8. cuitie fricd de alimentele procesate? Mit: Toate alimentele procesate sunt daund- toare sdndtatii Industria fast-food a generat in, 2019, la nivel mon- dial, peste 570 de miliarde de dolari, adic mai mult decat productia economica a maj oritatii tarilor. Alimentele proce- sate au o reputatie proasta, si, in general, pe buna dreptate. Conform recomandarilor pe ntru o alimentatie sanatoasa, trebuie sa limitam consumul : de alimente procesate, fiindcd de obicei sunt bogate in calorii, grasime sau zahar, dar Sarac ¢ in nutrimente, Suntem avertizati ci foarte multe din- “» desi e posibj Tiginare tinut alimentul sau s anii alimentare isi refo 8a lista de ingrediente €2i c4 sunt sanatosi, » ome naty i ca Produsele ] iste Produse Sare, Precum $ Se afla pe pri Privinta con vedere caj rmuleaza Tetetele, adau- tot felul de compusi care Precum ulei vegetal natu- i i 1a €reale integrale, ca si dea mpresia | a °F sunt mai hranitoare. fn Sara i i ar. ultraprocesate si bogate in z: Te ee iin diverse chimicale ee apa seth aes ¢ dintr-o lista cu e, avand om i i de alimente hairnannanne fac parte sumului sele achizition aie umatate dintre produs in Portugalia, i . imb, . j saraca. RD aceasta categorie.? In Sie eo fara ean America. in alimente sunt eee ajuns inca oan acolo sunt : jtanie n- ele con: Totusi Marea Britain alimentele Aproape doua treim! 105ate, iar suma totala cheltuita anual © alimen eee Ia 250 de miliarde de dolari, Malte pg, fast-food se ridica exclusiv cu asemenea Produse, care de soane se hranesc lorii goale’ $i sunt sirace in Dutrimente obicei abunda a ste asociat cu nivelul ridicat de ober. Consumul excesiv socioeconomic Seazut.* Aceste alimene tate gi cu un ee tot mai frecvent intre Mese, ultraprocesate ae : e actualmente reprezinti intre 29 ib forma de gustari, care 1. Obiceiul de a lua Bustari sul . ortul caloric total. d alimentatie. fh $i 30% din ap asi si tiparele regulate 4 se perturba orele de masa $i se extind in lumea intreaga, a nt, aceste schimbari ae cincisprezece ani nici tani preeum China (unde pnd vat avestor Produse ieftine lai auzise de snackuri) ye care celui din SUA. Esteo sl intens promovate a ajuns ani a depasit deja 8 miliare Piafa in plin avant, care in . a ca in farile cele mai mari de dolari. Nu e 0 coincident fap sate, 75% din rezerva consumatoare de produse ultrap: ae aa sau cinci mari de alimente este controlati de numai pat companii producatoare $i supermarketuri. taliei noastre, Pe langa efectele lor negative asupra esate afec- “xista numeroase dovezi c4 alimentele ultrap: ge i i meta- teaza atat flora intestinala, cat si inima, creierul ¢ le par bolismul,s Chiar dacg fulgii sau batoanele de cerea! har Sf aiba un nivel »Sanatos“ de macronutrimente sau Z de “si enzimele adaugate pot cauza probleme“ Sificator;, . i am cantitagi mari de ee vem SUficiente ft i Ttificiali, desi nu - a oT Pe termen lung, mai ales aie “Blementarile Privind o Sunt rimate Si se bazeaza in ” Punct de *edere nutritional gielor la acestia, ozatoar os ee asupra micro fectele er, insa efec a fe, a precedenta mea cart i de , era student siavea 22 e timp de zece zile doar ‘ nt asemana- nismului si const : le Pub Sat SPS ee neato * Gocumentar ,Super size me“. In - Sa le s-a diminuat, za florei sale intestinale s-a a diversi speciile de bacterii detectabile. Pre iis! 100 din cu venit redus care se hranesc cu SE ee eet diversitagitingredientelor este evi- geenenesPTnure alimentele ultraprocesate sunt aledtuite roc ingrediente: porumb, grau, soia si carne, plus Bee rine de aditivi, iar flbre, aproape delocs Numérul si dyersttea bacterilorintestinale au ramas la niveluri scd- zute timp de cativa ani, O explicatie ar fi aceea ca bacteriile care se hrineau cu fibre fusesera distruse si erau greu de renviatcufructe silegume, dupa cum ti place lui Tom si-mi ghintssci. Un studiu din 2014 asupra a 45 de francezi si esate si siracd in legume ave diversitapii bacteriene si un inflamatoriin sange, cee bleme de sanatate,* numar mai mare de markeri ” Seca ce predispune la numeroase pro- Industria alimentara obtine tele ultraprocesa 4 faloritatea Produ: © taxe. Costul al Ras adgeatia €sate a scazut con- a Profituri uriase din alimen- te, intrucat foloseste ingrediente ieftine se in masa si subventionate de plan nt s le plat imentelor 1] saeeee MParativ cy costul fr Tuc- T, care a crescut, Majoritatea suvernelor ‘elor si legumelose grabesc sa multumeasca Populatia, incurajang os de alimente procesate tot mai ieftine si de calitate ta in ce mai proasta. Dau impresia ca le pasa de singe Ce noastra, convingand industria alimentara s§ redues tatey continutul de zabar, sare si grasime. Industria aliment adora aceasta abordare, fiindca ii da ocazia s4 reformule "i produsele i sa le promoveze drept »cu continut redys in sare/grasime/zahar“. Convingerea ca un aliment Teprezints doar suma dintre continutul sau de zahar, cel de 8rasime si cel de sare e total absurda. Toate datele arata c& un con, sum regulat de alimente ultraprocesate prezinta cele mai mari riscuri de ingrasare si imbolnavire comparativ cu alte alimente.’ C4nd au inceput sa fabrice alimente procesate, compa- niile erau preocupate sa ucida microbii $i s4 mareascé peri- oada de valabilitate a produselor, avand in vedere proble- mele de distributie intr-o tara de dimensiunea SUA. $tian ca produsele fermentate precum iaurtul sau muraturile (care contin bacterii) se pastreaza bine, dar prdjiturile, biscuifii si snackurile erau o problema. Si-au dat seama ca daca ada- ugau suficient zahar, acesta avea sa stopeze dezvoltarea bacteriana. Iar marind continutul de grasime, reduceau continutul de apa, ceea ce stopa si dezvoltarea bacteriilor, dar sia fungilor. In cele din urma, dupa grasime gi zahar, anaes si ultima parte a sfintei treimi, adicd sarea. tele sile prelunges es See — alt reele trei ingrediente cree; - 3 ee valabilitate. Impreuni, qe obezititi. “e278 conditiile ideale pentru aparitia in prezent : Promovate in Un foarte bun e: » multe produ, se . tot mai mare Procesate sub acoperire sunt xemplu i] a "a ca alimente sanatoase. constituie iaurturile cu fructe, a , 7 ~~ 108 TACI $1INGHITE,acrescut masiv in ultimii treizeci de ani, dar qaror ae de zahar, indulcitori artificial si aga-zise care sunt Pl fructe. Pentru a obtine iaurturi ,sinatoase“, substante ae grasimea si 0 inlocuiese cu zahar sau roducat or een ce le permite sa-si promoveze produsele inguleitor» * in grasimi“, desi sunt daunatoare sanatatii. drept — pr ezente pe piata de peste un secol, multe cu oar ulare de biscuiti, precum Oreo Si biscuitii diges- a icate in prezent prin metode de ul ae contin peste 10 ingrediente, inclusiv sare. zahar invertit si ulei de palmier. Eu mai ron in cand un asemenea biscuit ciudat, dar mu nu se pot lipsi de ei la ceai sau cafea, Alte a supuse procesarii masive pentru a fi cla gluten sau fara lactoza, deseori cu inselatoare. Majoritatea sucurilor zentate drept produse sanatoase, d; deseori contin mai mult zahar de exemplu, Ribena, despre care pr drie ca ar contine ,suc de fructe zahar, adica de Peste doua ori ma nicé recomandata copiilor, echivalentul a 11 biscuiti Oreo. inainte dea arunca toate alimentele procesate pe care le aveti in casa, ganditi-va c4 nu toate sunt daunatoare. Cateva exemple in acest sens ar fi conservele de fructe si legume, Conservele de fasole boabe, branzeturile si laptele. Din moment ce ni se spune tot timpul ca ideal ar fi sa aan Produse Proaspete, poate ca nu considerati ,sanatoase fructele din conserva. Majoritatea oamenilor consuma com- Pot de mere sau mandarine doar in ultima instanfa, cand nu au la indemAna fructe proaspete. Ins& majoritatea frvetelor si legumelor sunt conservate la scurt timp dupa culegere, 'traproce- » Sirop de tai din cand Ite persoane limente sunt sificate drept farg ajutorul unor etichete Pentru copii sunt pre- ‘ar sunt ultraprocesate si cat bauturile tip cola. De oducatorii sustin cu man- autentic“, are peste 10% i mult decat cantitatea zil- 109pastrandu-si in mare mdsur§ Valoarea uti aburi sau sunt supuse Procesului de CUritare Se bh faciliteaza indepartarea Cojii, sunt des cojite a can si puse in Tecipiente, inainte de Sigilarea recipi buy adauga sirop de zahar, suc Natural de fructe i met i: (care pot fi Scurse inainte de Consum), apoj Fee ‘Satay sunt fierte in aburi sila 4 le » Pentru ag. liza continutul. tery. legume vine, in mare masura, dj cilein se pierde vitamina C. De Obicei, Continutul de Vitaming C se reduce cam cu 0 treime, dar pe de altg Ha alimentelor Procesate, majo- °F congelate say in conserva : De exemplu, Pretul fructelor de padure congelate Teprezintg doar 9 treime din Pretul celor Proaspete. ingx i a cea maj bung Metoda de a pastra a Ny 6 So mn TACI $1INGHITEele din fructe si legume este congelarea. jmentele gnjcronutrin' sumelor si unele fructe sunt cufundate in apa Majoritatea /6 cateva minute inainte de a le congela, pen- fierbinte Pees enzimele ce pot produce schimbari nefavo- tua os mirosului, gustului si valorii nutritionale. rabile ae de micronutrimente al legumelor si fructelor nt ate este comparabil cu al celor Proaspete, iar maza- oad este congelata rapid, isi Pastreaza chiar 0 cantitate mai mare de vitamina C.* Majoritatea leguminoaselor fierte siconservate sunt ieftine gi, de obicei, mai hranitoare decat varietatile uscate, care e posibil si stea prea mult in depo- ite. Pe de alta parte, unii considera c§ rosiile din consery3 nu sunt la fel de bune precum cele Proaspete, dar diferentele nutritionale dintre ele sunt mici. De asemenea, in multe cazuri, pestele gras din conservA este la fel de nutritiv side sanatos ca pestele proaspat. Somonul din conserv4 contine chiar mai mult calciu decat cel Proaspat, intrucat oasele mici, care sunt o sursi bogata din acest mi in cursul procesului de conservare, devenind comestibile. Chiar sinucile, considerate de multi un »Superaliment“ grozav, trec prin mai multe etape de procesare inainte de a ajunge pe rafturile supermarketurilor. De exemplu, nucile Caju sunt Prdjite pentru a facilita indepartarea invelisului exterior dur (care contine un ulei coroziv toxic pentru Oameni). Odata invelisul indepartat, nucile sunt descojite Pentru a separa miezul alb de sambure. Apoi nucile curatate Sunt introduse din nou in cupto: T Ca sa devina mai crocante, dupa care sunt ambalate. Printre alte alimente sandtoase si Superprocesate se numara fructele si legumele liofili- zate. Spre deosebire de alte metode, liofilizarea’ permite Procedeu de conservare giuscare prin inghetare. (N.r)alimentelor sa-si pastreze forma si culoarea, obfing astfel produse de inalta calitate. Aceast, Metods se ¢ Adu.se in general pentru conservarea ciupercilor Shiitake : telor goji. Ea presupune congelarea produsuly, : reducerea presiunii i indepartarea ghetii, Atun, icing td de si le folosim, produsele astfel prelucrate pot fj oteaduse viata“ tinandu-le la inmuiat douazeci de minute sau ie fierbere. Practic toate tipurile de lapte si produse lactate pe care le consumam sunt ,procesate“ intr-un fel say altul, Pasteurizarea este un proces esenfial in obtinerea laptelui, intrucat elimina patogenii si extinde perioada de valabili.- tate, prin incdlzirea laptelui urmatd de racirea lui brusci, Exista si tipuri de lapte supuse unor procedee maj Sofis- ticate, precum laptele UHT’ ambalat in cutii de carton, care poate fi pastrat chiar $i un an la temperatura camerei, Diversele tipuri de lapte vegetal, precum cel de soia sau de migdale, sunt promovate drept produse sanatoase, dar de obicei sunt ultraprocesate $i contin mai multe ingrediente, Toate produsele traditionale derivate din lJapte, precum iaurtul si branzeturile, sunt Procesate intr-o masura mai mica sau mai mare. Chiar si branza artizanala de cea mai bund calitate este agitata, incalzita, presata $i amestecata cu alte ingrediente, precum cheag, sare si diverse arome. Dar 7 he mai buna decat branzeturile ultraprocesate. Pe de alta parte, nu trebuie si devenim niste snobi in 112 un 4, TACI SUINGHITE \ eaepestele si carnea este extrem de benefica Pentru orga- nism. Dar e bine sa fim deschigi la minte si sa retinem cA 0 alimentafie sAnatoasa si echilibrata nu exclude 0 conserva de iahnie de fasole sau o portie de mazare congelata. intre alimentele procesate si cele ultraprocesate exista o diferenta dara, iar pentru a rezista avalansei de mancaruri ultrapro- cesate, e necesar sd regandim categoriile si sa cunoastem mai bine produsele alimentare. Daca fiecare nou produs ultraprocesat ar fi un medica- mental unei companii farmaceutice, iar obezitatea ar fi con- siderata o boala, am avea 0 sumedenie de informatii despre beneficiile si riscurile sale. Din pacate, nu dispunem de asemenea masuri de protectie. Cand cumparati alimente, studiati cu atentie sursa si ingredientele acestora. Un mar din pom difera enorm de o sticla cu suc de mere ultraproce- sat in ceea ce priveste profilul nutritional si efectele asupra sanatatii. La fel si o friptura din carne de vita hranita cu iarba comparativ cu un hamburger congelat. Daca nu puteti identifica originea unui aliment din cauza prelucrarilor la : care a fost supus sau nu recunoasteti majoritatea ingredien- telor sale, probabil ca n-ar trebui sa-l consumati. Devenim tot mai dependenti de alimentele ultraproce- sate cumparate din magazine sau comandate. De obicei, acestea sunt bogate in calorii goale, grasime, sare si zahar, iar numarul nutrimentelor si al beneficiilor pentru sana- tate este extrem de redus. E mai bine sa va preparafi Cadet propriile variante ale alimentelor procesate evel haere cum nuggets de pui, pizza sau ingheja ote «i planurile care sunt de acord tofi expert! #7 eas rocesate si de tip de alimentatie este c4 alimentele tod regulat. Desi suntem fast-food nu trebuie consumate in m roduse sa fie oti e constienfi de acest lucru, P' mitem ca aceste Pp) 3 at