Sunteți pe pagina 1din 6

CLADIRI DIN FONDUL EXISTENT CU SUPRASTRUCTURA CU PERETI DIN BETON ARMAT MONOLIT REALIZATE CONFORM NORMATIVELOR DE TIP P13

Elemente generale Cladirile cu sistem structural cu pereti structurali din beton armat prezinta regim de inaltime mediu sau inalt. Din punct de vedere functional aceste cladiri prezinta un domeniu larg de aplicabilitate; pot avea destinatie de tip locuinta, cladiri administrative (birouri), cladiri comerciale si social culturale. Cladirea poate fi considerata ca un sistem care este alcatuit din subsisteme, subansambluri si elemente.

Sistem „cladire“

subsisteme, subansambluri si elemente. S istem „cladire“ Subsistem anvelopa alcatuit din: subansamblurile: pereti
subsisteme, subansambluri si elemente. S istem „cladire“ Subsistem anvelopa alcatuit din: subansamblurile: pereti

Subsistem anvelopa alcatuit din:

subansamblurile:

pereti exteriori; acoperis. Subsistem pereti nestructurali interiori .

Subsistem anvelopa alcatuit din: subansamblurile: pereti exteriori; acoperis. Subsistem pereti nestructurali interiori .
acoperis. Subsistem pereti nestructurali interiori . Pereti exteriori nestructurali din: -zidarie din caramida

Pereti exteriori nestructurali din:

-zidarie din caramida cu goluri, din blocuri de beton celular autoclavizat, fasii din b.c.a.; -panouri prefabricate din beton armat; -pereti de sticla, panouri cortina;

Subsistem structural (fig

)compus

din:

suprastructura (SS); substructura (infrastructura) (SB); structura de fundatii (SF);Subsistem structural (fig )compus din: masivul de pamant (MP).

masivul de pamant (MP).Subsistem structural (fig )compus din: suprastructura (SS); substructura (infrastructura) (SB); structura de fundatii (SF);

Pereti interiori nestructurali:

-zidarie din caramida, blocuri si placi din b.c.a., fasii b.c.a., pereti din gips carton.

si placi din b.c.a., fasii b.c.a., pereti din gips carton. Acoperis: -terase; -acoperis cu panta mare

Acoperis:

-terase; -acoperis cu panta mare (pt. cladiri cu regim mic de inaltime)

cu panta mare (pt. cladiri cu regim mic de inaltime) Suprastructura - SS Substructura - SB

Suprastructura - SS

Substructura - SB

Structura de fundatii - SF

Masivul de pamant - MP

Fig.1

Cladirile cu structura de rezistenta cu pereti din beton armat au reprezentat, in prima etapa, la inceputul anilor „60“, o extindere a cladirilor cu pereti portanti din zidarie. Peretii de beton au fost pozitionati pe doua directii ortogonale,transversal si longitudinal (interiori), astfel incat au rezultat fie spatii functionale rigide de tip „camera“, fie spatii cu un oarecare grad de flexibilitate de tip „apartament“. La aceste cladiri peretii de fatada au fost de tip pereti nestructurali, realizati din zidarie de caramida cu goluri, blocuri sau fasii din beton celular autoclavizat. In etapele ulterioare, cladirile cu pereti structurali au inceput sa aiba rezolvari specifice, care au permis realizarea de spatii flexibile, cu posibilitatea schimbarii acestora pe durata de exploatare. Structurile de rezistenta ale acestor cladiri sunt in general de tip mixt sau dual si sunt alcatuite din doua subsisteme structurale: subsistemul pereti structurali din beton armat care asigura capacitatile de rigiditate, rezistenta si ductilitate; subsistemul cadre din beton armat, care permite in special realizarea spatiilor flexibile, dar si pot corecta dezavantajele deformatei peretilor structurali din beton la actiuni seismice orizontale puternice. Cladirile cu pereti structurali pot fi de tip bara sau punct, cu forme in plan dreptunghiulare, patrate, poligonale. Avantajele structurilor de rezistenta cu pereti structurali din beton armat :

capacitate de rigiditate , de rezistenta si de ductilitate ridicate; posibilitatea realizarii unui mecanism de disipare de energie prin deformatii postelastice favorabil la actiunea seismelor majore;de rezistenta cu pereti structurali din beton armat : posibilitati largi de executie prin folosirea de

posibilitati largi de executie prin folosirea de tehnologii diferite, care se refera la cofraje, armatura si betonare cu grad ridicat de industrializare;postelastice favorabil la actiunea seismelor majore; Tipuri de structuri 1. Structuri cu pereti structurali

Tipuri de structuri 1. Structuri cu pereti structurali desi, de tip „fagure“. Aceasta structura este corelata din punct de vedere functional cu spatiile rigide. Cladirile sunt de tip punct sau bara; ultimile sunt alcatuite din mai multe tronsoane, identice sau cu diferentieri, legate de pozitia centrala sau marginala a tronsonului (fig

Tr. 1 Tr. 2 Tr.3 Tr.4 rosturi antiseismice Tr. 1, 4-trosoane de capat Tr.2,3 –tronsoane
Tr. 1
Tr. 2
Tr.3
Tr.4
rosturi antiseismice
Tr. 1, 4-trosoane de capat
Tr.2,3 –tronsoane interioare
Fig
2
bulb
perete exterior
nestructural
izolatie
hg
hg
termica
grinda de
fatada din
perete structural
pereti structurali transversali
beton armat
longitudinal
Fig
4
Fig
3.

Structurile de rezistenta multietajate, de tip fagure, au fost realizate cu regim de

inaltime S+P+4E 10E. Domeniul de folosire a fost in special la locuinte (cu grade diferite de confort), camine , hoteluri. Se poate spune ca acest tip de structura nu va mai fi folosit in viitor datorita, in primul rand, imposibilitatii modificarii spatiilor pe perioada de exploatare. Aceste structuri se caracterizeaza prin rigiditati importante. Perioadele proprii de vibratie corespunzatoare modului fundamental se afla aproximativ in domeniul 0,3 0,7 sec. Datorita modului specific de realizare, rigiditatile difera pe cele doua directii principale de rigiditate. Peretii structurali transversali au fost pozitionati la fiecare camera, la travee de

3,30m

structurali. Distantele intre subansanblele de rezistenta pe directie transversala (peretele

exista unul sau doi pereti

directie transversala (peretele exista unul sau doi pereti 4,50m (fig ). Pe directia longitudinala a structurii
directie transversala (peretele exista unul sau doi pereti 4,50m (fig ). Pe directia longitudinala a structurii
directie transversala (peretele exista unul sau doi pereti 4,50m (fig ). Pe directia longitudinala a structurii

4,50m (fig

).

Pe directia longitudinala a structurii

pereti 4,50m (fig ). Pe directia longitudinala a structurii structural longitudinal interior si cadrele de fatade

structural longitudinal interior si cadrele de fatade ) sunt intre 5,10m 6,00m.

Pentru cladirile existente, realizate in perioada 1960- 1980, proiectate conform

normativelor P16-63 si P13-71, grosimile peretilor din beton armat au fost de 14 20 cm. Aceste valori au fost stabilite functie de zona de amplasament seismic, numarul de niveluri, tehnologia de executie. Peretii exteriori, de fronton, au fost realizati cu structura mixta, din beton si un

material termoizolant, pozitionat catre exterior (fig

blocuri sau fasii de beton celular autoclavizat, caramida cu goluri si polistiren, panouri prefabricate din beton armat. Solutiile pentru peretii de fatada au fost de tipul peretilor nestructurali din zidarie de caramida cu goluri, blocuri sau fasii din beton celular autoclavizat, blocuri din beton cu

agregate usoare, panouri prefabricate din beton armat.

Termoizolatia a fost realizata din

din beton armat. Termoizolatia a fost realizata din ). a captuseala b perete de beton grinda

).

a

captuseala

b

perete de beton grinda de fatada

din ). a captuseala b perete de beton grinda de fatada c d perete de fatada

c

d

din ). a captuseala b perete de beton grinda de fatada c d perete de fatada
din ). a captuseala b perete de beton grinda de fatada c d perete de fatada
din ). a captuseala b perete de beton grinda de fatada c d perete de fatada

perete de fatada din zidarie

de beton grinda de fatada c d perete de fatada din zidarie panou prefabricat din termoizolanta

panou

prefabricat din

termoizolanta

beton armat

din zidarie panou prefabricat din termoizolanta beton armat perete de fatada din fasii de b.c.a. 27
din zidarie panou prefabricat din termoizolanta beton armat perete de fatada din fasii de b.c.a. 27
din zidarie panou prefabricat din termoizolanta beton armat perete de fatada din fasii de b.c.a. 27

perete de fatada din fasii de b.c.a.

panou prefabricat din termoizolanta beton armat perete de fatada din fasii de b.c.a. 27 30 22,5
27 30
27
30
panou prefabricat din termoizolanta beton armat perete de fatada din fasii de b.c.a. 27 30 22,5
22,5 25
22,5
25
panou prefabricat din termoizolanta beton armat perete de fatada din fasii de b.c.a. 27 30 22,5

22

e

f

g

Fig

5

h

i

Peretii nestructurali interiori au fost realizati din caramida plina presata , caramida cu goluri, placi si fasii din beton celular autoclavizat. Planseele au fost realizate in doua variante:

placi din beton armat monolit , cu grosimi de 9-12 cm, rezemate perimetral pe peretii structurali si pe grinzile de , cu grosimi de 9-12 cm, rezemate perimetral pe peretii structurali si pe grinzile de la fatada;

impartirea

prefabricatului de tip panou (P) in semipanouri (Sp) a rezultat tinand cont de urmatoarele criterii; -capacitatea macaralei de 5tf. sau 6 tf , care s-a folosit in mod curent pe santier; -dimensiunile prefabricatului au fost corelate cu posibilitatile de transport ale acestuia, pe trailer , de la fabrica la santier, circuland pe un fir de 3,50m;

panouri si semipanouri prefabricate din beton armat (fig (fig

);

Sp1 P5 Sp2 Sp3 P6 Sp4 panou prefabricat
Sp1
P5
Sp2
Sp3
P6
Sp4
panou prefabricat

semipanou prefabricat

Fig

6

1-1

1‘-1‘

monolitizare 1 1 5 5 panou prefabricat perete beton armat d d Fig 7 a
monolitizare
1
1
5
5
panou prefabricat
perete beton
armat
d
d
Fig
7
a

armare inferioara

1 1 5 5 panou prefabricat perete beton armat d d Fig 7 a armare inferioara

armare superioara

d
d

b

Fig

8

1 1 5 5 panou prefabricat perete beton armat d d Fig 7 a armare inferioara
1 1 5 5 panou prefabricat perete beton armat d d Fig 7 a armare inferioara

Panourile prefabricate folosite la aceste tipuri de cladiri au fost realizate cu dinti desi (a) sau rari (b) , pentru rezemarea pe pereti si grinzi (fig Rezemarea panoului pe o distanta de 5cm a condus la monolitizari inguste , cu turnari defectuoase ale betonului in acestea; dintii pnoului au impiedicat de asemenea, si traversarea uniforma a rostului orizontal (intre panouri si planseu) de catre armatura verticala a peretilor.

predalele se pot realiza

la fabrica sau la santier; in cel de-al doilea caz predalele pot avea dimensiuni

maxime de 6.0m x 6.0m; in primul caz dimensiunile predalelor sunt corelate cu posibilitatile de transport de la fabrica la santier, pe trailer.

plansee mixte, cu predale si suprabetonare (fig (fig

);

-suprabetonare; -predala 8 5 armare in conectori de tip bucle suprabetonare Pd1 Pd3 Pd4 Pd2
-suprabetonare;
-predala
8
5
armare in
conectori de tip bucle
suprabetonare
Pd1
Pd3
Pd4
Pd2
predale
Fig
10
Fig 9 -suprabetonare -predala 8 a 8 conectori de tip ferme b Fig 11
Fig
9
-suprabetonare
-predala
8
a
8
conectori de tip ferme
b
Fig
11

Grosimile predalelor, 5-8 cm, sunt corelate cu suprafetele de placa si incarcarile pe aceasta. Grosimea betonului din suprabetonare este de 8 10cm. Clasa betonului din predala este Bc22,5 - Bc25, iar in suprabetonare Bc15. Predala contine toata armatura de la partea inferioara a placii; aceasta a fost calculata pentru incarcarile corespunzatoare fazei de exploatare si considerarii placiii in ansamblu; armatura de la partea superioara , pe reazeme este pozitionata in suprabetonare. Armatura poate fi din otel OB37, PC52 sau plase sudate din sarme STNB Legatura intre cele doua straturi de beton turnate in etape diferite se realizeaza cu

din otel OB37 sau PC52.

conectori , de tip bucle (fig

Acestia au rolul de a prelua efortul de lunecare de la suprafata de separatie dintre cele doua straturi de beton. Pentru suprafete de placi curente, in jur de 25mp si incarcari curente de cladiri civile, conectorii pot fi de tip bucle; pentru suprafete mai mari, cu valori ridicate de forta taietoare care conduc la eforturi unitare

)

sau de tip ferme (fig

),

tangentiale ridicate, conectorii pot fi de tip ferme . In faza de montaj , predalele reazema pe grinzi extensibile si popi telescopici.

(fig

Manipularea predalelor se realizeaza cu ajutorul unui sistem de ridicare

prevazut cu mai multe carlige, care se agata de tevi ,care trec prin cele doua siruri

de conectori marginali.

,care trec prin cele doua siruri de conectori marginali. b,c). plasa sudata carcasa cu conectori bucle

b,c).

trec prin cele doua siruri de conectori marginali. b,c). plasa sudata carcasa cu conectori bucle a

plasa sudata

carcasa cu

conectori bucle

a

Fig

12

c

l l l l b predala
l
l
l
l
b
predala

grinzi extensibile