Pr. 3.

DETERMINAREA UMIDITATII SOLULUI PRIN METODA TABELARĂ

Da = 1.46 29.20 43.80 36.50

Pmin = 1/2; 2/3
Pmin cal 2
3 4 5 6 7 8 9 10
straturile solului (cm) 0-20 20-50 Total 50-75 Total
Da (n) 1.46 1.46 1.46
grosimea stratului h(cm) 20.00 30.00 50.00 25.00 75.00

Indicii hidrici % m3/ha % m3/ha m3/ha % m3/ha m3/ha

OP 11.80 344.56 12.70 556.26 900.82 15.00 547.50 1448.32
C 28.20 823.44 24.30 1064.34 1887.78 22.60 824.90 2712.68
Pmin 20.00 584.00 18.50 810.30 1394.30 18.80 686.20 2080.50
Data Mom. determinării
8.04 la însămânţare 19.10 557.72 23.30 1020.54 1578.26 22.20 810.30 2388.56
19.04 după ploi: 29,0 mm 21.20 619.04 25.00 1095.00 1714.04 22.40 817.60 2531.64
11.05 după ploi: 60,1 mm 24.30 709.56 27.70 1213.26 1922.82 22.00 803.00 2725.82
15.05 la răsărit 24.20 706.64 27.70 1213.26 1919.90 22.70 828.55 2748.45
22.05 după ploi: 32,1 mm 24.40 712.48 23.00 1007.40 1719.88 21.80 795.70 2515.58
5.06 după ploi: 21,1 mm 27.50 803.00 25.30 1108.14 1911.14 24.10 879.65 2790.79
19.06 după 13 zile secetă 23.00 671.60 22.50 985.50 1657.10 21.70 792.05 2449.15
26.06 înainte de udare 17.30 505.16 20.60 902.28 1407.44 21.70 792.05 2199.49
30.06 10,2 mm şi 700 m3 28.40 829.28 26.10 1143.18 1972.46 24.60 897.90 2870.36
5.07 după ploi : 7,3 mm 23.30 680.36 23.80 1042.44 1722.80 22.30 813.95 2536.75
23.07 înainte de udare 16.10 470.12 17.40 762.12 1232.24 20.70 755.55 1987.79
25.07 după udare: 500 m3 23.30 680.36 23.20 1016.16 1696.52 21.70 792.05 2488.57
12.08 după 18 zile secetă 18.30 534.36 21.90 959.22 1493.58 19.80 722.70 2216.28
17.08 înainte de udare 14.40 420.48 17.90 784.02 1204.50 19.00 693.50 1898.00
20.08 după ud. 700 m3 28.00 817.60 23.80 1042.44 1860.04 21.80 795.70 2655.74
13.09 după ploaie 16,1 mm 23.70 692.04 21.30 932.94 1624.98 22.20 810.30 2435.28
16.1 după ud. 350 m 3
27.10 791.32 23.30 1020.54 1811.86 22.30 813.95 2625.81
13.1 după ploi: 32,0 mm 27.80 811.76 23.50 1029.30 1841.06 22.00 803.00 2644.06
28.1 la recoltare 26.20 765.04 23.00 1007.40 1772.44 20.00 730.00 2502.44

m3/ha = Da x h x % (C, OP, W, Pmin)

Pmin = OP + 1/2(C - OP)

Da (densitatea aparenta) – nr. de la catalog:- pt prima grupa de forma 1,05 (ex pt studentul cu nr. 5 de
la prima grupa);
- pt a doaua grupa de forma 2,11 (exemplu pt studentul cu nr. 11 de la a doua grupa)
Pmin: -1/2 IWA, pt prima grupa
- 1/3 IUA, pt a doaua grupa

Se vor analiza următoarele:

- dacă s-a menţinut W la nivelul Pmin stabilit
- cum este W actuală faţă de Pmin
 - cum este W actuală faţă de OP
- la ce intervale de timp s-a determinat umiditatea
- de ce s-a determinat W înainte de udare
- de ce s-a determinat W după fiecare ploaie utilă şi fiecare udare
- de ce creşte brusc provizia momentană de apă
- au fost suficiente normele de udare aplicate
- excedentul sau deficitul de apă au avut influenţă asupra evoluţiei culturii

Temă:
Să se verifice dacă s-au aplicat în totalitate normele de udare pentru datele de 25.07 şi 20.08.
Să se compare valorile OP şi Pmin pentru datele 08.04 şi 19.04.
Să se determine umiditatea soluluil in m3/ha corespunzătoare n –ului pt întreaga perioadă analizată
 Pr.4. CRONOIZOPLETA / MONITORIZAREA UMIDITĂȚII SOLULUI

Pentru un studiu complet al regimului de apă al unui sol, umiditatea trebuie determinată pe toată
grosimea profilului, pe orizonturi genetice, decadal, tot timpul anului.
Principiul acestei metode are la bază interpolarea datelor de umiditate în % pe adâncimea profilului
de sol cercetat în timp.

Metoda cronoizopletei (crono=timp; izo=acelaşi; pletă=valoare a umidit. solului), constă în

reprezentarea simultană, pe acelaşi grafic şi la aceeaşi dată a valorilor temperaturii, precipitaţiilor şi
W% din sol pe adâncimi diferite precum şi trasarea curbelor de umiditate.

Acestă metodă poate fi utilizată în practică astfel:

- Reprezentarea grafică a datelor pe hârtie milimetrică;
- Introducerea datelor în Excel (Microsoft) și generarea grafică corespunzătoare a acestora;
- Utilizarea de softuri specifice, mai ales atunci când se deține o stație meteo.

TEMĂ
Realizarea grafică a cronoizopletei cu datele de mai jos, înmulțite cu NUMĂRUL DE LA CATALOG
(Da -densitatea aparentă, nr utilizat la prima lucrare)

Se vor menţiona:
- perioadele cu umiditate mare şi mică, durata şi adâncimea manifestării lor
- corelaţia dintre valorile umidităţii, ploilor şi temperaturii
- variabilitatea umidităţii solului în funcţie de datele înregistrate

Valorile climatice (temperatură și precipitații) pe decade

Aprilie Mai II Iunie Iulie August II
Decada I II III I III I II III I II III I
pp (mm) 58.4 19.71 0 65.4 44.822 19.7 17.2 105.7 0 79.1 30.22 0 0 36.5
t 0C 17.5 11.68 22 20.4 26.28 26.3 26.3 36.5 32 30.7 36.5 32 34 33.58
85.26 28.7766 0 95.48 65.44012 28.76 25.11 154.322 0 115.5 44.1212 0 0 53.29
25.55 17.0528 32.1 29.78 38.3688 38.4 38.4 53.29 46.7 44.82 53.29 46.7 49.6 49.0268
Umiditatea solului (%) pe decade și pe adâncime
Adancimea Aprilie Mai II Iunie Iulie August II
H (cm) I II III I III I II III I II III I
0-10 6.72 11.972 5.7 8.91 9.928 9.2 7.3 4.38 7.7 5.99 6.132 4.1 4.1 5.256
10-20 8.47 12.556 9.1 11.8 12.556 11.8 9.34 5.402 10 8.32 8.176 6.7 6.7 3.942
20-30 9.49 13.14 11 12.4 13.432 12.7 11 8.322 11 8.91 10.22 9.5 9.5 2.774
30-40 9.78 13.57 11 12.7 13.432 12.4 11.1 11.096 11 9.2 10.22 11 11 5.548
40-50 10.1 13.724 11 13.3 13.724 12.7 12.6 12.556 12 9.2 10.658 11 11 6.278
Decada I II III I II III I II III I II III I II
9.811 17.47912 8.32 13.01 14.49488 13.43 10.66 6.3948 11.2 8.745 8.95272 5.99 5.99 7.67376
12.37 18.33176 13.3 17.23 18.33176 17.23 13.64 7.88692 14.6 12.15 11.93696 9.78 9.78 5.75532
13.86 19.1844 16.1 18.1 19.61072 18.54 16.06 12.15012 16.1 13.01 14.9212 13.9 13.9 4.05004
14.28 19.8122 16.1 18.54 19.61072 18.1 16.21 16.20016 16.1 13.43 14.9212 16.1 16.1 8.10008
14.75 20.03704 16.1 19.42 20.03704 18.54 18.4 18.33176 17.5 13.43 15.56068 16.1 16.1 9.16588
 t 0C pp (mm)
Aprilie Mai Iunie Iulie August
I II III I II III I II III I II III I II III
70 120
Temperatură (0C)

Precipitații (mm)
60
100

50
80

40

60

30

40
20

20
10

Monitorizarea umidității solului / Cronoizopleta

0 0

15

14
Umiditate (%)

13

12

11

10
III
110 9
27.7
8
160.6
40.44 7

III 5
7.3
4
9.78 H (cm)
11.1 3
11.5
2
11.8
III 1
10.66
0
14.28 I Aprilie IIIII I Mai IIIII I Iunie III
II I Iulie IIIII I August IIIII
16.21
16.79
17.23
 III
120
Precipitații (mm)

100

80

60

40

20

II
 Pr. 8. CLIMOGRAMA

Pentru aprecierea caracterului unei zone studiate în ceea ce priveşte necesitate irigaţiei este
necesară întocmire unei diagrame a variaţiei anuale sau lunare a elementelor climatice în
interdependenţă, precum temperatura şi precipitaţiile .
Reprezentarea grafică a două sau mai multe elemente climatice pe acelaş sistem de coordonate se
numeşte climogramă ( climatogramă sau climagramă ). Acestea se pot prezenta sub diferite forme .

Un sistem de construire a climogramelor este cel adoptat de H.Walter şi H.Lieth .

Sistemul reprezintă pe un sistem de coordonate – curbele ce indică valorile medii lunare de
precipitaţii şi temperatură, într-un raport de 1/2 şi 1/3 adică în primul caz 10 grade temperatură
corespund pe ordonată 20 mm precipitaţii şi în cazul al doilea la 10 grade temperatură corespund 30
mm precipitaţii .
Suprafeţele care reprezintă perioade umed sau uscate redau pe verticală intensitatea iar pe
orizontală durata fenomenului climatic .

Modul de lucru. Tema proiect: se va intocmii o climograma de tipul Walter şi Lieth (exemple mai jos)
pentru zona de resedinta.Se vor procura datele meteo (temperatura medie și suma precipitațiilor
lunare) de la cea mai apropiata stație. Se vor utiliza datele meteo folosite la determinarea ET indirect,
de la metoda Blaney-Criddlle.

Pe orizontală se notează timpul la o scară de 1 lună = 1 cm 9an calendaristic sau an agricol), iar pe
verticală se reprezintă axele pentru raportarea precipitaţiilor la două scări diferite: - în stânga o axă
la o scara de 10 mm precipitaţii = 1 cm (raportul 1/2 ) pe plan, iar în dreapta o axă la o scară de 15
mm precipitaţii = 1 cm ( raportul1/3 ) pe plan. Tot in partea stângă ( pe verticală ) din axa timpului se
schiţează şi axa temperaturilor, la scara 5°C = 1 cm pe plan .
Se trasează curba temperaturilor, prin raportarea valorilor lunare de temperatură la axa
temperaturilor. Pentru precipitații se vor trasa două curbe, aceleași valori lunare ale precipitaţiilor
vor fi raportate pe rand la cele doua axe, axa 1/2, respectiv axa 1/3. Zona cuprinsă între curba
temperaturilor şi curba precipitaţiilor la scara 1/2, aflată sub curba temperaturilor reprezintă
perioade secetoase. Zona cuprinsă între curba precipitaţiilor la 1/2 şi curba precipitaţiilor la 1/3 şi
dedesuptul curbei temperaturilor reprezintă perioadă uscată. Zona aflată deasupra curbei
temperaturilor reprezintă perioadă umedă .

Pentru reprezentarea grafică în EXCEL datele meteo trebuie prelucrate. Pentru a se pastra
rapoartele si pentru a se putea reprezenta grafic: valorile temperaturilor se dublează. Datele se trec
intr-un tabel (a se vedea exemplu) pe care selectându-l se generează graficul. Pentru grafic se alege
varianta Combo (combinată), se selectază pentru cele 3 elemente (serii) de reprezentare
(temperatură, precipiatții 1/2 și precipitații 1/3) modul Line with Markers, iar pentru seria precipitații
1/3 se bifează Secondary Axis, ce va fi în partea dreaptă. Se selectează pe rand cele doua axe
(Format Axis), din stânga și din dreapta, pentru care se stabilesc valorile minime si maxime având în
vedere să se pastreze rapoartele de 1/2 și 1/3. Pe axa din stânga să rezulte unitați din 10 în 10, iar pe
axa din dreapta să rezulte unități din 15 în 15 (a se vedea exemplu). La axa din stanga vor rezulta
raportate atât precipitațiile 1/2 cât și temperaturile (cele dublate). Pentru ca temperaturile
(normale) sa fie raportate corespuzător, în partea stângă se va mai desena o axă având unitați din 5
în 5. Pentru păstrarea condițiilor de reprezentare, unitatea 5 de pe axa temperaturilor trebuie sa fie
in linie cu unitatea 10 de pe axa precipitațiilor 1/2 și cu unitatea 15 de pe axa precipitatțiilor 1/3.
 Datele meteo statia Dolj, anul 2023
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Temp. (0C) -1 -0.4 4.6 12.1 17.1 22.1 23.6 23.6 21.4 10.7 2.2 2.7
Precip. (mm) 25.2 49.4 32.6 25.8 34.8 61.6 74.4 6.4 4.2 33.6 0.4 20.2
-1.46 -0.584 6.716 17.7 25 32.3 34.5 34.46 31.2 15.62 3.212 3.942
36.79 72.12 47.6 37.7 50.8 89.9 109 9.344 6.13 49.06 0.584 29.49
Datele meteo prelucrate statia Băilești, anul 2011
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
t 0C -2 -0.8 9.2 24.2 34.2 44.2 47.2 47.2 42.8 21.4 4.4 5.4
pp (mm) 1/3 25.2 49.4 32.6 25.8 34.8 61.6 74.4 6.4 4.2 33.6 0.4 20.2
pp (mm) 1/2 25.2 49.4 32.6 25.8 34.8 61.6 74.4 6.4 4.2 33.6 0.4 20.2

73.58 -1.168 13.43 35.3 49.9 64.5 68.9 68.91 62.5 31.24 6.424 7.884

pp (mm) 1/3
pp (mm) 1/2

Climograma stației meteo Dolj, anul 2023

t 0C pp (mm) 1/2
pp (mm) 1/3

195
140
180
165
120
150
25
100 135
t C 20
o
120
15 80 105
90
10 60 75
5 60
40
0 45
30
-5 20
15
-10 0 0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII -15
-20 -30
 Pr.7. DETERMINAREA EVAPOTRANSPIRAȚIEI (ETP)
PRIN METODA BLANEY-CRIDDLE

ETP = K p [ (45,7 t0C + 813) / 100 ] , mm/lună ;

ETP - evapotranspiraţia potenţială;

K - coefincientul empiric pentru evapotranspiraţie în funcţie de plantă şi tipul de climat;
p - procentul lunar de ore de de zi din an;
t - temperatura medie lunară în grade Celsius

Valorile lui K pentru următoarele culturi

Cultura Coeficientul K Durata de vegetaţie
-lucernă 0,80 – 0,90 perenă
-fasole 0,60 – 0,70 3 luni de vegetaţie
-porumb 0,75 – 0,85 4 luni de vegetaţie
-sorg 0,70 – 0,80 4 – 5 luni de vegetaţie
-grâu 0,75 – 0,85 3 luni de vegetaţie
-păşuni 0,75 – 0,85 perenă
-cartofi 0,65 – 0,75 3 – 5 luni de vegetaţie
-orez 1,00 – 1,10 3 – 5 luni de vegetaţie
-fl.-soarelui 0,75 – 0,85 4 – 5 luni de vegetaţie
-sf. de zahăr 0,65 – 0,75 6 luni de vegetaţie
-tutun 0,70 – 0,80 4 luni de vegetaţie
-tomate 0,65 – 0,70 4 luni de vegetaţie
-viţă de vie 0,50 – 0,60 5 - 7 luni de vegetaţie

Se calculează cu formula de mai sus ETP pentru fiecare luna de vegetaţie a

unei culturi alese (K).

MODUL DE LUCRU:
- Se alege o cultură;
- Din tabelul de mai sus se selectează valoarea lui K specifică culturii alese;
- Se stabilesc lunile de vegetație pentru respectiva cultură;
- Se stabileste zona de cultivare a respectivei culturi (zona de domiciliu);

- Se procură datele cu privire la temperatură şi precipitaţii de la cel mai apropiat punct sau staţie meteorolog

Se stăabilesc valorile lui p corespunzătoare lunilor de vegetație si latitudinii din tabel;

- Se calculează cu ajutorul formulei valorile ETP pentru lunile de vegetație specifice
culturii alese pentru zona de domiciliu;
- Rezultatele obținute se trec sub formă tabelară.
 DETERMINAREA EVAPOTRANSPIRAȚIEI (ETP)
PRIN METODA BLANEY-CRIDDLE

Zona: Rusanesti
Cultura: Fasole
Perioada de vegetatie: 3 luni
Valoarea lui K: 0.65

Valorile lui p pentru latitudinea de 44 0 şi 460

Lat. I F M A M I I
46° 6.3 6.5 8.24 9.09 10.37 10.54 10.66
44° 6.45 5.69 8.25 9.04 10.22 10.38 10.5

Exemplu de calcul (pentru tutun cu perioada de vegetatie aprilie-septembrie, zona X anul YYYY)
DETERMINAREA EVAPOTRANSPIRAȚIEI
Luna I F M A M I I
Temp. 13.52 25.35 37.18
(45,7 t0C + 813) / 100 14.21 19.54 24.86
k 0.65 0.65 0.65
p
ETP (mm) 83.52 129.79 167.74
ETP (m3/ha) 835.21 1297.88 1677.37

Precipitații lunare (mm)

46.90 55.00 60.30
Deficit (-) (mm) -36.62 -74.79 -107.44
Excedent (mm)
Necesarul de apa (mm) 40.00 80.00 115.00

* Randurile cu galben trebuie schimbate/completate

Necesarul de apa rezulta din rotunjirea deficitului, dar ca valoare pozitiva
 A S O N D
9.82 8.44 7.61 6.38 6.05
9.37 8.34 7.67 6.51 6.23

A S O N D Anual

381.05
3810.46

162.20
-218.85

465.00
 Pr.6. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ PRIN MTD. DIRECTE (bilanţ)

Prin consum de apă se înţelege cantitatea de apă consumată de plante în timpul perioadei de
vegetaţie. Deosebim un consum productiv (apa transpirată de plante) şi unul neproductiv (apa pierdută
prin evaporare la suprafaţa solului).

Metoda bilanţului foloseşte înregistrările de umiditate din sol (m3/ha), pe care le ordonează sub forma
unei ecuaţii, consumul de apă (ET) determinându-se astfel:

Ri + P + Sm = ET + Rf
ET = Ri + P + Sm - Rf

Ri – rezerva initială (la inceputul perioadei de vegetatie)

P – precipitatiile
Sm – suma normelor de udare
ET – evapotranspiratia (consumul de apa)
Rf – rezerva finală (la sfarsitul perioadei de vegetatie)

m3/ha = ra x h x % (C, OP, W, Pmin mm = m 3/ha / 10

m3/ha = mm x 10

Temă de lucru:
- transformarea în m3/ha
- total intrări
- calculul ET total prin diferenţa Intrări-Ieşiri
- calculul ET zilnic prin ET total / nr. zile
- reprezentarea grafică a curbei consumului
- determinarea CVAI din relaţia CVAI=Sm/Kg produs
- determinarea CVAT din relaţia CVAT= ET/Kg produs
- calculul eficienţei valorificării apei prin relaţia: EVA=(P irigat - P neirigat) / Sm
n – nr. de la catalog:
- pt prima grupa de forma 1,05 (ex pt studentul cu nr. 5 de la prima grupa);
- pt a doaua grupa de forma 2,11 (exemplu pt studentul cu nr. 11 de la a doua grupa)

Precipitațiile (P) se vor trece cele specific zonei de domiciliu, aferente anului scolar. Aceste valori se
gasesc cu ajutorul pagini de internet http://rp5.ru/Arhiva_meteo unde se introduce statia meteo din
apropiere, iar apoi in arhiva meteo a respectivei statii meteo se selectează statistica vremii si se
selectează perioada.
TEMĂ
Determinarea directă prin bilanţ a ET la porumb
Grupa 1

ra = 0 nr de la catalog

h cm = 150 OP % = 9.1 Prod. Kg/ha = 13250

C%= 22.7 Pmin%IWA = 50

Intervalul Intrări Ieşiri

de până nr. Ri P m Total Rf

la la zile % m /ha
3
mm m /ha
3
m /ha
3
% m3/ha
14.04 24.04 11 21.9 0 - 20,5
25.04 8.05 14 20.5 0 - 20.2
9.05 23.05 15 20.2 0 - 18.7
24.05 8.06 16 18.7 0 - 18.3

9.06 26.06 18 18.3 0 - 18.4

27.06 6.07 10 18.4 0 650 19.6

7.07 18.07 12 19.6 0 650 18.9

19.07 2.08 15 18.9 0 650 19.3
3.08 17.08 15 19.3 0 650 20.9
18.08 18.09 32 20.9 0 - 18.7
14.04 18.09 158 21.9 0 2600 18.7

Grupa 2
ra = 1.46 n de la catalog
h cm = 150 OP % = 14.2 Prod. Kg/ha = 14600
C%= 25.7 Pmin%IWA = 75

Intervalul Intrări Ieşiri

Ri P m Total Rf
de până nr.
% m3/ha mm m3/ha m3/ha % m3/ha
25.04 8.05 14 20.1 4401.9 33.3 333 0 4734.9 19.8 4336.2
9.05 23.05 15 19.8 4336.2 15 150 0 4486.2 18.2 3985.8
24.05 8.06 16 18.2 3985.8 47 470 0 4455.8 17.5 3832.5
9.06 26.06 18 17.5 3832.5 65 650 500 4982.5 19.5 4270.5
27.06 6.07 10 19.5 4270.5 15.5 155 500 4925.5 19.4 4248.6
7.07 18.07 12 19.4 4248.6 0 0 1000 5248.6 20.2 4423.8
19.07 2.08 15 20.2 4423.8 19.5 195 500 5118.8 18.4 4029.6
3.08 17.08 15 18.4 4029.6 17.3 173 1000 5202.6 19.4 4248.6
18.08 18.09 32 19.4 4248.6 52.4 524 500 5272.6 18.9 4139.1
14.04 18.09 158 21.5 4708.5 265 2650 4000 11358.5 18.9 4139.1
 ET

total zi CVAI CVAT

m3/ha m3/Kg

ET
total zi CVAI CVAT
m /ha
3
m /Kg
3

398.7 28.47857143
500.4 33.36
623.3 38.95625
712 39.55555556
676.9 67.69
824.8 68.73333333
1089.2 72.61333333
954 63.6
1133.5 35.421875
7219.4 45.69240506 0.273972603 0.2835