Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iii 30 GT 067 2014
Iii 30 GT 067 2014
CUPRINS
1. PREVEDERI GENERALE
2. DOCUMENTE DE REFERIN
ANEXE
1. PREVEDERI GENERALE
1.1.1. Prezentul ghid stabilete metodele de control al calitii umpluturilor controlate (perne)
executate din pmânturi necoezive.
1.1.2. Lucrrile de tip pern se realizeaz, de regul, pe terenuri dificile de fundare, încadrate în
categoriile geotehnice 2 i 3 conform normativului NP 074, asociate riscului geotehnic de tip
“moderat” sau “major”. Umpluturile controlate se mai utilizeaz i în cazul aducerii în cot a
terenului de fundare funcie de prevederile din proiect.
1.1.5. Compactarea este un proces fizico-mecanic, prin care, sub aciunea unui lucru mecanic
exterior în cazul pmânturilor necoezive, se realizeaz o reaezare a particulelor fazei solide,
care are drept urmare micorarea porozitii i creterea gradului de îndesare, ceea ce conduce la
modificarea caracteristicilor mecanice (rezisten i deformabilitate) ale acestora.
1
6
Litere latine
Cu (-) coeficientul de uniformitate granulometric
Cc (-) factorul de curbur granulometric
d10 (mm) dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 10% pe
curba granulometric
d30 (mm) dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 30% pe
curba granulometric
d60 (mm) dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 60% pe
curba granulometric
d90 (mm) dimensiunea particulelor corespunzatoare procentului de 90% pe
curba granulometric
dmax (mm) dimensiunea maxim a particulelor
D (%) gradul de compactare
e - indicele porilor
emax - indicele porilor corespunztor greutii volumice minimale
emin - indicele porilor corespunztor greutii volumice maximale
Eoed i-j kPa modulul edometric pentru diferite trepte (i, j) de încrcare
EPLT kPa modulul de tasare pe baza încercrii cu placa
ID - gradul de îndesare
k (m/s) coeficientul de permeabilitate
m (g) masa pmântului în stare natural
mw (g) masa apei
md (g) masa probei uscate
ms (g) masa particulelor solide
n (%) porozitatea
N - numrul de lovituri pentru o penetrare pe 300 mm la încercarea de
penetrare standard SPT
N10L - numrul de lovituri pentru o penetrare de 10 cm la încercarea de
penetrare dinamic cu penetrometrul uor DPL
N10M - numrul de lovituri pentru o penetrare de 10 cm la încercarea de
penetrare dinamic cu penetrometrul mediu DPM
N10H - numrul de lovituri pentru o penetrare de 10 cm la încercarea de
penetrare dinamic cu penetrometrul greu DPH
(N1)60 - numrul de lovituri la încercarea de penetrare standard SPT
corectat pentru pierderile de energie i normalizat în funcie de
presiunea geologic vertical efectiv
V (cm3) volumul pmântului inclusiv goluri
Vs (cm3) volumul particulelor solide (fr goluri)
Vp (cm3) volumul porilor
wopt (%) umiditatea optim de compactare
Litere greceti
(g/cm3) densitatea pmântului
s (g/cm3) densitatea scheletului mineral
d (g/cm3) densitatea pmântului în stare uscat
dmax (g/cm3) densitatea pmântului în stare uscat maxim
dmin (g/cm3) densitatea pmântului în stare uscat minim
(kN/m3) greutatea volumic
s (kN/m3) greutatea volumic a scheletului
d (kN/m3) greutatea volumic în stare uscat
2
7
1.3. Abrevieri
2. DOCUMENTE DE REFERIN
Standarde:
Nr. Standarde Denumire
crt.
1. SR EN 933-2:1998 Încercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice
ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometric. Site de
control, dimensiuni nominale ale ochiurilor
2. SR EN 1997-2: 2007 Eurocod 7. Proiectarea geotehnic. Partea 2. Investigarea i
încercarea terenului
3. SR EN 1997- Eurocod 7. Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea i
2:2007/NB:2009 încercarea terenului. Anexa naional
3
8
4
9
Factorul de curbur granulometric, Cc, este indicele care caracterizeaz forma curbei
granulometrice pentru d10, d30 si d60 i se calculeaz cu relaia:
(d30 ) 2
Cc >@ (3.2)
d10 d 60
unde:
d10 - dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 10% pe curba
granulometric
d30 - dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 30% pe curba
granulometric
d60 - dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 60% pe curba
granulometric
3.2.2. Umiditatea, w, reprezint raportul dintre masa apei din porii unei probe de pmânt i masa
uscat a acesteia. Rezultatul se exprim în procente, conform urmtoarei relaii de calcul:
mw
w .100 >%@ (3.3)
md
unde:
mw (g) - masa apei
md (g) - masa probei uscate
3.2.3. Densitatea scheletului mineral, s, este raportul dintre masa particulelor solide componente
ale pmântului i volumul propriu acestor particule (fr goluri).
ms
Us [g/cm3] (3.4)
Vs
unde:
ms (g)– masa particulelor solide
Vs (cm3)– volumul particulelor solide (fr goluri)
3.2.4. Densitatea pmântului, , reprezint raportul dintre masa pmântului în stare natural i
volumul acestuia (inclusiv golurile) conform urmtoarei relaii de calcul:
m
U [g/cm3] (3.5)
V
unde:
5
10
3.2.5. Densitatea pmântului în stare uscat, d, reprezint raportul dintre masa pmântului în
stare uscat i volumul acestuia (inclusiv golurile) conform urmtoarei relaii de calcul:
md U
Ud [g/cm3] (3.6)
V w
1
100
unde:
md (g) - masa probei uscate
V (cm3) - volumul pmântului inclusiv goluri
w (%) - umiditatea pmântului
(g/cm3) - densitatea pmântului
3.2.6. Porozitatea, n, reprezint raportul dintre volumul porilor i volumul pmântului inclusiv
golurile :
Vp
n .100 >%@ (3.7.)
V
unde:
V p (cm3) – volumul porilor
V (cm3) – volumul pmântului inclusiv golurile
3.2.7. Indicele porilor, e, reprezint raportul dintre volumul porilor i volumul particulelor solide
ale unui pmânt i se calculeaz conform urmtoarei relaii de calcul:
Vp
e [-] (3.8)
Vs
unde:
V p (cm3) – volumul porilor
Vs (cm3) – volumul particulelor solide
3.2.8. Gradul de îndesare, ID, caracterizeaz îndesarea pmânturilor granulare (nisip i pietri) în
funcie de indicele porilor (e) i de indicii porilor corespunztori greutii volumice minimale
(emax) i greutii volumice maximale (emin). Gradul de îndesare se poate exprima conform
relaiilor:
(emax e)
ID [-] (3.10)
(emax emin )
6
11
U d max ( U d U d min )
ID [-] (3.11)
U d ( U d max U d min )
unde:
e - indicele porilor
emax - indicele porilor corespunztor greutii volumice minimale
emin - indicele porilor corespunztor greutii volumice maximale
d - densitatea pmântului în stare uscat
dmax - densitatea maxim în stare uscat
dmin - densitatea minim în stare uscat
4.1. Criteriile pentru alegerea pmânturilor necoezive utilizate la executarea lucrrilor de tip
pern trebuie s se bazeze pe atingerea, dup compactare, a unei rezistene, rigiditi i
permeabiliti corespunztoare. Criteriile trebuie s ia în considerare scopul realizrii umpluturii
i cerinele impuse de lucrrile de construcii amplasate pe aceasta.
În acest sens se vor avea în vedere prevederile din SR EN 1997-2, cap. 5.10.
4.2. La alegerea pmânturilor necoezive pentru realizarea lucrrilor de compactare de tip pern
trebuie s se in seama de urmtoarele aspecte:
- natura i caracteristicile fizice ale terenului natural de sub pern;
- nivelul apei subterane în terenul de sub pern;
- caracteristici mecanice ale terenului de sub pern;
- compoziia granulometric a materialului utilizat în pern;
- capacitatea de compactare;
- permeabilitatea materialului dup compactare;
- deformabilitatea materialului dup compactare;
- efectele excavrii, transportului i punerii în oper a materialului;
- condiiile meteo-climatice de la data execuiei.
7
12
4.3. Pmânturile necoezive utilizate la realizarea pernelor se exploateaz direct din cariere i
balastiere. În cazul în care pmânturile necoezive se exploateaz de sub nivelul hidrostatic,
materialul se depune în depozite intermediare pentru eliminarea excesului de umiditate. Când
materialul este uscat, acesta se aduce la umiditatea optim de compactare prin adugare de ap.
4.4. Pentru aceeai pern, se recomand aprovizionarea cu material dintr-o singur surs. Nu se
accept prezena de resturi vegetale vizibile, buci de lemn, materii organice, deeuri industriale,
resturi menajere.
4.5. Granulozitatea materialului trebuie s fie continu i se reprezint sub forma unei curbei
granulometrice bine gradate, care se apreciaz pe baza unor mijloace cantitative furnizate de
factorul de curbur granulometric (1 < Cc < 3 ) i coeficientul de uniformitate granulometric
(Cu > 15).
4.6. Un rol important pentru obinerea unei compactri eficiente îl reprezint forma particulelor.
4.7. În principiu, umiditatea pmântului necoeziv pus în oper se recomand a fi egal cu 6...8%
pentru balast nisipos i cu 4...6% pentru balast. Se pot admite i valori mai mari cu 1...3% fa de
valorile precizate, funcie de tehnologia de punere în oper a materialului.
4.8. Pentru realizarea unor bune lucrri de tip pern în funcie de proporia fraciunilor granulare
principale se recomand utilizarea urmtoarelor materiale:
- balast, amestec natural de pietri i nisip;
- balast nisipos, amestec natural de pietri i nisip (fraciuni cu ponderi apropiate).
- limitarea prii fine (max 5%).
4.9. În cazul în care baza pernei se execut la nivelul apei subterane sau sub acesta, se
recomand ca straturile respective s fie realizate din bolovni.
8
13
9
14
NOT:
Echipamentele utilizate la determinrile menionate anterior vor fi etalonate i se va stabili intervalul de
etalonare utilizând urmtoarea formul:
n
't 0 't max ¦ Fi Pi (5.2)
i 1
unde:
t0 - intervalul iniial de etalonare
11
16
5.2.1. Compactarea de prob se execut pe poligoane experimentale, care pot avea un caracter
definitiv în cadrul pernei, cu scopul de a stabili utilajul cu care se va realiza compactarea,
grosimea optim a stratului elementar i numrul minim de treceri pe fiecare strat.
5.2.3. Materialul utilizat (pmânt necoeziv) i utilajul de compactat vor fi aceleai care urmeaz
a fi utilizate efectiv în lucrare.
5.2.6. Limitele inferioare admise pentru valoarea medie i valoarea minim a parametrilor de
compactare (D, ID i d) se stabilesc de ctre proiectant în funcie de tipul i importana lucrrii.
5.2.7. Abaterile admisibile fa de gradul de îndesare prevzut în proiect sunt definitivate de
proiectant pe baza rezultatelor obinute prin compactarea de prob.
12
17
6.1.1. Având stabilite tipul utilajului, numrul de treceri, grosimea stratului elementar i
umiditatea de compactare, se va trece la compactarea efectiv a straturilor pân la realizarea
grosimii pernei.
6.1.2. La lucrrile de tip pern, fa de prevederile din caietul de sarcini, se mai verific:
- natura terenului de la baza pernei i proprietile fizico-mecanice ale acestuia;
- calitatea materialului utilizat la executarea pernei;
- respectarea tehnologiei de compactare;
- realizarea nivelului de compactare.
6.1.4. Poziia punctelor de control se stabilete în planul spturilor prin proiect, iar pe antier,
atunci când proiectantul consider necesar. Numrul minim al punctelor în care se face
verificarea compactrii lucrrilor pmânturilor necoezive este prezentat în tabelul 6.2. Numrul
punctelor de verificare se stabilete prin caietul de sarcini elaborat de proiectant.
13
18
6.1.5. Verificarea gradului de compactare a pernei se face pe toat grosimea acesteia, prin
adoptarea unei reele de puncte de verificare pentru care distana dintre puncte se determin în
funcie de uniformitatea rezultatelor obinute pe stratele elementare.
6.1.6. Controlul va avea caracter operativ (pe fiecare strat elementar) pentru a se putea lua din
timp msurile necesare, în cazul când se constat o calitate a pernei necorespunztoare.
6.2.1. Metodele de verificare a compactrii lucrrilor de tip pern se împart în dou categorii:
- metode directe din care rezult gradul de compactare i caracteristicile de
deformabilitate;
- metode indirecte care prin obinerea unor valori corelate permit estimarea gradului de
îndesare i caracteristicile de deformabilitate.
14
19
15
20
7.2. Lucrrile de tip pern vor fi recepionate pe fiecare strat elementar pentru a evita refaceri de
terasamente.
7.3. Rezultatele determinrilor efectuate în laborator sau pe teren sunt prezentate în rapoarte de
încercare.
Rapoartele de încercare se elaboreaz conform SR EN ISO/CEI 17025, cap. 5.10. În
ANEXA nr. I care face parte integrant din prezentul ghid este prezentat un model cadru de
raport de încercare.
7.4. Toate rapoartele de încercare se consemneaz într-un registru al proceselor verbale pentru
verificarea calitii lucrrilor care devin ascunse.
Operaiunile care trebuie efectuate la execuia unei perne din pmanturi necoezive sunt
urmtoarele:
- execuia excavaiei în terenul natural pân la cota din proiect;
- compactarea bazei excavaiei;
- verificarea portanei terenului de fundare prin încercri cu placa i identificarea
proprietilor fizico-mecanice ale acestuia;
16
21
- verificarea sursei de balast prin încercri Proctor i alte încercri, precum: gelivitate,
testul Los Angeles, rezistena la abraziune, etc.;
- execuia poligonului experimental pentru stabilirea modului de punere în oper a
balastului pe straturi elementare;
- execuia pernei pe straturi elementare, cu verificarea de calitate prin metoda cu folia de
material plastic pe fiecare strat i efectuarea de încercri cu placa din dou în dou
straturi elementare;
- verificarea final a pernei prin încercri cu placa i prin metode indirecte.
17
22
ANEXA I
LABORATORUL ………………………………………
Autorizare/acreditare laborator nr. ........................
Contract nr.
Termen de predare:
Aprobat
Verificat, Executat,
18
23
ANEXA II
1. Umiditatea natural
Proba 1 - w = 4,7 %
Proba 2 - w = 4,0 %
Conform STAS 1913/13, umiditatea optim de compactare a balastului este wopt =
2...6 %. Rezult c ambele probe de balast se afl la umiditatea optim de compactare.
2. Densitatea
2.1. Densitatea balastului în stare afânat
Proba 1 - = 1,45 g/cm3
Proba 2 - = 1,42 g/cm3
2.2. Densitatea balastului îndesat prin vibrare
Proba 1 - = 1,88 g/cm3
Proba 2 - = 1,90 g/cm3
2.3. Densitatea maxim în stare uscat (încercarea Proctor)
Proba 1 - dmax = 1,80 g/cm3
Proba 2 - dmax = 1,83 g/cm3
3. Compoziia granulometric
Proba 1
Diametrul ciurului 40 31 16 7 3 1
(mm)
Treceri prin ciur 100 99,2 95,4 83,1 64,6 45,8
(%)
Proba 2
Diametrul ciurului 40 31 16 7 3 1
(mm)
Treceri prin ciur 100 100 95,3 81,1 61,4 43,6
(%)
d 60
Coeficient de uniformitate granulometric C u
d10
Proba 1 - Cu = 9 - curb mediu gradat
Proba 2 - Cu = 7,5 - curb mediu gradat.
19
24
20
25
21
26
22
27
23
28
În ceea ce privete densitatea în stare uscat a balastului (d), se constat c aceasta are
valori egale sau mai mari decât valoarea minim prescris prin proiect d = 1,80 g/cm3, adic s-a
realizat un grad de îndesare ID > 98% (valoare stabilit de proiectant).
Concluzii
ANEXA III
Încercrile cu placa pentru controlul calitii lucrrilor au fost efectuate conform STAS
8942/3. Perna de balast cu grosime total de 2,75 m a fost executat în dou straturi. Pentru
verificarea calitii lucrrilor de tip pern s-au realizat urmtoarele încercri:
a) msurtori radiometrice pentru determinarea densitii în stare uscat a balastului
compactat;
b) încercri cu placa în vederea determinrii modulului de deformaie liniar a pernei de
balast.
24
29
Concluzii
Realizarea pernei de balast în dou straturi, în grosime total de 2,75 m, a condus la
îmbuntirea terenului de fundare, prin înlocuirea stratului iniial cu modulul E 10000 kPa, cu
un strat de balast (compactat) cu modulul E > 30000 kPa.
ANEXA IV
ID a1 log N 10 a 2 J h a3 r V (IV.1)
unde:
N10 - numrul de lovituri;
J h - presiunea geologic la nivelul vârfului penetrometrului;
a1, a2, a3 - coeficieni care depind de natura terenului i tipul de penetrometru;
- abaterea medie.
În figurile IV.1 si IV.2 sunt prezentate exemple ale diagramelor obinute pe baza relaiei
(IV.1) pentru diferite valori ale gradului de îndesare, determinate pentru nisip mijlociu-fin,
respectiv nisip mare cu pietri, în cazul utilizrii încercrii de penetrare dinamic uoar (DPL) i
a încercrii de penetrare dinamic medie (DPM).
25
30
Figura. IV.1. Variaia gradului de îndesare cu numrul de lovituri pentru nisip mijlociu-fin
Figura IV.2. Variaia gradului de îndesare cu numrul de lovituri pentru nisip mare cu pietri
În figura IV.3 este reprezentat dreapta de regresie care are ecuaia (IV.2) i care permite
aprecierea rapid a gradului de îndesare.
26
31
Relaia (IV.2) este valabil pân la adâncimea de 3,0 ÷ 4,0 m, pân la care influena
presiunii geologice este foarte mic i pentru sondaje de încercri de penetrare dinamic uoar
(DPL).
27