sau al sistemelor,
ecuațiilor și/sau al sistemelor substituției, metoda grafică) rezolvarea problemei obținute și interpretarea
de ecuații, rezolvarea • Rezolvarea problemelor cu text cu rezultatului;
problemei obținute și ajutorul ecuațiilor și/sau al sistemelor - determinare a soluțiilor ecuațiilor raționale cu o
interpretarea rezultatului. de ecuații necunoscută;

59
4.4. Selectarea și aplicarea • Inecuații de gradul I cu o necunoscută - aplicare a metodei intervalelor la rezolvarea inecuațiilor
metodei adecvate de • Inecuații de gradul II cu o necunoscută raționale cu o necunoscută;
rezolvare a ecuațiilor, a • Metoda intervalelor - creare și rezolvare a unor probleme simple în baza unui
inecuațiilor și a sistemelor de • Sisteme de inecuații de gradul I cu o model dat: ecuație, inecuație, sistem.
ecuații/inecuații. necunoscută - justificare a unui demers/rezultat obținut sau indicat cu
4.5. Aplicarea ecuațiilor și a • Inecuații raționale cu o necunoscută inegalități, ecuații, inecuații, recurgând la argumentări,
sistemelor de ecuații la exemple, contraexemple.
rezolvarea problemelor. Elemente noi de limbaj matematic: • Cercetarea unor cazuri concrete din situații reale și/sau
4.6. Crearea și rezolvarea unor ecuații raționale cu o necunoscută, modelate referitoare la ecuațiile, inecuațiile, sistemele
probleme simple în baza inecuații raționale cu o necunoscută, studiate și soluționarea problemei identificate.
unui model dat: ecuație, metoda intervalelor. • Realizarea unor investigații privind aplicarea ecuațiilor, a
inecuație, sistem. inecuațiilor, a sistemelor studiate în diverse domenii.
4.7. Justificarea unui demers/ • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, privind
rezultat obținut sau indicat aplicarea ecuațiilor, a inecuațiilor, a sistemelor studiate în
cu referire la ecuații, situații reale și/sau modelate.
inecuații, sisteme, recurgând • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
la argumentări, demonstrații. evaluarea ecuațiilor, a inecuațiilor, a sistemelor studiate.
Produse recomandate:
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 schema elaborată;
 planul de idei;
 sofisme matematice rezolvate;
 grafice trasate;
 algoritmul aplicat;
 proiectul „Ecuații, inecuații, sisteme în fizică, chimie”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
5.1. Identificarea și aplicarea V. Elemente de statistică matematică și • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
în diverse contexte a de teoria probabilităților. - evidențiere și clasificare a diferitor tipuri de evenimente;
terminologiei și a notațiilor Elemente de calcul financiar - aplicare în diverse situații, inclusiv în comunicare, a

60
aferente noțiunilor studiate terminologiei și a notațiilor aferente noțiunilor studiate;
din statistică matematică, • Colectarea, organizarea și reprezentarea - sortare, clasificare, reprezentare grafică a datelor, a
teoria probabilităților și grafică a datelor în tabele de date obiectelor, a evenimentelor pe baza unor criterii;
calcul financiar. statistice, diagrame, grafice statistice - selectare din mulțimea datelor culese a informațiilor
5.2. Sortarea, clasificarea • Interpretarea datelor relevante pentru rezolvarea problemei în situații reale
datelor, a obiectelor, a • Noțiunea de eveniment și/sau modelate;
evenimentelor pe baza • Clasificarea evenimentelor - determinare a probabilității producerii unui eveniment,
unor criterii și identificarea • Determinarea probabilității producerii folosind raportul: nr. cazuri favorabile/nr. cazuri posibile;
criteriilor în funcție de unui eveniment, folosind raportul: - organizare și reprezentare, utilizând, inclusiv,
care se alege o mulțime de nr. cazuri favorabile/nr. cazuri posibile instrumentele TIC, a datelor din diverse domenii;
obiecte, date, fenomene, • Elemente de calcul financiar: procente, - interpretare a datelor în diverse contexte;
evenimente. dobânzi, TVA, preț, credit, buget, buget - aplicare a elementelor de calcul financiar în situații reale
5.3. Selectarea din mulțimea familial, buget personal și/sau modelate;
datelor culese a informațiilor - explorare și caracterizare a unor situații cu caracter local
relevante pentru rezolvarea și/sau global utilizând elementele statisticii matematice,
problemei în situații reale probabilistice, elementele de calcul financiar studiate.
și/sau modelate.
5.4. Identificarea în situații Elemente noi de limbaj matematic: • Cercetarea unor cazuri concrete din situații reale și/sau
reale și/sau modelate a tabelul de date statistice, diagrame prin modelate referitoare la elementele statisticii matematice,
evenimentelor. cercuri, diagrame prin pătrate, diagrame probabilistice, elementele de calcul financiar studiate și
5.5. Determinarea probabilității structurale, eveniment aleator, evenimente soluționarea problemei identificate.
producerii unui eveniment, elementare, evenimente egal posibile, • Realizarea unor investigații privind aplicarea elementelor
folosind raportul: nr. cazuri definiția clasică a probabilității, statisticii matematice, probabilistice, elementelor de calcul
favorabile/nr. cazuri posibile. probabilitatea evenimentului aleatoriu, financiar studiate în diverse domenii.
5.6. Clasificarea evenimentelor în elemente de calcul financiar, dobânzi, TVA, • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, inclusiv
funcție de șansa producerii preț, credit, buget, buget familial, buget proiecte STEM/STEAM, privind aplicarea elementelor
lor (eveniment sigur, personal. statisticii matematice, probabilistice, elementelor de calcul
probabil, posibil, imposibil) și financiar studiate în situații reale și/sau modelate.
estimarea șansei producerii • Aplicarea jocurilor didactice în predarea – învățarea –
unui eveniment. evaluarea elementelor statisticii matematice, probabilistice,
5.7. Aplicarea elementelor de elementelor de calcul financiar studiate.
calcul financiar în situații Produse recomandate:
reale și/sau modelate.  cazul cercetat, cu aplicații practice;

61
5.8. Organizarea, reprezentarea  exercițiul rezolvat;
și interpretarea datelor  problema rezolvată;
din diverse domenii,  algoritmul aplicat;
utilizând elemente ale  investigația „Evenimentele în viața mea”;
statisticii matematice și/sau  proiectul „Bugetul familiei și bugetul personal”.
probabilistice, instrumente  proiectul „Statistica în profesiile părinților”;
TIC.  diagrama statistică elaborată;
5.9. Explorarea și caracterizarea  proiectul „Statistica în economie”;
unor situații cu caracter  proiectul „Finanțele în viața mea”;
local și/sau global utilizând  grafice statistice elaborate;
elementele statisticii  sondaje statistice realizate;
matematice, probabilistice,  argumentarea orală/în scris;
elementele de calcul  matricea de asociere completată;
financiar studiate.  harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
5.10. Justificarea unui demers/
rezultat obținut sau indicat
cu elementele statisticii
matematice, probabilistice,
elementele de calcul
financiar studiate, susținând
propriile idei și viziuni,
recurgând la argumentări,
demonstrații.
6.1. Identificarea și aplicarea VI. Cercul. Discul. Recapitulare • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
terminologiei, a notațiilor și completări - identificare, descriere verbală și în scris a figurilor
aferente noțiunilor de cerc și geometrice studiate;
disc în diverse contexte. • Cercul. Discul. Elemente - clasificare și comparare a figurilor geometrice studiate;
6.2. Recunoașterea în situații • Poziția relativă a unei drepte față de un - reprezentare în plan a figurilor geometrice studiate,
reale și/sau modelate a cerc/disc utilizând instrumentele de desen și/sau instrumente
cercurilor, a discurilor și a • Unghi la centru. Unghi înscris în cerc. Arc TIC și aplicarea reprezentărilor respective în rezolvarea
elementelor lor. de cerc problemelor;

62
6.3. Construirea în plan, • Tangenta la cerc. Proprietăți - aplicare a proprietăților cercurilor și ale discurilor în
utilizând instrumentele de • Proprietatea coardelor egal depărtate de diverse domenii;
desen, instrumentele TIC, centrul cercului - analiză și interpretare a rezultatelor obținute prin
a cercurilor, a discurilor și a • Proprietatea arcelor cuprinse între rezolvarea unor probleme din practică cu referire la
elementelor acestora. coarde paralele cercuri și discuri;
6.4. Aplicarea cercului, a - construire a unor secvențe simple de raționament
discului, a proprietăților și Elemente noi de limbaj matematic: deductiv, rezolvare a unor probleme simple de
a elementelor acestora în tangenta la cerc. demonstrație;
rezolvarea problemelor din - justificare a unui demers/rezultat obținut sau indicat cu
diverse domenii. cercuri și discuri recurgând la argumentări, demonstrații;
6.5. Transpunerea unei - investigare a valorii de adevăr a unei afirmații, a unei
probleme, a unei situații- propoziții cu ajutorul demonstrațiilor, al exemplelor, al
problemă referitoare la cerc, contraexemplelor.
disc în limbajul geometric, • Cercetarea unor cazuri concrete din situații reale și/sau
rezolvarea problemei modelate referitoare la cerc și disc și soluționarea problemei
obținute și interpretarea identificate.
rezultatului.
6.6. Investigarea valorii de • Realizarea unor lucrări practice, inclusiv pe teren, privind
adevăr a unei afirmații, a aplicarea cercurilor și a discurilor în practică.
unei propoziții cu caracter • Realizarea unor investigații privind aplicarea cercurilor
geometric, referitoare la și a discurilor în diverse domenii.
cerc, disc. • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, inclusiv
6.7. Construirea unor secvențe proiecte STEM/STEAM, privind aplicarea cercurilor și
simple de raționament a discurilor în situații reale și/sau modelate.
deductiv, în contextul Produse recomandate:
cercului, al discului.  problema rezolvată;
6.8. Justificarea unui demers/  cazul cercetat, cu aplicații practice;
rezultat obținut sau indicat  investigația „Cercul și discul în viața mea”;
cu cercuri și discuri,  schema elaborată;
recurgând la argumentări,  planul de idei elaborat;
demonstrații.  algoritmul aplicat;
 proiectul „Cercul și discul în arhitectură”.
 matricea de asociere completată;

63
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
7.1. Identificarea și aplicarea VII. Arii • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
în diverse contexte a - reprezentare în plan a figurilor geometrice studiate,
terminologiei aferente • Noțiunea de arie utilizând instrumentele de desen și/sau instrumente
noțiunii de arie și de calcul al • Aria pătratului, dreptunghiului TIC și aplicare a reprezentărilor respective în rezolvarea
ariilor figurilor. • Aria paralelogramului problemelor de calcul de arii;
7.2. Recunoașterea în diverse • Aria rombului - calculare a ariilor figurilor geometrice studiate în diverse
contexte și utilizarea • Aria triunghiului (A = 0,5 ah; formula lui contexte;
formulelor de calcul al Heron) - analiză și interpretare a rezultatelor obținute prin
ariilor triunghiului, ale • Aria trapezului rezolvarea unor probleme practice cu referire la figurile
patrulaterelor, ale discului în • Aria triunghiului echilateral geometrice studiate și la unitățile de măsură relevante
rezolvarea problemelor. • Aria hexagonului regulat ariilor;
• Lungimea cercului. Aria discului - justificare a unui demers/rezultat obținut sau indicat cu
arii ale figurilor geometrice recurgând la argumentări,
demonstrații;
7.3. Utilizarea formulelor de Elemente noi de limbaj matematic: - construire a unor secvențe simple de raționament
calcul al ariilor figurilor aria unei figuri, formula lui Heron, aria deductiv, rezolvare a unor probleme simple de
geometrice studiate în triunghiului, aria paralelogramului, aria demonstrație;
rezolvarea problemelor, rombului, aria trapezului, aria triunghiului - investigare a valorii de adevăr a unei afirmații, a
a situațiilor-problemă din regulat, aria hexagonului regulat. unei propoziții, inclusiv cu ajutorul exemplelor, al
diferite domenii (fizică, contraexemplelor.
tehnică, construcții). • Cercetarea unor cazuri concrete din situații reale și/sau
7.4. Calcularea ariilor în situații modelate referitoare la ariile figurilor studiate și
reale și/sau modelate. soluționarea problemei identificate.
7.5. Elaborarea planului de • Realizarea unor lucrări practice, inclusiv pe teren, privind
rezolvare a problemei aplicarea ariilor în practică.
referitoare la calculul • Realizarea unor investigații privind aplicarea ariilor în
ariilor în contexte variate diverse domenii.
și rezolvarea problemei în • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, inclusiv
conformitate cu planul. proiecte STEM/STEAM, privind aplicarea ariilor în situații
7.6. Investigarea valorii de reale și/sau modelate.

64
adevăr a unei afirmații, a Produse recomandate:
unei propoziții referitoare la  problema rezolvată;
arii.  demonstrația;
7.7. Justificarea unui demers/  cazul cercetat, cu aplicații practice;
rezultat obținut sau  investigația „Ariile în sala de clasă”;
indicat cu arii ale figurilor  schema elaborată;
geometrice studiate,  planul de idei;
recurgând la argumentări,  algoritmul aplicat;
demonstrații.  proiectul „Ariile în viața mea”;
 proiectul „Ariile în arte”;
 lucrarea practică pe teren „Calcularea ariilor în curtea
școlii”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
8.1. Identificarea în diverse VIII. Poliedre • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
enunțuri și clasificarea în - identificare, descriere verbală și în scris, utilizând
funcție de diverse criterii a • Prisma și elementele ei (vârf, muchie, notațiile respective, a poliedrelor studiate și/sau a
poliedrelor studiate. bază, față laterală, înălțime, diagonală). elementelor acestora;
8.2. Recunoașterea și aplicarea Clasificarea prismelor (prismă dreaptă, - reprezentare în plan a corpurilor geometrice studiate,
în diverse contexte a prismă oblică, prismă regulată, utilizând instrumentele de desen și/sau instrumente
terminologiei aferente paralelipiped, paralelipiped dreptunghic, TIC și aplicare a reprezentărilor respective în rezolvarea
poliedrelor studiate. paralelipiped drept, cub). Desfășurata problemelor de calcul de arii și/sau volume;
8.3. Calcularea ariilor, a suprafeței unei prismei drepte - calcul al ariilor suprafețelor și/sau al volumelor
volumelor poliedrelor, • Aria suprafețelor și volumul prismei poliedrelor studiate în situații reale și/sau modelate din
utilizând formulele drepte diferite domenii;
corespunzătoare și/sau • Piramida și elementele ei (vârf, muchie, - analiză și interpretare a rezultatelor obținute prin
desfășurările acestora. bază, față laterală, înălțime, apotemă). rezolvarea unor probleme practice cu referire la
8.4. Aplicarea poliedrelor pentru Clasificarea piramidelor (piramidă poliedrele studiate și la unitățile de măsură relevante
a identifica și a explica dreaptă, piramidă oblică, piramidă ariilor, volumelor;
procese, fenomene din regulată, tetraedru, tetraedru regulat). - justificare a unui demers/rezultat obținut sau indicat
diverse domenii. Desfășurata suprafeței unei piramide cu figuri geometrice recurgând la argumentări,

65
8.5. Transpunerea unei situații • Aria suprafețelor și volumul piramidei demonstrații;
reale și/sau modelate regulate (triunghiulare, patrulatere, - investigare a valorii de adevăr a unei afirmații, a
referitoare la poliedre hexagonale) unei propoziții, inclusiv cu ajutorul exemplelor, al
în limbajul geometric, • Trunchiul de piramidă. Elemente. contraexemplelor, al demonstrațiilor.
rezolvarea problemei Clasificare • Cercetarea unor cazuri concrete din situații reale și/sau
obținute și interpretarea modelate referitoare la poliedre și soluționarea problemei
rezultatului. Elemente noi de limbaj matematic: identificate.
8.6. Elaborarea planului de prismă, prismă dreaptă, prismă • Realizarea unor investigații privind aplicarea poliedrelor în
rezolvare a problemei oblică, prismă regulată, paralelipiped, diverse domenii.
cu poliedre și rezolvarea paralelipiped drept, aria laterală a unei • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, inclusiv
problemei în conformitate cu prisme, aria totală a unei prisme drepte, proiecte STEM/STEAM, privind aplicarea poliedrelor în
planul elaborat. volumul prismei drepte, apotemă, piramidă situații reale și/sau modelate.
8.7. Investigarea valorii de dreaptă, piramidă oblică, piramidă • Realizarea unor lucrări practice, inclusiv pe teren, și de
adevăr a unei afirmații, a regulată, tetraedru, tetraedru regulat, aria laborator privind calculul ariilor și al volumelor poliedrelor.
unei propoziții referitoare la laterală a piramidei regulate, aria totală
poliedre. a piramidei regulate, volumul piramidei
regulate, trunchi de piramidă.
8.8. Justificarea unui demers/ Produse recomandate:
rezultat obținut sau indicat  problema rezolvată;
cu poliedre, recurgând la  cazul cercetat, cu aplicații practice;
argumentări, demonstrații.  investigația „Poliedrele în casa mea”;
 planul de idei elaborat;
 schema elaborată;
 proiectul „Poliedrele în construcțiile din localitate”;
 lucrarea de laborator „Calcularea volumelor obiectelor,
având forma unui poliedru”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
9.1. Identificarea în diverse IX. Corpuri de rotație • Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
enunțuri și clasificarea - identificare, descriere verbală și în scris, utilizând
în baza diverselor criterii • Noțiune de cilindru. Cilindrul circular notațiile respective, a corpurilor de rotație studiate
a corpurilor de rotație drept și elementele lui (rază, diametru, și/sau a elementelor acestora;

66
studiate. bază, suprafață laterală, generatoare, - reprezentare în plan a corpurilor geometrice studiate,
9.2. Recunoașterea și aplicarea înălțime, axă de simetrie, secțiune utilizând instrumentele de desen și/sau instrumente
în diverse contexte a axială). TIC și aplicarea reprezentărilor respective în rezolvarea
terminologiei aferente Desfășurata suprafeței unui cilindru problemelor de calcul al ariilor și/sau al volumelor;
corpurilor de rotație circular drept - calcul al ariilor suprafețelor și/sau al volumelor corpurilor
studiate. • Aria suprafețelor și volumul cilindrului de rotație studiate în situații reale și/sau modelate din
9.3. Calcularea ariilor, a circular drept diferite domenii;
suprafețelor, a volumelor • Noțiunea de con. Conul circular drept - analiză și interpretare a rezultatelor obținute prin
corpurilor de rotație, și elementele lui (vârf, bază, suprafață rezolvarea unor probleme practice cu referire la
utilizând formulele laterală, înălțime, generatoare, axă de corpurile de rotație studiate și la unitățile de măsură
corespunzătoare și/sau simetrie, secțiune axială). Desfășurata relevante ariilor, volumelor;
desfășurările acestora. suprafeței conului circular drept - justificare a unui demers/rezultat obținut sau indicat
9.4. Aplicarea corpurilor de • Aria suprafețelor și volumul conului cu corpuri de rotație recurgând la argumentări,
rotație pentru a identifica și circular drept demonstrații;
a explica procese, fenomene • Trunchiul de con circular drept. - investigare a valorii de adevăr a unei afirmații, a
din diverse domenii. Elemente unei propoziții, inclusiv cu ajutorul exemplelor, al
contraexemplelor, al demonstrațiilor.
9.5. Transpunerea unei situații • Sfera și corpul sferic. Elemente (centru, • Cercetarea unor cazuri concrete din situații reale și/sau
reale și/sau modelate rază, diametru). Aria suprafeței sferice. modelate referitoare la corpurile de rotație și soluționarea
referitoare la corpurile de Volumul corpului sferic problemei identificate.
rotație în limbajul geometric, • Realizarea unor investigații privind aplicarea corpurilor de
rezolvarea problemei Elemente noi de limbaj matematic: rotație în diverse domenii.
obținute și interpretarea cilindru circular drept, con circular drept, • Realizarea unor proiecte de grup/individuale, inclusiv
rezultatului. trunchiul de con circular drept, suprafață proiecte STEM/STEAM, privind aplicarea corpurilor de
9.6. Elaborarea planului de laterală, suprafață totală, axă de simetrie, rotație în situații reale și/sau modelate.
rezolvare a problemei secțiune axială, corp sferic, desfășurata • Realizarea unor lucrări practice, inclusiv pe teren, și de
cu corpurile de rotație și cilindrului circular drept, desfășurata laborator privind calculul ariilor și al volumelor corpurilor de
rezolvarea problemei în conului circular drept. rotație.
conformitate cu planul Produse recomandate:
elaborat.  problema rezolvată;
9.7. Investigarea valorii de  cazul cercetat, cu aplicații practice;
adevăr a unei afirmații, a  investigația „Corpurile de rotație în casa mea”;
unei propoziții referitoare la  algoritmul aplicat;

67
corpurile de rotație, inclusiv  schema elaborată;
cu ajutorul exemplelor,  planul de idei;
al contraexemplelor, al  proiectul „Corpurile de rotație în construcțiile din
demonstrațiilor. localitate”.
9.8. Justificarea unui demers/  proiectul „Corpurile de rotație în arte”;
rezultat obținut sau indicat  lucrarea de laborator „Calcularea volumelor obiectelor,
cu corpuri de rotație, având forma unui corp rotund”;
recurgând la argumentări,  matricea de asociere completată;
demonstrații.  harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
LA FINELE CLASEI A IX-a, ELEVUL POATE:
• identifica, scrie, reprezenta, compara și ordona numere reale în diverse situații și
contexte;
• efectua în diverse contexte operațiile cu numere reale: adunarea, scăderea,
înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere cu exponent întreg;
• utiliza terminologia aferentă noțiunii de număr real în diverse contexte, inclusiv în
comunicare;
• aplica operațiile cu numere reale și proprietățile acestora în situații reale și/sau mo-
delate;
• aplica estimări și rotunjiri pentru verificarea corectitudinii unor calcule cu numere
reale în diverse contexte;
• identifica dependențe funcționale, inclusiv de tipul funcției de gradul II, în diverse
domenii;
• utiliza terminologia și notațiile aferente noțiunii de funcție în situații reale și/sau
modelate;
• trasa graficul unei funcții și interpreta grafice obținute și/sau date;
• aplica proprietățile funcțiilor studiate în rezolvarea ecuațiilor, a inecuațiilor, în stu-
diul și explicarea unor procese fizice, chimice, biologice, economice, sociale, mode-
late prin funcții.
• justifica un demers/rezultat obținut sau indicat recurgând la argumentări,
demonstrații;
• rezolva ecuațiile, inecuațiile, sistemele de tipurile studiate;
• identifica și aplica terminologia, notațiile aferente noțiunilor de ecuație, inecuație,
sistem de ecuații, sistem de inecuații în diverse contexte;
• transpune o situație reală și/sau modelată în limbajul ecuațiilor, al inecuațiilor, al
sistemelor de ecuații, al sistemelor de inecuații; rezolva problema obținută și inter-
preta rezultatele;
• identifica tipul ecuației/inecuației și/sau sistemului de ecuații/inecuații, selecta me-
toda adecvată de rezolvare și aplicarea ei la rezolvarea acestora;
• sorta și clasifica date, obiecte, evenimente pe baza unor criterii;
• determina probabilitatea producerii unui eveniment, folosind raportul: nr. cazuri fa-
vorabile/nr. cazuri posibile;
• clasifica evenimente în funcție de șansa producerii lor (eveniment sigur, probabil,
posibil, imposibil) și estima șansa producerii unui eveniment;
• organiza și reprezenta date în tabele de date statistice, diagrame, grafice statistice;
• aplica elementele de calcul financiar studiate în rezolvarea unor probleme din diver-
se domenii, inclusiv din domeniul antreprenorial;

68
• identifica, clasifica în baza diverselor criterii și reprezenta în plan triunghiuri, patru-
latere, cercuri, discuri, poliedre, corpuri rotunde și elemente ale acestora, utilizând
instrumentele de desen;
• aplica proprietățile triunghiurilor, ale patrulaterelor, ale cercurilor, ale discurilor, ale
poliedrelor și ale corpurilor rotunde în rezolvarea problemelor din diverse domenii;
• transpune o situație reală și/sau modelată referitoare la triunghiuri, patrulatere, cer-
curi, discuri, poliedre și la corpuri rotunde în limbajul geometric; rezolva problema
obținută, justifica și interpreta rezultatul;
• aplica criteriile de congruență ale triunghiurilor și criteriile de asemănare ale triun-
ghiurilor în rezolvarea problemelor în situații reale și/sau modelate;
• recunoaște în diverse enunțuri, utiliza în rezolvarea problemelor din diferite dome-
nii (fizică, geografie, biologie, istorie etc.) formulele de calcul al ariilor triunghiului,
patrulaterelor, discului, suprafețelor poliedrelor, corpurilor rotunde și al volumelor
poliedrelor și corpurilor de rotație;
• reprezenta adecvat în plan figurile geometrice plane și corpurile geometrice studiate
în vederea calculării lungimilor de segmente, a măsurilor de unghiuri, a ariilor și a
volumelor;
• investiga valoarea de adevăr a unei afirmații, a unei propoziții.

69
VI. REPERE METODOLOGICE
DE PREDARE – ÎNVĂȚARE – EVALUARE

Cadrele didactice își pot alege metodele și tehnicile de predare și își pot adapta prac-
ticile pedagogice în funcție de ritmul de învățare și de particularitățile elevilor. Profesorii
au obligația de a stabili obiective și de a organiza și desfășura activități de învățare care
să ofere posibilități de progres școlar pentru toți elevii, incluzând băieții și fetele, copiii
cu dizabilități, cu deficiențe psihomotorii sau cu cerințe medicale speciale, cei prove-
nind din diverse medii culturale și sociale, elevii aparținând diferitor etnii etc.
Reconsiderarea finalităților și a conținuturilor învățământului, axarea pe formarea
competențelor este însoțită de reevaluarea și înnoirea strategiilor, a tehnologiilor și a
metodelor folosite în practica educațională la matematică. Acestea vizează următoarele
aspecte:
• aplicarea strategiilor, a tehnologiilor, a metodelor centrate pe elev, pe activizarea
structurilor cognitive și operatorii ale elevilor, pe exersarea potențialului psihofi-
zic și intelectual al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria
formare;
• folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiecte-
le cunoașterii, prin recurgere la modele concrete;
• accentuarea caracterului formativ al strategiilor, al tehnologiilor, al metodelor
utilizate în activitatea de predare – învățare – evaluare, acestea asumându-și o
intervenție mai activă și mai eficientă în cultivarea potențialului individual, în
dezvoltarea capacităților de a opera cu informațiile asimilate, de a aplica și de a
evalua cunoștințele dobândite, de a investiga ipoteze și de a căuta soluții adecva-
te de rezolvare a problemelor sau a situațiilor-problemă;
• îmbinarea și alternanța sistematică a activităților bazate pe efortul individual al
elevului (documentarea în baza diverselor surse de informație, observația pro-
prie, exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual,
tehnica muncii cu fișe etc.) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de
grup) de genul discuțiilor, asaltului de idei, studiului de caz etc.;
• însușirea unor metode de informare și de documentare independentă, utilizând
tehnologiile informaționale și comunicaționale adecvate (TIC), inclusiv rețeaua
Internet, care oferă deschidere spre autoinstruire, spre învățare continuă.

70
Prin realizarea curriculumului se vor crea condiții favorabile fiecărui elev pentru a-și
forma și dezvolta competențele într-un ritm individual, pentru a-și transfera cunoștințele
acumulate dintr-o zonă de studiu în alta.
Profesorul de matematică va desfășura procesul educațional la matematică utilizând
clasificarea tipurilor de lecții în funcție de criteriul competenței. [5]
În cadrul predării – învățării matematicii e necesară crearea unor condiții favorabi-
le antrenării elevilor pe calea căutărilor, a cercetării, care să favorizeze învățarea prin
problematizare și descoperire. De asemenea, este esențială asigurarea unor condiții
favorabile privind transferul cunoștințelor matematice dobândite și conștientizate în
diverse domenii, inclusiv în viața cotidiană și în domeniul determinat de aria curricula-
ră. În acest sens, profesorul de matematică va utiliza orice posibilitate de a exemplifica
aplicațiile matematicii în fizică, chimie, biologie, informatică, în viața cotidiană și în alte
domenii. Astfel, cadrul didactic:
• va ține cont de posibilitățile oferite de către manualele școlare la matematică
privind realizarea conexiunilor intra- și interdisciplinare (probleme integrative,
situații-problemă prezente în textul manualului, itemi integrativi, prezenți în pro-
bele de evaluare incluse în manual etc.);
• va selecta din culegerile de probleme și exerciții și va propune elevilor probleme
cu conținut interdisciplinar;
• va selecta din materialele didactice și metodice probleme integrative și le va
propune elevilor în cadrul diverselor manifestări matematice (ore, activități
extrașcolare, olimpiade etc.);
• va realiza, de comun acord cu profesorul de fizică/chimie/biologie/informatică/
alte discipline, ore integrative;
• va organiza sistematic, în cadrul orelor și în cadrul altor activități educaționale,
situații-problemă cu conținut interdisciplinar și/sau aplicativ;
• va organiza, în cadrul studierii matematicii, activități practice pe teren și lucrări
de laborator, lucrări grafice cu aspect interdisciplinar și/sau aplicativ.
• va realiza, de comun acord cu profesorii de alte discipline, proiecte de tip STEM și
STEAM.
În măsura posibilităților, orele de matematică vor fi asistate de calculator.
Fiecare elev are dreptul la succes școlar și la atingerea standardelor educaționale.
Profesorii au obligația de a stabili sarcini de învățare adaptate nivelului elevilor, astfel
încât fiecare elev să realizeze progrese conform posibilităților sale. În acest context:
• pentru elevii aflați în risc de eșec școlar, profesorii au obligația de a realiza
activități de învățare diferențiate, adaptând curriculumul școlar al anului de stu-
diu la posibilitățile de învățare ale acestora;

71
• pentru elevii cu CES, profesorii au obligația de a realiza activități de învățare
individualizate, în funcție de tipul curriculumului implementat din perspectiva
Planului Individual;
• pentru elevii cu aptitudini matematice, profesorii au obligația de a stabili sarcini
de învățare de nivel ridicat, care să le asigure progresul.
Rolul fundamental al evaluării constă în asigurarea unui feedback permanent și co-
respunzător, necesar atât actorilor procesului educațional, cât și factorilor de decizie și
publicului larg. Așadar, în procesul educațional integrat predare – învățare – evaluare,
componenta evaluare ocupă un loc nodal, de importanță atât psihopedagogică, pro-
fesională, cât și socială. În contextul formării și dezvoltării competențelor, evaluarea
educațională se va fundamenta pe următoarele principii, stipulate în Cadrul de referință
al curriculumului național [2]:
 evaluarea este un proces permanent, dimensiunea esențială a procesului
educațional și о practică efectivă în școală;
 evaluarea stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;
 evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor cu
competențele specifice, cu unitățile de competențe (subcompetențele) ale fiecă-
rei discipline de studiu și cu obiectivele (operaționale) fiecărei lecții;
 evaluarea se fundamentează pe standarde educaționale de stat – standarde de
competență (eficiență) – orientate spre ceea ce va ști, ce va ști să facă și cum va fi
elevul la finalizarea școlarizării sale;
 evaluarea implică utilizarea unei mari varietăți de metode (tradiționale și moder-
ne);
 evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităților școlare;
 evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre о autoapreciere corectă și spre о
îmbunătățire continuă a performanțelor școlare.
În procesul educațional la matematică profesorul va aplica: a) evaluarea inițială, re-
alizând funcția prognostică; b) evaluarea curentă, realizând funcția formativă; c) evalu-
area finală (sumativă), realizând funcția diagnostică. Evaluările sumative (finale), reali-
zate la finele capitolului/unității de învățare/anului de învățământ, vor demonstra dacă
sunt dobândite achizițiile determinate de unitățile de competență preconizate pentru
compartimentul/clasa respectivă.
Prin examenul de absolvire a gimnaziului la matematică se va evalua dacă au fost
formate competențele specifice matematicii, preconizate pentru treapta gimnazială de
învățământ, și dacă au fost atinse standardele de eficiență la matematică.
Fixând de fiecare dată obiectivele lecției, profesorul le va corela cu competențele
specifice, cu unitățile de competențe respective. Probele de evaluare utilizate la

72
clasă vor conține itemi și sarcini prin intermediul cărora se vor evalua, prioritar, nu doar
cunoștințe și capacități separate, ci formarea competențelor. Exemple de astfel de itemi
și sarcini profesorul le poate selecta din ghidurile metodologice, din culegerile de teste
la matematică și din programa la matematică pentru examenul de absolvire a gimna-
ziului.
În contextul principiilor evaluării, prioritară și dominantă în procesul lecției/
activității educaționale este evaluarea curentă – evaluarea formativă. Succesul lecției
rezidă în atingerea obiectivelor preconizate. În acest sens, secvența Evaluare este obli-
gatorie pentru fiecare lecție de matematică și în cadrul acesteia se va evalua nivelul de
atingere a obiectivelor lecției.
Evaluarea va implica utilizarea, în ansamblu, a diverselor forme, metode și tehnici.
În contextul evaluării formării competențelor, prioritare vor deveni metoda proiectelor,
investigația, probele practice, lucrările de laborator și grafice, testarea și realizarea
testelor docimologice integrative. Este binevenită evaluarea asistată de calculator.
Evaluările realizate la matematică vor include în mod obligatoriu și itemi rezolvarea că-
rora necesită conexiuni interdisciplinare, transdisciplinare. Vor fi propuse spre realizare
și proiecte integrative, inclusiv proiecte de tip STEM și STEAM, ca metode de evaluare.
Este important ca fiecare elev, profesor și părinte/tutore să conștientizeze că evalu-
area în orice circumstanțe trebuie să fie obiectivă.

73
BIBLIOGRAFIE

1. Codul Educației al Republicii Moldova. Chișinău, intrat în vigoare 23.11.2014.


2. Cadrul de referință al Curriculumului Național, aprobat prin ordinul Ministerului
Educației, Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.
3. Standardele de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituțiile de
învățământ secundar general (ordinul MECC nr. 193 din 26 februarie 2019).
4. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.
5. Referențialul de evaluare a competențelor specifice formate elevilor. Chișinău, 2014.
6. Achiri I. Didactica matematicii. Chișinău, Prut, 2013.
7. Achiri I., Bîrnaz N., Ciuvaga V. ș.a. Evaluarea curriculumului educațional. Aria curri-
culară: Matematică și științe. Chișinău, CEP USM , 2018.
8. Bocoș M. Instruirea interactivă. Iași, Polirom, 2013.
9. Cerghit I. Metode de învățământ, ediția a IV-a. Iași, Editura „Polirom”, 2006.
10. Callo T., Paniș A. (coordonatori) Educația centrată pe copil. Ghid metodologic.
Chișinău, „Print-Caro”, 2010.
11. Cartaleanu T., Ghicov A. Predarea interactivă centrată pe elev. Ghid metodolo-
gic pentruformarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău,
Știința, 2007.
12. Cartaleanu T., Lîsenco S., Sclifos L., ș.a. Formarea competențelor prin strategii didac-
tice interactive. Chișinău: Centrul Educațional PRO DIDACTICA, 2008.
13. Cosovan O., Ghicov A. Evaluarea continuă la clasă. Ghid metodologic pentru forma-
reacadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău, Știința, 2007.
14. Fryer M. Predarea și învățarea creativă. Editura Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 2004.
15. Minder M. Didactica funcțională. Obiective, strategii, evaluare (traducere). Chișinău,
Editura „Cartier educațional”, 2003.
16. Neagu M., Achiri I.. Evaluarea curriculumului școlar proiectat. Ghid metodologic.
Iași, Editura PIM, 2008.
17. Stoica A., Musteață S. Evaluarea rezultatelor școlare. Ghid metodologic. Chișinău,
2003.
18. Терешин Н. А. Прикладная направленность школьного курса математики:
кн. для учителя. М. Просвещение, 2005.

74

S-ar putea să vă placă și