ARTICOLE Boli sidau ri ai culturii de par Rapin (Venturia pyrina) Pe fructe, in dreptul petelor cafenii care existé pe suprafajé, coaja este puternic ingrosatd. cripalé gi deformati, Pe frunze apar pete cenusii, La Inceput, petele de pe fructe sunt catifelate, dar mai tarziu devin crustoase si cenugli Pe ramuri apar cripituri adinci in toate diregtille. ceea ce va duce, finalmente la uscarea ramurei ‘Arsura bacteriana (Pseudomonas syringae) Suntatacate ramurile, frunzele s fructele de catre bacteria Psudomonas syringae Pe frunze apar pete mic, circulare, de culoare verzui deschis-gilbuie la inceput, pentru ca mai tarziv sia o culoare brun-royiatica In dreptul petelor, esutul se ususca, Aceste part de pe frunza moarta se vor desprinde gi vor cidea, generind un aspect de frunzi cluruits Pe negricioase, chiar adn: Focul bacterian (Erwinia amilovora) Simptomele sunt ucte apar pete miei circular, 1. Pe ramuri se produc leziuni adnci i deschise rice cu cele Ta cultura de mar, cu diferenja ci frunzele ¢ilistariafectay capité.o culoare negricioast Monilioza seminfoaselor (Monilinia fructigena) sau Putregaiul brun si mumifierea fructelor, este 0 cluperca care alacé ramurile cu frunze, florile si fructele in diferite faze In timpul infloritui, primavara, unele ramuritinere incep si se vestejeasca, iar frunzele si forile devin brune gi se suc. Pe scoarja ramusilor atacate 41 pe flori apar mict pernije de mucegai cenusiu-gilbul,Totusi mai gisim si lori stnitoase, neatacate, situate printre florile distruse, brune. Fructele foarte tinere, atacate, se brunifica si putrezesc in intregime fiind acoperite cu pernie de mucegai si cad pe sol Vara, pe fructele aproape coapte, apar pete brune ce se adincese si cuprind pulpa in profunime, Fructul putrezit cade jor. aproape de tot, Caldura si umezeala determiné aparita in dreptul zonei putrerite, a unor pernite de putregai brun. Fructul si umezeala determina putrerirea, brunificarea §i apo! innegrirea fructelor Seceta determing mumificarea fructelor. Aparjia unor pete brune lalocul de prindere a codifel sau in partea diametral opus este semnul unui “putregai al inimil Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea) Ca urmare a boli, constatim o inmuiere a jesuturilor, care se acoperi cu un mucegai cenugiu, Apar pete brune, bine conturate si acoperite cu un mucegai care la inceput este cenusiu, pentru ca mai apoi si devind brun-olive si pulverulent. Tesuturile se inmoaie si putrezesc Fumagina (Capnodium salicinum) se intélneste frecvent in livezile de par, mar, prun, piersic gl cais neingriite,atacate de afide ‘Solcconar idioma | ¥Ciuperca se devvolts numai pe seama substanfelor dui secretate de insecte sau produse de unele ea Infepiturilor de aides Re F-unerramr si ne REVinAKe. se SoreReaed ERUREEACT LOG IN | REGISTER -instoarefuninginel.Aceste erase acopers numal partea superioar a frunzelor, cea inferioara pistrandu-s culoarea verde, Pom atacaiprezntsrunzee gl ramurile lnnegrite. Girpirja mugurlor (Scaphobus squalidus) dtundtorul in stadiu adult roade muguril vegetatvi si Alorifer, lorie x funzele in formare, cu efect compromior pentru recots Are o generaie pe an, ierneazd in ol, ca lar sau adult, femela diundtor depune 20-30 de oua pe frunze, iar apotlipeste cele doul margini ale acestrfrunze Inre ele cu un ich lipicios, Mai poate depune oua i pe ramuri sub scoara exfolant, acoperindu-le cu o frunad pe care olipesc local. girifa bobocilor(Anthonomus pomerum) ‘acd pir. Adultlaierat in cripsturle scoarfei, se va ran apoi cu muguri pe care- gaureste fn aprile sunt depuse oudle (2-5 ous intr-un boboo) ar locul de depunere este atupat cu cle. Larva se dleevolté tn interiorului boboculu, In june, adultal giuregte bobocul, care intre timp s-a uscat ga deverit brun Piduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus) Sunt atacate tulpinile, muri, frunzele qi fructele. In jurul locurlor de fixare a fructelor (unde se prinde codita) se formeazs pete ros, caracteristce, Pell aacafi sufers in denvoltare gi, cu timpul. se sued de lave Piduchele testos (Parthenolecanium corni) ‘Ataci pe angi pr. gi meri, pruni, arboril forestier si ornamental. Se depun in colonii mat ales pe ramurile tinere, pe care le acoperd uncori complet, cu cruste. Pomil alacaji se dezvolté slab. Au singura generatie pe an. lerneaza ca larve. Puricele melifer al pirului (Psylla pysicola) Lanvele de Psylla colonizeaz’ primivara devreme, muguriiflorali si mugurii vegetativ. frunzele gi fructele tinere, din care extrag seva, La pom atacafi,listarii se risucesc iar frunzele tinere rman ric, Excrementele insectel confin substanfe zaharoase ce ajuti la dezvoltarea clupercilor asupra acelorayi pomi, lerneazi ca adult pe scoarfatulpinilor si ramurilor pomilor. intr-un an se pot dezvolta 2-3 general sau chiar mai mult, ColonizeazA de asemenes, listari. muguri, frunzele gi fructele de la pert pitici si puleii din pepiniere. In urma ataculu, lista se curbeazi, florile avorteazi, iar frunzele se risucese, se usucd si cad Cariul scoarfet (Rugulorcilytus rugulosus) Diunitori in stare adulté saps galeritintre scoarfe gi lemn, in care depun ouile, Aceste galerii sunt scurte, drepte iin sensul fibrelor de lemn. Larvele, in schimb, sapé niste galerii adanci, cu multe Incdleituri de direcje sl ayezate sub forma razelor unui cerc. La capitul galeriei se dezvolti niméa, Gandacii (cari) ies prin mici gaurele rotunde, ficute in scoar}, Se realizeazi astfel un atac puternic al pomului, eluscanduse in final ‘Acarianul rosu al pomilor (Panonychus ulmi) Acest diunitor, care atacé pomit fructiferi, impiedicé hrinirea normald a fructelor cu substanye nutritive (eva), ceea ce va duce la sciderea productiei Larvele acestui ditunitor se hrdnesc cu seva -mugurilor a frunzelor, petalelor gi sepalelor. Quile de vars sunt depuse pe frunze iar oulle de larnk pe partea inferioard a ramurilor, in jurul ramifcatlor, iar la exterior ele par strangulate. Fructele cad Inainte de vreme, find infectate In acelag timp si de 0 cluperct, Larvele pirisesc fructele gi vor intra in sol, unde lerneaza Sfredelitorul tulpinilor (Cossus cossus) Pom atacafi prezint la baza trunchiulw orfci circulare inconjurate de rumegus sun lichid roscat cu un miros earacteristic. Din cauza goleriloe spate in trunchi gi in ramuri, porii se debilteaz8 si, cu timpul,ajung si se rupa la un vint puternie sau se usuc3 In prima primivari,larvele sapi gaerii ascendlente si oblice n lem, secretand o substanfi corozivi cu lun miros specific. Inaintea impupéri din primévara urmatoare, perforeaza coaja in modul amintit. Omizi defoliatoare In acest grup de diunitori se inscriu: omida paroasi a dudului, nélbarul (luturele alb) si sluturele auriu, Omida piroasi a dudulUui atacé pe langl. mir, pir. dud gi alte specti cum sunt, cireyul, visinul, prunul, nucul si vita de vie. Ousle depuse pe partea inferioar& a frunzelor sunt acoperite cu perigori albi, Larvele se hrinese cu frunze gi formeazé cuiburi mici din 2-3 frunze, prinse cu fire de matase. Frunzele atacate se ingilbenese, devin apoi brune si se usued. fn ulkima faz, omizile rod frunzele in Intregime, lisind| numai nervurile mai groase.Frunzele atacate sunt inliturate laolalt. cu fire de ritase. formandu-se cuiburi mari. Cand atacul acestui déunétor este foarte puteric, toati coroana pomulut i pierde frunzele. Omizile pot roade si coajafrunzelor. Nalbarul_ produce, de asemenea, pierderea frunzelor pomilor fructiferi, Larva acestui diunstor iemneaza in cuiburi formate din frunze legate cu fire de métase si agitate de ramurile pomilor. Primivara rod muguri gi apo! Frunzele (mai ales faja superioars a frunzeion, Oui sunt depuse pe falaferioarl a frunzelor. Fi jetermind acelag efec}glanume cidprea feurzelap.Jernaaed labia cuiburiformatedinacy frurfee mpletite cu fire de matase gi care se gisesc ri aes ia varful ramurilor, Primavara rod muguti 1 apol frunzele, ousle depuse pe partea inferioari a frunzelor, sunt acoperite cu pete auri, dind aspectul de pas Cotarul ‘Acest dunitor ataci in pidurile de foioase dar gi tn livezi La invazil produce defolier, mai ales cand se asociaza cu larvele de tortricide, Larvele se hranesc cu muguri la inceputul primaveri, ar apoi cu flori si frunze. De obicei se ascund foarte bine Intre doua frunze pe care le rod si le leagi cu fire de mitase, \Vara se transform in pupe, in pint, toamna larziu femelele depun ous pe ramurt. Are o singurd generate pe an, ‘Molia cojifructelor ‘Aceasta alaci multiple specit de pomi fructiferi gi speci forestiere. la care rod coaia fructelor. Luand aceste rosituri drept poarté de intrare, pitrund In fructe multe ciuperci gi In special Morilinia fructigena, a citel actiune nociva s-a descris. Mola coi fructelor are dous generatiipe an gi ierneaza ca larva pe ramurile pomilor, in jural mugurilor sau intre frunzele uscate agitate cu fire mitisoase, COrganele atacate de larve sunt infiyurate cu fire de matase sub form de cuiburi, Impupeara pe interiorul organelor alacate. Sunt depuse cite 4-16 ous pe faja superioars a frunzelor. Larvele nou nlscute acoperi frunzele tinere cu un piienjenig de fre, la adpostul caruia rod epiderma superioars a esutulul foliar, sand neatinsi epiderma inferioara. Mai tarziu frunzele atacate se risucesc sub forma de cornet sau se produce lipirea a cite 2-3 frunze, legate cu irele de mitase secretate, Uncor larvele se ageazi la Tocul de contact al une! frunze cu un fruct. Larva aflata la adipost, va face rositur la suprafafa fructulul, pe o arie destul de mare. Quile sunt depuse pe fructe, frunze gi listari. Noile larve rod frunzele, isind numa nervurile,Acjiunea nocivialarvelor poate continua iin depozite. ‘Molii minatoare Larvele molllor pitrund in interiorul mugurilor, mineaza frunzele gin ultimul stadiu, sod frunzele complet, formandu-si cuiburi care pot cuprinde toaté coroana, Frunzele atacate se inrogesc, se Drunificd si se usuca. fn cutb apar coconit compact. albi, unifiintre ei i agezati perpendicular sub formé de plachete, Femelele depun ous in grupuri de 20-30 de ous, pe scoarta ramurilor tinere, pe care le acopers cu o substanfi aseminitoare uni lac. ‘Viermele merelor (aac si perele) Fructele atacate prezinta giurl pline cu resturi de hrand si exeremente ale diunatorilor. Aceste fructe iman pipernicite, sau se coc inainte de vreme gi cad. Ouale sunt depuse in numir de pans la 150 pe frunze,listari sau fructe, Larvele sapi o galerie In pulpa fructelor de-abia formate, spre miez. lerneazi Ja baza tulpinil in cripiturile scoarfei, sau in depozitele de fructe Victor Vitémanu Your comment will be posted after itis approved Leave a Reply.