Axa timpului / 1830 —) + Alexandru Lapusneanul’, de Costachej, ee eat + primul numar al revistei ,Dacia literara- PASOPTIST/ 1860 — Saige : | 1873 -,Floare albastra", de Mihai Eminescu EPOCA | }—1877 -.Povestea lui Harap-Alb”, de lon Creangs MARILOR 1— 1881 + .Moara cu noroc’, de loan Slavici CLASICI ++ 1883 -,Luceafarul", de Mihai Eminescu 1— 1884 -,Oscrisoare pierduta’, de |. L. Caragiale 1885 — +1913 -.Lacustra’, de George Bacovia —1916 -,Plumb’, de George Bacovia 1920+ 1919 -,£u nu strivesc corola de minuni a lumii", de Lucian Blaga 1920 -,lon’, de Liviu Rebreanu 1921 -,in Gradina Ghetsemani”, de Vasile Voicules > 1923 -.Aci sosi pe vremuri", de lon Pillat PERIOADA f— 1924 -.Riga Crypto si lapona Enigel”, de lon Barbu INTERBELICA -—1927 -,Testament”, de Tudor Arghezi > — 1930 -,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi", de Camil Petrescu [1931 +, Flori de mucigai’, de Tudor Arghezi — 1933 + ,Maitreyi’, de Mircea Eliade 1938 -, Enigma Otiliei, dec. CAlinescu 1940 4 1957 ~—1955 -.Morometii vol. 1, de Marin Preda PERIOADA oon [1964 °.Leioaca tanara, iubirea’, de Nichita Stanes¢! PA AL _ Bs Giica | 1967 *.Morometii” vol. 2, de Marin Preda RAZBOI | ~ 1968 -.lona", de Marin Sorescu MONDIAL)Basmul BASMUL este o specie a genului epic, in proza, de intindere medie, cu numeroase personaje ridicate la rang de simbol, in care se prezinta confruntarea dintre bine si rau, solutionata, de regula, printr-un final fericit TRASATURI selementele fabuloase, supranaturale se impletesc cu cele reale, verosimile, fiind acceptate ca apartinand sferei firescului; + indicii spatio-temporali sunt vagi: * actiunea urméareste o schema prestabilita; + basmul prezinta formule specifice: initiala (A fost odata ca niciodata’), mediana (,si merse o zi, si merse doua’), finala (,$-am inc@lecat pe-o sa gi v-am spus povestea asa‘); formula initiala introduce cititorul in lumea fictiunii, intr-un timp trecut indepartat, nedeterminat in care se petrece o intamplare unica; formula mediana are rolul de a inainta actiunea, iar formula finala marcheaza incheierea actiunii si proiecteaza cititorul inapoi, in lumea realitatii; *unele personaje au puteri supranaturale (se pot metamorfoza, pot intreprinde actiuni miraculoase). Personajele pot avea ajutoare care contribuie la victoria binelui (personaje adjuvante/ ajutatoare). Personajele negative se confrunta cu cele pozitive, dorind sa impiedice, prin orice mijloc, triumful fortelor pozitive; * personajul principal este bine individualizat prin detalii semnificative, fiind inzestrat cu multiple calitati si reprezentand un model uman. * motive specifice: cifrele magice (3, 7, 9), obiectele miraculoase (apa vie, solzisor, smicele, aripioara, buzdugan, palos etc.), superioritatea ~ mezinului, calatoria etc. +limbajul basmelor contine formulari populare, marci ale adresarii directe, regionalisme, arhaisme etc. apoe ION CREAN, ad eS POVESTEA LUI HARAP-ALB : SECVENTE SEMNIFICATIVE itiala (lips) Fe Balti ituatia initial i feciori. Si crai + Incipitul, formula ae ag he un crai, care avea trei att eras Rely gs amu cicd er tere era imparat into alta far, mal depaig mai avea un fra : t ; si impGratul Verg, i | fratele craiului, se numea eRe Aha acesti bit si imparatu oF numai fete. Multi ani trecura la mij o eet nad 2 ny sade fate intalni amandoi. lara vert, adica fect 5 Fetele mai avurd prt . ‘ A i. Si asa veni imprejurare. : azuse niciodata de cand erau el. $1 a5a a imparatului, nu se vazuse niciodat nici craiul nepoatele a ii sai, de nici imparatul Verde EL Ee A are ra tocmai ko mangas pentru ca tara in care imparatea frate! cig a Romine ete nee a paméantului, si craia istuilalt la o alta margine. > ‘i lea, mai toate tarile erau bantuite de razboaie grozave, drumurile pe ape sipe uscat erau putin cunoscute si foarte incurcate $i de aceea nu se putea clator asa de usor si fara primejdii ca in ziua de astazi. $i cine apuca a se duce pe , atunci intr-o parte a lumii adeseori dus ramanea pana la moarte. Dar ia sé nu ne departam cu vorba si sa incep a depana firul povestii. Amu cica imparatul acela, aproape de batranete, cazand la zacare, a scris CGtre fratine-sau craiului, sa-i trimita grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoti, ca sa-l lase imparat in locul sau dupa moartea sa. Craiul, primind cartea, indata chem tustrei feciorii inaintea sa si le zise: — Jaca ce-mi scrie frate-meu si mosul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a impGrati peste o tara asa de mare si bogata, ca aceea, are voie din partea mea sG se duca, ca sa implineasca vointa cea mai de pe urma a mosului vostru. : . Intatnirea cu ,baba“ — Sfanta Duminica (milostenia fiului de crai) ful craiului cel mai mic, facandu-se atunci ros cum ti gotca, iese afara in ae te si incepe a plange in inima sa, lovit fiind in adancul sufletului de pasdtoarele cuvinte ale parintelui Sau. Si cum sta el pe ganduri si nu se dumerea ce sé fa : Ae u ine, ti inai lui cu o baba garbovita de batranete, ities. —Da' ce stai asa pe ganduri, luminate cra ee ‘ isor? zi: : eae din inima ta, céci norocul fi rade din toate lsOr? zise baba; alungaé mahnirea mai bine miluieste baba meen partile si nu ai de ce fi suparat. Ia, — Ia lasd-ma-n, : colo, matusa Actin ena altele la capul mey $4, nu m4 supara, zise fiul craiului: acum amrv Ste and ie ot eee a — Fecior de crai, vedea-t i ea-te-as imparatt §| i i i unde stii, poate sa-ti ajute siea cee eeralen ent oe nae — Matusa, stii ce? Una 4 stil (una $i doud-s mai multe; ema nu-mi vad lumea tnaintea ochilor de necaz, nae eee Prisma nu banuiesti, darnute iufi asa de tare, ca nu stii de — Ce vorbesti in dodii, matu: astept eu ajutor? — Poate ti-i desant de Cel-de-sus vars& darul sé sfintiei-sale. Nu cduta cam, mi este data, stiu dinain 94? Tocmai de la una ca d-ta fi-ai gasit sa Una ca aceasta? zise baba. Hei, luminate crdisor! lu peste cei neputinciosi; se vede ca asa place a vezi garbova si stremfuroasd, dar, prin puterea ce- i te ceea ce au de gand sa izvodeasca puternicii pamantului sl adeseori rad cu hohot de nepriceperea si slabiciunea lor. Asa-i canu-tivine a Crede, dar sa te fereasca Dumnezeu de ispita! Caci multe au mai vazut ochii mei de-atata amar de veacuri cate port pe umerii acestia. Of! craisorule! crede-ma, ca sé aibi tu puterea mea, ai vantura farile si marile, pamantul l-ai da de-a dura, lumea aceasta ai purta-o, uite asa, pe degete, si toate ar fi dupa gandul tau. Dar uite ce vorbeste garbova si neputincioasa! larta- ma, Doamne, ca nu stiu ce mi-a iesit din gurd! Luminate craisor, miluieste baba cu ceva! Fiul craiului, fermecat de vorbele babei, scoate atunci un ban si zice: — Tine, matusa, de la mine putin si de la Dumnezeu mult. — De unde dai, milostivul Dumnezeu sa-ti dea, zise baba, si mult sa te inzileasca, luminate craisor, ca mare norocire te asteapta. Putin mai este, si ai sé ajungi imparat, care n-a mai stat altul pe fata pamantului asa de iubit, de slavit si de puternic. +intalnirea cu Spanul in padurea labirint si tocmirea acestuia drept calauza, incalcarea sfatului dat de tatal sau, craiul (,sa te feresti de omul ros, iar mai ales de omul span, cat ii putea") Ptiu, drace! iaca in ce incurcatura am intrat! Asta-i mai rau decat poftim la masa, zise el. Nici tu sat, nici tu targ, nici tunnimica. De ce mergi inainte, numai peste pustietati dai; parca a pierit samanta omeneasca de pe fata pamantului. imi pare rau ca n-am luat macar spanul cel de-al doilea cu mine. Daca sa aruncat in partea mane-sa, ce-i vinovat el? Tata asa a zis, insa la mare nevoie ce-i de facut? vorba ceea: Rau-i cu rdu, dar e mai rau far’ de rau. Si tot horhaind el cand pe o carare, cand pe un drum parasit, numai iaca ce iar ii iese Spanul _ inainte, imbracat altfel si clare pe un cal frumos, si, prefacandu-si glasul, _ Incepe a caina pe fiul craiului, zicand: — Sarmane omule, rau drum ai apucat! Se vede ca esti strain si nu cunosti locurile pe aici. Ai avut mare noroc de mine, de n-ai apucat a cobori priporul ista, ca erai prapadit. !a, colo devale, in infundatura ceea, un taur grozav la 19are eer Rie ineva. Chiar si e etn, My jutor pe cinevi sleum 25 tot i lp zise fiul craiului, dar tical bun, u ere i eZ, OF - C — Asad 34 am pornit de Re fy ait et el ta mi-a dat In grid, tof putea, sa n-am ce a Tace cu dang My. 1 rae mai ates de cel seam at pucuros te-as tocmi, neta iara mai ales oe jaca r-ai fi SPO arpade-asa,’al: st “i nici in manectr* slatorule. paca tri vor fe a fl ry " Clgg Hei, hell cAlate” asestl slugd cum Caull AIA, Fa Pevaici sy) Mf ai s¢ adicdlea, te-as intreba: cq a : umbland si tot n- oameni spani. $-apol, ‘ zaticneald ai putea sa int ceea: ca de par si de coate-goa " negri, saruti $ albastri! Asa st a tocmeste-ma. $i daca-i apuca oda cand este fa a0" ampini din pricina asta? Pesemne n.gj ae i, le nu se plange nimene Si cand iti ing multumeste lui Dumnezeu CO mag) 7 ta.a te deprinde cu mine, stiu bing ot " sa pot scapa usor de d-ta, caciasasunteuin felul meu, stiu una si bung : slujesc stapanul cu dreptate. Hai, nu mat sta a et i MA tem y ne-apuce noaptea pe aici. i cand ai avea incaltea un cal bun, Caleaig,, artogul ista iti duc vergile. : as Se opaveeeriule “ stiu cum sa fac, zise fiul craiului Din copia, sunt deprins a asculta de tata si, tocmindu-te pe tine, pared mi vine ng cum. Dar, fiindca mi-au mai iesit panda acum inainte inca doi spain su de ca asta-i tara spGnilor si n-am inc, al treilea, apoi mai-mi vine a cre a-i spe mort-copt, trebuie sa te iau cu mine, daca zici cd stii bine locurile pe aic. Si, din doud vorbe, fiul craiului il tocmeste si dupa aceea pornesc impren: sa iasd la drum, pe unde arata Spanul. + Scena de la fantana (schimbarea conditiei — intra fiu de crai si iese sluga, Spandi da numele de Harap-Alb) Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste, se potriveste Spéinuluis se baga in fantand, fard sa-i trasneasca prin minte ce i se poate intamplas cum sta si el acolo de se racorea, Spanul face tranc! capacul pe gura fant apoi se suie deasupra lui si zice cu glas réutdcios: —Aleleit fecior de om viclean ce te gasesti; tocmai de ceea ce te-ai pi! n-ai scdpat. Ei, cG bine mi te-am cdptusit! Acum sd-mi spui tu cine esti, deu vil . ae duci, ca, de nu, acolo iti putrezesc ciolanele! at lui ce er 2 fi ; e 0 tine la viata inainte i be lispune cu de-amanuntul, caci, 44,4" j re ed she a aa din gura ta, pui de vipera ce m'¢ e sd-ti cada, Chiar acum as fue le asa, ca, de te-oi prinde cuoca mic t mild? 4m as putea sé te omor, in voia cea bund, dar" a ee Sine. ate Satverde, atunci Jura-mi-te pe ascutisul palosului tau ca mi-i da ascultare si supunere intru toate, chiar si-n foc de ti-as zice sa te arunci. Si, de azi inainte, euo sa fiu in locul tau nepotul impdratului, despre care mi-ai vorbit, iara tu- sluga mea; si atdta vreme sa ai ama sluji, pana cand ti muri si iar ti invia. si oriunde vei merge cu mine, nu care cumva sa blestesti din gurd catre cineva despre ceea ce a urmat intre noi, ca te-am sters de pe fata pamantului. iti place asa sa mai traiesti, bine-de-bine; iara de nu, spune-mi verde in ochi, ca sa stiu ce leac trebuie s&-ti fac... ; Fiul craiului, vazandu-se prins in cleste si fara nici o putere, ti jura credinta si supunere intru toate, lasandu-se in stirea lui Dumnezeu, cum a vrea el sa faca. Atunci Spanul pune mana pe cartea, pe banii si pe armele fiului de crai sile ia la sine; apoi il scoate din fantana si-i da palosul sa-l sarute, ca semn de pecetluire a juramantului, zicand: — De-acum inainte sa stii ca te cheama Harap-Alb; aista ti-i numele, si altul nu. Dupa aceasta incaleca, fiecare pe calul sau, si pornesc, Spanul inainte, ca stapan, Harap-Alb in urma, ca sluga, mergand spre imparatie, Dumnezeu sa ne tie, ca cuvantul din poveste, inainte mult mai este. + Proba aducerii salatilor din gradina ursului — Ei, calutul meu, cand ai sti tu in ce necaz am intrat! Sfant sa fie rostul tatane-meu, ca bine m-a invatat! Asa-i ca, daca n-am tinut seama de vorbele lui, am ajuns slug@ la darloaga si acum, vrand-nevrand, trebuie s-ascult, ca mi-i capul in primejdie? — Stdpane, zise atunci calul; de-acum inainte, ori cu capul de piatra, ori cu piatra de cap, tot atata-i: fii odata barbat si nu-ti face voie rea. incaleca pe mine si hai! Stiu eu unde te-oi duce, si mare-i Dumnezeu, ne-a scapa el si din aceasta! (...) Si odata zboara calul cu Harap-Alb pana la nouri; apoi o ia de-a curmezisul pamantului: pe deasupra codrilor, peste varful muntilor, peste apa marilor si dupa aceea se lasd incet-incet intr-un ostrov mandru din mijlocul unei mari, langa o casuta singuraticad...(... — Ei, Harap-Alb, asa-i ca ai venit la vorbele mele, ca deal cu deal se ajunge, dar inca om cu om? Afla acum ca eu sunt Sfanta Duminica si stiu ce nevoie te-a. adus pe la mine. Spanul vrea sa-ti rapuna capul cu orice chip si de-aceea te-a trimis sa-i aduci salati din Gradina Ursului, dar i-or da ele odata pe nas... Ramadi aici in asta-noapte, ca sa vad ce-i de facut. Harap-Alb ramane bucuros, multumind Sfintei Duminici pentru buna gazduire si ingrijirea ce are de el. os : Fit incredintat ca nu eu, ci puterea milosteniei si inima ta cea bund te ajuta, Alb, zice Sfanta Duminica iesind si lasandu-l in pace sa se linisteasca. (..) sens iinet es aoe tt aed intr-o clipd se duce si, desteptand 2ute inplelea®~" | epucile drumulut, sie 5a dai de Greig i aun ; iq salati intr-ales, si cate; , “Mn, ee ao omen’ unt de San ittiisteree, dey et i. j sal air Ursului, Atunct us arle-i pielea cea de ‘ee i pe urs [-am Pp ZV a multe, caci pe . -( it si naval .i vedea cd s-a trez! euiath pag ‘ Tos Incoace spre mine cat ti pl a Duminica. Si cum ajunge in arti flsice i ao sarcind mare, mare ,,."%4 er ela salati apameunenee auaecaeli grtiding be odata inceps n : inare. $i cOn sa cin a aise aot ener penn Gavrile! Harap-Alb, daca vede reaua, i-qr,, ursul se trezeste, ina in spate, tot ingj,, 2 de urs, si apoi fuge cat ce poate cu sarcina in spt inaings I pielea cea de urs, ‘at. Sfanta Duminicd, scapand cu obraz curt — Imbraca-te i . i readus la viata de fata imparatutyjp -Alb este ucis de Span sireadus | ie . cae ei spanul este ucis de calul lui Bala ) recastigarea i, sugul pe fata, se repede caun Ching azand ca i s-a dat vicle, : fa, se ref gee e ab si-i zboara capul dintr-o singura lovitura de palos, 2icding — Na! asa trebuie sa pial cite fie juramantul! Dar catul jy i de si el la Span $t- 5 Cae uaara me e hes oe lata mi ti-l insfaca cu dintii de cap, board cu dansul in inaltul cerului, si apoi, dandu-i drumul de-acolo, se face Spénul pang jos praf si pulbere. lara fata imparatului Ros, in valmasagul acesta, repede pune capul lui Harap-Alb la loc, il inconjura de trei ori cu cele trei smicele de mar dulce, toarnd apa moarta, sa stea sangele si sa se prinda pielea, apoi i stropeste cu apa vie, si atunci Harap-Alb indata invie si, stergandu-se cu mana pe la ochi, zice suspinand: — Ei, da’ din greu mai adormisem! — Dormeai tu mult si bine, Harap-Alb, de nu eram eu, zise fata impératului Ros, sdrutandu-l cu drag si dandu-i iar palosul in stapanire. $i apoi, ingenunchind améndoi dinaintea impGratului Verde, isi jura credinta unul altuia, primind binecuvantare de la dansul si imp4ratia totodata Dupa aceasta se incepe nunta, $-apoi, da Doamne bine! Lumea de pe lume s-a strans de privea, Soarele si luna din cer le radea, 91 a finut veselia ani t fae mba = i jee ant intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo bet mae Or pe lanoi, cine are Doni hanwiccsca oe arr:Z es ee CONTEXT LITERAR +a aparut in revista »Convorbiri literare”, la 1 august 1877 TITLUL este alcatuit dintr-un oximoron care se refera la dubla personalitate a eee ea Ee de o parte el este sluga Spanului, statut simbolizat prin cuvantul,,harap”, pe de alta parte el este fiu de crai, statut simbolizat prin adjectivul ,alb”. TEMA -lupta binelui impotriva raului, incheiata cu triumful binelui, dar si formarea personalitatii protagonistului. MOTIVE + desi este un basm cult, ,Povestea lui Harap-Alb" preia din motivele specifice basmului de facturd populara: superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug, muncile, demascarea raufacatorului (Spanului), pedeapsa, casatoria, cifra magica 3. +motivul calatoriei are dubla semnificatie: concreta, reprezentata de drumul parcurs de tanar de la casa parinteasca pana la palatul unchiului sau, si spirituala, reprezentata de formarea personalitatii acestuia pentru a fi capabil sa conduca imparatia. *motivul padurii labirint este motivul cu care debuteaza calatoria initiatica. Tanarul se rataceste initial si este nevoit sa il tocmeasca pe Span drept calauza. Acest personaj este antagonistul si este cel care il formeaza pe erou. El se remarca prin viclenie si perseverenta. FORMULE SPECIFICE + formula initiala se diferentiaza de formula specifica basmului popular prin faptul ca pune pe seama altcuiva povestea, prin adverbul ,cica’: Amu cicd era odaté..."; * formule mediane, care au rolul de a inainta actiunea: ,Si merse el ce merse...” + formula finala marcheaza iesirea din spatiul fabulos, dar se diferentiaza de cea din basmele populare prin faptul ca este formulata o concluzie de ordin social: ,Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo bea si mananca. lar pe la noi, cine are bani bea si mananca, tara cine nu, se uitd si rabda.”.intervine prin comentarii sau Feflectij, yi, rece fiind adres inter! ri ipotetici Ce-mi pasa mie? Eu sunt 4% i cre ate ae terlocutori ipot ti ; G . ‘ ts iva re tafi.”). day sa spun povested $1 va rog sa ascul implica prezenta in existenta e' lementelor supranat, lui pri istenta el ” fabulosulu! P } | ei He i byectulul este stereotipa 9 urmareste drumul er, i ‘ construc’ f , TT maturizarea acestula. ‘al ‘i ee ; : : odelul structura , lee rata are pregatitoare reprezentata de un eveniment c,,, Pee at ot aritia ajutoarelor si a donatorij,, hilibrul initial (intriga), aparit Ss ac Orit, Sed ooahiats trecerea probelor, Sandal echitibrutui care acti , : 4mantul). i 4 lui (dezno cununata de rasplata erou' . : Be: < Pag ascsele actiunii sunt vagi, conventia Beers | aspatialitat fiind elemente specifice basmului: Amu cicd era oda 3 ih 1-0 10rd un craiu, care avea trei feciori. $i craiu acela mai avea un frate mai mare care era imparat intr-o alta tara, mat departata. J Jara in Care imparateq fratele mai mare era tocmai la o margine a pamantului, si craia istuilal {a alta margine.” . (expozitiunea, PERSONAJELE Bee as ARE ee + personajele sunt de tip realist (craiul, cei trei fii ai sai, Spanul, imparatul Verde si fiicele sale) si fabulos (calul, crdiasa albinelor si craiasa furnicilor), in functie de capacitatile lor. La granita dintre real si fabulos sunt personajele inspirate din realitate, cele cu puteri supranaturale (batrana - Sfanta Duminica, fata imparatului Ros). «in functie de valorile pe care le reprezinta, ele se clasifica in pozitive si negative. HARAP-ALB ‘este personajul principal si eponim al basmului (da numele titlului). Protagonistul intruchipeaza binele si este un Personaj atipic acestui tip de scriere, Nu are insusiri supranaturale si este construit intr-un mod realist, Ca o fiinta complexa, care invata din greseli si care evolueaza. . ce construit dupa schema narativa a initierii, care presupune un traseU : aoe ce are ca rezultat modificarea statutului acestuia. a a oximoron, deoarece cuvantul ,harap* denumeste 2 Sere is ao inchisa la culoare, fiind elementul care atrage atentia rena . : anormalitate in care intra personajul. erica Cee bunele Principii morale: harnicie, bunatate, fivtele can tb at dale totodata, solidaritatea fata dé - Lipsit de experienta si naiv, fiul de crai, ajungandsluga Spanului, dovedeste loialitate si credinta fata de acesta, in orice circumstanta. + portretul moral al Personajului reiese treptat din caracterizarea directa, facuta de narator: .Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste”, dar, in special, din cea indirecta, care Se contureaza din fapte, limbaj si actiune. + portretul fizic nu Sear u este prezent, naratorul precizeaza doar statutul de cel mai mic dintre fii Craiului, mezinul, *nuare puteri supranaturale, dar este ajutat de prietenii sai deosebiti fata de care isi dovedeste calitatea de bun prieten (craiasa furnicilor, craiasa albinelor, Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila). +in final, eroul ajunge imparat, Feusind s4 se descopere pe sine, dupa o trecere simbolica in moarte si reinvierea prin iubire; in ultima incercare victorioasa la care este supus de Span, acesta ii taie capul, iar fata impératului Ros ilinvie cu ajutorul licorilor magice: apa vie $i apa moarta (Dormeai tu mult si bine, Harap-Alb de nu eram eu, zise fata tmparatului Ros, sGrut@ndu-l cu drag $i dandu-i iar palosul in stapanire’). *pe drumul Cunoasterii de sine, personajul principal ajunge de la statutul de crai la cel de sluga a Spanului, apoi la cel de imparat. Trecand prin esecuri gi suferinte, Harap-Alb evolueaza prin interventia decisiva a personajului negativ. Acest fapt evidentiaza ideea conform cdreia binele si raul sunt aspecte complementare si necesare perfectionarii personalitatii umane. * pentru erou, aducerea fetei imparatului Ros la Span este cea mai dificila incercare, pentru ca pe drum se indragosteste de ea; dar, find cinstit, isi respecta juramantul si nu isi dezvaluie adevarata identitate PROBELE * protagonistul trece prin numeroase probe Pentru a ajunge la statutul de imparat. *asadar, tema basmului se extinde, nu cuprinde numai confruntarea dintre fortele binelui si cele ale raului, ci si procesul de maturizare a omului in devenire. *printre primele probe la care este supus personajul se numara si discutia din gradina palatului cu Sfanta Duminica, faptul cd da dovada de milostenie, dar si trecea infruntarea craiului deghizat in piele de urs (Harap-Alb este singurul dintre cei trei frati care reuseste sa treacd aceasta proba) *Spanul ii pregateste lui Harap-Alb trei probe initiatice: aducerea »Salatilor“ din gradina ursului, gasirea nestematelor de pe pielea cerbului si petirea fetei imparatului Ros. + primele doua probe sunt trecute cu ajutorul Sfintei Duminici, cea care-i da sfaturi cu privire la modul in care trebuie sé procedeze, oferindu-i si obiectele magice de care are nevoie. din a treia proba, care consta intr-o noua calatorie periculoasa, spre . imparatia imparatului Ros, decurg alte probe initiatice.i, Da, COMawure eT ne ein drumul sae t i se intalneste cy My tasplatit de ae oaripa de la craiasa my carl Lungitd Flame! Sig de albine, P! a aie: Gerild, Setila, Pasari-Lé pila, Fla Nanay je miraculoase: persona) fT Ochila, care Il vo! insoti in cAlatorle, i . pels Ks i Ros care Il va supune la noi probe co ' ajunge la imparatu spajul exagerat, alegerea jy, noaptea petrecutd In casa de arama, ospat mat de nisip, veghe camere! a fur nica cuo arip i fetei, diferentierea de sora sa ide, i ia .stat" gi la »purtat’, Toate scene nine mune trecutg a at iti ersonajelor adjuvante intalnité in drumul tui, aa mite Mane incercari, fata propune © noua proba; calu fe + odata trecul buie sé se ia la intrecere cu turturica il $4 aduca trej Smicol, eee apa 4 moarta, lucru pe care il va reusi ice, apa vie si ap: arta 4 eS ipcreund in imparatia imparatului Verde, unde Harap-aip dupa momentul cand Spanul ti taie capul, Taare sub apa identita, i i i familie si o imparatie. initiatului capabil sa conduca o i sechilibrul ital va fi refacut prin demascarea Spanului, falsul eroy al acestui basm. SPANUL ao . + Spanul este caracterizat direct de catre autor si indirect prin faptele sale Din numele dat de autor reiese ca este un om rau, viclean, care nu se da lao parte de la nicio nedreptate, *pentru ca raul are capacitatea de a se preschimba, eroul basmului lui Creanga este inselat de Span si isi pierde increderea in reusita prin forte proprii, devenind supusul acestuia. *personajul negativ detine si rolul initiatorului, aga cum observa calul nazdravan inainte de a-l ucide: ,unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata, pentru ca fac pe oameni sa prindé la minte...”. *Spanul adopta un comportament aproape normal, el nu se manifesta+ spre deosebire de acesta, Hara Spanului s4 Capete, dar s& sj atributiile unej slugi, + intalnirea cu raul are P-Alb este obligat de juramantul facut accepte, infatisarea, imbracamintea gi 3 lt rolul de a-t individualiza, iar prin confruntarea cu personajul negatiy, Harap-Alb se formeaz’ ca om, + in secventa in care fiy| de crai coboara in fantana si primeste numele de Harap-Alb, el isi demonstreaz4 naivitatea si credinta oarba, iar Spanul isi dovedeste rautatea $i prefacatoria, * secventa in Care Spanul it trimite pe Harap-Alb dupa fiica imparatului Ros arata demnitatea, Onoarea eroului, dar si grosolania Spanului. PERSONAJELE AUXILIARE * sunt umanizate in basmul cult. Ele sunt caracterizate prin raportare la fiinta umana: »POcitanie de om", ,namilg de om", ,ardtare de om’, nzila si Setila sunt ridiculi + in toate probele la care este supus, Harap-Alb Primeste neconditionat ajutorul prietenilor Sai. ELEMENTE FOLCLORICE * tema basmului: triumful * motivele specifice: sup demascarea Spanului; * personajele: Craiul, Verde-imparat, imparatul Ros, Sfanta Duminica, calul, Crdiasa furnicilor, craiasa albinelor, turturica etc; *elementele Magice: apa vie, apa moarta, smicelele; + imbinarea elementelor reale cu cele fabuloase: * limbajut: simplitatea apareni de prezenta interjectiilor, Onomatopeelor, de repetitia 4 monologului. binelui asupra raului; erioritatea mezinului, incercarea puterii, calatoria, ta, vorbirea autentica, oralitatea determinata a exclamatiilor, a verbelor imitative, a formulelor tipice, de frecventa dialogului si ELEMENTE DE ORIGINALITATE Originalitatea operelor lui lon Cre 2lemente: ee aS) anga se reliefeaza prin urmatoarele~ oralitatea stitului; : - voeabular specific cu aspect fonetic moldovenesc; - dramatizarea actiunii prin dialog. b) Particularizarea fantasticulul: ; -umanizarea fantasticulul prin atribuirea unui Comportament, a i gesturi, a une psihologii, a unei mentalitati si aunui limbaj care minted cititorutui de eroii din Amintiri din copilarie’. ¢) Nota comica: Veselia este provocata prin diferite mijloace: ~ exprimare copilareasca, ironie; 3 Hetil - fraze care contrariaza pentru ca incep tntr-un fel si termina intrun Mod cu totul surprinzator (,sd traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri’); - porectele si apelativele caricaturale (tapul cel ros, Buzild); - diminutive augmentative (buzisoare, bduturicd); ~caracterizari comice (infatisarea lui Pasari-Lati-Lungila sau cea a |y Ochila); - expresii si vorbe de duh (,La placinte inainte/ $i la razboi, inapoi’), d) Eruditia paremiologica presupune exprimarea prin citate car, condenseaza o experienta anterioara si se potrivesc perfect ¢ intamplarea povestita. (proverbe, zicatori, vorbe de duh preluate di intelepciunea populara). e) Limbajul este specific operelor lui Creanga, prezentand o Originalitat verbala, evidentiata prin: - vocabularul specific; - exprimarea locutionala; - limbajul afectiv; - economia de mijloace expresive; - oralitatea stilului. CONSIDERENTE CRITICE Dumnezeu, sfintii, zmeii, imparatii si imparatesele vorbesc ca niste fiin ce $i-au uitat cuviinta si rangul, dandu-si pe fata ingenuitatea sufleteasc Graiul lor este humulestean, dar nu pentru aceasta sunt valoroase povesti (..), cl fiindcd oricand contrastul dintre starea sociala si vorbire este frumos sensul bufon al cumediei (...)Nuvela NUVELA esto o SPECIO a Fenulul © 0 actiune mai ampta decat a schi mein PrO74, Cu Un singur fir narativ, cu completa gi personaje maj nulnerbace Pevesttll eu. 6 structs mai TRASATURI «prin dimensiune, la fel ca Povestire: + conflictul este puternic, intrig, c a, $@ situeaza intre schita gi roman; *se acorda importany a fiind construité dupa t it rabia jupa tiparele clasice; desfasurarii evenimentelor; FE EE) Rea att + faptele sunt verosimile (pot {i : Penis Tosimile (pot fi adevarate), cu exceptia celor din nuvelele *actiunea este savarsita de personaj isi , f ? je care isi dezvolta caracterele prin intermediul conflictutui puternic; : 7 + naratorul relateaza, in general, obiectiv; + dupa curentul literar poate fi: romantica, realista, naturalist etc,, iar dupa tema poate fi: istorica, psihologica, fantastica, filosofica, sociala etc. NUVELA ISTORICA se deosebeste de celelalte tipologii prin inspiratia din trecutul national, prin tema, subiect, personaje si culoarea epocii. TRASATURI + personajele sunt istorice si participa la evenimente istorice; + intamplarile au ca sursa de inspiratie lucrari istorice, letopisete sau cronici; ; en + nuvela istorica apartine perioadei romantice (in literatura romana apare in perioada pasoptista, perioada de afirmare a romantismului nesc); i : : a si eo actiunii sunt precizate, personajele preluand din i itati istorice; ey trasaturile unor personalitati istorice, fia haeaieie «se recompune culoarea epocil prin surp obiceiurilor, limbajului, vestimentatiei etc. eee eeImpotr pompa di catifea rc junghi cu a) Dupa if a icoane $ ont i pact De Pa ean aperen Ee jacov tara, : any) ee j cum carmuia L ge ta fata s Tomsa, care Roi randuri, de ostile Despotului, fugind la Constantin, ® Dupi anfrangeret ne ti turcesti si se Inturna acum sa izgoneasca pre raping’ Boi izbutise @ ae se coal pre care nu l-ar fiperdut, de n-ar fi fost ving am ari Tomsa $t ae in Moldavia, intovardsit de septe mu spahii side Vre0 tre, multor boieri. dad insa pe langa aceste, avea porunct imparatesti catrg hep. abit ok i deie oricat ajutor de oaste va cere % cont ilor Nogai, ca sa- : ce ie yeeml mergea aldturea cu vornicul Bogdan, amandoi cata; ,, att armasari turcesti si inarmati din cap pandinpicioare. use — Ce socoti, Bogdane, zise dupa putina tacere, izbandi-vom oare? casu — Sa nu te indoiesti, maria-ta, raspunse curtezanul, fara geme sp —sat asuprirea Tomsei. Oastea toata se va supune cum | se va fagéidui mai max sf simbrie. Boierii, cati i-au mai lasat vii, numai frica mortii tt mai fine, darcy, se in vor vedea ca maria-ta vii cu putere, indata vor alerga si-l vor lasa. = « intlnirea lui Lapusneanul cu boierii (Motoc, Spancioc, Stroici, Veverita) + See Curand intrara sub cortul unde el sedea incungiurat de boierii si capitan: nt sai, patru boieri, din care doi mai batrani, iar doi juni. Acestii erau vomial pe Mojoc, postelnicul Veverita, spatarul Spancioc si Stroici. vin Apropiindu-se de Alexandru-vod4, se inchinara pana la pamaint, fardct stu saruta poala dupa obicei. be —Bine-ati venit, boieri! zise acesta silindu-se a zambi. igi — SG fii m.ta s@n@tos, raspunsera boierii. —Am auzit, urmd Alexandru, de bantuirile tarii si am venit s-o mantui st! ™ ca tara m-asteapta cu bucurie. PS — SG nu bGnuiesti, maria-ta, zise Motoc, tara este linistita si poate a méria-ta ai auzit lucrurile precum nu sunt; caci asa este obiceiul norodului nostru, sd faca din {antar armasar. Pentru aceea obstia ne-au trimis pre nol si! spunem ca norodul nu te vrea, nici te iubeste si m.ta sa te intorci inapoi Ca l — Daca voi nu ma vreti, eu va vreau, rdéspunse Lapusneanul, a caruia 0¢ ee scantierd ca un fulger, si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voisivoime® ort cu voia, ori fara voia voastra. Sa ma-ntorc? Mai degraba-si va intoaree Dundrea cursul indarapt. A! Numa ? i voi. injale? md vrea fara? Nu md vreti voi, cum in{aleg | * Discursul de la Mitropolie Cand sosi : ‘ : oe sosi Alexandru-voda, sfanta slujb@ incepuse si boierii era ttl. este dulama polonezd de prohicuplaselete de aun eensct. Nicio arma nu a fi Dupa ce a ascuttar ey” z0red 0 zea de sdirmi Wba, sac i s i teoane si apropiindu-se de retest Moree din strana, s-a inchinat pe la 2. ' nou, s-a plecat cu mare sme ga srutat moastele sfdntutui, Spun ¢ ‘ ‘are smerenie of cal 2 7 ; Tn fat si ca racta sfantutata oy In minutul acela el era foarte galben Bae” Nendu-se iardisi in strand, se inturna catre lien ordtat Bulnertn De lavenireamea cua doua domn re multi; m-am ard muttora. Unul Dumnezeu re tat curnpilt, ra boieri si zise nie si pana astazi, , varsand sangele nu ma caiesc de » Scena uciderii celor 47 de boieri Adun@ndu-se, boierii, 47 la numar, Lapusneanul se puse in capul mesii, avand in dreapta pre logofatul Trotusan si in stanga pre vornicul Motoc. (...) Pe langa parete sta asezate in rand mai multe ulcioare pintecoase, pline de vin de Odobesti si de Cotnar si la spatele fiestecaruia boier dvorea cate o slug@, care dregea. Toate aceste slugi erau inarmate. (..) slujitorii mancau si beau; boierii mancau si beau. Acum capetele incepusera ase infierbinta; vinul isi f@cea lucrare. (. . ; — S@ traiesti intru multi ani, maria-ta! sa stapanesti tara in pace si milostivul Dumnezeu sé te intareasca in gandul ce ai pus de a nu mai strica pre boieri si a bantui norodul... ee N-apuca sa sfarseasca, caci buzduganul armasului, lovind- drept in frunte, it t. < et re domnul vostru! striga acesta; la ei, flac r nai In minut, toti slujitorii de pe la spatele boierilor, scotand junghiurile, lovira; si alti ostasi, adusi de capitanul de lefecii, intrara si napustira cu sabiile _inei.(..) in vreme ce nenorocitul Motoc perea acest fel, Lapusneanul pore SG radice masa si sa stranga tacamurile; apoi pusd sa rateze capetele ucisilor ‘ ile le arunca pe fereastra. Dupa aceea, luand capetele, le asaiza in oes si incet si cu randuiala, puind pe ale celor mai mici boieri ee Becton mai mari deasupra, dupa neam si dupa ranguri, pana is sppe i de patruzeci si septe capatane, varful caria se inchia prin inui logofat mare.ae ierilor de a-totravi He + Scena boli si hotararea eae ca vede eee ein: Foro, Indetira figurilor, "st Fr cheméndul nay Mey AN d . re a ; AN amenintatoare, ingro: tul durerii, caci nu putea al me In desert se nvartcet Mr Pritul Teofan, pre episcopi si pre boier si sp Chemand pe *.Plling €O st le la toti, umi te, te sosit la sfarsitul viefii, isi ceru iertare d 2 tee cd se sim! t : Bogdan, pre care il lasq urma fi ruga sa le fie an Be peat uarsate incungiurat de ue scaunului si sa-l ajute caci, oy re sine, nici pre tard, de nu va fi nine int TE vrajmasi, nu se va pute apara ni ere catra domn. boieri si de nu vor ave dragoste $\ de ma voi si ridica din boala aceasta — Cat pentru Pte aces nance Slatina, unde sa mas 4 Suny py a Drea iasa Bunnereid Deci, a ne ponniarhierel dg MA ve, vedea aproape de moarte, sa ma tundeti calugé in fo gio Nu putu vorbi mai mult. Convulsiile tl apucara 5 zand ca se ee ti ingheta trupul, incat mitropolitul si episcopii, cre: SlOrseste calugarira, puindu-i nume Paisie, dupre numele Petru, ce avea pin-g Ts face domn. (...) intru auzul strigarilor lui, doamna cu fiul ei, mitropolitul, boier, slugile intrara toti in odaie. f, 7 Chiar atunci cei doi boieri venisera sista ascultand la usa. — Al! voi m-ati calugarit, striga Lapusneanul cu glas ragusat si SPattios gAnditi ca veti scapa de mine? Dar s@ va ias& din minte! Dumnezeu sau racy m4 va insanatosa, si. — Nenorocite, nu huli! il curma mitropolitul; uiti ca esti in ceasul mortill Gandeste, pacatosule, ca esti monah; nu mai esti domn! Gandeste ca prin hulele si strigarile tale sparii pre asta femeie nevinovata si pre acest Copil in Care razemé nadejdea Moldaviei... — Boaita fatarnica! adaoga bolnavul, zbuci taca-ti gura; ca eu, care te-am facut mitropolit, eu te dezmitropolesc, M-ai Ppopit voi, dar de m4 voi scula, pre multiam sq@ Popesc si eu! lar pre cateaua seule boateer a eu impreuna cu tancul ei, Ca s@ nu mai asculte bine Pillans Ba ie of La Minte acela ce zice ca sunt calugar! sainiciimei2.. Dati dati de tot Eu va nen OMe. Sarit, lac! Undes sect dati c. Ucideti-i pre toti... Nici unul ! — si cazu rasturnat pe spate, lumindu-se a se scula din pat, & urma Spancioc. 5 ia i matiei-tale sia copilului anos; O° MU nurt indata omul acesta, vial facut. Moarg tatal ca sq a aa vr in primejdie. Destul a trait tatal sidestul