CLADIRI DIN FONDUL EXISTENT CU SUPRASTRUCTURA CU PERETI DIN BETON ARMAT MONOLIT REALIZATE CONFORM NORMATIVELOR DE TIP P13

Elemente generale Cladirile cu sistem structural cu pereti structurali din beton armat prezinta regim de inaltime mediu sau inalt. Din punct de vedere functional aceste cladiri prezinta un domeniu larg de aplicabilitate; pot avea destinatie de tip locuinta, cladiri administrative (birouri), cladiri comerciale si social culturale. Cladirea poate fi considerata ca un sistem care este alcatuit din subsisteme, subansambluri si elemente. Sistem cladire Subsistem anvelopa alcatuit din: subansamblurile: pereti exteriori; acoperis. Subsistem pereti nestructurali interiori . Subsistem structural (fig.....)compus din: suprastructura (SS); substructura (infrastructura) (SB); structura de fundatii (SF); masivul de pamant (MP).

Pereti exteriori nestructurali din: -zidarie din caramida cu goluri, din blocuri de beton celular autoclavizat, fasii din b.c.a.; -panouri prefabricate din beton armat; -pereti de sticla, panouri cortina;

Acoperis: -terase; -acoperis cu panta mare (pt. cladiri cu regim mic de inaltime)

Pereti interiori nestructurali: -zidarie din caramida, blocuri si placi din b.c.a., fasii b.c.a., pereti din gips carton.

Suprastructura - SS

Substructura - SB Structura de fundatii - SF

Masivul de pamant - MP

Fig.1

Cladirile cu structura de rezistenta cu pereti din beton armat au reprezentat, in prima etapa, la inceputul anilor 60, o extindere a cladirilor cu pereti portanti din zidarie. Peretii de beton au fost pozitionati pe doua directii ortogonale,transversal si longitudinal (interiori), astfel incat au rezultat fie spatii functionale rigide de tip camera, fie spatii cu un oarecare grad de flexibilitate de tip apartament. La aceste cladiri peretii de fatada au fost de tip pereti nestructurali, realizati din zidarie de caramida cu goluri, blocuri sau fasii din beton celular autoclavizat. In etapele ulterioare, cladirile cu pereti structurali au inceput sa aiba rezolvari specifice, care au permis realizarea de spatii flexibile, cu posibilitatea schimbarii acestora pe durata de exploatare. Structurile de rezistenta ale acestor cladiri sunt in general de tip mixt sau dual si sunt alcatuite din doua subsisteme structurale: subsistemul pereti structurali din beton armat care asigura capacitatile de rigiditate, rezistenta si ductilitate; subsistemul cadre din beton armat, care permite in special realizarea spatiilor flexibile, dar si pot corecta dezavantajele deformatei peretilor structurali din beton la actiuni seismice orizontale puternice. Cladirile cu pereti structurali pot fi de tip bara sau punct, cu forme in plan dreptunghiulare, patrate, poligonale. Avantajele structurilor de rezistenta cu pereti structurali din beton armat : capacitate de rigiditate , de rezistenta si de ductilitate ridicate; posibilitatea realizarii unui mecanism de disipare de energie prin deformatii postelastice favorabil la actiunea seismelor majore; posibilitati largi de executie prin folosirea de tehnologii diferite, care se refera la cofraje, armatura si betonare cu grad ridicat de industrializare; Tipuri de structuri 1. Structuri cu pereti structurali desi, de tip fagure. Aceasta structura este corelata din punct de vedere functional cu spatiile rigide. Cladirile sunt de tip punct sau bara; ultimile sunt alcatuite din mai multe tronsoane, identice sau cu diferentieri, legate de pozitia centrala sau marginala a tronsonului (fig......).
Tr. 1 Tr. 2 Tr.3 Tr.4

rosturi antiseismice Tr. 1, 4-trosoane de capat Tr.2,3 tronsoane interioare

Fig..2.. perete exterior nestructural

bulb

hg

izolatie termica

hg grinda de fatada din beton armat

perete structural longitudinal

pereti structurali transversali

Fig..3. .

Fig...4.....

Structurile de rezistenta multietajate, de tip fagure, au fost realizate cu regim de inaltime S+P+4E 10E. Domeniul de folosire a fost in special la locuinte (cu grade diferite de confort), camine , hoteluri. Se poate spune ca acest tip de structura nu va mai fi folosit in viitor datorita, in primul rand, imposibilitatii modificarii spatiilor pe perioada de exploatare. Aceste structuri se caracterizeaza prin rigiditati importante. Perioadele proprii de vibratie corespunzatoare modului fundamental se afla aproximativ in domeniul 0,3 0,7 sec. Datorita modului specific de realizare, rigiditatile difera pe cele doua directii principale de rigiditate. Peretii structurali transversali au fost pozitionati la fiecare camera, la travee de 3,30m 4,50m (fig....). Pe directia longitudinala a structurii exista unul sau doi pereti structurali. Distantele intre subansanblele de rezistenta pe directie transversala (peretele structural longitudinal interior si cadrele de fatade ) sunt intre 5,10m 6,00m. Pentru cladirile existente, realizate in perioada 1960- 1980, proiectate conform normativelor P16-63 si P13-71, grosimile peretilor din beton armat au fost de 14 20 cm. Aceste valori au fost stabilite functie de zona de amplasament seismic, numarul de niveluri, tehnologia de executie. Peretii exteriori, de fronton, au fost realizati cu structura mixta, din beton si un material termoizolant, pozitionat catre exterior (fig....). Termoizolatia a fost realizata din blocuri sau fasii de beton celular autoclavizat, caramida cu goluri si polistiren, panouri prefabricate din beton armat. Solutiile pentru peretii de fatada au fost de tipul peretilor nestructurali din zidarie de caramida cu goluri, blocuri sau fasii din beton celular autoclavizat, blocuri din beton cu agregate usoare, panouri prefabricate din beton armat. a captuseala termoizolanta perete de beton grinda de fatada b c panou prefabricat din beton armat d

perete de fatada din zidarie

perete de fatada din fasii de b.c.a.

22,5 25

27 30

22

f Fig..5.....

Peretii nestructurali interiori au fost realizati din caramida plina presata , caramida cu goluri, placi si fasii din beton celular autoclavizat. Planseele au fost realizate in doua variante: placi din beton armat monolit , cu grosimi de 9-12 cm, rezemate perimetral pe peretii structurali si pe grinzile de la fatada; panouri si semipanouri prefabricate din beton armat (fig....); impartirea prefabricatului de tip panou (P) in semipanouri (Sp) a rezultat tinand cont de urmatoarele criterii; -capacitatea macaralei de 5tf. sau 6 tf , care s-a folosit in mod curent pe santier; -dimensiunile prefabricatului au fost corelate cu posibilitatile de transport ale acestuia, pe trailer , de la fabrica la santier, circuland pe un fir de 3,50m;

Sp1 Sp2 Sp3

P5

Fig..6.... P6

Sp4 panou prefabricat semipanou prefabricat 1-1 monolitizare 1 panou prefabricat perete beton armat Fig..7..... armare inferioara d a armare superioara d b 1-1

Fig..8...

Panourile prefabricate folosite la aceste tipuri de cladiri au fost realizate cu dinti desi (a) sau rari (b) , pentru rezemarea pe pereti si grinzi (fig......). Rezemarea panoului pe o distanta de 5cm a condus la monolitizari inguste , cu turnari defectuoase ale betonului in acestea; dintii pnoului au impiedicat de asemenea, si traversarea uniforma a rostului orizontal (intre panouri si planseu) de catre armatura verticala a peretilor. plansee mixte, cu predale si suprabetonare (fig.......); predalele se pot realiza la fabrica sau la santier; in cel de-al doilea caz predalele pot avea dimensiuni maxime de 6.0m x 6.0m; in primul caz dimensiunile predalelor sunt corelate cu posibilitatile de transport de la fabrica la santier, pe trailer. -suprabetonare; -predala

8 5

conectori de tip bucle

armare in suprabetonare

Pd1

Pd3

Pd2 3

Pd4

predale e Fig..10... . Fig..9.... 8 a 8 conectori de tip ferme b Fig..11..... -suprabetonare -predala

Grosimile predalelor, 5-8 cm, sunt corelate cu suprafetele de placa si incarcarile pe aceasta. Grosimea betonului din suprabetonare este de 8 10cm. Clasa betonului din predala este Bc22,5 - Bc25, iar in suprabetonare Bc15. Predala contine toata armatura de la partea inferioara a placii; aceasta a fost calculata pentru incarcarile corespunzatoare fazei de exploatare si considerarii placiii in ansamblu; armatura de la partea superioara , pe reazeme este pozitionata in suprabetonare. Armatura poate fi din otel OB37, PC52 sau plase sudate din sarme STNB Legatura intre cele doua straturi de beton turnate in etape diferite se realizeaza cu conectori , de tip bucle (fig.....) sau de tip ferme (fig....), din otel OB37 sau PC52. Acestia au rolul de a prelua efortul de lunecare de la suprafata de separatie dintre cele doua straturi de beton. Pentru suprafete de placi curente, in jur de 25mp si incarcari curente de cladiri civile, conectorii pot fi de tip bucle; pentru suprafete mai mari, cu valori ridicate de forta taietoare care conduc la eforturi unitare tangentiale ridicate, conectorii pot fi de tip ferme . In faza de montaj , predalele reazema pe grinzi extensibile si popi telescopici. (fig......b,c). Manipularea predalelor se realizeaza cu ajutorul unui sistem de ridicare prevazut cu mai multe carlige, care se agata de tevi ,care trec prin cele doua siruri de conectori marginali.

l l l l plasa sudata a b grinzi extensibile

carcasa cu conectori bucle

predala

Fig..12.....