Sunteți pe pagina 1din 3

Numele trandafirului-

Numele trandafirului (Il nome della rosa) este un roman al scriitorului italian Umberto Eco. Este o povestire istoric , o anchet pentru g sirea criminalului (mister al crimei) avnd ca decor o m n stire italian din anul 1327, un mister intelectual care combin elemente de semiotic n cadrul fic iunii, analiza biblic , studiile medievale i teoria literar . Ac iunea din Numele trandafirului se petrece pe parcursul a 7 zile ntr-o m n stire benedictin , pe fundalul unui conflict ntre numeroase ordine religioase i Papa Ioan al XXII-lea. Fratele William din Baskerville (sau Guglielmo), un c lugar n elept i respectat, ajunge la aba ie ntr-o diminea de noiembrie 1327, dup o lung c l torie. Este nso it de un novice Adso cel care poveste te, la b trne e, ntmpl rile. Odat ajun i, sunt ntmpina i de Abate, care i informeaz despre un accident misterios implicnd moartea unui c lug r, g sit zdrobit la baza zidurilor m n stirii. P rerea unanim este c diavolul i-a f cut sim it prezen a, iar curiosul Guglielmo porne te n c utarea adev rului. Cnd sunt descoperite i alte cadavre, printre c lug ri se instaureaz isteria, sub forma unei explozii de supersti ii. ntre timp, Guglielmo adun indicii legate de aceste crime i le arat abatelui : ni te mesaje ascunse, scrise cu suc de l mie pe un pergament, reveleaz secretul care nconjoar o carte. Aparent, aceast carte Poetica de Aristotel poate ucide pe cel care o cite te, iar c lug rii sunt dispu i s ucid pentru a o ob ine. Explicatia lui Guglielmo nu este insa crezuta, iar Inchizitia, reprezentata de Bernardo Gui, gaseste propriul vinovat : o tanara taranca, la care s-au gasit dovezi incontestabile de vrajitorie : o pisica neagra si un cocos, semne suficiente la acea vreme pentru a o acuza de vrajitorie. Fata este torturata, impreuna cuun calugar diform, Salvatore, care este acuzat de asemenea de complicitate la crima si vrajitorie.Sub tortura, ei recunosc ca sunt eretici, iar a doua zi sunt legati si arsi pe rug, din ordinul inchizitorului . Intre timp, Guglielmo este totmai aproape de descoperirea adevarului, reusind, el si novicele sau, sa patrunda in biblioteca interzisa a abatiei, asezata intr-un edificiu

maiestuos. Naratiunea aduna mai multe intrigi, toate avand interpretari si surse de semnificatie variate. Multe interpretari si surse erau controverse foarte schimbatoare in cadrul decorului religios medieval, tot timpul invartindu-se inspre ceea ce pare a fi cheia spre intelegerea si adevarata interpretare a cazului. La prima vedere lucrarea pare un roman politist construit prin metode moderne care poarta in ea conflictul intre gandirea rationala, lucida ale calugarului franciscan si cel al incvizitorului care incearca sa infiereze un presupus vinovat. Prin logica simpla a lucrurilor cititorul s-ar astepta ca finalitatea sa apara din contradictia prezentata. Cartea insa ofera mult mai mult: este o fresca a feudalismului dar si o critica a societatii umane care este pus sa se confrunte cu propria forta de distrugere a valorilor. Lectura este captivanta prin actiunea ei in care binele si raul se confrunta manati de o convingere identica si anume ca faptele lor sunt in serviciul umanitatii si in acelasi timp invita cititorul la o meditatie asupra alegerii pe care omul trebuie sa o faca in drumurile pe care le are de urmat. Scriitorul este un deschizator de drumuri al teoriei privind reactia cititorului si al ideeii de text deschis. Adesea el se concentreaza asupra rolului pe care il joaca cititorul in a crea insemnatatea si experienta unei opere literare. El combina aceste elemente cu altele de semiotica, care studiaza semnele, crearea si interpretarea simbolurilor. Eco foloseste procesul de solutionare a crimelor ca o metafora extinsa pentru experienta cititorului in interpretarea unui text. Faptul ca William cauta adevarul reflecta ideile post-moderniste asupra naturii complet relative a adevarului si a semnificatiei in cadrul acestui proces. Semnele si evenimentele variate din Numele trandafirului au semnificatie numai in contextele lor date, iar William trebuie mereu sa fie atent care este contextul relevant cand interpreteaza misterul. Desi ultimele teorii ale lui William nu se potrivesc exact cu evenimentele reale, ele ii permit sa rezolve misterul de la manastire si astfel sa obtina o dimensiune a adevarului. El descrie mai multe conflicte filozofice in cadrul romanului: adevarul absolut contra interpretarii individuale, arta stilizata contra frumusetii naturale, predestinatie contra liberului arbitru, religie contra spiritualitatii; transforma aceste controverse si erezii religioase medievale folosind termeni politici si economici moderni. Acest lucru ii

ofera cititorului modern un context in care sa poata ajunge la propriile lui concluzii in ceea ce priveste semnificatia romanului si cercetarile facute de personaje. Exista o conexiune intre titlu si hexametrul in limba latina care incheie romanul :stat rosa pristina nomine, nomina nuda tenemus Trandafirul de altadata dainuie (doar) prin nume,nu mai pastram decat numele (ideile) goale. In Postscriptum la Numele trandafirului, Umberto Eco precizeaza ca doreste saelibereze cititorul dintr-un mod de interpretare bazat pe intentiile presupuse ale autorului. Cititorul este deci liber sa descopere relatii intre carte si alte intelesuri simbolice ale trandafirului.