Spectrul electromagmetic si compunerea culorilor Spectrul electromagnetic reprezinta intreaga energie ce se deplaseaza cu viteza luminii sub forma de unde

eletromagnetice. Undele electromagnetice de deosebesc dupa: - viteza se refera la viteza luminii 299.793km * sec-1, in practica 3*108m*sec-1 - frecventa numarul de unde electromagnetice intr-o secunda - lungime de unda este distanta dintre doua unde electromagnetice (long wave length)

Energia electromagnetica sufera modificari la interactiunea medii de diferite densitati, astfel viteza si lungimea de unda se modifica, dar frecventa ramane constanta. Precele de interactiune sunt: transmiterea, absortia, reflectarea, imprastierea, emiterea Transmiterea (transmission) energia trece prin mediu de diferite densitati si sufera modificari (ex: din aer in apa duce la modificarea vitezei undelor electromagnetice) Absortia (absorption) undele electromagnetice sunt retinute, avand un efect de incalzire a mediului ce il strabat Reflectarea (reflection) mediul nu permite trecerea undelor electromagnetice ce sunt reflectate cu un unghi opus razelor incidente. Este cauzata de suprafetele relatic netede fata de lungimea de unda a unghiului de incidenta al undelor electromagnetice. Imprastirea (scattering) undele electromagnetice sunt redirectionate unghiuri de reflectie foarte variate. Este prezenta de regula acolo unde suprafata nu este neteda fata de lungimeade unda a ungiului de incidenta a radiatiei electromagnetice

Emiterea radiatia emisa de obiecte sau materie in functie de structura si temperatura lor. Apartine spectrului electromagnetic cu lungimi de unda mari (infrarosu termal)

Spectrul electromagnetic radiatii gamma (gamma rays) energie absorbita in totalitate de partea superioara a atmosferei - radiatii X (X rays) - energie absorbita in totalitate de partea superioara a atmosferei - radiatii ultraviolete (ultraviolet) - energie absorbita in totalitate de stratul de ozon din atmosfera - spectrul vizibil (visible) albastru, verde, rosu - infrarosu (infrared) interactiunea cu materia varieaza cu lungimea de unda - microunde (microwave) lungimi de unda mari ce pot penetra nori, ceata, ploaia - televiziune si radio lungimi de unda mari Numrele digitale sunt valori cuprinse intre 0-255 folosite pentru masurarea tonurilor de gri, 0 este este considerat absenta culorii (negru) iar 255 maxim de culoare (alb). Culori Aditive primare sunt : albastru, verde, rosu compun spectrul vizibil. Se numesc culori additive deoarece alb se compune din albastru (255), verde (255), rosu (255). -

Filtru Albastru absoarbe verde si rosu

Filtru Verde absoarbe albastru si rosu

Filtru Rosu absoarbe albastru si verde O imagine color va rezulta din combinarea a trei imagini in tonuri de gri prin aplicarea fiecarei imagini unul din cele trei filtre si anume: albastru, verde, rosu Alb=Albastru (255) + Verde (255) + Rosu (255) Absenta culorilor duce la negru. Negru=Albastru (0) + Verde (0) + Rosu (0)

Majoritatea culorilor din spectrul vizibil se formeaza prin combinarea unor cantitati diferite de albastru, verde, rosu. Culori substractive primare sunt: galben, magenta (purpuriu), cyan (albastrui). Fiecare dintre cele trei culori substractive se formeaza prin substragerea unei culori aditive primare, astfel: Cyan = Albastru (255) + Verde (255) Rosu (0) Galben =Verde (255)+Rosu (255) - Albastru (0) Magenta =Albastru (255) + Rosu (255)- Verde (0) Suprapunerea celor trei filtre substractive (galben, magenta, cyan) duce la negru.

Triunghul de corespondenta intre culorile primare additive si culorile primare substractive

Histograma Crearea unei histograme este una dintre cele mai importante si mai uzuale operatii teledetectie. Histograma ofera informatii despre raspunsul spectral al intregii imagini. Elementele unei histograme

Axa ox poate reprezenta benzile spectrale sau lungimea de unda Axa oy reprezinta numarul de pixeli sau relfectanta in procente

Stretch este o operatie de imbunatatire a contrastului prin redistribuirea unui interval mic de numere digitale pe un interval mai mare de numere digitale Ex: fig de mai jos, ex2: intervalul 45-90 va fi redistribuit intre 0-255 astfel contrastul se imbunatateste fiind puse in evidenta mai multe detalii. Stabilirea intervalelor de stretch se optin prin observarea histogramei imaginii. Basic Tools\Stretch Data

Raspunsul spectral (spectral signature) este comportamentul diferit al obiectelor la interactiunea cu spectrul electromagnetic, adica modul in care un obiect absoarbe sau reflecta radiatia electromagnetica. Sta la baza identificarii si separarii diferitelor obiecte sau materiale folosinf imaginile satelitare multispectrale si hiperspectrale. Exemplu (Remote sensing Tutorial NASA)

In imaginea de mai sus sunt prezentate 4 raspunsuri spectrale pentru 4 categorii de materiale-obiecte: padure de pin (pinewoods), pasuni (grasslands), nisip (red sand pit), apa cu aluviuni (silty water); Se observa cum la anumite lungimi de unda (mai exact intre 0.5-0.7m, ceea ce inseamna in spectrul vizibil) nisipul reflecta mai multa energie decat celelalte, iar la lungimi de unda mai mari de 0.7 m cantitatea de energie reflectata incepe sa scada.

Padurile si pasunile absorb mai multa energie (reflecta mai putina energie) in spectrul vizibil (pana la 0.7 m) iar dupa aceasta valoare cantitatea de energie reflectata incepe sa creasca, de unde se poate foarte usor stabili o limita de separare intre suprafetele acoperite de vegetatie si cele fara vegetatie.

Clasificare Princiupiul clasificarii: orice pixel, grup de pixeli ce reprezinta o clasa, obiect, material este caracterizat de un interval de numere digitale pentru fiecare banda spectrala. Acestia sunt determinati prin analize statistice pentru a determina gradul de unicitate in raspunsul spectral si prin aplicarea unor formule matematice pentru obtinerea de clusteri. Tipuri de clasificare: nesupervizata si supervizata: Cluster = pixeli cu numere digitale ce apartin unei clase Clasificarea nesurpervizata: 1.Crearea de clusteri -> 2. Crearea de clase (grupuri) -> 3. Atribuirea de nume claselor sau grupurilor -> 4. Verificarea rezultatului, daca rezultatul nu este satisfacator se reia procesul incepand cu pasul1. Daca nu este stabilit nici un numar de iterari, procesul are loc pana se indeplinesc conditiile. In clasificarea supervizata utilizatorul stabileste numarul minim si maxim de clase dorite, iar intregul proces de clasificare il indeplineste calculatorul. Fiecare pixel este comparat cu clusteri creati pentru a se determina clasa careia ii apartine. Rezultatul este o imagine de regula in culori fiecarei clase fiind atribuita o culoare unica. Clasificarea nesupervizata este folosita atunci cand nu exista cunostinte despre zona de studiu sau in zonel greu accesibile.

Clasificarea supervizata 1.Combinatii de benzi spectrale -> 2. Crearea de esantione reprezentative pentru fiecare clasa (regiuni de interest) -> 3.Calcule statistice, pe baza numerelor digitale obtinute din regiunile de interest, pentru identificarea clusterilor -> 4.Verificarea rezultatelor, daca rezultatul nu este satisfacator se reia procesul incepand cu pasul 1 sau 2. Clasificarea supervizata este mult mai precisa decat clasificarea nesupervizata, acuratea rezultatului depinzand foarte mult de experienta utilizatorului. Constata in identifiarea si stabilirea claselor reprezentative, crearea de regiuni de interes. Regiunile de interes sunt suprafete reprezentative pentru fiecare clasa caracterizate prin omogenitatea raspunsului spectral. Pentru fiecare clasa se pot stabili mai multe regiuni de interes. Metode pentru clsificarea supervizata Distanta minina (minimum distance) pixelul este atribuit clasei celei mai apropiate pe baza vectorului cu cea mai mica distanta. Este un adintre cele mai simple metode de clasificare supervizata. Probabilitatea maxima (maximum likelihood) se bazeaza pe calcule statistice (media, varianta, covarianta) si pe probabilitatea Bayesiana. Se calculeaza pe baza formulei

Bayes probabilitatea ca un pixel sa apartina unei clase sau alteia. Este cea mai puternica si mai des utilizata metoda de clasificare supervizata.

Ajutor ENVI File\Open Image File deschide o imagine in format ENVI File\Open External File deschide o imagine intr-un format extern (ex: GeoTiff, Erdas, Landsat SPOT, Aster, etc) Format standard ENVI: cuprinde 2 fisiere Nume fisier este fisierul care contine informatia propiu-zisa Nume fisier.HDR este fisierul in care este descris modul in care trebuie accesata informatia din primul fisier. Intotdeauna fisierul cu extensia HDR are marimea de 1KB. Ex: valea_prahovei valea_prahovei.hdr Redimensionarea spatiala a unei imagini: Basic Tools\Resize Data (spatial\spectral), se selecteaza fisierul dorit -> Spatial Subset\Image si se redimesioneaza dreptunghiul rosu (atentie: se trage de colturi) -> OK la toate ferestrele -> la fereastra Resize Data Parameters se alege Ouput result to FILE \ Choose pentru a alege calea unde se salveaza fisierul ->OK Combinatii de benzi: Fereastra Available Bands List: Gray scale - permite afisarea doar unei singure benzi spectrale in tonuri de gri RGB color permite combinarea a 3 benzi spectrale folosind cele trei filtre aditive primare : Rosu(R), Verde (G), Albastru (B) ex: 3 2 1 (landsat) inseamna reprezentarea in culori naturale intrucat banda 3 este rosu, banda 2 este verde, banda 1 este albastru si fiecare sunt reprezentate cu aceasi culoare. Orice alta combinatie de benzi duce la o imagine fals color. Load Band afiseaza imaginea New Display deschide o noua fereastra

Clasificare nesupervizata Se afiseaza imaginea Classification\Unsupervised\Iso Data -> se alege fisierul urmat de OK Fereastra ISO DATA PARAMETERS se modifica urmatoarele: Number of classes unde se trec numarul minim si maxim de clase dorite se alege Ouput result to FILE \ Choose pentru a alege calea unde se salveaza fisierul ->OK Clasificare supervizata Se afiseaza imaginea Din meniul ferestrei IMAGE se alege Tools\Region of Interest\ROI Tool

Window: Image. Scroll, Zoom, Off sunt optiunile pentru fereastra de vectorizare a regiunilor de interest. Se recomanda zoom intrucat ofera cel mai mare grad de detaliere

New Region creeaza o nou regiune de interes. Editarea caracteristicilor regiunilor de interest se face selectand cu clic regiunea si Edit (in versiunea 4.1 butonul de edit nu mai exista, carcteristicile regasind-se in fereastra de ROI (vezi fig de mai sus, ex: ROI name, Color, etc) Fiecare poligon se creeaza cu clic succesiv cu butonul din stanga al mouse-ului pe imaginea zoom. Pentru a incheia editarea regiunii se executa 2 clic-uri cu butonul din dreapta al mouse-ului. Regiunile create corespund claselor.

Stats afiseaza date statistice despre clasa selectata obtinandu-se astfel si raspunsul spectral al clasei

Se creeaza numarul dorint de regiuni de interes. Se salveaza File\Save Rois, din fereastra de Save se selecteaza toate regiunile si se salveaza. Din meniul Classification se alege Supervised.

Select Classses from Regions se selecteaza toate regiunile de interes. Ceilalti parametri raman neschimbati. Se alege Output Rule Images =NO, urmat de Ouput result to FILE \ Choose pentru a alege calea unde se salveaza fisierul ->OK Imaginea nou creata va fi afisata in fereastra Available Band List Pentru combinatii de benzi consultati site-ul http://www.infoterraglobal.com/satellite.htm