Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cod de Proiectare. Bazele Proiectrii Construciilor Indicativ CR 0 - 2012
Cod de Proiectare. Bazele Proiectrii Construciilor Indicativ CR 0 - 2012
Cuprins
1. ELEMENTE GENERALE
0B
1.2 IPOTEZE
12B
1.4 SIMBOLURI
14B
2. REGULI/CERINE DE BAZ
1B
4. VARIABILE DE BAZ
3B
4.1 AC IUNI
25B
5. MODELAREA STRUCTURAL
4B
6.2 LIMITRI
29B
6.5.1 Verificri
62B
CONSTRUCII
7.1 COMBINAREA (EFECTELOR) AC IUNILOR
3B
7.2.1 Valori de proiectare ale (efectelor) aciunilor pentru situaiile de proiectare persistent i tranzitorie
67B
7.2.2 Valori de proiectare ale (efectelor) aciunilor pentru situaiile de proiectare accidentale i seismice
68B
1. ELEMENTE GENERALE
0B
Codul se aplic pentru proiectarea i verificarea cldirilor i construciilor inginereti noi sau a
celor existente, în vederea reabilitrii sau schimbrii funciunii acestora.
Prevederile codului nu se aplic la proiectarea centralelor nuclearo-electrice, barajelor i
podurilor.
Prevederile codului se adreseaz investitorilor, proiectanilor, executanilor, precum i
organismelor de verificare i control (verificarea i/sau expertizarea proiectelor, verificarea,
controlul i/sau expertizarea lucrrilor de construcii, dup caz).
1.2 Ipoteze
12B
efectelor provocate de combinaia (gruparea) de încrcri din care face parte este aproximativ
aceeai cu probabilitatea de depire a valorii sale caracteristice; se exprim ca o fraciune din
valoarea caracteristic a aciunii utilizând factorul 0 1.
1.4 Simboluri
14B
A Aciune accidental
Ad Valoare de proiectare a aciunii accidentale
AEd Valoare de proiectare a aciunii seismice
AEk Valoare caracteristic a aciunii seismice
Cd Valoarea limit a unui criteriu de serviciu specificat
E Efect al aciunii
Ed Valoare de proiectare a efectului aciunilor
Ed,dst Valoare de proiectare a efectului aciunilor cu efect defavorabil asupra stabilitii structurale
Ed,stb Valoare de proiectare a efectului aciunilor cu efect favorabil asupra stabilitii structurale
F Aciune
Fd Valoare de proiectare a unei aciuni
59
(1) Urmtoarele referine conin prevederi care, prin trimiteri fcute în prezentul text,
constituie prevederi ale acestui cod:
(2) Acest cod cuprinde texte reproduse din standardele naionale SR EN 1990:2004 i SR EN
1990:2004/NA:2006, identificate printr-o bar lateral.
2. REGULI/CERINE DE BAZ
1B
proiectate s preia toate aciunile din timpul execuiei i exploatrii construciei i s rmân
funcionale pentru scopul pentru care au fost proiectate.
2.1.2 Structurile de construcii vor fi proiectate i executate pentru a rezista i la aciuni
produse de incendii, explozii, impact i consecine ale erorilor umane, fr a fi degradate într-
o msur excesiv pe durata exploatrii acestora.
2.1.3 Avarierea i degradarea potenial a unei structuri trebuie evitate sau limitate prin:
- eliminarea sau reducerea efectelor hazardurilor la care poate fi expus;
- alegerea unui tip de structur care este puin vulnerabil la hazardurile considerate;
- evitarea unor sisteme structurale care pot ceda fr avertisment;
- utilizarea unor sisteme structurale la care elementele structurale conlucreaz în
preluarea aciunilor.
2.2.4 Pot fi adoptate niveluri diferite de siguran prin considerarea structurii construciei ca
ansamblu i/sau prin considerarea separat a elementelor sale componente.
Tabelul 2.1 - Durate de via proiectat pentru structuri de construcii (valori orientative)
71B
Not - Structurile sau pri ale structurilor care pot fi dezmembrate pentru a fi refolosite nu vor fi considerate ca
temporare.
2.4.1 În faza de proiectare se vor identifica condiiile de mediu i se vor evalua influenele
acestora asupra durabilitii i proteciei materialelor structurii de construcie.
2.4.2 Gradul de degradare poate fi estimat pe baza calculelor, a cercetrilor experimentale i/sau a
experienei obinute de la construciile similare precedente.
2.5.1 În vederea realizrii unei structuri care corespunde regulilor i ipotezelor considerate la
proiectare trebuie luate msuri de management al calitii lucrrilor privind definirea
cerinelor de siguran, precum i msuri organizatorice i de control în stadiile de proiectare,
execuie i funcionare a cldirii.
3.1.1 Trebuie facut distincia între strile limit ultime i strile limit de serviciu.
3.1.2 Verificarea uneia dintre cele dou categorii de stri limit poate fi omis dac exist
suficiente informaii care demonstreaz c verificarea una dintre stri este satisfacut de
verificarea celeilalte.
3.1.4 Verificarea strilor limit care se refer la efecte dependente de timp trebuie asociat cu
durata de via proiectat a structurii. Se menioneaz c, în general, efectele dependente de
timp sunt cumulative.
3.2.1 Situaiile de proiectare vor fi selectate pe baza circumstanelor în care structura este
obligat sa-i îndeplineasc funciunea.
63
3.2.3 Situaiile de proiectare selectate vor fi suficient de severe i variate pentru a cuprinde
toate condiiile care pot fi raional prevzute în timpul execuiei i utilizrii construciei.
3.3.1 Strile limit care implic protecia vieii oamenilor i a siguranei structurii sunt
clasificate ca stri limit ultime.
3.3.2 Strile limit care implic protecia unor bunuri de patrimoniu sau de mare valoare
trebuie de asemenea clasificate ca stri limit ultime.
3.3.3 Strile limit anterioare cedrii structurale care, pentru simplitate, sunt considerate în
locul prbuirii propriu-zise, pot fi tratate ca stri limit ultime.
3.3.4 Dac sunt relevante pentru sigurana structurii, vor fi verificate i urmtoarele stri
limit ultime:
- pierderea echilibrului structurii sau al unei pri a acesteia, considerate ca un corp rigid;
- cedarea prin deformaii excesive, transformarea structurii sau a oricrei pri a
acesteia într-un mecanism, pierderea stabilitii structurii sau a oricrei pari a
acesteia, incluzând reazemele i fundaiile;
- cedarea cauzat de oboseal i de alte efecte dependente de timp.
3.4.1 Strile limit care iau în considerare (i) funcionarea structurii sau a elementelor
structurale în condiii normale de exploatare, (ii) confortul oamenilor/ocupanilor construciei
respectiv limitarea vibraiilor, deplasrilor i deformaiilor structurii i (iii) estetica construciei
(evitarea deformaiilor mari i a fisurilor extinse) sunt clasificate ca stri limit de serviciu.
3.4.3 Verificarea strilor limit de serviciu se va baza pe criterii privind urmtoarele aspecte:
a) deformaii care afecteaz aspectul structurii, confortul utilizatorilor i funcionarea
construciei sau cauzeaz degradarea finisajelor i elementelor nestructurale;
b) vibraii care provoac disconfortul ocupanilor sau care limiteaz funcionarea
efectiv a structurii i/sau a aparatelor, utilajelor i echipamentelor din
cldire/structur;
c) alte degradri care afecteaza defavorabil aspectul, durabilitatea i funcionalitatea
cldirii/structurii.
64
3.5.1 Proiectarea la stri limit trebuie s se bazeze pe utilizarea unor modele de evaluare a
aciunilor i de calcul structural corespunztoare strilor limit considerate.
3.5.2 Se va verifica nedepirea strilor limit atunci când sunt utilizate valorile relevante
(pentru proiectare) ale aciunilor, proprietilor materialelor i datelor geometrice.
3.5.3 Verificrile trebuie efectuate pentru toate situaiile de proiectare relevante i critice de
combinare de încrcri/efecte ale încrcrilor.
3.5.4 Cerinele de proiectare în raport cu starea limit pot fi îndeplinite utilizând coeficienii de
siguran pariali specificai în Capitolul 6 i exemplificai în Capitolul 7.
3.5.6 Informativ, poate fi efectuat i o proiectare bazat pe metode probabilistice atunci când
se dispune de datele i modelele probabilistice necesare (vezi Anexa A2).
4. VARIABILE DE BAZ
3B
4.1 Aciuni
25B
4.1.1.2 Aciunile provocate de presiunea apei pot fi considerate fie permanente fie variabile,
în funcie de variaia intensitii lor în timp.
4.1.2.2 Valoarea caracteristic a unei aciuni permanente Gk va fi evaluat dup cum urmeaz:
- dac variabilitatea lui G poate fi considerat redus, se va utiliza o singur valoare Gk;
- dac variabilitatea lui G nu poate fi considerat redus, vor fi utilizate dou valori: o
valoare superioar, Gk,sup i o valoare inferioar, Gk,inf.
4.1.2.3 Variabilitatea lui G poate fi neglijat dac G nu variaz semnificativ pe durata de via
proiectat a structurii i coeficientul su de variaie este mic (0,05÷ 0,1). În acest caz Gk va fi
luat egal cu valoarea sa medie.
4.1.2.8 În general, valoarea caracteristic a aciunilor din vânt i din zpad se definete prin
probabilitatea de nedepire de 2% într-un an, ceea ce corespunde unui interval mediu de
recuren de 50 de ani a unei valori mai mari decât valoarea caracteristic, IMR=50 ani. În
anumite cazuri valoarea caracteristic a aciunilor climatice se poate defini i cu alte
probabiliti de nedepire într-un an.
4.1.2.9 Pentru aciuni accidentale, valoarea de proiectare Ad trebuie specificat pentru fiecare
proiect individual în parte.
4.1.2.10 Pentru aciuni seismice valoarea de proiectare AEd va fi determinat din valoarea
caracteristic AEk.
Pentru proiecte individuale AEd poate fi specificat explicit pentru valori superioare celor
indicate în reglementrile tehnice în vigoare privind proiectarea la aciunea seismic a
construciilor noi, care sunt determinate pentru un intervalul mediu de recuren (IMR) de 100
ani, respectiv 39% probabilitate de depire a valorii AEd în 50 ani.
66
AEd va avea valori mai ridicate pentru intervale medii de recuren superioare (de exemplu,
pentru un IMR = 475 ani, probabilitatea de depire a valorii AEd în 50 ani este de 10%).
4.1.4.1 Structurile sensibile la oboseal trebuie asigurate prin considerarea efectelor aplicrii
repetate a aciunilor specifice (ex. vibraii, vânt etc) conform reglementrilor tehnice de
specialitate.
4.1.5.1 Modelele pentru aciuni dinamice includ considerarea efectelor acceleraiei structurii
provocate de aciunile dinamice, fie implicit, în aciunea caracteristic, fie explicit, prin
aplicarea unui factor dinamic la aciunea static.
4.1.5.3 Atunci când aciunile dinamice produc un rspuns dinamic semnificativ al structurii,
analiza structurii trebuie s fie o analiz dinamic.
4.2.5 Dac datele statistice disponibile sunt insuficiente pentru a determina valorile
caracteristice ale proprietilor/rezistenelor materialelor i produselor, valorile nominale vor
fi adoptate ca valori caracteristice.
4.2.6 În cazurile în care este necesar o estimare superioar a rezistenei vor fi folosite
acoperitor valorile medii ale proprietilor/rezistenelor materialelor.
4.3.3 Dac distribuia statistic a mrimilor geometrice este cunoscut, valorile caracteristice
pot fi reprezentate prin fractili ai distribuiei statistice.
4.3.4 Toleranele pentru elementele care se conecteaz trebuie s fie reciproc compatibile.
5. MODELAREA STRUCTURAL
4B
5.1 Modelele structurale trebuie alese astfel încât s permit evaluarea comportrii structurii
cu un nivel de rigurozitate acceptabil. Modelele structurale trebuie s fie cele corespunztoare
strilor limit considerate.
5.2 Modelul structural care trebuie folosit pentru determinarea efectelor aciunilor dinamice
va fi ales luând în considerare toate elementele structurale importante, masele acestora,
caracteristicile lor de rezisten, rigiditate i amortizare precum i elementele nestructurale
relevante pentru comportarea dinamic a structurii (cu proprietile respective).
5.3 Atunci când aciunile dinamice sunt considerate ca acionând cvasistatic, efectele
dinamice pot fi considerate fie, prin aplicarea, în mod uzual, de coeficieni echivaleni de
amplificare dinamic la valorile aciunii statice, fie prin includerea lor în valorile statice.
68
5.4 Pentru structuri cu geometrie regulat i distribuie regulat a rigiditii i maselor, dac
numai modul fundamental este relevant pentru rspunsul structurii, analiza modal explicit
poate fi înlocuit de o analiz cu aciuni statice echivalente.
5.6 Când aciunile dinamice produc vibraii cu amplitudini i frecvene care pot depi
cerinele de exploatare, se va efectua i verificarea la starea limit de serviciu a construciei.
5.8 Îndeplinirea cerinelor structurii expuse la foc va fi verificat fie prin analiza global,
analiza subansamblelor sau analiza elementelor, fie prin folosirea rezultatelor încercrilor cu
respectarea prevederilor standardelor de încercri i a reglementrilor tehnice aplicabile, în
vigoare.
5.9 Modelele de comportare fizic a elementelor structurale la temperaturi ridicate trebuie s
fie neliniare.
SIGURAN
6.1.2 Pentru situaiile de proiectare selectate i strile limit considerate, aciunile individuale
vor fi grupate conform regulilor din acest capitol i din Capitolul 7; evident, aciunile care nu
pot exista fizic simultan nu se iau în considerare împreun în grupri de aciuni/efecte
structurale ale aciunilor.
6.1.3 Valorile de proiectare vor fi obinute din valorile caracteristice sau alte valori
reprezentative utilizându-se coeficienii pariali de siguran sau ali factori de grupare definii
în acest capitol.
6.2 Limitri
29B
6.2.1 Metoda coeficienilor pariali de siguran se refer la verificrile la starea limit ultim
i la starea limit de serviciu a structurilor supuse la încrcri statice, precum i la cazurile în
care efectele dinamice pe structur sunt determinate folosind încrcri statice echivalente (de
exemplu efectele dinamice produse de vânt).
69
6.3.1.1 Efectele pe structur ale aciunilor pot fi exprimate fie în eforturi secionale, fie în
eforturi unitare.
6.3.2.2 Alternativ, efectele aciunilor pe structur Ed se pot exprima simplificat i sub forma:
unde:
J Sd J f JF (6.2.b)
6.3.2.3 În cazurile în care trebuie facut o distincie între efectele favorabile i nefavorabile
ale aciunii permanente vor fi utilizai doi coeficieni pariali de siguran: J G ,inf ,J G ,sup .
70
1
unde coeficientul parial de siguran evalueaz incertitudinile privind modelul de calcul
J Rd
al rezistenei, inclusiv abaterile geometrice dac acestea nu sunt modelate explicit.
§ 1 1 · § 1 ·
Rd R¨¨K X k ¸¸ R¨¨ X k ¸¸ (6.5.a)
© J Rd J m ¹ ©J M ¹
1 1 1
unde coeficientul a fost încorporat în împreun cu i .
JM J Rd Jm
6.3.4.3 Alternativ expresiei (6.5.a) Rd poate fi obinut direct din valoarea sa caracteristic Rk:
Rk
Rd (6.5.b)
JM
unde
Rk R X k (6.5.c)
6.3.5.1 Valorile de proiectare pentru datele geometrice, cum sunt dimensiunile elementelor
structurale, pot fi reprezentate de valorile lor nominale.
71
ad a nom (6.6)
6.3.5.2 În cazurile în care efectele abaterilor în datele geometrice (poziia reazemelor sau
poziiile de aplicare ale aciunilor) sunt semnificative pentru sigurana structurii (de exemplu
provoac momente de ordinul doi) valorile de proiectare ale datelor geometrice vor fi definite
sub forma
ad anom r 'a (6.6)
unde 'a ia în considerare abaterile, erorile nefavorabile fa de valorile nominale i efectul
cumulativ al producerii simultane a mai multor abateri geometrice.
6.4.2.1 Pentru verificarea la o stare limit ultim a elementelor structurii i/sau a terenului de
fundare, sau de deformare excesiv a acestora (STR / GEO) se va folosi relaia:
Ed Rd (6.7)
unde:
Ed este valoarea de proiectare a efectului aciunilor reprezentat fie prin eforturi secionale fie
prin eforturi unitare (în seciunea care se verific);
Rd este valoarea de proiectare a rezistenei având aceeai natur fizic cu efectul aciunii.
6.4.2.2 Pentru verificarea la starea limit de pierdere a echilibrului static (ECH) se va folosi
relaia:
Ed,dst Ed,stb (6.8)
unde:
Ed,dst este valoarea de proiectare a efectului aciunilor cu efect defavorabil asupra stabilitii;
Ed,stb este valoarea de proiectare a efectului aciunilor cu efect favorabil asupra stabilitii.
72
unde semnificaiile simbolurilor utilizate sunt explicitate la 1.3 i în Tabelele 7.1, 7.2, 7.3 i
7.4.
73
De exemplu:
- În cazul unei structuri supuse predominant efectelor aciunii vântului, relaia de grupare a
(efectelor) aciunilor din greutate proprie Gk, din vânt Vk i din zpad Zk este:
n
1,35 ¦
j 1
Gk,j + 1,5 Vk + (1,5 x 0,7) Zk
i similar, în cazul unei structuri supuse aceleai aciuni, unde îns predomin efectul aciunii
zpezii Zk, relaia de grupare este:
n
1,35 ¦
j 1
Gk,j + 1,5 Zk + (1,5 x 0,7) Vk
unde:
Gk este valoarea efectului aciunilor permanente pe structur, calculat cu valoarea
caracteristic a aciunilor permanente;
Zk este valoarea efectului aciunii din zpad pe structur (pe acoperi), calculat cu valoarea
caracteristic a incrcrii din zpad;
Vk este valoarea efectului aciunii vântului pe structur, calculat cu valoarea caracteristic a
aciunii vântului;
Valorile coeficienilor pariali (de siguran) pentru aciuni i combinarea efectelor aciunilor
sunt prezentate în Capitolul 7.
Valorile coeficienilor pariali (de siguran) pentru materiale sunt date în reglementrile
tehnice de specialitate pentru proiectarea structurilor (metalice, din beton armat, compozite,
de zidrie, s.a.) i pentru proiectarea infrastructurii.
6.5.1 Verificri
62B
Criteriile de serviciu pentru structuri i elementele lor componente sunt indicate în Capitolul
7 pentru cldiri i structuri. Acestea pot fi completate i cu alte criterii conform
reglementrilor tehnice de specialitate pentru proiectarea structurilor i construciilor.
74
6.5.3.1 Combinarea (efectelor) aciunilor pentru proiectarea la stri limit de serviciu poate fi
clasificat în urmtoarele trei tipuri de grupri:
De exemplu, în cazul unei structuri supuse predominant efectelor aciunii vântului, relaia de
grupare a (efectelor) aciunilor din greutate proprie Gk, din vânt Vk i datorate exploatrii
(birouri sau, respectiv, arii de depozitare) Uk, este:
n
1,0 ¦ Gk,j + 1,0 Vk + (0,7 sau, respectiv,1,0) Uk
j 1
unde:
Gk este valoarea efectului aciunilor permanente pe structur, calculat cu valoarea
caracteristic a aciunilor permanente;
Vk este valoarea efectului aciunii vântului pe structur, calculat cu valoarea caracteristic a
aciunii vântului;
Uk este valoarea efectului datorat exploatrii, calculat cu valoarea caracteristic a incrcrii
din exploatare.
6.5.3.2 Efectele aciunilor datorate deformaiilor impuse se vor considera atunci când acestea
sunt semnificative fa de celelalte efecte ale aciunilor.
6.5.3.3 Pentru situaia de proiectare seismic (gruparea seismic), valoarea de proiectare a
aciunii seismice pentru starea limit de serviciu este indicat în reglementrile tehnice privind
proiectarea la aciunea seismic.
Coeficienii partiali (de siguran) pentru materiale sunt indicai în reglementrile tehnice de
specialitate pentru proiectarea structurilor (metalice, din beton armat, compozite, de zidarie)
i respectiv pentru proiectarea infrastructurii.
75
STRUCTURILOR DE CONSTRUCII
7.1.1.1 Efectele aciunilor care nu se produc simultan nu vor fi considerate împreun în proiectare.
7.1.1.2 Valorile factorilor 0, 1 i 2 pentru combinarea/gruparea (efectelor) aciunilor care
se pot produce simultan sunt indicate în Tabelul 7.1:
persistent i tranzitorie
7.2.1.1 Coeficienii pariali de siguran pentru combinarea (efectelor) aciunilor pentru
proiectarea la stri limit ultime în situaiile de proiectare persistent i tranzitorie sunt
indicai în Tabelele 7.2 i 7.3.
76
7.2.1.2 La aplicarea prevederilor din Tabelele 7.2 i 7.3, pentru cazurile în care starea limit
ultim este sensibil fa de variaiile de intensitate ale aciunilor permanente se recomand
utilizarea în proiectare atât a valorilor caracteristice maxime, cât i a celor minime.
În cazurile în care aciunile variabile (predominant sau alte aciuni) au efect favorabil asupra
siguranei, efectele acestor aciuni se pot neglija în gruparea fundamental de proiectare.
Pentru proiectarea structurilor, elementelor structurale componente i fundaiilor pot fi folosii
i ali coeficieni pariali de siguran decât cei din Tabelul 7.2 (de exemplu pentru deformaii
i deplsri), coeficieni care sunt indicai în reglementrile tehnice de specialitate.
accidentale i seismice
7.2.2.2 În cazul situaiilor de proiectare accidentale, principala aciune variabil poate fi luat
cu valoarea sa frecvent sau ca în Gruparea seismic – cu valoarea sa cvasipermanent.
7.3.1.1 Coeficienii pariali de siguran pentru strile limit de serviciu vor fi luai egali cu
1,0 cu excepia altor valori indicate în Tabelul 7.5 sau în reglementrile tehnice de
specialitate.
78
7.3.2.1 Criteriile de serviciu pentru cldiri se refer la, de exemplu, rigiditatea planeului,
deplasrile relative de nivel, deplasarea lateral a cldirii, rigiditatea acoperiului .a.
Criteriile pot fi exprimate ca limite ale deplasrilor orizontale sau verticale, precum i
ca limite de confort pentru vibraii.
7.3.2.2 Criteriile de serviciu, referitoare la confortul utilizatorilor, pentru care nu exist cerine
normative pot fi specificate pentru fiecare proiect în parte cu acordul clientului.
ANEXA A1 7B
Clasa de
importan- Cldiri Construcii inginereti
expunere
Construcii având funciuni eseniale, pentru care pstrarea integritii pe durata
unui eveniment provocat de hazard natural sau/i antropic major este vital
pentru protecia civil, cum sunt:
(a) Spitale i alte cldiri din sistemul de (a) Rezervoare de ap, staii de
sntate, care sunt dotate cu servicii tratare, epurare i pompare a apei
de urgen/ambulan i secii de eseniale pentru situaii de urgen
chirurgie (b) Staii de transformare a energiei
(b) Staii de pompieri, sedii ale poliie i (c) Construcii care conin materiale
jandarmeriei, parcaje supraterane radioactive
multietajate i garaje pentru vehicule (d) Construcii cu funciuni eseniale
ale serviciilor de urgen de diferite pentru ordinea public, gestionarea
tipuri situaiilor de urgen, aprarea i
(c) Staii de producere i distribuie a securitatea naional
energiei i/sau care asigur servicii (e) Turnuri de telecomunicaii
eseniale pentru celelalte categorii de (f) Turnuri de control pentru
cldiri menionate aici; activitatea aeroportuar i naval
(d) Cldiri care conin gaze toxice, (g) Stâlpi ai liniilor de distribuie i
explozivi i/sau alte substane transport a energiei electrice
Clasa I
periculoase
(e) Centre de comunicaii i/sau de i alte construcii de aceeai natur
coordonare a situaiilor de urgen
(f) Adposturi pentru situaii de urgen
(g) Cldiri cu funciuni eseniale pentru
administraia public
(h) Cldiri cu funciuni eseniale pentru
ordinea public, gestionarea
situaiilor de urgen, aprarea i
securitatea naional;
(i) Cldiri care adpostesc rezervoare de
ap i/sau staii de pompare eseniale
pentru situaii de urgen
(j) Cldiri având înlimea total
suprateran mai mare de 45m
NOTA 1: În cazul cldirilor de locuit i de birouri, gradul de ocupare al ariei totale expuse de refer la un singur
tronson în ansamblurile de cldiri similare
Valorile factorului de importan - expunere, IJ pentru aciunile din cutremur (J I,e), vânt (J I,w),
zpad (J I,s) sunt indicate în reglementrile tehnice de specialitate, în vigoare.
ANEXA A2 (informativ)
9B
Anexa prezint câteva aspecte referitoare la bazele probabilistice pentru analizele de siguran
i calibrarea unor valori de proiectare i a unor coeficieni pariali de siguran pentru
proiectarea construciilor în formatul standardelor din seria SR EN 1991-1999.
Metode
semiprobabilistice
(de Nivel I)
Metoda b
Semnificaiile coeficienilor pariali de siguran din prezentul cod sunt indicate schematic
(armonizat cu SR EN 1990) în Figura A2.2.
83
F
Incertitudini în modelarea ac iunilor i
sd
efectelor ac iunilor
ANEXA A3 (informativ)
10B
unde Vx este coeficientul de variaie al rezistentelor, mx este media rezultatelor iarK este un
factor de conversie a rezultatelor obinute din teste în rezultate pentru materialele din
structur.
Valorile kn pentru repartiia normal a valorilor caracteristice sunt indicate în Tabelul A3.1.
n, numr încercri 2 3 4 5 6 8 10 20 30
kn 2,01 1,89 1,83 1,80 1,77 1,74 1,72 1,68 1,67 1,64
n, numr încercri 2 3 4 5 6 8 10 20 30
kd,n 3,77 3,56 3,44 3,37 3,33 3,27 3,23 3,16 3,13 3,04