.

Anorexie nervoas
Anorexia nervoas este o tulburare psihiatric din categoria tulburrilor de alimentare, caracterizat printr-o reducere anormal a greutii corpului i printr-o deformare a imaginii propriului corp cu teama prevalent , persistent, de ngrare. Persoanele suferind de anorexia nervoas i limiteaz greutatea corpului prin abinerea voluntar ndelungat de a se hrni (starvaie sau post voluntar) (anorexia nervoas de tip restrictiv) i prin alte metode - ca de pild abuzul de purgative, clisme, i diuretice, folosirea de substane anorectigene, i excesul de exerciii fizice (anorexia nervoas de tip eliminator, purgativ). Boala afecteaz mai ales tinerele adolescente, ns 10 % din cazuri apar la tineri de sex masculin. Anorexia nervoas este o tulburare psiho - somatic sau psiho fiziologic complex, implicnd componente psihologice, neuro-biologice i socioculturale. Termenul anorexia este de origine greac veche: an (- sau -lipsa de, " privativ" ), i rexis ()= dor, poft, apetit (de la verbul "orgo" = a ntinde , a oferi cuiva, a tinde spre) (exist i n greac modern: orexi - = poft). Bolnavul de anorexie nervoas e numit de obicei "anorectic", dei termenul simplu de anorexie (fr adaosul "nervoas") este de fapt sinonim cu "inapeten", adic lipsa de apetit, lipsa de poft de mncare. Bolnavul de anorexie nervoas nu e lipsit neaprat de poft de mncare, mnnc intenionat foarte puin. "Anorexice" sau "anorexigene" sunt denumite substanele care taie pofta de mncare, care suprim apetitul, folosite uneori n tratamentul obezitii. n mass media, dar i n literatura tiinific termenul "anorexie nervoas" este prescurtat de obicei sub forma "anorexie". Anorexia nervoas are un risc crescut de mortalitate - pn la 10%.

Cuprins
[ascunde]

1 Istoric 2 Diagnosticul i tabloul clinic 3 Factori etiologici o 3.1 Factori biologici 3.1.1 Factori genetici 3.1.2 Factori neurobiologici 3.1.3 Factori nutriionali o 3.2 Factori psihologici o 3.3 Factori sociali i culturali 4 Prognoz 5 Epidemiologie : incidena, prevalena,demografie 6 Tratament 7 Note

8 Surse 9 Legturi exterioare 10 Vezi i

Istoric
Anorexia nervoas a fost descris prima dat n 1694 de ctre Richard Morton (1637 1698), medicul regelui James al II-lea al Angliei, n tratatul su despre atrofia nervoas (nervous atrophy), n care a semnalat ntre altele i apariia amenoreei, precum i asocierea cu un comportament hiperactiv. Morton a descris cazul unei fete de 18 ani, fr poft de mncare i emaciat ntr-atta c rmsese doar "piele i schelet" ("skeleton only clad with skin'). Pierduse ciclul menstrual i studia zi i noapte fr semne de oboseal . Morton nu gsise alte semne de patologie fizic i gndea c boala se datora unei stri anormale a "spiritelor animale" i slbirii tonusului nervilor. El presupunea c pasiunile violente ale sufletului au deranjat spiritele animale ale acestei fete, trimind prea mult snge la creier. De asemenea credea c, poate, i schimbri n clim - nopile foarte reci din anul 1684 - au contribuit la apariia bolii. Terapia pe care a propus-o - plasturi pe stomac, sruri de amoniu, doctorii amare (chalybeats) coninnd sruri de fier, nu au ajutat i pacienta a decedat dup cteva luni. n 1859 Louis Victor Marce descrie i el un caz de anorexie nervoas. n 1861 psihiatrul britanic Forbes Benignus Winslow, n cartea sa "Boli obscure ale creierului i ale sufletului" a descris aa-numita boal a "refuzului de a mnca" (refusal of food), dar cazurile descrise de el par s fi avut psihoze coexistente (schizofrenie sau alte boli psihotice), unde starvaia voluntar se datora unor deliruri de otrvire sau unor halucinaii imperative - adic auzirii unor porunci imaginare. n 1868 Sir William Wilthey Gull a dedicat i el bolii un tratat i i-a dat numele folosit pn astzi, de anorexia nervoas. n diagnosticul diferenial el a menionat tuberculoza, tulburri mezenterice, i a susinut c n acest caz e vorba de o "apepsie isterica" (hysteric apepsia). Francezul Ernest Charles Lasgue a descris o triad caracteristic, dup opinia lui, acestei boli, pe care a denumit-o anorexie isteric: post, amenoree i hiperactivitate. Dup cum se vede, amndoi, Gull i Lasgue au fost convini de existena unor cauze psihice i au legat aceast boal de isterie. n 1914 Morris Simmonds din Germania pe baza unor date anatomo - patologice ntr-un caz de emaciere extrem a unei tinere lanseaz ipoteza endocrin - cea a unei insuficiene hipofizare - cachexia hypophyseopriva sau sindromul Simmonds - numai c ipoteza aceasta conduce pe terapeui ntr-o direcie greit. Asociaia American de Psihiatrie n manualul ei diagnostic DSM III, de asemenea psihiatrul Paul Gurfinkel i antropologul David Gamer de la Toronto, precum i John

Feigner de la St Louis n SUA ( mai restrictiv) au definit criterii mai precise de diagnostic ale anorexiei nervoase. Katherine Halmi a descris diverse aspecte psihologice ale pacientelor cu anorexie, ca de exemplu surprinztorul interes pentru reete culinare i pentru gtit celorlali membri ai familiei (o "obsesie pentru mncare") paralel cu abinerea sever de la mncare. Psihanaliti au emis ipoteze diverse despre originile restriciei voluntare a alimentrii la bolnavele de anorexie, dorina incontient de a fi impregnate (a induce sarcina) prin nsmnare oral, urmate de sentimente de vinovie care determin abinerea de la alimentare. Secolul al XX-lea, mai ales n a doua jumtate a lui, a cunoscut o cretere n incidena tulburrilor de alimentare, inclusiv a anorexiei nervoase. Creterea a fost confirmat de studii n SUA i n Europa de vest, de pild, n Elveia (Willi i Grossman 1983). n etiologie au fost implicai factori culturali ca noile standarde de frumusee feminin impuse n diverse societi vestice, dar i factori traumatici ca de exemplu abuzurile sexuale suferite n copilrie. Dintre psihiatrii i psihoterapitii care s-au ocupat n mod deosebit cu studiul tulburrilor de alimentare, inclusiv al anorexiei nervoase, se pot meniona psihanalista american de origine german Hilde Bruch, terapeutul comportamental W. Stewart Agras, terapista cognitiv Katherine A.Halmi de la New York, Christopher Fairburn de la Londra, psihanalistul francez Philippe Jeammet.

Diagnosticul i tabloul clinic

Criteriile cele mai utilizate la diagnosticarea anorexiei sunt cele ale clasificrii DSM - IV - TR (Manualul Diagnostic i Statistic al Tulburrilor psihice) a Asociaiei Americane de Psihiatrie i clasificarea ICD - 10 (clasificarea statistic internaional a bolilor i problemelor legate de sntate) a Organizaiei Mondiale a Sntii. Dei teste biologice pot ajuta la diagnosticul de anorexie, diagnosticul se bazeaz pe o combinaie de comportamente, de credine i experiene relatate, precum i caracteristici fizice ale pacientului. Anorexia nervoas este de obicei diagnosticat de psihologi clinici, psihiatri sau ali clinicieni cu calificarea necesar. De reinut c criteriile diagnostice au menirea de a ajuta pe clinicieni i nu de a fi reprezentative pentru ceea ce pacientul individual simte sau triete n cursul bolii. Criteriile diagnostice pentru anorexia nervoas pot fi gsite n ntregime la aici, iar cele ale DSM - IV - TR pot fi gsite la aici. Criteriile DSM - IV : 1. Refuzul de a menine greutatea corpului la nivelul sau deasupra greutii minime considerate normal pentru o anumit vrst i nlime (ex. pierderea ponderal ducnd la meninerea unei greuti corporale sub 85 % din greutatea optim; sau

2. 3. 4. 5.

incapacitatea de a realiza creterea ponderal optim n cursul perioadei de cretere, ducnd la o greutate a corpului sub 85% din ponderea optim. Teama intens de a crete n greutate sau de a se ngra (de a deveni supraponderal sau obez) Tulburare n modul de a percepe greutatea i forma corpului, influena exagerat a greutii i a formei corpului asupra auto-evalurii, sau negarea gradului sever de slbire La femeile postmenarheale. premenopauzale (femei care au trecut de vrsta menarhei, dar nu au ajuns la menopauz), amenoreea (absena a cel puin trei cicluri menstruale succesive) sau alte tulburri de alimentaie.

DSM - IV - TR specific dou tipuri de anorexie nervoas :

Tipul restrictiv: n timpul episodului curent de anorexie nervoas, persoana nu a avut comportamente regulate de accese de mncare rapid sau de eliminare sau purgaie (adic de vrsturi auto - provocate, de exerciii fizice exagerate sau abuz de laxative, diuretice sau clisme) Tipul cu Accese de mncare rapid sau Tipul eliminator: n cursul episodului curent de anorexie nervoas, persoana s-a angajat n mod regulat n comportamente ca accese de mncare rapid sau comportamente de eliminare (vrsturi auto-provocate, exerciii fizice exagerate sau abuzul de laxative, diuretice sau clisme)

Criteriile ICD-10 sunt similare, dar n plus fac meniunea unor: 1. moduri prin care pacienii induc scderea n greutate sau i menin starea subponderal (evitarea alimentelor care ngra, vrsturi auto-provocate, purgaii auto-provocate, exerciii fizice excesive, uz excesiv de substane anorexice sau diuretice); 2. trsturi fiziologice, inclusiv o "tulburare endocrin rspndit n axa hipotalamohipofizo -gonadic, care se manifest la femei prin amenoree i la brbai prin pierderea interesului sexual i a potenei. De asemenea pot exista valori crescute ale GH (hormonul de cretere - somatotrop), ale cortizonului, schimbri n metabolismul periferic al hormonilor tiroidieni i anomalii ale secreiei de insulin", iar dac debutul bolii este nainte de pubertate, ntrziere sau oprire n dezvoltare.

Factori etiologici
Este clar ca nu exist o singur cauz a acestei boli. Etiologia ei este pluricauzal: 1. cauze sociale 2. cauze psihologice 3. cauze biologice

Cercetrile actuale se concentreaz asupra explicrii factorilor cauzali existeni i cutarea altora noi. ns este important s se aprecieze care este ponderea fiecrui factor n etiologia anorexiei nervoase. S-a apreciat ca important contribuia presiunii sociale prin intermediul mass media exercitat asupra femeilor de a fi slabe.[1]

Factori biologici
Factori genetici Studii pe familii i pe gemeni au sugerat c factorii genetici contribuie cu 50 % la dezvoltarea tulburrii de alimentare. [2] iar anorexia mprtete un risc genetic cu depresia clinic.[3] Aceste date sugereaz c gene care influeneaz n acelai timp reglarea alimentaiei, ct i personalitatea i emoiile, pot reprezenta factori etiologici importani. Pentru testarea ipotezelor legate de efectele unor gene asupra unui comportament anumit s-au creat mai multe modele de anorexie - implicnd supunerea animalelor la diferite stresuri externe, sau folosirea unor oareci transgenici gene knockout.[4] Aceste modele au sugerat rolul etiologic al axei hipotalamo - hipofizo-suprarenal. Modelele acestea au fost ns criticate pentru faptul c alimentaia este limitat de ctre experimentator i nu de animal nsui, i c nu pot lua n considerare factorii culturali cunoscui ca implicai n dezvoltarea bolii. Factori neurobiologici S-au gsit corelaii strnse ntre neurotransmitorul serotonina i diferite fenomene psihologice ca starea de dispoziie, somnul, vomitarea, pofta de mncare i funcia sexual. O recent trecere n revist a literaturii tiinifice a sugerat ca anorexia nervoas este legat de o perturbare a sistemului serotoninic.[5] mai cu seam n ariile din creier coninnd 5HT1A receptor-sistem legat mai ales de anxietate, starea de dispoziie i controlul impulsurilor. Starvaia, se presupune a fi un rspuns la aceste efecte, ca i la reducerea nivelului triptofanului i la metabolismul hormonilor steroizi, care la rndul lor poate reduce nivelul serotoninei n aceste arii critice i, n consecin s protejeze de anxietate. Din contr studiile receptorilor 5HT2A serotonin, (implicai n regulaia alimentaiei, a strii de dispoziie i a anxietii) sugereaz ca activitatea serotoninic n aceste locuri este redus. O problem n aceste cercetri este dificultatea de a deosebi cauza de efect, i c aceste perturbri n neurochimia creierului pot fi n aceeai msur i rezultat al starvaiei (state-dependent), i nu numai trsturi persistente care predispun pe unii la anorexie. Exist, totui, dovezi c att trsturi de personalitate (ca anxietatea i perfecionismul) ct i tulburrile sistemului serotoninic persist i dup remisia anorexiei.[6] ceea ce sugereaz c aceste perturbaii ar putea fi factori cauzali. Studii recente sugereaz de asemenea c anorexia nervoas ar putea fi legat de un rspuns autoimun la peptide de melanotrope, care influeneaz apetitul i reaciile la stres.
[7]

Factori nutriionali Deficitul de zinc cauzeaz o scdere a apetitului, care poate degenera n anorexie nervoas, n tulburri de apetit i mai ales ntr-o inadecvat nutriie. Folosirea zincului n tratamentul bolnavilor de anorexie a fost susinut din 1979 cnd a fost lansat de ctre Bakan. Cel puin cinci experimente au artat ca zincul amelioreaz scderea ponderal din anorexie. n 1994 un experiment dublu orb i controlat cu placebo a artat c administrarea de zinc (14 mg pe zi ) a a dublat rata masei corpului n anorexie.[8] Carena de alte substane ca de pild tirozina i triptofanul, precursori ai neurotransmitorilor monoaminici norepinefrina i serotonina, respectiv, ca i carena de vitamina B1 (thiamina) poate contribui la acest fenomen de malnutriie indus de malnutriie/ tulburarea de alimentaie |tp://jn.nutrition.org/cgi/content/full/130/5/1493S]</ref> Factori psihologici Numeroase cercetri asupra factorilor psihologici sugereaz c anumite tendine n gndire i percepie pot contribui la meninerea sau riscul de apariie a anorexiei. 1/tulburare a imaginii corporale despre sine Comportamentul alimentar anorectic este considerat ca provenind din sentimente de ngrare i de imagine despre sine ca fiind "neatractiv".[9] i este meninut de variate tendine, nclinaii (bias) cognitive care denatureaz evaluarea de ctre individ a propriului corp, a alimentelor i nutriiei. Unul din cele mai cunoscute constatri este c oamenii suferind de anorexia nervoas tind s supraestimeze dimensiunile sau grsimea corpului lor. Un recent articol de revist asupra cercetrii n acest domeniu sugereaz ca aceasta nu este de fapt o problem de percepie, ci o problem a evalurii informaiei perceptuale de ctre persoana afectat.[10] Studii recente sugereaz c persoane cu anorexie nervoas au o caren ntr- un anumit tip de bias de ncredere excesiv n sine care face ca majoritatea oamenilor s se considere mai atractivi dect sunt considerai (clasificai - "rating" ) de alii n realitate. Dimpotriv, persoanele cu anorexie nervoas par s -i judece mai realist propria atractivitate dect persoanele neafectate de AN, adic ele nu posed acest bias, nclinaie augmentatoare a stimei de sine.ref>Jansen A, Smeets T, Martijn C, Nederkoorn C. (2006) I see what you see: the lack of a self-serving body-image bias n eating disorders. Br J Clin Psychol, 45 (1), 123-35. PMID 16480571.</ref> 2/trsturi de personalitate: Persoanele cu anorexie nervoas au fost gsite ca avnd anumite trsturi de personalitate considerate ca predispozante pentru tulburri de alimentare : un nivel nalt de obsesivitate (avnd gnduri intrusive despre alimente, sau despre chestiuni legate de greutatea corporal ), de ascetism, restricie (capacitate de rezisten la tentaii), i nivele clinice de perfecionism (cutarea patologic de standarduri personale nalte i nevoia de control) acetia sunt factorii gsii cel mai des de ctre cercettori.[11] 3/co-morbiditate psihiatric:

Frecvent exist co- morbiditate : la persoanele cu anorexie nervoasa coexist i alte dificulti psihologice i tulburri psihiatrice. Cele mai frecvente fiind:

depresia clinic, tulburarea obsesiv - compulsiv, una sau mai multe tulburri de personalitate: ex. tulburarea de personalitate de limit abuzul de substane

n peste jumtate din cazurile de anorexie nervoas la tinere femei se diagnosticheaz i prezena n acela timp de tulburri afective (mai ales depresie) i tulburarea de personalitate de limit (borderline).(Bemporad et al. 1992, vezi M Stone) Sunt prezente grade nalte de depresie i anxietate, chiar dac nu ntotdeauna ele ndeplinesc criteriile diagnostice ale unui sindrom specific.[12] 4 Factori cognitivi Rezultatele cercetrilor n domeniul neuropsihologiei n anorexia nervoas nu sunt consecvente n diversele studii i este greu de a diferenia efectele starvaiei asupra creierului de caracteristicile pe termen lung. Totui, o constatare destul de fiabil este cea a existenei unei slabe flexibiliti cognitive.[13] (capacitatea de a schimba tipare de gndire, mai ales legat de functia lobilor frontali i de sistemul executiv. Alte studii au sugerat c anorexia ar fi meninut de anumite tendine deviante (biases) n atenie i memorie. [14] Bias-urile atenionale par s se concentreze n special n conceptele legate de corp i dimensiunile corpului -acestea fiind mai evidente la persoanele cu anorexie. Unele studii limitate au gsit c bolnavii de anorexie au mai mare tendin de a-i aminti materiale legate dect materiale nelegate de aceste subiecte. Dei s-au efectuat un numr mare de cercetri n domeniul factorilor psihologici ai anorexiei nervoase,sunt relativ puine ipotezele care ncearc s explice boala n ansamblu. Profesorul Chris Fairburn de la Universitatea Oxford i colegii, au creat ceea ce se cheam un model "transdiagnostic" [15] care aspir spre o explicaie a modului n care care sunt meninute anorexia nervoas, condiiile nrudite cu ea, ca bulimia nervoas i tulburarea de alimentare nespecific ED-NOS. Modelul lor s-a dezvoltat odat cu terapii psihologice. mai cu seam cognitiv - comportamentale i sugereaz care sunt ariile unde clinicienii pot interveni cu tratamente psihologice. Modelul de bazeaz pe ideea c toate tulburrile majore de alimentare (cu excepia obezitii au un numr de tipuri nucleare de psihopatologie:

perfecionism; auto-apreciere sczut, intoleran la anumite stri emoionale (dificultatea de a reaciona n mod potrivit)

dificulti interpersonale.

Un caz renumit de comportament cel puin parial anorectic manifestat prin dorina obsesiv de a menine o greutate de pn la maximum 50 kg (fa de talia de 172 cm) prin diete excesive i exerciii fizice lungi i intense, a fost mprteasa Austriei, Elizabeta de Bavaria, cunoscut i sub numele de Sisi sau Sissy. n ultima parte a vieii ea a trit sub impresia acumulrii a multor experiene de doliu dup mori premature i n mprejurri tragice n familia imperial

Factori sociali i culturali

Studii socio-culturale au pus n lumin rolul factorilor culturali n apariia anorexiei nervoase ca "alegere de simptom" (vezi M Stone). Exemple de factori culturali: 1. promovarea slbirii ca form ideal feminin n rndul naiunilor vestice industrializate, mai ales prin mass media. Un studiu epidemiologic recent efectuat pe 989,871 de locuitori ai Suediei a indicat c

sexul, originea etnic statutul socio- economic

au avut influene considerabile asupra riscului de a se mbolnvi de anorexia nervoas cei avnd prini ne-europeni fiind cel mai puin afectai de aceast boal, iar cei provenind din familii "albe", nstrite, avnd riscul cel mai ridicat. [16]

profesii

Un studiu clasic al lui Garner i Garfinkel a demonstrat c persoanele avnd profesii unde se exercit o deosebit presiune social n direcia pstrrii unei greuti corporale sczute (ca de pild, manechinele sau top-models, gimnastele i balerinele, unii interprei din lumea filmului i a spectacolului) sunt cele mai n risc de a suferi de anorexie nervoas n cursul carierei lor.[17] iar cercetri ulterioare au sugerat c persoanele avnd anorexie au avut mai mult contact cu surse culturale care promoveaz reducerea greutii corporale.
[18]

Elizabeta de Bavaria, sau "Sissi"

n 1983 lumea spectacolului din Vest a fost impresionat de decesul prin stop cardiac al cntreei Karen Carpenter ca urmare a unei recurene a anorexiei. Cu manifestri de anorexie nervoas se spune c au trebuit s se msoare i fiica lui Sigmund Freud, Anna Freud (n tinereea ei), devenit mai apoi renumit psihanalist), poeta Anne Sexton, gimnasta Christy Henrich, actria Christina Ricci .a.

Dei anorexia nervoas este de obicei asociat cu culturile occidentale, se crede c expunerea la media din Vest a contribuit la creterea cazurilor de boal i n ri nevestice. Totui s-a constatat c n alte culturi nu exist aceeai "fobie de ngrare " ca n Vest, ci mai degrab o scdere a poftei de mncare nsoind celelalte semne ale tulburrii. [19] n ri i colectiviti unde exist frecvent foamete i subnutriie sau mari lipsuri de alimente anorexia ar fi o alegere absurd ca mijloc de exprimare a unui conflict psihologic (vezi M Stone). Profesorul Lambo din Nigeria susinea la Congresul Mondial Psihiatric din Danemarca din 1986 ca n ara lui nu ar exista cazuri de anorexie nervoas.

tradiii religioase - culturale de post i ascetism-la femei n societi cretine:

exemplele din evul mediu ale prinesei clugrie Margit (Margareta) a Ungariei (1242 1271) i a clugriei Venerabila Lukardis din Oberweimar (sec. XIII).
Abinerea de la mncare a fcut parte din experienele mistice ascetice i de mortificare ale multora din femeile sfinte din istoria medieval a bisericii catolice ; dup Rudolph Bell un comportament anorexic, nsoit uneori i de vrsturi auto-provocate, au caracterizat jumtate din cele 170 de femei sfinte din Evul Mediu a cror biografie le-a cercetat (R. Bell " Anorexia sacr"). Cazul cel mai faimos a fost al Sfintei Ecaterina de Siena (Caterina Benincasa) (1347 - 29 aprilie 1380). n veacurile precedente, inclusiv n secolul al XIX-lea, n epoca victorian n Marea Britanie, dar i n SUA au devenit faimoase unele cazuri de " fete postitoare ",("fasting girls"), care, ca un fel de minune a naturii ("fata care nu mnnc") inspirau ori un respect mistic ori curiozitate ca pentru un fenomen patologic de

circ. Aa au fost Sarah Jacob, "fata care nu mnnc din Wales", Mollie Fancher sau "Enigma din Brooklyn". Unele puteau fi cazuri de patologie psihic, inclusiv de probabila anorexie nervoas, isterie (ori personalitate disarmonic) sau de schizofrenie. Uneori erau suspectate de neltorie i deveniser obiect de investigaie medical. Motivaii filosofice i religioase cretine de puritate i acceptarea suferinei i a morii pentru dragostea de adevr au nsoit i deprivaia alimentar la care s-a supus filosoafa francez de origine evreiasc Simone Weil, decedat de starvaie la 34 ani n 1943.

ali factori psiho-sociali: abuzuri sexuale.

Pacientele diagnosticate cu tulburri alimentare au avut i o istorie mai ncrcat de experiene de abuz sexual n copilrie ( pn la 50 % din cazurile internate n spitale, cu o prevalen mai mic la cele tratate ambulator) (dei Waller 1991,1992 n Anglia a gsit c acest procent de 50% este egal cu cel din rndul femei lor din populaia general!) Dei trecutul de abuz sexual nu este considerat un factor de risc specific pentru anorexie ( n schimb este un factor de risc pentru tulburri psihiatrice n general ), cele care au suferit astfel de abuzuri au riscul mai crescut de a avea forme mai severe i cu simptome cronice. [20] ntre femeile suferinde de tulburri de alimentare s-a constatat c n istoria celor cu anorexie nervoas pur se gsesc procentele cele mai mici de cazuri raportate de abuzuri sexuale (incestuoase sau extrafamilale) n copilrie (6 %) fa de pacientele pur bulimice - (75%) ( Waller 1991,1992; Steiger i Zanko, Montreal 1990). Internetul a uurat comunicarea dintre bolnavele de anorexie i bulimie n afara mediului curativ, cu mult mai reduse riscuri de respingere n contactele sociale dect n societatea mainstream. Au aprut o varietate de website-uri. Unele aparinnd unor persoane avnd anorexie, altele ale unor persoane vindecate, iar altele ale unor persoane de profesii curative. Majoritatea acestor site- uri sprijin concepia medical c anorexia este o tulburare care poate fi vindecat, dei unele persoane afectate de anorexia nervoas au format comuniti online pro-ana care refuz abordarea medical i susin c anorexia este "opiunea pentru un anumit stil de via ". Acestea din urm folosesc internetul ca un mijloc de suport i schimb ntre ele reete (weightloss tips) de mijloace pentru scderea greutii. [21] Aceste site - uri au fost subiectul unui interes crescut n media, atrgnd atenia asupra faptului ca ele ncurajeaz tinerele femei s adopte sau s persiste n comportamente anorectice, i de aceea unele (site-uri) au fost scoase din funcie.[22]

Prognoz
Anorexia este considerat ca fiind una din tulburrile psihiatrice cu o rat nalt de mortalitate : circa 10 %.[23] i rata de sinucidere la bolnavii de anorexie este mai mare dect n populaia general i este considerat a fi o cauz major de deces.[24] Un studiu recent a sugerat c "mai puin de jumtate din bolnavi se vindec complet, o treime se amelioreaz", iar "20 % rmn suferinzi cronici". [25] n Suedia i Danemarca ratele de sinucidere (ca i la adolesceni n general) sunt chiar mai mari dect la bolnavele de anorexie din SUA (Theander 1982, vezi M Stone) Factori de prognoz nefavorabil (vezi M Stone):

1. spitalizri numeroase 2. greutate corporal extrem de sczut 3. distorsiuni quasi - delirante ale imaginii corporale (overvalued ideas la limita deziluziilor sau delirului) Pacienii cronici rmn i dup ameliorarea simptomelor anorectice cu probleme de personalitate care necesita lungi psihoterapii - de orientare analitic, cognitiv sau suportiv).

Epidemiologie : incidena, prevalena,demografie

Majoritatea cercetrilor asupra incidenei i prevalenei anorexiei s-au fcut n rile industrializate din Occident, astfel nct rezultatele lor nu sunt n general aplicabile n afara acestor arii. Totui, recente articole de revist [26] [27] ale studiilor de epidemiologie a anorexiei au sugerat o inciden de 8 -13/100,000 pe an i o prevalen medie de 0.3%, folosindu-se criteriile stricte de diagnostic. Aceste studii au confirmat opinia c aceast tulburare afecteaz n mare msur tinere adolescente, cele ntre 15 - 19 ani reprezentnd peste 40 % din cazuri. Majoritatea cazurilor, este puin probabil c are vreun contact oarecare cu serviciile de sntate psihic. n total, 90% din cazurile de anorexie nervoas sunt femei.[28] Fosson et al.(1987, vezi M Stone) au descris cazuri de anorexie nervoas la fetie pre-pubertare nainte de menarh -(apariia menstruaiei).

Tratament

Cura de cretere in greutate: Prima linie de tratament pentru anorexia nervoas se concentreaz pe imediata cretere n greutate - mai ales n cazurile care necesit spitalizare. n cazuri deosebit de grave, se pot aplica ordine de spitalizri forate acolo unde legislaia o permite. n majoritatea cazurilor persoanele bolnave sunt tratate ambulator, de ctre medici, psihiatri, psihologi clinici i alte profesii din domeniul sntii mentale. Psihoterapia individual. Un studiu de revist clinic a sugerat c psihoterapia este o form efectiv, care poate duce la restaurarea greutii, reapariia menstruaiei la paciente, i o ameliorare a funciei psihologice i sociale, n comparaie cu eantioane care au primit numai programe educaionale sau simplu suport.[29] o psihoterapia psihodinamic (de orientare psihoanalitic) - promovat mai ales de Hilde Bruch (1973) o psihoterapia comportamental: tehnici de reinforcement pozitiv (Agras et al 1974) - n condiii de spital: gratificarea pacientului cu un anumit privilegiu (ex.vizionarea unui program de televiziune, permiterea ntlnirii cu un prieten etc) n cazul unui anumit ctig n greutate ntr-o anumit perioad de timp. psihoterapia comportamental - cognitiv - (K Halmi 1985, Garner & Bemis 1985). Totui articolul de revist menioneaz faptul c

exist numai un numr prea mic de experimente controlate randomizate pentru a susine aceast recomandare, i nici o form specific de psihoterapie nu prezint un avantaj de ansamblu n comparaie cu celelalte. Terapia de familie a fost gsit de asemenea ca un tratament efectiv pentru adolescente cu anorexie.[30] i mai ales o metod pus la punct la Spitalul Maudsley - larg folosit i cu rezultate pozitive de ameliorare clinic n timp.[31] n anorexie sunt deseori evidente lupte de putere ntre fiic i mam, temeri de asumare a rolului adult de soie i mam, (ngrarea devenind n ochii pacientei o echivalen a graviditii). Tratamente medicamentoase, ca SSRI i alte medicamente antidepresante, nu au fost gsite in general eficiente pentru anorexia nervoas. [32] ori pentru prevenirea relapse-ului [33] Totui s-a menionat rezerva ca nu exist suficiente cercetri adecvate n acest domeniu.

Medicamente antidepresive sunt prescrise de obicei n anorexie, aceasta pentru cura depresiei i anxietii coexistente. Suplimentarea cu Zinc 14 mg/zi este recomandat ca tratament de rutin n anorexia nervoas, aceasta dup ce un studiu a artat dublarea greutii corpului dup nceperea tratamentului cu zinc. Mecanismul de aciune presupus n acest caz ar fi creterea eficienei neurotransmisiunii n diverse pri ale creierului, inclusiv n amigdal. Dup un aport adecvat de zinc apare o cretere a poftei de mncare.
[34]

Tratamente de grup. Exist de asemenea terapii de grup n cadrul unor asociaii non-profit i a unor comuniti, care ofer suport i ndrumare persoanelor suferind de anorexie i aparintorilor sau apropiailor lor.

Note
1. ^ Tiggemann M and Pickering AS. (1996) Role of television n adolescent women's body dissatisfaction and drive for thinness Int J Eat Disord, Sep;20(2):199-203. 2. ^ Klump KL, Kaye WH, Strober M (2001) The evolving genetic foundations of eating disorders. Psychiatr Clin North Am, 24 (2), 215-25. PMID 11416922. 3. ^ Wade TD, Bulik CM, Neale M, Kendler KS. (2000) Anorexia nervosa and major depression: shared genetic and environmental risk factors. Am J Psychiatry, 157 (3), 469-71. PMID 10698830. 4. ^ Siegfried Z, Berry EM, Hao S, Avraham Y. (2003) Animal models n the investigation of anorexia. Physiol Behav, 79 (1), 39-45. PMID 12818708. 5. ^ Kaye WH, Frank GK, Bailer UF, Henry SE, Meltzer CC, Price JC, Mathis CA, Wagner A. (2005) Serotonin alterations n anorexia and bulimia nervosa: new insights from imaging studies. Physiol Behav, 85 (1), 73-81. PMID 15869768. 6. ^ Kaye WH, Bailer UF, Frank GK, Wagner A, Henry SE. (2005) Brain imaging of serotonin after recovery from anorexia and bulimia nervosa. Physiol Behav, 86(1-2), 15-7. PMID 16102788.

7. ^ Fetissov SO, Harro J, Jaanisk M, Jarv A, Podar I, Allik J, Nilsson I, Sakthivel P, Lefvert AK, Hokfelt T. (2005) Autoantibodies against neuropeptides are associated with psychological traits n eating disorders. Proc Natl Acad Sci U S A, 102 (41), 14865-70. PMID 16195379. 8. ^ Eroare la citare: Etichet <ref> invalid; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Zincappetitereview 9. ^ Rosen JC, Reiter J, Orosan P.(1995) Assessment of body image n eating disorders with the body dysmorphic disorder examination. Behav Res Ther, 1, 7784. PMID 7872941. 10. ^ Skrzypek S, Wehmeier PM, Remschmidt H. (2001) Body image assessment using body size estimation n recent studies on anorexia nervosa. A brief review. Eur Child Adolesc Psychiatry, 10 (4), 215-21. PMID 11794546. 11. ^ Wonderlich SA, Lilenfeld LR, Riso LP, Engel S, Mitchell JE. (2005) Personality and anorexia nervosa. Int J Eat Disord, 37 Suppl, S68-71. PMID 15852324. 12. ^ O'Brien KM, Vincent NK. (2003) Psychiatric comorbidity n anorexia and bulimia nervosa: nature, prevalence, and causal relationships. Clin Psychol Rev, 23 (1), 57-74. PMID 12559994 13. ^ Tchanturia K, Campbell IC, Morris R, Treasure J. (2005) Neuropsychological studies n anorexia nervosa. Int J Eat Disord, 37 Suppl, S72-6. PMID 15852325. 14. ^ Cooper MJ (2005) Cognitive theory n anorexia nervosa and bulimia nervosa: progress, development and future directions. Clin Psychol Rev, 25 (4), 511-31. PMID 15914267. 15. ^ Fairburn CG, Cooper Z, Shafran R. (2003) Cognitive behavior therapy for eating disorders: a "transdiagnostic" theory and treatment. Behav Res Ther, 41 (5), 509-28. PMID 12711261. 16. ^ Lindberg L, Hjern A. (2003) Risk factors for anorexia nervosa: a national cohort study. International Journal of Eating Disorders, 34 (4), 397-408. PMID 14566927 17. ^ Garner DM, Garfinkel PE. (1980) Socio-cultural factors n the development of anorexia nervoas. Psychol Med, 10 (4), 647-56. PMID 7208724. 18. ^ Toro J, Salamero M, Martinez E. (1994) Assessment of sociocultural influences on the aesthetic body shape model n anorexia nervosa. Acta Psychiatr Scand, 89 (3), 147-51. PMID 8178671. 19. ^ Simpson KJ. (2002) Anorexia Nervosa and culture. J Psychiatr Ment Health Nurs, 9 (1), 65-71. PMID 11896858. 20. ^ Carter JC, Bewell C, Blackmore E, Woodside DB. (2006) The impact of childhood sexual abuse n anorexia nervosa. Child Abuse Negl, 30 (3), 257-69. PMID 16524628. 21. ^ Norris ML, Boydell KM, Pinhas L, Katzman DK. (2006) Ana and the internet: A review of pro-anorexia websites. International Journal of Eating Disorders, 39(6):443-7. PMID 16721839. 22. ^ Reaves, J. (2001). Anorexia goes high tech. Time (July). Retrieved on April 16, 2007. 23. ^ Eroare la citare: Etichet <ref> invalid; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Birmingham_et_al2005

24. ^ Pompili M, Mancinelli I, Girardi P, Ruberto A, Tatarelli R. (2004) Suicide in anorexia nervos: a meta-analysis. Int J Eat Disord, 36 (1), 99-103. PMID 15185278 25. ^ Steinhausen HC. (2002) The outcome of anorexia nervosa in the 20th century. Am J Psychiatry, 159 (8), 1284-93. PMID 12153817. 26. ^ Bulik CM, Reba L, Siega-Riz AM, Reichborn-Kjennerud T. (2005) Anorexia nervosa: definition, epidemiology, and cycle of risk. Int J Eat Disord, 37 Suppl, S2-9. PMID 15852310. 27. ^ Hoek HW. (2006) Incidence, prevalence and mortality of anorexia nervosa and other eating disorders. Curr Opin Psychiatry., 19 (4), 389-94. PMID 16721169. 28. ^ Eroare la citare: Etichet <ref> invalid; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite LaskBryant-Waugh2000 29. ^ Hay P, Bacaltchuk J, Claudino A, Ben-Tovim D, Yong PY. (2003) Individual psychotherapy in the outpatient treatment of adults with anorexia nervosa. Cochrane Database Syst Rev, 4, CD003909. PMID 14583998. 30. ^ Lock J, Le Grange D. (2005) Family-based treatment of eating disorders. Int J Eat Disord, 37 Suppl, S64-7. PMID 15852323. 31. ^ Le Grange D. (2005) The Maudsley family-based treatment for adolescent anorexia nervosa. World Psychiatry, 4 (3), 142-6. PMID 16633532. 32. ^ Claudino AM, Hay P, Lima MS, Bacaltchuk J, Schmidt U, Treasure J. (2006) Antidepressants for anorexia nervosa. Cochrane Database Syst Rev, 1, CD004365. PMID 16437485. 33. ^ Walsh BT, Kaplan AS, Attia E, Olmsted M, Parides M, Carter JC, Pike KM, Devlin MJ, Woodside B, Roberto CA, Rockert W. (2006) Fluoxetine after weight restoration in anorexia nervosa: a randomized controlled trial. JAMA, 295(22), 2605-12. PMID 16772623. 34. ^ Birmingham CL, Gritzner S (2006) How does zinc supplementation benefit anorexia nervosa? Eating and Weight Disorders, 11 (4), e109-111. PMID 17272939

Surse

Michael Stone - Healing the Mind - A History of Psychiatry from Antiquity to the Present - Pimlico 1998 Random House London

Legturi exterioare

Anorexia Detailed information about Anorexia Thursday's Child's National Youth Advocacy HotlineIncludes help for eating disorders for teens. 1 (800) USA-KIDS Understanding eating distress from mental health charity Mind. MayoClinic eating disorders information BBC Mental Health on eating disorders [1] The Joy Project: Lots of info, resources, links, discussion blog, advocacy info, and a recovery-support message board.

The National Eating Disorders Association Anorexia nervosa NHS Direct Somerset & Wessex Eating Disorders Association Eating Disorders support and information in Somerset, UK. Pale Reflections - The Eating Disorders Support Community Something Fishy Eating Disorders website About.com's Eating Disorders site Mindless eating Cornell University Food and Brand Lab [2] Mental Health Matters: Anorexia Psych Forums: Anorexia Forum The Anorexia Blog A collaborative blog Healthy Recovery eating disorder recovery forum Eating Disorder Treatment and Information M.Reda,G.Sacco ,Univ.Siena - Anoressia e santit-in Informazione in psicologia, psicoterapia, psichiatria- nr 26,Roma,1996

Despre anorexie si bulimie

Anorexia si bulimia sunt doua boli ce-si fac simtita prezenta in primul rand in randul adolescentilor si al femeilor triste si singure. Tulburari de alimentatie din punctul de vedere al medicinei generale, tulburari dismorfice din punctul de vedere al unui psiholog, aceste boli necesita o mare vointa din partea bolnavului dornic sa se vindece. Lena Rusti, psihoterapeut, ne explica de ce anume se ajunge aici si ce rol joaca terapia in aceste tulburari de tip dismorfic.

Anorexia si bulimia intra in categoria tulburarilor de alimetatie. Uneori aceste tulburari sunt insotite de tulburare dismorfica, in sensul ca persoanele nu au capacitatea de a-si percepe corpul in dimensiuni reale, vazandu-se de obicei mult mai grase decat sunt. Ce inseamna perceptie dismorfica? Dismorfic inseamna ca te vezi altfel decat esti. Morfos e forma si dis - este in neregula, complicat, dificil, altfel decat e normal. in general, tulburarile dismorfice presupun o preocupare excesiva pentru propriile aparente, consumarea unui timp excesiv pentru acest lucru, un continuu distress psihologic si o inrautatire a relatiilor sociale, ocupationale sau alte arii de functionare. Acea persoana se vede altfel decat o vad ceilalti si sufera un stress uneori insuportabil, dat de faptul ca nu se poate accepta asa cum se percepe. Anorexicele, de exemplu, isi percep foarte diferit propriul corp, ca fiind mai gras, mai deformat decat in realitate. In cazul in care o anorexica este pusa sa se deseneze pe o coala de hartie, de obicei imaginea schitata arata cu totul altfel fata de cum arata respectiva persoana in realitate.

De obicei, in psihoterapie, trebuie sa se accentueze, sa se mearga pe acceptare de sine, pe o constientizare a propriului corp. De ce se ajunge la aceste tulburari dismorfice? Aici se poate incepe foarte bine cu dimensiunea culturala care este foarte importanta. Exista anumite rigori date de cultura, care duc la anumite valori. Oamenii iau masuri in functie de aceste valori care sunt normale, dar exista o anumita limita peste care unele persoane trec si nu constientizeaza faptul ca depasesc masura. Acest lucru se intampla mai ales la varsta adolescentei sau a preadolescentei cand fetele incep sa-si constientizeze propria feminitate si vor sa fie placute. In astfel de momente critice, ele nu mai vad limita si atunci linia de baza este "cu cat mai mult, cu atat mai bine", mult in sensul de cu cat mai exagerat (mai slaba), cu atat ma simt mai frumoasa. Poate o persoana anorexica/bulimica sa-si rezolve problema cu ajutorul psihologului? Daca anorexicul constientizeaza ca este anorexic si vrea sa se vindece de aceasta problema, poate sa o fac, dar cu mult efort, numai prin psihoterapie. Dar foarte putine persoane sunt in stare sa recunoasca faptul ca au o problema. Mai degraba bulimicii vin la psihoterapie si intr-adevar dau rezultate foarte bune. Bulimicul oricum realizeaza ca are problema, pentru ca nu se poate stapani sa nu manance. Bulimicul mananca mult, dicolo de senzatia de satietate si apare sentimentul de vinovatie, se autoculpabilizeaza si face ceva ca sa-si rezolve sentimentul de vinovatie. Ce anume face? Vomita, face exercitii fizice "in nestire" si alte lucruri, intr-o maniera la fel de compulsiva. Bulimicul mai degraba constientizeaza ca are o problema, pe cand anorexicul se poate simti bine la 30 de kg la 1.70. Problema poate sa apara in momentele in care nu se mai poate ridica din pat sau este fortat de catre familie sa vina la medic. Ce sfaturi le puteti oferi celor care se confrunta cu aceasta problema? Este foarte importanta cultura familiala si atat atitudinea parintilor, cat si a copilului. Unei adolescente slabe, sub limita normala, i se poate spune "vai ce draguta, ce finuta esti" si astfel i se poate intari simptomul. Copilul se obisnuieste sa fie in centrul atentiei atat timp cat i se spun aceste lucruri, insistandu-se pe ideea de fragilitate. Acest tip de probleme pornesc de la cultura familiala si apoi de la anturaj - cercul de la scoala. Cultura de grup este un factor pe care nu-l poti controla. Bulimia si anorexia sunt de multe ori asociate cu probleme psihologice ce tin de control. Dorinta de a-ti controla corpul dincolo de limite, mai ales in contextul in care exista o presiune exterioara puternica sau un mediu familiar foarte sever, din care bolnavul simte ca nu poate sa evadeze. Foarte important este ca orice persoana sa-si stabileasca o identitate proprie si sa nu se

lase influentata excesiv de mult de cei din jur. Daca nu stii cum esti, daca te ghidezi numai in functie de ceilalti este normal sa ajungi la astfel de dezechilibre alimentare. De obicei cazurile acestea se rezolva cu psihoterapie. E ca un cerc vicios. Conteaza foarte mult daca persoana cu probleme - anorexicul/bulimicul - are pe cineva aproape care o iubeste. Iubirea este extrordinara si da un echilibru problemelor. Foarte important pentru bulimic este sa-si constientizeze simptomele: sa vada care sunt orele la care mananca, care sunt cantitatile pe care le mananca, sa constientizeze ce mananca si de cate ori vomita; sa vada unde si cum poate interveni singur; sa o ia treptat si, cel mai semnificativ lucru este sa nu mai vomite. Cat de departe se poate ajunge in cazul anorexiei si in cazul bulimiei? Anorexicul, este clar, poate sa moara. In primul rand corpul este distrus. Un anorexic care nu constientizeaza la timpul potrivit cu ce se confrunta, poate avea probleme foarte mari poate sa faca infarct, tot ce inseamna grav, de la organele interne pana la sistemul osos este compromis si se reface foarte greu. In cazul bulimiei, cam 70% isi revin, iar aproximativ 10% raman mereu cu intreaga gama de simptome. In general, organismul se dezechilibreaza puternic si foarte greu isi revine. Sau nu isi mai revine niciodata. Carente majore de substante vitale duc la un ritm accentuat de dezechilibru si la aparitia unor alte boli. Care este diferenta intre o persoana care vrea sa slabeasca si un anorexic adevarat? Anorexicul in primul rand trebuie sa aiba indicele corporal foarte scazut. Aceasta diferenta dintre un anorexic si o persoana care vrea sa slabeasca depinde foarte mult de perceptia fiecaruia: sunt oameni slabi care se rasfata si cred ca ar trebui sa slabeasca, dar anorexicii cred realmente ca sunt grasi, disgratiosi si celorlalti li se face sila cand se uita la grasimile lor, desi ei sunt piele si os. Un alt simptom este ritualul mancarii la anorexici. Faptul ca taie mancarea in foarte multe bucatele, si au sentimentul ca mananca mult sau foarte mult la masa; sentimentul ca pierd foarte mult timp cu mesele dar, de fapt, in realitate lucrurile sunt cu totul altele.Psihologic insa, mancarea este pentru ei o preocupare continua. Un alt simptom, care este si la bulimici poate sa fie efortul excesiv depus pentru a elimina kilogramele nedorite. Anorexicele, convinse ca sunt grase si disgratioase, se imbraca cu haine largi, care sa le acopere corpul si chiar daca abia se tin pe picioare, din dorinta de a mai consuma calorii ies si alearga, au un program activ de exercitii fizice. Anorexicele adevarate, de obicei, au mult de lucrat pe partea de psihoterapie. Odata externate din spital, daca vor cu adevarat sa-si depaseasca problema trebuie sa ajunga in mod

obligatoriu pe la un cabinet de consiliere psihologica. Este de lucru foarte mult, intens, pentru ca se lucreaza pe scopurile lor si pe modul lor de a exista in lume. La bulimie la fel. Este posibil sa fie nevoie de minim 20-40 de sedinte pentru a-si da seama ca se poate ajuta de unul singur sau pot fi niste probleme ascunse. Exista si bulimii create pentru ca asa e la moda. Am intalnit o persoana care era bulimica pentru ca prietena ei era bulimica si ei i se parea foarte chic sa fie astfel. Anorexia, bulimia tin de factorii culturali. La unele adolescente acesta problema reprezinta modul lor de a exista in familie. Ce ar trebui sa stie parintii? Cum pot sa fie evitate aceste probleme? In orice familie ar trebui sa fie important ritualul mesei la care sa se adune si sa vorbeasca. Acum, tot mai multi adolescenti mananca pe o tavita in fata calculatorului. Este o responsanbilitate a familiei in plan alimentar: cererea parerii copilului in privinta hranei, ce-i place si ce nu-i place. Ideea de baza este sa fi vazut, sa ai locul tau in familie, inclusiv la masa. Daca mancam intr-un colt 15 minute nu castigam mai mult decat daca ne-am aseza la masa si am manca impreuna cu restul familiei. Apo, evitarea conflictelor familiale si a impunerii unui control total asupra copilului. Asculatati-l si acceptati ca este o persoana care exista si are dreptul la o parere personala. Veti fi uimiti sa vedeti cat de multe aveti de invatat de la copiii vostri.

Generalitati Anorexia sau anorexia nervosa este o perturbare a comportamentului alimentar care se manifesta prin refuzul de a manca, scaderea excesiva din greutate si controlul foarte meticulos al greutatii corporale. Tradus, "anorexie" inseamna "pierderea totala sau partiala a poftei de mancare", o denumire destul de derutanta deoarece in primul rand nu apetitul ci comportamentul alimentar este dereglat. Completarea "nervosa" indica cauze psihice in acest gen de perturbare. Indicii de anorexie. Simptome. Frecventa Luand in considerare intreaga populatie, anorexia este o boala destul de rara. La persoanele cu varsta aflata intre 15 si 25 ani, care se afla in categoria cu maxim risc de imbolnavire, anorexia

apare doar la 1% dintre acestea. Trebuie mentionat insa ca, doar 5% dintre aceste persoane sunt barbati. Cauzele Mai multi factori care se influenteaza reciproc, contribuie la formarea anorexiei: biologici, psihici si sociali. Comportamentul alimentar Este important sa nu ne preocupe doar ceea ce creaza aceste perturbari, ci si cum sa dobandim un comportament alimentar sanatos. Majoritatea persoanelor afectate le este frica sa manance normal deoarece cred ca o data ce incep sa manance nu o sa se mai poata opri. Aceasta ingrijorare este insa inutila. Anorexie la barbati Cand se vorbeste in general de anorexie, majoritatea cred ca doar femeile sunt victime ale acestei boli. Fals! Tot mai multi barbati se imbolnavesc de anorexie. Anorexie la sportivi Tot mai des apar cazuri de anorexia la sportivi, mai ales in cazul celor care practica un sport unde se cere sa fie siluet(a), ca gimnastica, patinajul artistic, dans sau inot. Autoranirea si tulburarile de alimentatie Multi oameni care sufera de tulburari de alimentatie se autoranesc. La fel ca aceste tulburari, autoranirea apare datorita necesitatii de a-si expima propriile sentimente. Tot un comportament tulburat este si aceasta, adesea gresit inteleasa, creaza persoanelor afectate o mai mare dificultate in apelarea la ajutor. Generalitati Anorexia sau anorexia nervosa este o perturbare a comportamentului alimentar care se manifesta prin refuzul de a manca, scaderea excesiva din greutate si controlul foarte meticulos al greutatii corporale. Tradus, "anorexie" inseamna "pierderea totala sau partiala a poftei de mancare", o denumire destul de derutanta deoarece in primul rand nu apetitul ci comportamentul alimentar este dereglat. Completarea "nervosa" indica cauze psihice in acest gen de perturbare. Tot mai des gasim in ziare sau reviste articole care relateaza probleme de alimentatie ale vedetelor; in special fotomodelele si actritele recunosc ca sufera de anorexie. Cea dintai descriere clinica a anorexiei a fost deja efectuata in 1873, insa diagnosticul a inceput sa se puna abia incepand cu anii '70. Nu se poate spune precis daca aceasta boala este tot mai des intalnite sau daca, datorita atentiei acordate in ultimii ani, doctorii au inceput sa puna mai des acest diagnostic. In unele situatii, diferenta intre bulimie si celelate dereglari ale comportamentului alimentar (ex. bulimie) este destul de greu observata. Cu toate ca cele doua au caracteristici tipice fiecareia (la anorexie apare scaderea masiva in greutate iar la bulimie mesele copioase si masurile de reducere a greutatii), trecerea de la una la alta poate avea loc neobservata si foarte repede. La unele persoane pot astfel aparea simptome din ambele dereglari ale comportamentului alimentar, caz in care se vorbeste despre bulimarexie (sau bulimanorexie).

Anorexia se manifesta printr-o scadere semnificativa din greutate, rezultata dintr-o cura de slabire foarte severa. Multe fete si o tot mai mare parte a baietilor decurg la astfel de masuri datorita dorintei de a slabi sau a fricii de a se ingrasa. Anorecticii se considera prea grasi, oricare ar fi greutatea lor reala. Uneori ei nici nu observa cand au deja o greutate subnormala. Pentru a slabi, anorecticii refuza consumarea alimentelor sau consuma doar alimente cu continut foarte scazut in calorii, cazuri in care aceasta boala poate deveni fatala. Alte cazuri in care aceasta boala devine fatala sunt depresiile sau alte boli care pot aparea datorita sistemului imunitar afectat, in general a organismului slabit. Morbiditatea conform mai multor specificatii se afla intre 5% si 20%. Anorecticii gasesc placere in starea creata de infometare si de faptul ca isi au corpul "sub control", iar scaderea din greutate o vad ca o rasplata a "activitatii" lor. Inapoi Simptome Anorexia este o perturbare a comportamentului alimentar foarte periculoasa care poate duce chiar si la moartea pacientului. Persoanele afectate de aceasta boala se considera prea grase chiar si in cazul unei greutati subnormale. Indicii de anorexie Persoanele afectate nu sunt doar slabe ci cantaresc cu minim 15% mai putin din greutatea normala si prezinta urmatoarele caracteristici: - scopul lor este de a avea un corp perfect, unul frumos nu le ajunge; - le este frica sa se ingrase; - indiferent de realitate, ele se considera insuficient de slabe; - sunt obsedate de ceea ce mananca, vorbesc tot timpul despre aceasta si studiaza orice amanunt referitor la alimentele pe care le consuma; - isi controleaza greutatea prin cantarire repetata, luarea masurilor, lasand semne unor anumite piese de imbracaminte pentru a putea supraveghea eventualele schimbari ale corpului lor, sunt cazuri in care persoanele isi aleg un anumit model si numar de imbracaminte pe care merg sa-l probeze in mod repetat, fara a-l cumpara; - fac sport chiar si in situatiile in care sunt bolnave, ranite sau obosite; - la femei apare o neregularitate a ciclului sau poate chiar sa nu mai intervina timp indelungat, iar la barbati apare impotenta. Unghiile, pielea si parul sunt clar afectate iar tensiunea si temperatura corpului sunt scazute. La inceput, persoanelor care nu cunosc situatia, le este greu sa perceapa aceste probleme. Din punct de vedere medical, o persoana cu un BMI mai mic de 17,5 poate fi considerata anorectica. BMI-ul se calculeaza astfel: inaltimea la patrat, masurata in metri (ex: 1,70m x 1,70m) se imparte la greutatea corporala masurata in kilograme (kg). Pentru a va calcula BMI-ul introduceti datele corecte - greutatea in kg iar inaltimea in cm - in tabelul de mai jos si apasati butonul "Calculeaza". Cu butonul "Inapoi" puteti sterge datele pt a efectua un nou calcul.

Inaltimea Greutatea (cm) (kg)

BMI

Concluzia

Inapoi

Perceptia propriei infatisari La persoanele cu un comportament anorectic se observa o dereglare a perceptiei propriei infatisari. Chiar daca in decursul acestei boli au pierdut mult din greutatea corporala, ele se considera in continuare supraponderale sau cu dimensiuni corporale mult prea mari. Comportament alimentar diferit Datorinta perceptiei contorsionate a propriului corp, afectatii se straduiesc sa slabeasca. Pentru a-si indeplini scopul, consuma doar cantitati reduse de alimente sau daca chiar mananca, atunci doar cele care au un continut redus de calorii. Unele persoane chiar refuza sa manance timp de o anumita perioada. Ele consuma mult timp si energie pentru a oprima propria foame sau pentru prepararea unor mancaruri copioase pe care ele nu le consuma. Avand in vedere schimbariile care intervin in comportamentul alimentar, se pot diferentia doua grupuri de persoane anorectice aproximativ 50% dintre afectati urmeaza strict un program dietetic, iar in cazul celorlati apar si simptome ale bulimiei (excese de mancare si varsaturi intentionat provocate). Afectatii care apartin ultimului grup, perturbarea apare de obicei mai tarziu; inaintea imbolnavirii ei au o greutate mai mare, perceptia propriei infatisari e mai grav afectata (dereglata) si sunt mai depresivi decat persoanele cu un comportament strict anorectic. Scaderea greutatii Pe langa dieta foarte stricta, anorecticii mai apeleaza si la pastile de slabit, laxative sau fac sport excesiv pentru a reusi sa slabeasca. De obicei, persoanele anorectice slabesc 45% - 50% din greutatea care au avut-o inaintea imbolnavirii. Daca greutatea corporala e mai mica cu minim 15% fata de greutatea normala, atunci se poate pune diagnosticul de anorexie. Multe persoane slabesc chiar pana ajung la 30 kilograme. Modificarile organismului Datorita scaderiilor de greutate si a alimentatiei sarace pot aparea serioase daune corporale. Din cauza dereglarilor hormonale, se intampla destul de des ca menstruatia sa absenteze. Daca acest gen de perturbare apare inaintea pubertatii, evolutia normala a cresterii va fi puternic temporizata. Chiar si batai mai usoare ale inimii, tensiune scazuta, temperatura scazuta a corpului, diferite probleme ale pielii, slabiciune musculara, caderea parului si retinerea apei in tesuturi pot fi unele urmari ale anorexiei. Toate acestea pot fi remediate cu conditia ca persoanele sa-si normalizeze alimentatia pe o perioada lunga de timp. Datorita alimentatiei sarace consumul de energie este redus. Prin urmare, o alimentatie normala va duce, in aceste conditii, la o crestere efemera in greutate. Modificari psihice La persoanele anorectice aspiratia constanta de a slabi, se afla mereu in prim plan. In paralel cu aceasta intalnim si o frica extrema de a se ingrasa. Chiar o mica crestere in greutate cu cateva grame, rezultata datorita consumului redus de energie si a unei alimentatii normale, creaza adevarate stari de panica. Aceasta duce la o noua incercare de a controla si mai viguros alimentatia. Pacientii se afla astfel intr-un adevarat cerc vicios. Adesea se intalnesc si simptome ale unei depresii sau/si puternica irascibilitate.

Inapoi Frecventa Daca luam in considerarea intreaga populatie a planetei, anorexia apare in cazuri destul de rare. La femeile aflate in categoria de varsta intre 15 si 25 ani, categorie considerata cea mai periclitata, cazuri de anorexia nervosa se intalnesc la aproximativ 1% dintre acestea. Trebuie mentionat ca din totalul anorecticilor doar 5% sunt barbati. Anorexia apare la o varsta frageda, adesea la scurt timp dupa prima menstruatie. Varsta cea mai periclitata, la care o persoana se poate imbolnavi, este odata la 14 ani si apoi la 18 ani. In trecut se credea ca doar tinerele fete aflate la varsta adolescentei pot deveni anorectice, dar chiar si in zilele de astazi ele reprezinta cazurile majoritare din totalul afectatilor. Insa tot mai des se intalnesc cazuri grave de anorexie la ambele sexe si la toate varstele, chiar si la copii care prin publicitate, filme, prieteni sau alte influente ajung la impresia gresita ca aspectul fizic este cel mai important. Mai ales persoanele pentru care aspectul fizic conteaza foarte mult in viata profesionala (dansatori, sportivi de performanta, fotomodele, etc.) sunt predispuse la dereglari ale comportamentului alimentar. Inapoi Baza si cauzele anorexiei In cazul aparitiei anorexiei, actioneaza mai multi factori impreuna care se influenteaza reciproc. In urmatorul grafic sunt prezentati vizual acesti factori:

Influente biologice Se presupune, ca la mai multe persoane anorectice exista o anumita dereglare a acelei zone cerebrale, care controleaza comportamentul alimentar, activitatea sexuala si menstruatia. Este posibil ca dereglarea acelei zone cerebrale sa intervina in decursul perturbarii alimentare, ca de exemplu o consecinta a scaderii din greutate, si sa contribuie la mentinerea bolii, dar care nu e cauza acesteia. Referitor la cauza biologica a anorexiei, exista anchete, care demonstreaza ca,

posibilitatea ca geamanul monozigot al unei persoane anorectice sa sufere si de anorexie, este de circa 50%. In cazul gemenilor bizigoti posibilitatea se alfa sub 10%. Aceste rezultate sustin ideea existentei unei predispozitii genetice la anorexie. Influente psihologice Faptul ca, anorexia apare in majoritatea cazurilor in faza grea de dezvoltare si maturizare a corpului adica la pubertate, a condus la concluzia ca aceasta boala apare in momentul in care o fata/femeie simte ca nu reuseste sa faca fata problemelor si solicitarilor tipice acelei varste. In timpul pubertatii fata devine femeie, astfel ca trebuie sa-si dobandeasca o identitate corespunzatoare. Daca persoana in cauza simte ca aceasta sarcina o depaseste, apare un adanc sentiment de nesiguranta. Pentru unele paciente incercarea de a-si controla greutatea corporala pare a le reda siguranta. Greutatea devine astfel un factor important al respectului fata de sine. In familiile pacientilor anorectici s-au descoperit cateva caracteristici tipice comportamentale. Anorecticii sunt de obicei puternic protejati de parinti, astfel incat in timpul pubertatii nu se va lua in considerare perioada dificila prin care trece persoana afectata. La fel se pare ca majoritatea conflictelor in familie nu sunt discutate si duse pana la un bun sfarsit. Dar aceasta descriere reprezinta doar cateva caracterisitici tipice si nu reprezinta regula, astfel ca acesta nu trebuie sa fie o posibila cauza a anorexiei. Iar exista posibilitatea ca acest comportament sa fie un intreg de urmari sau consecinte ale nesigurantelor in comportamentul alimentar. Aspectul anorexiei este mai ales penru parinti foarte ingrijorator, ceea ce poate duce ca acestia sa adopte o atitudine si mai protectoare incercand sa evite situatii in care persoana afectata este nevoita sa confrunte unele conflicte. Influente sociale In occident idealul frumustetii s-a dezvoltat de la inceputul anilor '60 tot mai mult in directia unui corp siluet. Situatia paradoxa este ca pe de-alta parte, datorita bunastarii relative si a supraofertei de produse alimentare, greutatea medie pe populatie a crescut. Supragreutatea este mai ales la femei negativ privita de societate. Barbatii plinuti sau grasi sunt considerati impunatori, pe cand femeile sunt doar obeze. Datorita publicitatii si filmelor se creaza impresia ca doar femeile siluete sunt indragite si au succes in viata iar cele plinute sau grase sunt vazute ori ca niste persoane rezervate si nesociabile, ori ca prostanace pe seama carora te poti distra. Mai ales fetele tinere care trec in perioada grea si nesigura a pubertatii sunt nelinistite si dezorientate de aceasta atitudine majoritara a societatii

Informatii generale nea bulimie provine din cuvantul grecesc bulimos care inseamna ceva de foame de lup. Articole referitoare la aceasta afectiune se pot gasi chiar si in oada antica, insa doar incepand cu initierea termenului Bulimia nervosa de G.Russel in 1979 se foloseste aceasta notiune iar simptomele ii sunt stiintific descrise. Cum poti fi ajutat? unoaste si accepta faptul ca ai o perturbare a comportamentului alimentar constituie unul dintre cei mai importanti pasi spre insanatosire. La fel de mportant este sa incepi sa-ti schimbi acel comportament alimentar in unul atos, normal. Multor oameni le este frica sa inceapa a se alimenta normal deoarece cred ca odata ce incep sa manance, nu se vor mai putea opri. Desigur nu este nici un motiv de a se ingrijora pentru asa ceva.

Observatie
Inainte de a citi continutul site-ului Hungry Online, va rog sa luati in considerare ca datele furnizate au scop strict informational, nu pot inlocui sfatul cadrului medical si nici tratamentul. In cazul in care aceste informatii determina sa credeti ca d-vstra (sau altcineva) prezentati simptome de tulburari de alimentatie, va rog ca inainte de-a lua vreo masura in acest sens, sa apelati la sfatul medicului de familie.

Chestionar
Care este motivul pentru care vizitati site-ul Hungry Online?
am tulburari de alimentatie (TA) cred ca am bulimie/ anorexie/ binge eating caut informatii despre TA cineva apropiat are TA banuiesc pe cineva ca ar avea TA am nimerit aici din intamplare cautam o dieta si am nimerit aici doar din pura curiozitate

Primii pasi spre o alimentatie normala Este important sa nu te ocupi doar de identificarea cauzelor dereglarii biceiurilor tale alimentare ci sa si incercerci sa adoptezi un comportament alimentar sanatos. Informatii generale

mii 20 ani cazurile de bulimie s-au inmultit. Se poate da un procentaj de 2 na la 4% de persoane periclitate a deveni ubulimie la categoria de femei late la o varsta intre 18 si 35 ani. Aproximativ 95% din totalul persoanelor afectate sunt femei. Varsta tipica la care apare aceasta boala e putin mai ntata, comparand cu anorexia nervosa. Evolutia bulimiei poate incepe cu simptome similiare anorexiei.

Simptome cteristica acestei boli consta in excese de mancare asa numite foame de lup dupa, in majoritatea cazurilor, afectatii isi provoaca perfect constienti eata pentru a voma. In timpul acestor excese se consuma de obicei acele ente tabu care sunt grase si dulci. Pana la 50.000 de calorii poate ajunge umul de alimente in timpul unui exces de mancare. Frecventa unor astfel zuri de infulecare si apoi vomare poate fi de la 1-2 pe saptamana, pana la 20 pe zi. La fel de variabila este si durata mancarii abuzive.

Vote

View

Free polls from Pollhost.com

regula se petrec aceste situatii intr-o totala intimitate a persoanei afectate percepute sunt ori deloc ori prea tarziu de catre partenrul de viata sau de re familie. Un profund sentiment de rusine si invinovatire care apare dupa astfel de exces este principalul motiv pentru care se ascunde chiar si de a mai buna prietena. Pentru a putea mananca dupa pofta, se intampla ca soanele bulimice sa-si faca datorii sau chiar sa fure din lipsa de bani. Dar marea poate fi provocata si dupa o simpla masa in care nimic nu a depasit normalul. Pe langa vomare se mai apeleaza si la alte metode care ar putea frana nsecintele unei mese copioase, precum purgativele, medicamente pentru diminuare poftei de mancare, posturi, medicamente care sa afecteze activitatea glandei tiroidiene, etc. alt criteriu tipic bulimiei este permamenta preocupare a afectatiilor cu tot ce are legatura cu mancarea, caloriile, greutatea corporala, diete si fizic. cii pot avea o greutate normala pe cat una subnormala sau excedentara, insa de obicei idealul lor in greutate este foarte scazut. Doua aspiratii ipale ii caracterizeaza, de a mananca oricat si orice si totusi de a ramane slab sau de a slabi. Bulimia este solutia la care se apeleaza pentru a le indeplini pe cele doua, folosind o singura cale.

Sfaturi ...urmeaza Stiati ca? ...urmeaza

ultima actualizare: 01.07.04 | developed & designed by M.Mihaela | 2002-2004 Hungry Online | Toate drepturile