Sunteți pe pagina 1din 63

BLOC 2S+P+11E Str.

Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

ELEMENTE PENTRU SCENARIUL DE SIGURANTA LA FOC Instalatii termice, electrice si de stins incendiu CAPITOLUL II SECTIUNEA 2-A 2.2.1. a - Densitatea sarcinii termice Materialele avute in vedere pentru utilizare in cadrul instalatilor sunt in principal necombustibile (CA0) si greu combustibile in cantitate redusa (CA1), ceea ce nu conduce la cresterea densitatii sarcini termice a cladirii. 2.2.3. b - Masuri constructive Canalele de ventilatie verticale care trec prin plansee sunt pozate in ghene, avand rezistenta la foc de cel putin 1h. La trecerea prin pereti antifoc, golurile din jurul canalelor se vor inchide etans, asigurandu-se o rezistenta la foc egala cu cea a elementului de constructie traversat. S-au prevazut clapete antifoc pe tubulatura de ventilatie la trecerea prin peretii antifoc ai ghenelor si prin peretii de compartimentare antifoc. Trecerea prin pereti si plansee a conductelor din otel pentru transportul apei calde si apei racite se va realiza in tevi de protectie, care sa asigure deplasari rezultate din dilatari, executate in conformitate detalile de treceri antifoc, proiect IPCT 5313 si a exemplificarilor din manualul indicativ MP 008-200. La amplasarea circuitelor electrice se vor respecta distantele minime impuse de normativele I7, PE107 si I18 fata de celelalte instalatii si fata de elementele combustibile ale constructiei si suprafetele calde ale cosului de fum. Fiecare circuit electric va fi protejat la scurtcircuit si suprasarcina prin intrerupatoare automate montate pe plecarile circuitelor din tablourile de distributie. Trecerile circuitelor prin pereti si plansee se vor etansa astfel incat sa se pastreze gradul de rezistenta la foc a elementului traversat. 2.2.3. d - Sisteme de evacuare a fumului. SISTEMUL DE VENTILATIE S1-E1 S1-E2 S2-E1 S2-E2 S3-E1 S3-E2 Evacuare noxe/fum parcaj parter Evacuare noxe/fum parcaj partert Evacuare noxe/fum parcaj subsol 1 Evacuare noxe/fum parcaj subsol 1 Evacuare noxe/fum parcaj subsol 2 Evacuare noxe/fum parcaj subsol 2 Amplasarea agregatului Parter Parter Subsol 1 Subsol 1 Subsol 2 Subsol 2

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 1 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

S4-E1 S4-E2 S5-E1 S5-E2 S6-E1 S6-E2 S7-E1 S7-E2 S8-E1 S8-E2

Evacuare aer din tampon casa scarii stanga+ lift Introducere aer in tampon casa scarii stanga + lift Introducere aer in casa scarii stanga + lift Evacuare aer din casa scarii stanga + lift Introducere aer in casa scarii dreapta + lift Evacuare aer din casa scarii dreapta + lift Introducere aer lift stanga Evacuare aer lift stanga Introducere aer lift dreapta Evacuare aer lift dreapta

Parter Parter Subsol 2 Etaj 11 Subsol 2 Etaj 11 Subsol 2 Etaj 11 Subsol 2 Etaj 11

Sistemele S1-E1, S2-E1, S3-E1, S4-E1, S5-E1 Ventilare noxe/ Evacuare fum parcaj a) Debite de aer pentru un sistem(nivel) Parter: - Aer evacuat: 10000 m/h - evacuare noxe 13000 m/h - in caz de incendiu - Aer introdus : 11000 m3/h natural, incalzit iarna prin ghena cu priza de aer la parter Subsolul 1: - Aer evacuat: 39000 m/h - evacuare noxe 45000 m/h - in caz de incendiu - Aer introdus :45000 m/h natural, incalzit iarna prin ghena cu priza de aer in parter Subsolul 2: - Aer evacuat: 33000 m/h - evacuare noxe 39000 m/h - in caz de incendiu - Aer introdus :45000 m/h natural, incalzit iarna prin ghena cu priza de aer in parter b) Functionare: Parcajele auto vor fi prevazute cu instalatii de evacuare noxe care functioneaza in doua regimuri : In regim normal functionare antrenata printr-un senzor ce comanda pornirea la 50 ppm si oprirea la 30 ppm, noxele (CO, CO2, acroleina) sunt preluate prin intermediul grilelor, de la partea superioara 70% din debitul de aer, restul de 30% de la partea inferioara. Grilele de evacuare sunt dispuse perimetral in tot spatiul deservit. In caz de incendiu fumul va fi evacuat prin grile racordate la ventilatorul de evacuare printr-un canal izolat antifoc.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 2 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

La detectie incendiu, pe subsolul incendiat canalele de evacuare noxe care aspira aerul din partea inferioara a parcajului se izoleaza prin intermediul unei clapete de ventilatie cu aspiratie din partea superioara. Trecerea de la un regim la altul se va face prin comanda primita de la instalatia de avertizare incendiu, care la detectarea fumului comuta ventilatorul pe turatia a doua. Canalele de evacuare fum vor fi izolate antifoc. Ventilatoarele de evacuare noxe/fum sunt rezistente la foc (400C/2h) si sunt amplasate in interiorul parcajului. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Compensarea aerului se face printr-un canal din beton armat, care aspira aerul de la parter si-l introduce la fiecare nivel; in caz de incendiu se deschide voletul corespunzator etajului si celelalte se inchid. Incalzirea parcajelor subterane la +5C se face prin baterii de incalzire a caror capacitate poate incalzi aerul proaspat si eventualele pierderi de caldura. Sistemele S1-E2, S2-E2,Ventilare noxe/ Evacuare fum parcaj a) Debite de aer pentru un sistem(nivel) Parter: - Aer evacuat: 10000 m/h - evacuare noxe 13000 m/h - in caz de incendiu - Aer introdus : 11000 m3/h natural, incalzit iarna prin ghena cu priza de aer la parter Subsolul 1: - Aer evacuat: 39000 m/h - evacuare noxe 45000 m/h - in caz de incendiu - Aer introdus :45000 m/h natural, incalzit iarna prin ghena cu priza de aer in parter Subsolul 2: - Aer evacuat: 33000 m/h - evacuare noxe 39000 m/h - in caz de incendiu - Aer introdus :45000 m/h natural, incalzit iarna prin ghena cu priza de aer in parter b) Functionare: Parcajele auto vor fi prevazute cu instalatii de evacuare noxe care functioneaza in doua regimuri : In regim normal functionare antrenata printr-un senzor ce comanda pornirea la 50 ppm si oprirea la 30 ppm, noxele (CO, CO2, acroleina) sunt preluate prin intermediul grilelor, de la partea superioara 70% din debitul de aer, restul de 30% de la partea inferioara. Grilele de evacuare sunt dispuse perimetral in tot spatiul deservit. In caz de incendiu fumul va fi evacuat prin grile racordate la ventilatorul de evacuare printr-un canal izolat antifoc. La detectie incendiu, pe subsolul incendiat canalele de evacuare noxe care aspira aerul din partea inferioara a parcajului se izoleaza prin intermediul unei clapete de ventilatie cu aspiratie din partea superioara. Trecerea de la un regim la altul se va face prin comanda primita de la instalatia de avertizare incendiu, care la detectarea fumului comuta ventilatorul pe turatia a doua. Canalele de evacuare fum vor fi izolate antifoc. Ventilatoarele de evacuare noxe/fum sunt rezistente la foc (400C/2h) si sunt amplasate in interiorul parcajului. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.
SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 3 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Compensarea aerului se face printr-un canal din beton armat, care aspira aerul de la parter si-l introduce la fiecare nivel; in caz de incendiu se deschide voletul corespunzator etajului si celelalte se inchid. Incalzirea parcajelor subterane la +5C se face prin aeroterme a caror capacitate poate incalzi aerul proaspat si eventualele pierderi de caldura. Sistem S4-E1 Evacuare aer din tampon casa scarii stanga + lift Parter a) Debit de aer - Aer evacuat din tampon casa scarii +lift 1200 m3/h

b) Functionare: Evacuarea aerului se face naturl Unitatea de evacuare aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta evacuaeaza aerul din tampon prin intermediul unui canal din tabla izolata antifoc si a unor grile de ventilatie cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare) apmasate tampoan. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem S4-E2 Introducere aer in tampon casa scarii stanga + lift Subsol 2 a) Debit de aer - Aer introdus in tampon casa scarii: 1200 m/h

c) Functionare: Introducerea aerului se face mecanic Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul scarii subterane stanga + lift la fiecare nivel ( subsol 1+ subsol 2 ) prin intermediul a doua canale verticale de aer si a unor grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de introducere aer va fi amplasat la subsol 2 si va fi rezistent la foc (400C/2h). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din subsol, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem S5-E1 Introducere aer in casa scarii stanga + lift Subsol 2 a) Debit de aer - Aer introdus in casa scarii: 3600 m/h b) Functionare: Introducerea aerului se face mecanic Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii pe la ultimul nivel (subsolul 2) prin intermediul unui canal din tabla izolat antifoc si a unei grile de ventilatie. Ventilatorul de introducere va fi montat la subsolul 2. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incaperi, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 4 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Sistem S5-E2 Evacuare aer din tampon casa scarii stanga + lift Etaj 11 a) Debit de aer - Aer evacuat din tampon casa scarii si lift 3600 m3/h

b) Functionare: Evacuarea aerului se face natural. Unitatea de evacuare aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta evacuaeaza aerul prin intermediul unui canal din tabla izolata antifoc si a unor grile de ventilatie cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E6-E1 Introducere aer in casa scarii dreapta + lift subsol 2 a) Debit de aer - Aer introdus in casa scarii: 3600 m/h b) Functionare: Introducerea aerului se face mecanic. Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii pe la ultimul nivel (subsolul 2) prin intermediul unui canal din tabla izolat antifoc si a unei grile de ventilatie. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem S6-E2 Evacuare aer din casa scarii dreapta + lift Etaj 11 a) Debit de aer - Aer evacuat din tampon lifturi 3600 m3/h

b) Functionare: Evacuarea aerului se face natural. Debitul de aer este constant. Aerul este evacuat prin intermediul unui canal din tabla izolata antifoc si a unor grile de ventilatie cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Sistemul functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E13-IT7 Introducere aer lifturi ax 2-3/D a) Debit de aer - Aer introdus 3600 m3/h b) Functionare:

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 5 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat prin intermediul unui canal din tabla izolate si a unor voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de introducere va fi montat la etajul 13. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E13-IT8 Introducere aer lifturi ax 6-7/C-D a) Debit de aer - Aer introdus: 3600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat prin intermediul unui canal din tabla izolate si a unor voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de introducere va fi montat la etajul 13. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E13-IT9 Introducere aer lifturi ax 5-6/C-E a) Debit de aer - Aer introdus: 3600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat prin intermediul unui canal din tabla izolate si a unor voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de introducere va fi montat la etajul 13. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E13-TCT Introducere aer in tampon camere tehnice a) Debit de aer - Aer introdus in tampon : 3600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in tampon prin intermediul unui canal din tabla izolate si a unor voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de introducere va fi montat la subsolul 2. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 1 Introducere aer in casa scari supraterane ax 2-3/C-D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii la nivelul parterului prin intermediul unui sistem de canale din tabla izolate si grile de ventilatie. Aerul este evacuat printr-o trapa prevazuta la ultimul

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 6 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

nivel. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 13. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 2 Introducere aer in tampon casa scari supraterane ax 2-3/C-D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul scarii supraterane la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 2 Evacuare aer din tampon casa scari supraterane ax 2-3/C-D a) Debit de aer - Aer evacuat : 3.600 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 3 Introducere aer in tampon lifturi ax 2-3/D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul lifturilor la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 13.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 3 Evacuare aer din tampon lifturi ax 2-3/D a) Debit de aer - Aer evacuat : 3.600 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la etajul 13.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 4 Introducere aer lifturi ax 2-3/D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 13.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 7 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 5 Introducere aer in tampon casa scari supraterane ax 2-3/D-E a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul scarii supraterane la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 5 Evacuare aer din tampon casa scari supraterane ax 2-3/D-E a) Debit de aer - Aer evacuat : 3.600 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 6 Introducere aer in casa scari supraterane ax 2-3/D-E a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii la nivelul parterului prin intermediul unui sistem de canale din tabla izolate si grile de ventilatie. Aerul este evacuat printr-o trapa prevazuta la ultimul nivel. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 13. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 7 Introducere aer lifturi ax 5-6/C-E a) Debit de aer - Aer introdus : 7.200 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 13.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 7 Evacuare aer lifturi ax 5-6/C-E a) Debit de aer - Aer evacuat : 7.200 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la etajul 13.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 8 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Sistem 8 Introducere aer in casa scari supraterane ax 6-7/C-D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii la nivelul parterului prin intermediul unui sistem de canale din tabla izolate si grile de ventilatie. Aerul este evacuat printr-o trapa prevazuta la ultimul nivel. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 13. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 9 Introducere aer in tampon casa scari supraterane ax 6-7/C-D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul scarii supraterane la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 9 Evacuare aer din tampon casa scari supraterane ax 6-7/C-D a) Debit de aer - Aer evacuat : 3.600 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 10 Introducere aer in tampon lifturi ax 6-7/C-D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul lifturilor la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 13.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 10 Evacuare aer din tampon lifturi ax 6-7/C-D a) Debit de aer - Aer evacuat : 3.600 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la etajul 13.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 9 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Sistem 11 Introducere aer lifturi ax 6-7/C-D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 13.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 12 Introducere aer in tampon casa scari supraterane ax 2-3/F-G a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul scarii supraterane la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la parter.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 12 Evacuare aer din tampon casa scari supraterane ax 2-3/F-G a) Debit de aer - Aer evacuat : 3.600 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la parter.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 13 Introducere aer in casa scari supraterane ax 2-3/F-G a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii la nivelul parterului prin intermediul unui sistem de canale din tabla izolate si grile de ventilatie. Aerul este evacuat printr-o trapa prevazuta la ultimul nivel. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la parter. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 14 Introducere aer in tampon casa scari supraterane ax 4-5/A-B a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul scarii supraterane la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 10 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Sistem 14 Evacuare aer din tampon casa scari supraterane ax 4-5/A-B a) Debit de aer - Aer evacuat : 3.600 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 15 Introducere aer in casa scari supraterane ax 4-5/A-B a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii la nivelul parterului prin intermediul unui sistem de canale din tabla izolate si grile de ventilatie. Aerul este evacuat printr-o trapa prevazuta la ultimul nivel. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 13. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 16 Introducere aer in circulatia comuna orizontala ax 4-5/A-B a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 17 Evacuare aer din circulatia comuna orizontala ax 2/D a) Debit de aer - Aer evacuat : 7.200 m/h b) Functionare: Unitatea de evacuare aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta evacuaeaza aerul proaspat din circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de evacuare se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 18 Introducere aer in circulatia comuna orizontala ax 2/B-C a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 11 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 19 Introducere aer in circulatia comuna orizontala ax 2/C-D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 20 Evacuare aer din circulatia comuna orizontala ax 3/D a) Debit de aer - Aer evacuat : 7.200 m/h b) Functionare: Unitatea de evacuare aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta evacuaeaza aerul proaspat din circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de evacuare se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 21 Introducere aer in circulatia comuna orizontala ax 5-6/D a) Debit de aer - Aer introdus : 7.200 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 22 Evacuare aer din circulatia comuna orizontala ax 7/C-D a) Debit de aer - Aer evacuat : 7.200 m/h b) Functionare: Unitatea de evacuare aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta evacuaeaza aerul proaspat din circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 12 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de evacuare se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 19 Introducere aer in circulatia comuna orizontala ax 7-8/B-C a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 13 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

CLADIREA UTR 2 SISTEMUL DE VENTILATIE S1-E1 S1-E2 S2-E1 S2-E2 S3-E1 S3-E2 S4-E1 S4-E2 S5-E1 S5-E2 Evacuare noxe/fum parcaj subsol 1 Evacuare noxe/fum parcaj subsol 1 Evacuare noxe/fum parcaj subsol 2 Evacuare noxe/fum parcaj subsol 2 Evacuare noxe/fum parcaj subsol 3 Evacuare noxe/fum parcaj subsol 3 Evacuare noxe/fum parcaj subsol 4 Evacuare noxe/fum parcaj subsol 4 Evacuare noxe/fum parcaj subsol 5 Evacuare noxe/fum parcaj subsol 5 Amplasarea agregatului Subsol 1 Subsol 1 Subsol 2 Subsol 2 Subsol 3 Subsol 3 Subsol 4 Subsol 4 Subsol 5 Subsol 5

E13-AT1 Evacuare aer din tampon casa scarii si tampon lift ax 2-3/D Etaj 13 E13-IT1 Introducere aer in tampon casa scarii si tampon lift ax 2-3/DEtaj 13 E13-ICS1Introducere aer in casa scarii ax 2-3/D E13-AT2 Evacuare aer din tampon lift ax 5-6/C E13-IT2 Introducere aer tampon lift ax 5-6/C Etaj 13 Etaj 13 Etaj 13

E13-AT3 Evacuare aer din tampon casa scarii si tampon lift ax 6-7/D Etaj 13 E13-IT3 Introducere aer in tampon casa scarii si tampon lift ax 6-7/DEtaj 13 E13-ICS2Introducere aer in casa scarii ax 6-7/D-E S1-AT6 Evacuare aer din tampon casa scarii si tampon lift ax 8/G S1-IT6 Etaj 13 Subsol 1

Introducere aer in tampon casa scarii si tampon lift ax 8/G Subsol 1 Subsol 1 Subsol 1 Subsol 1

S1-ICS4 Introducere aer in casa scarii ax 8/G S1-AT5 Evacuare aer din tampon casa scarii ax 8/Z S1-IT5 Introducere aer in tampon casa scarii ax 8/Z

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 14 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

S1-ICS3 Introducere aer in casa scarii ax 8/Z E13-AT6 Evacuare aer din tampon lift ax 5-6/E E13-IT6 Introducere aer tampon lift ax 5-6/E E13-IT7 Introducere aer lift ax 2-3/D E13-IT8 Introducere aer lift ax 6-7/C-D S1-IT9 Introducere aer in tampon camere tehnice

Subsol 1 Etaj 13 Etaj 13 Etaj 13 Etaj 13 Subsol 1 Etaj 13 Etaj 13

E13-IT10Introducere aer lift ax 5-6/C-E 1 2 2 3 3 4 5 5 6 7 7 8 9 9 10 10 11 12 Introducere aer in casa scarii supraterane ax 2-3/C-D

Introducere aer in tampon casa scarii supraterane ax 2-3/C-DEtaj 23 Evacuare aer din tampon casa scarii supraterane ax 2-3/C-DEtaj 23 Introducere aer in tampon lifturi ax 2-3/D Evacuare aer din tampon lifturi ax 2-3/D Introducere aer lifturi ax 2-3/D Etaj 13 Etaj 13 Etaj 13

Introducere aer in tampon casa scarii supraterane ax 2-3/D-EEtaj 23 Evacuare aer din tampon casa scarii supraterane ax 2-3/D-EEtaj 23 Introducere aer in casa scarii supraterane ax 2-3/D-E Introducere aer lifturi ax 5-6/C-E Evacuare aer lifturi ax 5-6/C-E Introducere aer in casa scarii supraterane ax 6-7/C-D Etaj 13 Etaj 13 Etaj 13 Etaj 13

Introducere aer in tampon casa scarii supraterane ax 6-7/C-DEtaj 23 Evacuare aer din tampon casa scarii supraterane ax 6-7/C-DEtaj 23 Introducere aer in tampon lifturi ax 6-7/C-D Evacuare aer din tampon lifturi ax 6-7/C-D Introducere aer lifturi ax 6-7/C-D Etaj 13 Etaj 13 Etaj 13

Introducere aer in tampon casa scarii supraterane ax 2-3/F-GEtaj 13

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 15 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

12 13 14 14 15 16 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

Evacuare aer din tampon casa scarii supraterane ax 2-3/F-GEtaj 13 Introducere aer in casa scarii supraterane ax 2-3/F-G Etaj 13

Introducere aer in tampon casa scarii supraterane ax 4-5/A-BEtaj 13 Evacuare aer din tampon casa scarii supraterane ax 4-5/A-BEtaj 13 Introducere aer in casa scarii supraterane ax 4-5/A-B Etaj 13

Introducere aer in tampon casa scarii supraterane ax 6-7/D-EEtaj 23 Evacuare aer din tampon casa scarii supraterane ax 6-7/D-EEtaj 23 Introducere aer in casa scarii supraterane ax 6-7/D-E Introducere aer circulatie comuna orizontala ax 2/E-F Evacuare aer circulatie comuna orizontala ax 2/D Introducere aer circulatie comuna orizontala ax 2/B-C Introducere aer circulatie comuna orizontala ax 2/C-D Evacuare aer circulatie comuna orizontala ax 4/D Introducere aer circulatie comuna orizontala ax 6/D Evacuare aer circulatie comuna orizontala ax 7/D-E Evacuare aer circulatie comuna orizontala ax 7/D Introducere aer circulatie comuna orizontala ax 7/B-C Introducere aer circulatie comuna orizontala ax 7/E-F Etaj 13 Etaj 23 Etaj 23 Etaj 23 Etaj 23 Etaj 23 Etaj 23 Etaj 23 Etaj 23 Etaj 23 Etaj 23

Sistemele S1-E1, S2-E1, S3-E1, S4-E1, S5-E1 Ventilare noxe/ Evacuare fum parcaj a) Debite de aer pentru un sistem(nivel) Subsolul 1: - Aer evacuat: 16000 m/h - evacuare noxe 22250 m/h - in caz de incendiu - Aer introdus : natural, prin ghena cu priza de aer in parter Subsolul 2,4: - Aer evacuat: 20500 m/h - evacuare noxe 27500 m/h - in caz de incendiu Subsolul 3: - Aer evacuat: 19000 m/h - evacuare noxe 25500 m/h - in caz de incendiu - Aer introdus : natural, prin ghena cu priza de aer in parter

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 16 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Subsolul 5: - Aer evacuat: 13500 m/h - evacuare noxe 18250 m/h - in caz de incendiu - Aer introdus : natural, prin ghena cu priza de aer in parter b) Functionare: Parcajele auto vor fi prevazute cu instalatii de evacuare noxe care functioneaza in doua regimuri : In regim normal functionare antrenata printr-un senzor ce comanda pornirea la 50 ppm si oprirea la 30 ppm, noxele (CO, CO2, acroleina) sunt preluate prin intermediul grilelor, de la partea superioara 70% din debitul de aer, restul de 30% de la partea inferioara. Grilele de evacuare sunt dispuse perimetral in tot spatiul deservit. In caz de incendiu fumul va fi evacuat prin grile racordate la ventilatorul de evacuare printr-un canal izolat antifoc. La detectie incendiu, pe subsolul incendiat canalele de evacuare noxe care aspira aerul din partea inferioara a parcajului se izoleaza prin intermediul unei clapete de ventilatie cu aspiratie din partea superioara. Trecerea de la un regim la altul se va face prin comanda primita de la instalatia de avertizare incendiu, care la detectarea fumului comuta ventilatorul pe turatia a doua. Canalele de evacuare fum vor fi izolate antifoc. Ventilatoarele de evacuare noxe/fum sunt rezistente la foc (400C/2h) si sunt amplasate in interiorul parcajului in compartimente rezistente la foc. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Compensarea aerului se face printr-un canal din beton armat, care aspira aerul de la parter si-l introduce la fiecare nivel; in caz de incendiu se deschide voletul corespunzator etajului si celelalte se inchid. Incalzirea parcajelor subterane la +5C se face prin aeroterme a caror capacitate poate incalzi aerul proaspat si eventualele pierderi de caldura. Sistemele S1-E2, S2-E2, S3-E2, S4-E2, S5-E2 Ventilare noxe/ Evacuare fum parcaj a) Debite de aer pentru un sistem(nivel) Subsolul 1: - Aer evacuat: 16000 m/h - evacuare noxe 22250 m/h - in caz de incendiu - Aer introdus : natural, prin ghena cu priza de aer in parter Subsolul 2,4: - Aer evacuat: 20500 m/h - evacuare noxe 27500 m/h - in caz de incendiu Subsolul 3: - Aer evacuat: 19000 m/h - evacuare noxe 25500 m/h - in caz de incendiu - Aer introdus : natural, prin ghena cu priza de aer in parter Subsolul 5: - Aer evacuat: 13500 m/h - evacuare noxe 18250 m/h - in caz de incendiu - Aer introdus : natural, prin ghena cu priza de aer in parter b) Functionare:
SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 17 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Parcajele auto vor fi prevazute cu instalatii de evacuare noxe care functioneaza in doua regimuri : In regim normal functionare antrenata printr-un senzor ce comanda pornirea la 50 ppm si oprirea la 30 ppm, noxele (CO, CO2, acroleina) sunt preluate prin intermediul grilelor, de la partea superioara 70% din debitul de aer, restul de 30% de la partea inferioara. Grilele de evacuare sunt dispuse perimetral in tot spatiul deservit. In caz de incendiu fumul va fi evacuat prin grile racordate la ventilatorul de evacuare printr-un canal izolat antifoc. La detectie incendiu, pe subsolul incendiat canalele de evacuare noxe care aspira aerul din partea inferioara a parcajului se izoleaza prin intermediul unei clapete de ventilatie cu aspiratie din partea superioara. Trecerea de la un regim la altul se va face prin comanda primita de la instalatia de avertizare incendiu, care la detectarea fumului comuta ventilatorul pe turatia a doua. Canalele de evacuare fum vor fi izolate antifoc. Ventilatoarele de evacuare noxe/fum sunt rezistente la foc (400C/2h) si sunt amplasate in interiorul parcajului in compartimente rezistente la foc. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Compensarea aerului se face printr-un canal din beton armat, care aspira aerul de la parter si-l introduce la fiecare nivel; in caz de incendiu se deschide voletul corespunzator etajului si celelalte se inchid. Incalzirea parcajelor subterane la +5C se face prin aeroterme a caror capacitate poate incalzi aerul proaspat si eventualele pierderi de caldura. Sistem E13-AT1 Evacuare aer din tampon casa scarii si tampon lifturi ax 2-3/D d) Debit de aer - Aer evacuat din tampon casa scarii 3600 m3/h - Aer evacuat din tampon lifturi 3600 m3/h - Total aer evacuat 7200 m3/h e) Functionare: Unitatea de evacuare aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta evacuaeaza aerul din tampon prin intermediul unui canal din tabla izolata antifoc si a unor grile de ventilatie cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare) apmasate in cele doua tampoane. Ventilatorul de evacuare va fi montat la Etajul 13. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E13-IT1 Introducere aer in tampon casa scarii si tampon lift ax 2-3/D a) Debit de aer - Aer introdus in tampon casa scarii: 3600 m/h - Aer introdus in tampon lift: 3600 m/h - Total aer introdus: 7200 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul scarii subterane si in tamponul liftului la fiecare nivel prin intermediul a doua canale verticale de aer si a unor grile de ventilatie prevazute cu voleti de

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 18 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de introducere aer va fi amplasat la etajul 13 si va fi rezistent la foc (400C/2h). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E13-ICS1 Introducere aer in casa scarii ax 2-3/D a) Debit de aer - Aer introdus in casa scarii: 3600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii pe la ultimul nivel (subsolul 5) prin intermediul unui canal din tabla izolat antifoc si a unei grile de ventilatie. Ventilatorul de introducere va fi montat la etajul 13. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem S1-AT6 Evacuare aer din tampon casa scarii si lift ax 8/G f) Debit de aer - Aer evacuat din tampon casa scarii si lift 3600 m3/h b) Functionare: Unitatea de evacuare aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta evacuaeaza aerul din tampon prin intermediul unui canal din tabla izolata antifoc si a unor grile de ventilatie cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare va fi montat la Subsolul 1. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem S1-IT6 Introducere aer in tampon casa scarii si lift ax 8/G a) Debit de aer - Aer introdus in tampon casa scarii si lift: 3600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in tampon prin intermediul unui canal din tabla izolate si a unor voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de introducere va fi montat in subsolul 1. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem S1-ICS4 Introducere aer in casa scarii ax 8/G a) Debit de aer - Aer introdus in casa scarii: 3600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii pe la ultimul nivel (subsolul 5) prin intermediul unui canal din Page 19 of 63

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

tabla izolat antifoc si a unei grile de ventilatie. Ventilatorul de introducere va fi montat in subsolul 1. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E13-AT2 Evacuare aer din tampon lifturi ax 5-6/C a) Debit de aer - Aer evacuat din tampon lifturi 3600 m3/h b) Functionare: Unitatea de evacuare aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta evacuaeaza aerul din tampon prin intermediul unui canal din tabla izolata antifoc si a unor grile de ventilatie cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare va fi montat la Etajul 13. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E131-IT2 Introducere aer in tampon lifturi ax 5-6/C a) Debit de aer - Aer introdus in tampon casa scarii: 3600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in tampon prin intermediul unui canal din tabla izolate si a unor voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de introducere va fi montat la etajul 13. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E13-AT3 Evacuare aer din tampon casa scarii si tampon lifturi ax 6-7/D g) Debit de aer - Aer evacuat din tampon casa scarii 3600 m3/h - Aer evacuat din tampon lifturi 3600 m3/h - Total aer evacuat 7200 m3/h h) Functionare: Unitatea de evacuare aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta evacuaeaza aerul din tampon prin intermediul unui canal din tabla izolata antifoc si a unor grile de ventilatie cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare) apmasate in cele doua tampoane. Ventilatorul de evacuare va fi montat la Etajul 13. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E13-IT3 Introducere aer in tampon casa scarii si tampon lift ax 6-7/D a) Debit de aer - Aer introdus in tampon casa scarii: 3600 m/h - Aer introdus in tampon lift: 3600 m/h - Total aer introdus: 7200 m/h

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 20 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul scarii subterane si in tamponul liftului la fiecare nivel prin intermediul a doua canale verticale de aer si a unor grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de introducere aer va fi amplasat la etajul 13 si va fi rezistent la foc (400C/2h). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E13-ICS2 Introducere aer in casa scarii ax 6-7/D-E a) Debit de aer - Aer introdus in casa scarii: 3600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii pe la ultimul nivel (subsolul 5) prin intermediul unui canal din tabla izolat antifoc si a unei grile de ventilatie. Ventilatorul de introducere va fi montat la etajul 13. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem S1-AT5 Evacuare aer din tampon lifturi ax 8/Z a) Debit de aer - Aer evacuat din tampon lifturi 3600 m3/h b) Functionare: Unitatea de evacuare aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta evacuaeaza aerul din tampon prin intermediul unui canal din tabla izolata antifoc si a unor grile de ventilatie cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare va fi montat la Subsolul 1. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem S1-IT5 Introducere aer in tampon lifturi ax 8/Z a) Debit de aer - Aer introdus in tampon casa scarii: 3600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in tampon prin intermediul unui canal din tabla izolate si a unor voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de introducere va fi montat in subsolul 1. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem S1-ICS3 Introducere aer in casa scarii ax 8/Z a) Debit de aer Page 21 of 63

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

- Aer introdus in casa scarii: 3600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii pe la ultimul nivel (subsolul 5) prin intermediul unui canal din tabla izolat antifoc si a unei grile de ventilatie. Ventilatorul de introducere va fi montat in subsolul 1. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E13-AT4 Evacuare aer din tampon lifturi ax 5-6/E a) Debit de aer - Aer evacuat din tampon lifturi 3600 m3/h b) Functionare: Unitatea de evacuare aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta evacuaeaza aerul din tampon prin intermediul unui canal din tabla izolata antifoc si a unor grile de ventilatie cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare va fi montat la Etajul 13. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E13-IT4 Introducere aer in tampon lifturi ax 5-6/E a) Debit de aer - Aer introdus in tampon casa scarii: 3600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in tampon prin intermediul unui canal din tabla izolate si a unor voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de introducere va fi montat la etajul 13. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E13-IT7 Introducere aer lifturi ax 2-3/D a) Debit de aer - Aer introdus 3600 m3/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat prin intermediul unui canal din tabla izolate si a unor voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de introducere va fi montat la etajul 13. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E13-IT8 Introducere aer lifturi ax 6-7/C-D a) Debit de aer - Aer introdus: 3600 m/h

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 22 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat prin intermediul unui canal din tabla izolate si a unor voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de introducere va fi montat la etajul 13. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem S1-IT9 Introducere aer in tampon camere tehnice a) Debit de aer - Aer introdus in tampon : 7200 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in tampon prin intermediul unui canal din tabla izolate si a unor voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de introducere va fi montat la subsolul 2. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem E13-IT10 Introducere aer lifturi ax 5-6/C-E a) Debit de aer - Aer introdus: 3600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat prin intermediul unui canal din tabla izolate si a unor voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de introducere va fi montat la etajul 13. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 1 Introducere aer in casa scari supraterane ax 2-3/C-D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii la nivelul parterului prin intermediul unui sistem de canale din tabla izolate si grile de ventilatie. Aerul este evacuat printr-o trapa prevazuta la ultimul nivel. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 13. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 2 Introducere aer in tampon casa scari supraterane ax 2-3/C-D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul scarii supraterane la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 23 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 2 Evacuare aer din tampon casa scari supraterane ax 2-3/C-D a) Debit de aer - Aer evacuat : 3.600 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 3 Introducere aer in tampon lifturi ax 2-3/D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul lifturilor la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 13.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 3 Evacuare aer din tampon lifturi ax 2-3/D a) Debit de aer - Aer evacuat : 3.600 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la etajul 13.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 4 Introducere aer lifturi ax 2-3/D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 13.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 5 Introducere aer in tampon casa scari supraterane ax 2-3/D-E a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul scarii supraterane la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 23.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 24 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 5 Evacuare aer din tampon casa scari supraterane ax 2-3/D-E a) Debit de aer - Aer evacuat : 3.600 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 6 Introducere aer in casa scari supraterane ax 2-3/D-E a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii la nivelul parterului prin intermediul unui sistem de canale din tabla izolate si grile de ventilatie. Aerul este evacuat printr-o trapa prevazuta la ultimul nivel. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 13. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 7 Introducere aer lifturi ax 5-6/C-E a) Debit de aer - Aer introdus : 7.200 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 13.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 7 Evacuare aer lifturi ax 5-6/C-E a) Debit de aer - Aer evacuat : 7.200 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la etajul 13.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 8 Introducere aer in casa scari supraterane ax 6-7/C-D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii la nivelul parterului prin intermediul unui sistem de canale din tabla izolate si grile de ventilatie. Aerul este evacuat printr-o trapa prevazuta la ultimul nivel. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 13.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 25 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 9 Introducere aer in tampon casa scari supraterane ax 6-7/C-D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul scarii supraterane la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 9 Evacuare aer din tampon casa scari supraterane ax 6-7/C-D a) Debit de aer - Aer evacuat : 3.600 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 10 Introducere aer in tampon lifturi ax 6-7/C-D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul lifturilor la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 13.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 10 Evacuare aer din tampon lifturi ax 6-7/C-D a) Debit de aer - Aer evacuat : 3.600 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la etajul 13.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 11 Introducere aer lifturi ax 6-7/C-D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 13.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 26 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Sistem 12 Introducere aer in tampon casa scari supraterane ax 2-3/F-G a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul scarii supraterane la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 12 Evacuare aer din tampon casa scari supraterane ax 2-3/F-G a) Debit de aer - Aer evacuat : 3.600 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 13 Introducere aer in casa scari supraterane ax 2-3/F-G a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii la nivelul parterului prin intermediul unui sistem de canale din tabla izolate si grile de ventilatie. Aerul este evacuat printr-o trapa prevazuta la ultimul nivel. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 13. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 14 Introducere aer in tampon casa scari supraterane ax 4-5/A-B a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul scarii supraterane la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 14 Evacuare aer din tampon casa scari supraterane ax 4-5/A-B a) Debit de aer - Aer evacuat : 3.600 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 15 Introducere aer in casa scari supraterane ax 4-5/A-B

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 27 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii la nivelul parterului prin intermediul unui sistem de canale din tabla izolate si grile de ventilatie. Aerul este evacuat printr-o trapa prevazuta la ultimul nivel. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 13. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 16 Introducere aer in tampon casa scari supraterane ax 6-7/D-E a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer . Aceasta introduce aerul in tamponul scarii supraterane la fiecare nivel prin intermediul unui canal de aer si grile de ventilatie prevazute cu voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 16 Evacuare aer din tampon casa scari supraterane ax 6-7/D-E a) Debit de aer - Aer evacuat : 3.600 m/h b) Functionare: Fumul este evacuat mecanic printr-un sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Ventilatorul de evacuare fum va fi rezistent la foc (400C/2h) si va fi amplasat la etajul 23.
Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

Sistem 17 Introducere aer in casa scari supraterane ax 6-7/D-E a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in casa scarii la nivelul parterului prin intermediul unui sistem de canale din tabla izolate si grile de ventilatie. Aerul este evacuat printr-o trapa prevazuta la ultimul nivel. Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 13. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 18 Introducere aer in circulatia comuna orizontala ax 4-5/A-B a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 23.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 28 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 19 Evacuare aer din circulatia comuna orizontala ax 2/D a) Debit de aer - Aer evacuat : 7.200 m/h b) Functionare: Unitatea de evacuare aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta evacuaeaza aerul proaspat din circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de evacuare se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 20 Introducere aer in circulatia comuna orizontala ax 2/B-C a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 21 Introducere aer in circulatia comuna orizontala ax 2/C-D a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 22 Evacuare aer din circulatia comuna orizontala ax 4/D a) Debit de aer - Aer evacuat : 7.200 m/h b) Functionare: Unitatea de evacuare aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta evacuaeaza aerul proaspat din circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de evacuare se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 29 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Sistem 23 Introducere aer in circulatia comuna orizontala ax 6/D a) Debit de aer - Aer introdus : 7.200 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 24 Evacuare aer din circulatia comuna orizontala ax 7/D-E a) Debit de aer - Aer evacuat : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de evacuare aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta evacuaeaza aerul proaspat din circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de evacuare se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 25 Evacuare aer din circulatia comuna orizontala ax 7/D a) Debit de aer - Aer evacuat : 7.200 m/h b) Functionare: Unitatea de evacuare aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta evacuaeaza aerul proaspat din circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de evacuare se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 26 Introducere aer in circulatia comuna orizontala ax 7/B-C a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. Sistem 27 Introducere aer in circulatia comuna orizontala ax 7/E-F

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 30 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

a) Debit de aer - Aer introdus : 3.600 m/h b) Functionare: Unitatea de introducere aer functioneaza cu debit constant de aer. Aceasta introduce aerul proaspat in circulatia comuna orizontala a fiecarui nivel de locuinte prin intermediul unui sistem de canale (izolat antifoc) si voleti de desfumare (cu actionare automata si manuala si cu sistem de semnalizare). Unitatea functioneaza corelat cu presiunea aerului din incapere, trebuind mentinuta o suprapresiune de 20 80 Pa. Ventilatorul de introducere se afla la etajul 23. Peretii ghenelor de ventilatie vor respecta cerintele normativului P118-99. NOTA: Toti voletii pentru desfumare vor fi rezistenti la foc minim 1 ora. 2.2.6 alin. 2-Existenta iluminatului de siguranta, tipul si surse de alimentare cu energie electrica de rezerva. Iluminatul de siguranta este de tip 1 conform tabelului 7.13 nr. crt. 1-f din I 7 (cladire foarte inalta). Sursa de interventie este sursa neintreruptibila UPS asociata cu grup electrogen cu pornire automata in asteptare, cald. Tipuri de iluminat de siguranta utilizate Iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului utilizat in gospodaria de apa incendiu, camera grup electrogen, spatiile unde se monteaza centrala de avertizare incendiu si tablourile pentru desfumare Iluminat de siguranta pentru evacuare Iluminat de siguranta pentru marcare hidranti

Iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului se incadreaza conf. art. 7.13.9 7.13.11 din I7 2002 in tipul 2. Circuitele iluminatului de siguranta pentru continuarea lucrului se vor alimenta din tablourile de iluminat de siguranta pentru care se asigura ca sursa de rezerva UPS asociata cu grup electrogen cu pornire automata in asteptare, cald Iluminatul de siguranta pentru evacuare se incadreaza in tipul 1 conform tabelului 7.13 nr. crt. 1-f din I 7-2002 (cladire foarte inalta) si respecta indicatiile art. 7.13.15 7.13.19. Iluminatul de siguranta pentru marcarea hidrantilor este de acelasi tip cu iluminatul de siguranta de evacuare respecta indicatiile art. 7.13.29 7.13.31 Pentru marcarea cailor de evacuare si marcarea hidrantilor s-au prevazut luminoblocuri cu inscriptii echipate cu acumulator cu o durata de functionare de o ora care se alimenteaza cu energie electrica din tablourile electrice de siguranta TS... de pe fiecare nivel.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 31 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Circuitele pentru iluminatul de siguranta vor fi executate cu cabluri tip CYYF si se vor monta cu respectarea art. 5.3.28 5.3.32 din I 7 2002 in special a distantelor fata de circuitele de iluminat normal si protectia impotriva actiunii directe a focului. 2.2.6. alin. 3-scari de salvare si ascensoare de interventie in caz de incendiu b) Sursa de alimentare cu energie electrica de rezerva. Ascensoarele de interventie din imobile (doua bucati pentru spatiile de birouri si doua bucati pentru spatiile de locuinte) au ca sursa de rezerva grup electrogen cu pornire automata.

SECTIUNEA a 3-a ECHIPAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR 2.3.1. A SISTEMELE, INSTALATIILE SI DISPOZITIVELE DE SEMNALIZARE, alarmare si alertare in caz de incendiu Fiecare cladire va avea propiul sistem de detectare si semnalizare a incendiilor realizate in mod identic. Pe intreaga suprafata a cladiriilor, din considerente de protectia vietii si a patrimoniului se va instala cate un sistem de semnalizare a incendiilor, produs de firma SECURITON conform normativului I18. Prezentare generala Sistemul care deserveste intreaga arie a cladirii are un echipament inteligent descentralizat, prevazut cu detectori automati, cu alimentare bilaterala, plasati intr-o retea bucla, cu adresare in sistem analog si cu butoane de incendiu adresabile. Sistemul este capabil sa primeasca, sau la nevoie, sa comande semnalele venind din dispozitivele unor echipamente de protectie contra incendiilor de dinafara, prin elementele buclei sau din centrala. Sistemul poate functiona si in caz de scurtcircuitare, prin izolatori plasati in fiecare element al buclei. Datorita alimentarii bilaterale, fiecare participant la bucla va ramane in functiune, chiar si la intreruperea ei. Centrala sistemului. Sistemul de avertizare la incendiu, corespunde cerintelor acestei cladiri, si este compusa din mai multe unitati centrale pentru semnalizarea incendiilor, de tip MCU 211. Configuratia sistemului este conceputa in functie de specificatile cladirii si este capabila sa primeasca si sa identifice semnalele emise de elementele buclelor si sa le afiseze pe un ecran LCD de semnalizare a incendiului, declansand in acelasi timp, daca este necesar, semnalele acustice si optice de alarma. Sistemul cu adresare faciliteaza identificarea rapida si cu mare precizie a locului de unde s-a dat alarma de incendiu, sau a avariilor ce pot aparea. Elementii de semnalizare a incendiului, legati la centrala, pot fi testati de la pupitrul de comanda al centralei, respectiv, pot fi deconectati sau re-conectati la nevoie. Memoria centralei inmagazineaza electronic ultimele 200 de evenimente, care vor fi
SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 32 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

oricand accesibile. Centrala si intregul sistem permit extinderea sistemului de avertizare la incendiu. In caz de pana de curent, acumulatorii din unitatile centrale MCU asigura alimentarea sistemului, cel putin 72 de ore. Sistemul va asigura o tensiune de incarcare permanenta asupra acumulatorilor. La descarcarea acumulatorilor, sistemul va da semnale de avarie. Pe rutele de evacuare si de iesire se vor amplasa unitati pentru spargerea manuala a geamurilor, in conformitate cu recomandarile Ofiterului de pompieri, alaturi de senzori de fum. Panoul de control va fi montat ingropat si va fi amplasat in camera de securitate de la Parter sau intr-un loc convenit cu Ofiterul de pompieri local. El va include toate facilitatile de control central, de software, de procesare si de indicare. Detectorii Detectorii din seria 531, automati, analogi, cu adresare soft, legati de unitatea centrala MCU, pot fi folositi pentru supravegherea unor obiective mijlocii si mari, in care se gasesc valori importante. Circuitele detectorilor analizeaza starea mediului ambiant la fata locului. Detectorii trimit catre centrala semnale in conformitate cu rezultatele analizei efectuate, iar centrala prelucreaza mesajul primit in propriul sau program. Localizarea cu precizie a evenimentului, in cazul unui semnal de alarma, sau avarie, se face si cu ajutorul LED-ului plasat in detectori. In cazul in care detectorii sunt ascunsi in tavanul fals, localizarea se face prin intermediul indicatorilor optici paraleli. Butoanele de avertizare Butoanele manuale de avertizare la incendiu folosite functioneaza in sistem analog si sunt fixati pe pereti in cutii rosii din plastic. Butoanele de avertizare sunt protejate contra declansarii intamplatoare, fiind acoperite cu un dispersor, care se sparge la nevoie, pentru a se activa alarma de incendiu, prin micro-intrerupatorul cu care butoanele de avertizare sunt prevazute. Resetarea alarmei se poate realiza, dupa ce in prealabil sa schimbat dispesorul butonului . Locul alarmei de incendiu sau a eventualei avarii care s-a produs, se poate determina repede si precis datorita sistemului adresabil. La ruperea, sau scurtcircuitarea buclei, butonul va functiona in continuare, datorita izolatorului incorporat. Dispozitive complementare. Alimentarea dispozitivelor exterioare cu curent de 24V DC este asigurata prin sursa de alimentare de curent continu, plasat in camera tehnica, care in modul normal de functionare va transforma tensiunea de retea si asigura incarcarea permanenta a celor doi acumulatori de 18 Ah fiecare. La intreruperea curentului de la retea, se declanseaza in mod automat si fara intrerupere alimentarea unitatilor conectate la acumulatori. Avaria va fi semnalizata la centrala, unde semnalele sunt analizate. Dispozitivele cu releu vor declansa alarma de foc, respectiv sirenele,. Curentul de alimentare, care asigura functionarea, este sub control permanent, iar in caz de avarie, un semnal este transmis catre centrala, unde va fi perceput ca semnal de avarie. Aceste dispozitivele vor fi adresate ca si participanti la bucla de semnalizare la incendiu. Instalatia de alimentare cu curent va functiona si la ruperea, sau scurtcircuitarea buclelor, prin izolatoarele incluse in

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 33 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

sistem. In interiorul cladirii, se da alarma prin sirenele plasate pe tavan, care vor emite semnale sonore pulsative cu o intensitate de 95 dB. Alertarea pompierilor se face prin intermediul unui comunicator telefonic automat. Semnalele optice cu lumina rosie intermitenta si semnalele acustice de 105dB vor indica cladirea in care s-a dat alarma. INSTALAREA SISTEMULUI DE AVERTIZARE Lucrarile de instalare se vor efectua respectand normele in vigoare, regulile de prevenire a accidentelor, adica normele de protectia muncii, de prevenire a incendiilor si de siguranta pentru activitatile de constructii imobiliare. Modificarile necesare in acest scop vor fi efectuate si in documentatia de planuri de constructie.! Cablajul Cablurile vor fi legate prin conexiuni cu suruburi, conform indicatiilor date in descriptivul aparatelor, fara innadire intre doua puncte de conexiune. Cablurile vor fi plasate in tuburi de protectie. Tipul de cablu recomandat: Cablu de semnalizare incendiu cu ecranare JBY(St)Y 1x2x0,8mm2 JBY(St)Y 2x2x0,8mm2 Traseul acestor cabluri, separat de traseul cablurilor de inalta tensiune, va fi respectat intocmai dupa planurile de instalare. Se vor evita, pe cat posibil, sursele de perturbatie electromagnetica sau de inalta frecventa. (de exemplu: surse de lumina cu tuburi de neon, posturi de radio , posturi de sudare cu arc, etc.). Se va controla rezistenta buclelor si a izolatiei inainte de punerea in functiune. Rezistenta admisa a buclelor intre punctele A+ si B+ este de 75 . -Instalatia de paratrasnet Fiecare cladire va avea propiul sistem de protectie impotriva loviturilor de trasnet. Sistemul de protectie impotriva loviturilor de trasnet s-a ales conform Normativului I20-2000 (Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului), si este prevazut paratrasnet cu dispozitiv de amorsare (PDA) Prevectron 2 Conform incadrarii in zonele de descarcari electrice anuale amplasamentul obiectivului se gaseste intr-o zona cu 30-35 de zile anual in care se produc aceste fenomene. Instalatia de paratrasnet proiectata asigura conform normativului I 20/2000 protectia contra trasnetelor, tinand cont de particularitatile referitoare la amplasamentul cladirii, forma ei constructiva si materialele utilizate pentru constructii. Constructia fiind cu schelet metalic cele doua coborari de la dispozitivul de amorsare se vor lega la scheletul metalic. Armaturile planseurilor si suportii metalici ai peretilor cortina se vor lega la scheletul metallic al constructiei. Priza de pamant este naturala fiind constituita din armaturile peretelui mulat care la partea superioara se vor lega la un inel din platbanda de otel de 40x4mm La priza de pamant va fi legat, prin intermediul pieselor de sparatie, scheletul metalic al constructiei. Priza de pamant este comuna pentru instalatiile de paratrasnet si de protectie impotriva socurilor electrice. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant va fi mai mica de 1.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 34 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Legaturile echipotentiale se realizeaza pentru obiectele exterioare daca ele se afla mai aproape de conductorul de coborare decat distanta de securitate S (conform capitolului 2.4.22 din I20-2000). 2.3.1.B. SISTEME, INSTALATII SI DISPOZITIVE DE LIMITARE SI STINGERE A INCENDIILOR a). Tipul si parametrii functionali Avand in vedere caracteristicile constructive si functionale si tinand cont de prevederile normelor si standardelelor in vigoare (Normativ NP 086-05, Normativ NP 2497, Normativ P118-99, STAS 1478 etc), s-au prevazut urmatoarele instalatii de stingere a incendiilor: 1. Instalatii de stins incendiu cu hidranti interiori Instalatiile de hidranti interiori au fost prevazute: -conform Normativ NP 086-05, art. 4.1, punctele 3 si 6; -conform Normativ NP 24/97, art. III.C.2.3.10.2, alin. a. Instalatia de hidranti va fi in sistem apa-apa, atat la subsoluri, cat si la nivelurile supraterane. In spatiile cu parcajele subterane, amplasarea hidrantilor va asigura protejarea fiecarui punct cu un jet in functiune, deoarece aceste spatii sunt prevazute cu instalatii automate de stingere (conform NP 086-05, art. 4.36). In spatiile supraterane, amplasarea hidrantilor va asigura protejarea fiecarui punct cu doua jeturi in functiune, fiecare avand debitul minim de 5 l/s, alimentate de la coloane separate, conform NP 086-05, art. 4.45.Debitul de calcul al instalatiei este de 20 l/s. Instalatiile de hidranti interiori vor fi separate de restul instalatiilor. Ele se vor executa din tevi de otel, vopsite in culori STAS (rosu) si vor fi alimentate de la statia de pompe, amplasata la subsolul 5 al cladirii. Retelele interioare vor fi cu distributie inferioara, ramificate. Hidrantii interiori vor fi amplasati in locuri vizibile si usor accesibile in caz de incendiu, in functie de raza lor de actiune si de necesitati: langa intrari, in case de scari, in holuri sau in vestibuluri, pe coridoare, langa intrarea in incaperi si in interiorul acestora,dupa necesitati. Hidrantii de incendiu interiori se vor echipa cu furtunuri plate (standard de referinta STAS SR EN 671-2/2002) si teava de refulare universala montata la exteremitatea furtunului, pentru a forma, dirija si controla jetul de apa. Teava de refulare va fi prevazuta cu un robinet de inchidere a alimentarii cu apa, cu supapa sau de alt tip cu deschidere lenta. Lungimea nominala a furtunului plat nu trebuie sa depaseasca 20 m. Suportul de furtun plat va fi cu tambur. Robinetul hidrantului de incendiu, impreuna cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul sau si dispozitivele de refulare a apei, se monteaza intr-o cutie speciala, amplasata aparent, in nisa sau firida in zidarie, la inaltimea de 0,80 1,50 m de la pardoseala (standard de referinta STAS 3081). Stabilirea debitelor si numarul de jeturi in functiune, in functie de destinatia si volumul cladirii se determina astfel: Page 35 of 63

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Conform STAS 1478-9 art. 3.1.3.1. tabel 5 si Anexei 3 la NP 086-05:


Nr. crt. Destinatia Volum (m3) Lungimea minima a jetului compact lc [m] Debit specific nominal al unui jet qih [l/s Numarul Debitul jeturilor de calcul in al functiune instalatiei simultana qih [l/s]

1 1 2

2 Cladiri foarte inalte Parcaje

3 Peste 50 000 Peste 5000

4 9 6

5 5,0 2,5

6 4 2

7 20,0 5,0

Conform Normativului NP 086-05, art. 5.2, s-au prevazut coloane uscate cu diametrul de 3. Racordurile tip B pentru alimentarea cu apa a coloanelor uscate, se amplaseaza pe peretele exterior al cladirii si se obtureaza cu cate un racord infundat, la baza coloanei prevazandu-se un ventil de retinere si un robinet de golire. Racordurile de alimentare cu apa al coloanelor uscate se monteaza la loc vizibil, separat de orice alt racord, la o inaltime de max. 1,5 m fata de sol si la o inclinare de 45 fata de verticala. Pentru recunoastere, racordurile de alimentare se marcheaza prin indicator COLOANA USCATA. Conform Normativului NP 086-05, art. 4.36, pentru cladirile (incaperile si in general spatiile) echipate cu instalatii automate de stingere se asigura protejarea cu un singur jet in functiune a instalatiei de stingere a incendiilor cu hidranti interiori. Rezerva intangibila de incendiu pentru instalatia de stingere incendiu cu hidranti interiori:
V Rhi = 20 l / s x 120 min x 60 sec = 144 ,0 m 3 1000

2. Stingerea incendiului din exterior Stingerea incendiului din exterior este necesar: - conform Normativului NP 086-05, art. 6.1 (parcaje subterane cu mai mult de 20 de autoturisme); - conform Normativ NP 24-97 alin III C.2.3.10.2., alin c (parcari si garaje). Conform NP 086-05, anexa 8, debitul pentru stingerea incendiului din exterior este Qie=25 l/s (grad de rezistenta la foc I si volumul suprateran peste 50000 m3 . Stingerea incendiului cu hidranti exteriori se propune a se realiza cu hidrantii supraterani (5 buc.), care vor fi amplasati pe trotuar (domeniu public), din gospodaria proprie de stins incendiu.Rezerva de apa pentru hidrantii exteriori este: VRHE=25X3,6X3 ore=270 m3 3. Instalatie de stingere incendiu cu sprinklere

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 36 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

a. La spatiile pentru birouri de la nivelurile supraterane: -conform Normativ NP 086-05, art. 7.1 nu sunt obligatorii, intrucat densitatea sarcinii termice este sub 840 MJ/mp; conf. art. 2.2. din NP 86-05.La solicitarea investitorului, se poate prevede o instalatie automata de stingere cu sprinklere si la nivelurile supraterane. b. La parcajele de la subsoluri: Sunt necesare conform Normativelor NP 086-05, art. 7.1 si NP 24/97, art. III C.2.3.10.2, alin. b (parcaje subterane pentru mai mult de 50 autoturisme amplasate intr-un singur volum). Debite de calcul in instalatie Debitul de calcul al conductelor care alimenteaza capetele de dispersare a apei cu orficii normal inchise (sprinklere), Qis, se stabileste considerand functionarea simultana a capetelor situate in aria de declansare a sprinklerelor dintr-un compartiment de incendiu, cu relatia:
Qis = qisj [l/s], in care:
j =1 n

n numarul sprinklerelor prevazute sa functioneze simultan montate in aria de declansare A, determinate astfel:
n= As Ap

in care:

As aria de declansare a sprinklerelor (aria in care, ca urmare a caldurii degajate de incendiu, actioneaza n sprinklere din totalul N existente), normata prin STAS 1478 pentru incaperi din cladiri industriale si civile obisnuite si prin NP 24-97 pentru parcajele subterane pentru autoturisme, in functie de numarul acestora, conform datelor centralizate in tabelul urmator: Nr . Functiunea crt . 0 1 1. Parcajele de la subsoluri a) sprinklere de tavan Intensitatea de stingere a incendiilor i.s. normata (l/s m2) 2 0,12 Aria de declansare simultana As (m2) 3 200

Obs. 5 Conf. Norma tiv NP 24-97, art. III.C.2 .3.10.3 1,0 l/sml Conf. STAS 147890, art. 3.2.2.2 .2

b) drencere de perdea 2. Constructia supraterana (magazine si birouri)

0,07

200

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 37 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Ap aria protejata de un cap de sprinkler (stabilita in limitele razei de stropire determinate experimental conform STAS 9576/1-74, prevazuta in prescriptiile tehnice ale furnizorului; se determina cu relatia: q A p = is min [m2], in care: is qis min debitul specific al sprinklerului amplasat in pozitia cea mai dezavantajoasa (in punctul cel mai inalt si indepartat), in l/s; is intensitatea de stingere cu apa; se determina experimental in functie de natura, cantitatea, starea si asezarea materialelor combustibile. Unele valori sunt normate prin STAS 1478 pentru incaperi din cladiri industriale si civile obisnuite si prin NP 24-97 pentru parcajele subterane pentru autoturisme, in functie de numarul acestora, conform datelor din tabelul anterior. Pentru nivelurile subterane: q 1,67l / s A p = is min = = 13,92 m 2 is 0,12l / s m 2
n= As 200 = = 14 ,37 spk A p 13,92

Din considerente constructive, sprinklere se amplaseaza la distante de 3,75x3,2 m.Rezulta 21 capete de sprinkler in aria de declansare.
Qis = qisj = 21 1,67 1,20 = 42,08l / s
j =1 n

Pentru nivelurile supraterane q 1,33l / s A p = is min = = 19,04 m 2 2 is 0,07l / s m


n= As 200 = = 10 ,5spk =11 capete A p 19 ,04
n

Qis = q isj = 11 1,33 1,15 = 16,82 l/s


j =1

In cazul perdelei cu capetede drencere pentru protectia golului rampei de acces in parcajele subterane, se considera intensitatea de stropire de minimum 1,0 l/s ml. Timpul teoretic de functionare a instalatiei de stingere a incendiilor cu sprinklere, conform STAS 1478-90 , art.3.2.3.2: 60 minute.
V Rs = 42 ,08 l/s 1ora 360 0 sec = 151 ,50 mc (rot. 152 mc) 1000

Descrierea instalatiilor Instalatiile de stingere incendiu cu sprinklere vor fi permanent sub presiune si se vor realiza in sistem apa-apa, deoarece temperatura incaperilor nu scade sub 4 C si nu urca peste 100C. Pentru aceasta s-au prevazut aparate de control si semnalizare, Pn 10, Dn 150 mm, montate intr-o camera speciala ( nivelul subsolului 1 pentru UTR1 si la parter pentru UTR2). Retelele de distributie care pornesc de la ACSuri vor fi de la caz la caz ramificate sau inelare.
SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 38 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Sprinklerele se vor monta pe conductele de distributie si pe ramificatiile (ramurile) acestora, cu deflectorul in sus la subsolurile cu parcaje si cu deflectorul in jos la nivelurile supraterane. Instalatiile de sprinklere se vor executa din tevi din otel, grunduite si vopsite in culori conform STAS (culoare rosie). Pe fiecare ramura nu vor fi mai mult de 6 sprinklere. Sprinklerele vor fi tipul SPRAYSAFE (sau similar): S15 SSU 15 mm, cu temperatura nominala de declansare de + 79C (montate cu deflectorul in sus) la subsolurile pentru parcaje; S 15 SSP 15 mm, cu temperatura nominala de declansare de + 68C la spatiile pentru birouri (montate cu deflectorul in jos); DR pentru perdea de sprinklere la rampele de acces. Prin dispunere (amplasare) sau prin masuri de protectie, sprinklerele se vor proteja impotriva deteriorarilor mecanice, a efectelor termice si a influentarii reciproce asupra declansarii lor. Pentru inlocuirea capetelor sprinklerelor deteriorate sau declansate in caz de incendiu, va fi prevazuta o rezerva corespunzatoare de capete. Amplasarea sprinklerelor s-a facut in functie de pericolul de incendiu, gradul de rezistenta la foc al constructiei, de pozitiile si dimensiunile grinzilor si a diferitelor instalatii, precum si de caracteristicile hidraulice ale sprinklerelor, astfel incat sa se asigure: -conditiile de declansare a sprinklerelor; -intensitatea de stingere minima normata (mentionata anterior); -distribuirea cat mai uniforma a apei pe suprafata protejata. Sprinklerele se monteaza perpendicular pe suprafata protejata. Pentru a evita colmatarea orificiului sprinklerului la cele cu capul in jos, acestea se vor monta pe ramura (ramificatie) prin legarea laterala a racordului sprinklerului. Distanta dintre sprinklere si pereti va fi egala cu jumatatea distantei dintre sprinklere. Intrucat mai multe incaperi, situate pe acelasi nivel sau pe diverse nivele, sunt protejate de aceeasi instalatie, pentru ca sa se poata localiza intrarea in functiune a sprinklerelor de pe fiecare ramura a instalatiei (nivel), se vor monta indicatoare de trecere a apei, montate pe fiecare ramura a instalatiei ce deserveste un nivel. Ramificatiile (ramurile) se prevad la capete cu dopuri care permit curatarea periodica. Pentru eliminarea aerului sau a apei din retelele de sprinklere, acestea se monteaza cu pante 2-5, pantele mai mari luandu-se pentru cele cu diametru mai mic. In punctele cele mai ridicate ale retelei de sprinklere, va fi prevazut un robinet de inchidere si portfurtun pentru spalarea conductelor si un stut cu robinet si mufa pentru montarea unui manometru. Probele hidraulice se executa de la 1,5 ori presiunea de regim. Debitul de calcul al instalatiei s-a stabilit considerand functionarea simultana a capetelor situate in aria de declansare a sprinklerelor din compartimentul de incendiu cel mai defavorabil (conform STAS 1478-90). Pentru alimentarea instalatiei de sprinklere de la pompele mobile, se prevad racorduri fixe tip B, amplasate in exterior, in locuri usor accesibile utilajelor de interventie. Pe fiecare racord se monteaza cate o clapeta de retinere. Pentru a putea controla in permanenta presiunea apei se vor monta manometre in diferite puncte ale instalatiei, cum sunt: deasupra aparatului de control si semnalizare, sub robinetul principal de inchidere (pe conducta de alimentare cu apa), precum si in punctul cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din instalatie.
SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 39 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Manometrele vor fi montate astfel incat sa se poate asigura citirea usoara a indicatiilor, iar pe cadran se va insemna domeniul presiunilor de lucru al instalatiilor. Clopotele sistemului de semnalizare se vor monta pe elementele de constructie verticale, spre exterior, astfel incat semnalul sa poata fi receptionat cu usurinta de ocupantii cladirii, asigurandu-se si semnalizarea electrica (optica si acustica) la un punct de supraveghere cu serviciu permanent (BMS). Aparatele de control si semnalizare vor fi montate in pozitie verticala, tinand cont si de indicatiile producatorului Flansa robinetului principal, aflat pe conducta de alimentare a statiei, va fi montat la inaltimea de 0,6 m fata de pardoseala. Pentru reducerea pagubelor va fi asigurata evacuarea din cladire a apei provenita de la instalatia de sprinklere (la reteaua de canalizare prin pompare de la subsolul cu parcaje si la teren pentru celelalte spatii). Instalatia de drencere pentru subsoluri se alimenteaza dintr-un distribuitor amplasat in camera ACS-urilor de la parter si este controlata de 5 ventile electromagnetice (cate unul pentru fiecare subsol). Nota: Toate materialele si echipamentele aferente instalatiilor de stins incendiu vor fi agrementate tehnic si avizate de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari. b). Timpul teoretic (normat) de functionare Timpul teoretic de functionare a instalatiei de stingere incendiu cu hidranti interiori, conform STAS 1478/90, art. 3.2.3.1.: 120 minute. Timpul teoretic de functionare a instalatiei de stingere incendiu cu hidranti exteriori, conform NP 086-05, art. 6.34 : 3 ore Timpul teoretic de functionare a instalatiei de stingere a incendiilor cu sprinklere si drencere, conform STAS 1478-90 , art.3.2.3.2: 60 minute. c). Zonele din cladire, incaperile, spatiile echipate cu instalatiile de stingere incendiu prevazute Instalatie de stingere incendiu cu hidranti interiori: prevazuta in intreaga cladire. Instalatie automata de stingere incendiu cu sprinklere: prevazuta la subsolurile cu parcaje (conform legislatiei in vigoare) si la nivelurile supraterane cu destinatia birouri (conform solicitarii investitorului).

2.3.1.C. STINGATOARE SI ALTE APARATE DE STINS INCENDII, UTILAJE, UNELTE SI MIJLOACE DE INTERVENTIE Stingatoarele portative pentru interventia initiala in caz de incendiu se vor amplasa conform SR EN 11959-4/1995. S-au prevazut urmatoarele materiale de dotare PSI pentru interventie initiala (conform DG PSI 003 si Normativ NP 24-97 )

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 40 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Nr. crt. Specificatia 0 1. 1 Stingator portativ cu pulbere CO2 tip P6

MIJLOACE TEHNICE DE INTERVENTIE P.S.I. AFERENTE UTR 1 Parcajele subterane si spatiile tehnice 2 75 Spatiile supraterane 3 161 Pentru exterior 4 Total 5 236 Obs. 6 -1 buc la 300 mp spatii supraterane -1 buc in incapere C.T. -2 buc la gospodaria de combustibil lichid -cate o buc pentru fiecare 10 locuri de parcare la subsolurile cu parcaje -2 buc la statia de pompe de apa pentru incendiu -2 la grupul electrogen -la tablouri electrice -1 buc la 50 autovehicule La gospodaria de combustibil La centrala termica La grupul electrogen La exterior In vecinatatea rampei de acces la subsolurilor cu parcaje.

2. 3.

4. 5.

Stingator transportabil cu pulbere si CO2 Stingator transportabil cu spuma chimica SC 90 Panou de incendiu tip I Lada cu nisip 0,1 mc si o lopata

15 3

15 3

2 -

2 5

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 41 of 63

BLOC 2S+P+11E Str. Piscul Crisani, Sector 6, Bucuresti

Nr. crt. Specificatia 0 1. 1 Stingator portativ cu pulbere CO2 tip P6

MIJLOACE TEHNICE DE INTERVENTIE P.S.I. AFERENTE UTR 2 Parcajele subterane si spatiile tehnice 2 70 Spatiile supraterane 3 184 Pentru exterior 4 Total 5 254 Obs. 6 -1 buc la 300 mp spatii supraterane -1 buc in incapere C.T. -2 buc la gospodaria de combustibil lichid -cate o buc pentru fiecare 10 locuri de parcare la subsolurile cu parcaje -2 buc la statia de pompe de apa pentru consum -2 la grupul electrogen -la tablouri electrice -1 buc la 50 autovehicule La gospodaria de combustibil La centrala termica La grupul electrogen La exterior In vecinatatea rampei de acces la subsolurilor cu parcaje.

2. 3.

4. 5.

Stingator transportabil cu pulbere si CO2 Stingator transportabil cu spuma chimica SC 90 Panou de incendiu tip I Lada cu nisip 0,1 mc si o lopata

15 3

15 3

2 -

2 5

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 42 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti Caracteristicile produselor de stingere 1. Caracteristicile apei ca produs de stingere Prin necesarul de caldura pentru incalzire si fierbere apa provoaca racirea mediului din jur si de aceea apa are cea mai mare eficacitate de stingere pentru incendii din clasa A. Datorita densitatii relativ mari a acesteia comparativ cu a lichidelor combustibile, apa nu se recomanda la stingerea incendiilor de lichide combustibile (clasa B). Datorita conductibilitatii electrice bune, apa nu se recomanda la stingerea incendiilor in instalatii electrice aflate sub tensiune. In contact cu unele substante apa reactioneaza producand gaze combustibile care pot exploda si contribui astfel la intensificarea arderii (sodiu, potasiu, zirconiu, pulberi de aluminiu etc). Pulberile sunt amestecuri de substante chimice fin divizate (sulfat, bicarbonat, fosfat, cloruri) cu o serie de aditivi hidrofobizanti. Efectul de stingere se manifesta prin absorbtia de caldura din mediu, realizand astfel racirea, izolarea materialelor care ard oxigenul din spatiul incendiat si efect de inhibare a radicalilor liberi din flacara si produsele de ardere. Se folosesc practic pentru toate clasele de incendiu. Pulberile au eficacitate pentru flacarile de lichide combustibile sau materiale solide care se topesc usor (clase de incendiu A si B). Spuma reprezinta un sistem dispers de gaz si lichid. Mediul de dispersie este o emulsie apa-spumant, iar gazele in dispersie sunt aerul, dioxidul de carbon (CO2), azotul (N2). Spumele se clasifica dupa mai multe criterii: -Dupa procedeul de obtinere: Spuma chimica Spuma aeromecanica -Dupa coeficientul de infoiere (raportul dintre volumul spumei si volumul mediului de dispersie): Spuma de joasa infoiere (k < 20); Spuma de medie infoiere (20 < k<200); Spuma de inalta infoiere (k >200).

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 43 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti SECTIUNEA 4 CONDITII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA INTERVENTIEI IN CAZ DE INCENDIU 2.4.1.a SURSE DE ALIMENTARE CU APA (Asigurarea alimentarii cu apa si pentru stingerea incendiilor) Gospodaria de apa pentru incendiu S-a prevazut o gospodarie de apa, compusa din: - rezervor din beton armat, cu un volum util de 613 mc (din care 152 mc pentru instalatia cu sprinklere, 144 mc pentru hidranti interiori ,47mc pentru instalatia de drencere si 270 mc hidranti exteriori).Rezervorul va fi prevazut cu instalatiile hidraulice aferente (conducta de alimentare (distribuitor) cu 3 robinete cu plutitor, conducta de preaplin, conducta de golire). S-a prevazut semnalizarea electrica a nivelului de apa din rezervor, precum si blocarea functionarii pompelor la nivel minim (protectie la lipsa de apa). - statie de pompare pentru hidranti interiori; - statie de pompare pentru hidranti exteriori; - statie de pompare pentru instalatia cu sprinklere si drencere. Statiile de pompare sunt amplasate intr-un spatiu comun , in subsolul 5, cu acces direct din exterior. Statia de pompare pentru instalatia cu hidranti interiori este echipata cu: a)- grup de pompare (tip WILO COR-3 MVI 5207/CC sau similar) format din: *3 electropompe (2A+1R), grupul avand : - debitul Q = 72 mc/h; - presiunea H = 113 mCA; - putere motor: N =18,5 kW *o pompa pilot (model WILO MVI 118/PN25 3~ sau similar), avand: - debitul Q = 2mc/h; - presiunea H = 134 mCA, - putere motor: N = 1,85 kW b)-un rezervor cu membrana, Pn 16 bar, V = 600 litri c)- 4 senzori analogici de presiune (v. proiect BMS) d)- panou de protectie si automatizare. Modul de actionare a pompelor de incendiu pentru hidranti: - H pornire pompa pilot = 118 mCA - H oprire pompa pilot = 128 mCA - H pornire prima pompa activa = 115 mCA - H pornire a doua pompa activa = 113 mCA Oprire: manuala din statia de pompare dupa terminarea stingerii incendiului.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 44 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti Statia de pompare pentru instalatia cu hidranti exteriori este echipata cu: a)- grup de pompare (tip WILO COR-3 MVI 5207/CR sau similar) format din: *3 electropompe (2A+1R), grupul avand : - debitul Q = 90 mc/h; - presiunea H = 95 mCA; - putere motor: N =18,5 kW *o pompa pilot (model WILO MVI 114/PN25 3~ sau similar), avand: - debitul Q = 2mc/h; - presiunea H = 105 mCA, - putere motor: N = 1, 5 kW b)-un rezervor cu membrana, Pn 16 bar, V = 600 litri c)- 4 senzori analogici de presiune (v. proiect BMS) d)- panou de protectie si automatizare. Modul de actionare a pompelor de incendiu pentru hidranti: - H pornire pompa pilot = 94 mCA - H oprire pompa pilot = 104 mCA - H pornire prima pompa activa = 92 mCA - H pornire a doua pompa activa = 89 mCA Oprire: manuala din statia de pompare dupa terminarea stingerii incendiului. Statia de pompare pentru instalatia automata de stingere (cu sprinklere) este echipata cu: a)- grup de pompare (tip WILO CO-4 MVI 7003/CC sau similar), format din: *4 electropompe (3A+1R), grupul avand - debitul Q= 61222 m3/h; - presiunea H 4560 mCA; - puterea motorului: N = 18,5 kW/pompa *o pompa pilot (model WILO MVI 110/PN16 3~ sau similar), avand: - debitul Q = 0,55 l/s (2,0 mc/h); - presiunea H = 70mCA; - putere motor: N = 1,1 kW b)-un rezervor cu membrana, Pn 16 bar, V = 600 litri c)-5 senzori analogici de presiune (v. proiect BMS) d)-tablou electric Modul de actionare a pompelor de incendiu pentru sprinklere: - H pornire pompa pilot = 56 mCA - H oprire pompa pilot = 66 mCA - H pornire prima pompa activa = 54 mCA - H pornire a doua pompa activa = 51 mCA - H pornire a treia pompa activa = 48 mCA Oprire: manuala din statia de pompare, dupa terminarea stingerii incendiului.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 45 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti Se vor monta vane de inchidere si izolare. Grupurile de pompare sunt prevazute cu manometre pentru indicarea presiunii cu marcarea domeniilor de presiuni necesare. In statia de pompe se va asigura o ventilatie corespunzatoare pentru evitarea umiditatii, iar echipamentele electrice vor fi adecvate. Se va asigura, de asemeni, iluminat pentru continuarea lucrului, precum si incalzire corespunzatoare evitarii inghetarii apei in conducte. Ca o a doua sursa de energie pentru pompele instalatiilor de hidranti si sprinklere este prevazut un grup electrogen cu pornire automata. Refacerea rezervei intangibile de incendiu Sursa de apa o constituie bransamentele Dn 80 mm de la reteaua publica de apa. Debitul de refacere a rezervei intangibile:
Q refinc = 613 mc = 25,54 mc/h = 7,09 l/s 24 ore

Toate echipamentele de pompare si materialele folosite vor fi agrementate tehnic si avizate de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari.

2.4.1.b Fiecare cladire are post de transformare propiu. Racordul cu energie electrica 20kV a imobilelor este subteran. Grupul electrogen (unu pentru ambele cladiri) este amplasat in subsolul 1 al cladiri nr.1 cu acces usor din exterior.

2.4.1. b+c Combustibili utilizati pentru ardere sunt: -gaz metan in centrala termica -motorina in centrala termica si la grupul electrogen. Cladirea contine o centrala termica, amplasata in subsolul 2 (UTR1)/ subsolul 1 (UTR2) , si se incadreaza in categoria ,, D pericol de incendiu. Depozitarea motorinei se face in rezervore, amplasate in apropierea centralei termice 2.4.1.c Asigurarea serviciului de pompieri civili a. Conform Normativ P 118/99, obiectivul a fost prevazut cu un serviciu propriu de pompieri.. b. Obiectivul nu a fost prevazut cu autospeciale proprii de stingere a incendiilor, urmand ca in caz de necesitate, sa se coopereze cu serviciile de pompieri militari sau alte servicii de pompieri din zona. * Grupurile de pompare vor fi prevazute cu tablouri de automatizare.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 46 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti Anexe A BREVIAR DE CALCUL Instalatii de stins incendiu B PIESE DESENATE Gospodaria de apa pentru incendiu. Schema functionala UTR 1 Plan Subsol -5. Instalatii de evacuare noxe si desfumare UTR 1 Plan Subsol -4. Instalatii de evacuare noxe si desfumare UTR 1 Plan Subsol -3. Instalatii de evacuare noxe si desfumare UTR 1 Plan Subsol -2. Instalatii de evacuare noxe si desfumare UTR 1 Plan Subsol -1 Instalatii de evacuare noxe si desfumare UTR 1 Plan parter. Instalatii de desfumare UTR 1 Plan etaj curent birouri. Instalatii de desfumare UTR 1 Plan etaj 13. Instalatii de desfumare UTR 1 Plan etaj curent apartamente. Instalatii de desfumare UTR 1 Plan etaj 23. Instalatii de desfumare UTR 1 Plan Terasa. Instalatii de desfumare UTR 2 Plan Subsol -5. Instalatii de evacuare noxe si desfumare UTR 2 Plan Subsol -2,3,4. Instalatii de evacuare noxe si desfumare UTR 2 Plan Subsol -1. Instalatii de evacuare noxe si desfumare UTR 2 Plan parter. Instalatii de desfumare UTR 2 Plan etaj curent birouri. Instalatii de desfumare UTR 2 Plan etaj 13. Instalatii de desfumare UTR 2 Plan etaj curent apartamente. Instalatii de desfumare UTR 2 Plan etaj 23. Instalatii de desfumare UTR 2 Plan terasa. Instalatii de desfumare UTR 1 Schema desfumare.
SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

S102 - R00 T 001-R00 T 002-R00 T 003-R00 T 004-R00 T 005-R00 T 006-R00 T 007-R00 T 008-R00 T 009-R00 T 010-R00 T 011-R00 T 012-R00 T 013-R00 T 014-R00 T 015-R00 T 016-R00 T 017-R00 T 018-R00 T 019-R00 T 020-R00 T 104-R00
Page 47 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti UTR 2 Schema desfumare. Schema de distributie energie electrica cladirea 1 Schema de distributie energie electrica cladirea 2 Intocmit, Inst. termoventilatii: Dipl. ing. Remus TEODORESCU Inst. sanitare: Inst. electrice: Dipl. ing. Ioana PANTAZI Dipl. ing. Ioan BARBANTAN Dipl. ing. Mihai BERECZKI T 105-R00 E101R-00 E102R-00

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 48 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti

BREVIAR DE CALCUL
Instalatii sanitare si de stins incendiu
1. Date de tema a. Date despre constructie Regim de inaltime Gradul de rezistenta la foc Categoria de importanta Aria construita la sol Aria desfasurata a nivelurilor supraterane Aria desfasurata a subsolurilor Suprafete platforme, alei Spatii verzi Inaltime maxima la atic Volumul constructiei: - suprateran - subteran Nr. de locuri de parcare in subsoluri Functiuni subteran suprateran b. Date despre utilizatori - Birouri nr. maxim de persoane (regim de functionare: 1 schimb de 8 ore/zi): 2448 persoane - Spatii tehnice: 20 persoane/zi (regim de functionare: 2 schimburi de 8 ore/zi): - Locuinte: 558 persoane/zi 2. Determinarea cantitatilor de apa 2.1. Cerinta de apa (conform STAS 1343/1-91 si STAS 1478-90) 5S+P+22E I C (importanta normala) 2246 m2>600 m2 50327 m2 22890 m2 1350 m2 982 m2 77,99 m (cladire foarte inalta) 171955,0 m3 73248,0 m3 mai mare de 50 -Parcare si spatii tehnice -Birouri P+E1E12 -Locuinte E13E22

Cerinta de apa reprezinta cantitatea de apa care trebuie preluata din sursa pentru a satisface necesarul de apa, in mod rational, precum si pentru acoperirea pierderilor de apa in aductiuni si reteaua de distributie, precum si a nevoilor tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa si canalizare. Cerinta de apa se exprima prin debitul de calcul corespunzator perioadei de compensare interna a folosintei, care este intervalul de timp (zi, saptamana, luna) in care natura folosintei si capacitatile de inmagazinare ale sistemului de alimentare cu apa permit functionarea folosintei ca o cerinta constanta. Qs = Ks x Kp x N [m3/zi] , in care:

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 49 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti Ks coeficient supraunitar care tine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa si canalizare; Ks =1,0 Kp coeficient prin care se tine seama de pierderile de apa tehnic admisibile in aductiune si in reteaua de distributie; Kp =1,10 N necesarul de apa [m3/zi]; se calculeaza cu ajutorul relatiei: j 1 N= U i nsi [m3/zi], in care: 1000 i =1 Ui numarul de persoane (personal stabil si fluctuant); nsi necesarul specific de apa, conf. STAS 1478-90, tabel 4. Necesarul de apa reprezinta cantitatea de apa care trebuie furnizata unei folosinte in punctele de utilizare, astfel incat procesele in care este folosita sa fie satisfacute in mod rational. Necesarul specific de apa este cantitatea de apa (considerata ca valoare medie) pentru o zi, raportat la unitatea de folosinta (consumator) si se exprima, dupa caz, in l/om zi, l/m2 zi etc. Necesarul specific de apa rece si calda pentru consum menajer (exprimat in l/om zi) in functie de destinatiile cladirilor este normat in STAS 1478. Nr crt ns ( l ) Observa Total apa Din care apa Destinatia cladirii tii calda la +60C 1. Personal la birouri si spatii 20 5 Pentru un tehnice functionar pe schimb 2. Cladiri de locuit 280 110 Pentru o persoana pe zi
20 l / omxzix 1300 pers . = 26 ,0mc 1000 280 l / omxzix 600 pers . = 168 ,0mc N2= 1000

N1=

Se determina: Qs zi med debitul zilnic mediu al cerintei de apa, calculat in regim normal de functionare; Qs1 zi med = 1,0 x 1,10 x 26,0 = 28,6 m3/zi Qs2 zi med = 1,0 x 1,10 x 168,0 = 184,8 m3/zi Qs zi max debitul zilnic maxim al cerintei de apa, calculat in regim normal de functionare Qs zi max= Kzi x Qs zi med [m3/zi] Kzi- coeficient de neuniformitate a debitului zilnic; Kzi= 1,30 Qs1 zi max = 1,30 x 28,6 = 37,18 m3/zi Qs2 zi max = 1,30 x 184,8 = 240,24 m3/zi Qs orar max debitul orar maxim al cerintei de apa, calculat in regim normal de functionare;

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 50 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti Qs orar max =
K o Qzi max nr .ore functionar e

[m3/h]

K0 coeficient de neuniformitate a debitului orar; K0 =2,80 pentru birouri si 2,5 pentru locuinte Qs1 orar max = 2,80 x 37,18/11= 9,46 m3/h (2,62 l/s) Qs2 orar max = 2,50 x 240,24/24= 25,04 m3/h (6,96 l/s) Aceste date sunt centralizate in tabelul urmator:
DESTINATIA Nr. SPATIULUI pers. pers./zi Birouri si spatii 1300 tehnice Locuinte 600 Total etapa I Birouri si spatii 1400 tehnice Locuinte 650 Total etapa I Total general 26,0 168,0 194,0 28,0 182,0 210,0 404,0 Necesarul de apa[m3/zi] TOTAL APA Qzi med Qzi max [m3/zi] [m3/zi] 28,6 184,8 213,4 30,8 200,2 231,0 444,0 37,18 240,24 277,42 40,04 260,26 300,3 577,72 Qmax orar [m3/h] 9,46 25,04 34,5 10,19 27,11 37,3 71,8 Din total apa, apa calda la+60C Qmax Qzi med Qzi max orar 3 3 [m /zi] [m /zi] [mc3/h] 7,15 72,6 79,75 7,7 78,65 86,35 166,1 9,3 94,38 103,68 10,01 102,24 112,25 215,93 2,36 9,83 12,19 2,55 10,65 13,20 25,39

2.2.

Restitutii la canalizare

2.2.1. Ape uzate menajere Quz = 0,8 Qzi max = 462,17 m3/zi 2.2.2. Ape meteorice
Qc = 0,9 i S c [l/s], in care:

i intensitatea ploii de calcul; pentru Bucuresti i=170 l/s ha , la o durata de 15 minute a ploii de calcul si o frecventa normata de 1/5; - coeficientul de scurgere a apei meteorice de pe suprafata respectiva, care depinde de felul invelitorii; pentru terase circulabile = 0,85 0,9; Sc suprafata de calcul, care se considera proiectia pe orizontala a suprafetei receptoare (ha)
Qc = 0,9 170 (0,2246 0,9 + 0,135 0,9 + 0,0982 0,1) = 51,0l / s

Incarcarile din apele uzate, dupa preepurarea locala (pentru canalizarile din subsolurile cu parcaje) se incadreaza in prevederile normativului NTPA 002-2002 pentru descarcari in canalizari publice dupa cum urmeaza: Indicatorul de calitate 1 Temperatura pH UM 2 C unitati pH Valori rezultate 3 max +26 7,0 8,5 Valori admise
(NTPA 002-2002)

4 +40 6,5 8,5

Prag de alerta 5 +30 6,5 8,5


Page 51 of 63

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Materii in suspensie Incarcare organica (CBO5) Detergenti sintetici biodegradabili

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti mg/dm3 202 350 245 mg O2/dm3 200 300 210 mg/dm3 3 25 21

3. DEBITE INSTALATE (DE CALCUL) SI DIMENSIONAREA CONDUCTELOR


3.1. Relatii de calcul (conform STAS 1478-90, tabel 6)
E

qc = a x b x c x

, c = 1,6, a = 0,15; b=1

3.2. Componenta echivalentilor E si valoarea coeficientului b (conform STAS 1478-90, tabel 8) Felul conductelor Conducte de apa rece pentru alimentarea conductelor de distributie a apei reci la punctele de consum si alimentarea cu apa rece a instalatiei de preparare a apei calde E E=E1+E2 Val. coef. b b=1

Debite si dimensionarea conductelor in etapa I Total obiecte sanitare Birouri, subsoluri si ALA 104R+104L +16Ch+13S +42Rds1/2+2 6P+8Rhg3/4 Locuinte 224CD+207 CB+466R+5 39L+322B+ 3Ch+218S+ 218Msv+218 Msr qc [l/s] 4,50 Dn [mm] 80 (3) v [m/s] 1,0 i [mm/ m] 17

10,66

125

0,8

4. PRESIUNEA NECESARA
H necesar=Hg + Hu + Hp conducte (lineare si locale) +p presostat Hg = inaltimea geodezica Grup de pompare amplasat in subsolul 5 pentru birouri

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 52 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti Hu = presiunea de utilizare = 5 m (robinet cu plutitor) Hp conducte = 6,0 mH2O H necesar = 64,0 + 5,0 + 6,0 = 75,0 mH2O Grup de pompare amplasat in subsolul 5 pentru locuinte Hu = presiunea de utilizare = 5 m (robinet cu plutitor) Hp conducte = 7,5 mH2O H necesar = 64,0 + 5,0 + 7,5 = 76,5 rot. 77 mH2O Grup de pompare amplasat la etajul 13 pentru locuinte Hu = presiunea de utilizare = 5 m (umplere instalatie termo) Hp conducte = 8,5 mH2O p presostat=10 mCA H necesar = 33,0 + 5,0 + 10 + 8,5 = 56,5 rot. 57 mH2O

5. DIMENSIONAREA REZERVORULUI TAMPON DESCHIS PENTRU STATIA DE HIDROFOR CONSUM CURENT DE APA POTABILA LA LOCUINTE (AMPLASAT LA ETAJUL 13)
5.1 Pentru locuinte: V=150 (10+qc) V=150 (10+10,7)=3105 l Se prevad 4 rezervoare de inmagazinare a apei potabile din polietilena alimentara, amplasate la etajul 13, tip CHO Roupel sau similar, de 5 m 3 fiecare, avand urmatoarele caracteristici: V = 5000 l; H = 1830 mm = 1740 mm L=2310 mm. 5.2 Pentru birouri V=150 (10+qc) V=150 (10+4,5)=2175 l Se prevad 2 rezervoare de inmagazinare a apei potabile din polietilena alimentara, tip CHO Roupel sau similar, de 5 m3 fiecare, avand urmatoarele caracteristici: V = 5000 l; H = 1830 mm = 1740 mm L=2310 mm. In subsolul 5, se prevede un rezervor din beton cu capacitatea de 400 m3, care asigura rezerva de apa pentru cele doua blocuri turn, pe o perioada de 20 ore. Din

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 53 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti acest rezervor va aspira un grup de pompare pentru birouri si un grup de pompare pentru locuinte.

6. Dimensionarea vasului cu membrana (hidrofor)


Pentru statia de hidrofor consum apa potabila amplasata la etajul 13 pentru locuinte:
Ho +1 Vh = 0,33 x Qmax x (Ho Hp)xsxn , in care: Qmax - debitul maxim al statiei de pompare (in m3/h) Ho - presiunea de oprire (in bar) Hp - presiunea de pornire (in bar) s - numarul de porniri/opriri pe ora n - numarul de pompe in functiune 6 +1 Vh = 0,33 x 45x (6 5) x 20 x 2 = 2,5 m3

Intrucat grupul de pompare este prevazut cu variator de turatie, se alege un recipient de hidrofor de 1000 l, Pn 10 bar, tip Reflex sau similar, cu dimensiuni 750 mm si H=2760 mm.

7. ALEGEREA ECHIPAMENTELOR
Pentru asigurarea debitului si presiunii necesare tuturor consumatorilor, s-au prevazut: a).un rezervor din beton armat, amplasat in subsolul 5, cu capacitatea de 400 mc, care asigura necesarul de apa potabila pentru birouri, spatii comune si pentru locuinte; b).un grup de pompare cu variator de turatie pentru apa potabila pentru birouri si spatii comune, amplasat in subsolul 5, compus din o electropompa in functiune si una de rezerva (1A+1R), grupul avand caracteristicile: - debitul Q = 16,2 m3/h (4,5 l/s); - inaltimea de pompare H = 75 mH2O; - puterea motorului: N = 7,5 kW/pompa; c).un grup de pompare pentru apa potabila pentru locuinte, amplasat in subsolul 5, compus din doua electropompe in functiune si una de rezerva (2A+1R), grupul avand caracteristicile: - debitul Q = 38,52 m3/h (10,7 l/s); - inaltimea de pompare H = 77 mH2O; - puterea motorului: N = 7,5 kW/pompa; d). Doua rezervoare tampon, de cate 5000 l fiecare, amplasate la etajul 13, pentru consum curent de apa potabila pentru birouri (prin curgere libera);

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 54 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti e). Patru rezervoare tampon, de cate 5000 l fiecare, amplasate la etajul 13, pentru consum curent de apa potabila pentru locuinte, din care aspira grupul de pompare amplasat la acelasi nivel; e).un grup de pompare cu variator de turatie pentru apa potabila pentru locuinte, amplasat la etajul 13, compus din doua electropompe in functiune si una de rezerva (2A+1R), grupul avand caracteristicile: - debitul Q = 38,52 m3/h (10,7 l/s); - inaltimea de pompare H = 60 mH2O; - puterea motorului: N = 5,5 kW/pompa;

8. NECESARUL (DEBITE) PENTRU INSTALATIILE DE STINS INCENDIU CU APA


8.1. Instalatii de stins incendiu necesare (conform Normativ NP 086-05 si Normativ NP 24-97) 8.1.1. Instalatiile de hidranti interiori sunt necesare: - conform Normativ NP 086-05, art. 4.1, al.3; - conform Normativ NP 24/97, art. III C.2.3.10.2, alin a (parcaje subterane pentru mai mult de 20 autoturisme). 8.1.2. Instalatia de sprinklere a. La spatiile pentru birouri de la nivelurile supraterane: -conform Normativ NP 086-05, art. 7.1 alin.2 nu sunt obligatorii, intrucat densitatea sarcinii termice nu este mai mare de 420 MJ/mp; - la solicitarea investitorului se pot prevedea si instalatii automate de stingere a incendiilor si la nivelurile supraterane ale cladirii sau se pot prevedea numai coloanele de alimentare ale instalatiei de sprinklere, de unde chiriasii se pot racorda la fiecare nivel de birouri. b. La parcajele de la subsoluri Sunt necesare conform Normativelor NP 086-05, art. 7.1 si NP 24/97, art. III C.2.3.10.2, alin. b (parcaje subterane pentru mai mult de 50 autoturisme amplasate intr-un singur volum). 8.1.3. Stingerea incendiului din exterior este necesar: - conform Normativului NP 086-05, art. 6.1 alin.2 - conform Normativ NP 24-97 alin III C.2.3.10.2., alin. c (parcari si garaje). 8.2. Debite, rezerve intangibile de apa necesare 8.2.1. Instalatiile de hidranti interiori Conform STAS 1478-9 art. 3.1.3.1. tabel 5
Nr. crt. Destinatia Volum Lungimea minima a jetului compact lc Debit specific nominal al unui Numarul jeturilor in functiune Debitul de calcul al instalatiei Diam. ajutaj teava de refulare

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 55 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti


[m] 0 1. 1 Cladire supraterana pentru birouri, cu inaltime peste 45m Parcaje subterane 2 Peste 50000 m3 Peste 5.000 m3 3 9 jet qih [l/s] 4 5,00 simultana 5 4 qih [l/s] 6 20,0 [mm] 7 20

2.

2,50

5,0

16

Nota: Conform Normativului NP 086-05, art. 4.36, pentru cladirile foarte inalte se asigura protejarea fiecarui punct cu cel putin doua jeturi in functiune simultana. Timpul teoretic de functionare, conform STAS 1478 art.3.2.3.1.-120 minute. Rezerva intangibila de incendiu pentru instalatia de stingere incendiu cu hidranti interiori:
V Rhi = 20 l / s x 120 min x 60 sec = 144 ,0 m 3 1000

8.2.2. Instalatia de stingere incendiu cu sprinklere Debitul de calcul al conductelor care alimenteaza capetele de dispersare a apei cu orificii normal inchise (sprinklere), Qis, se stabileste considerand functionarea simultana a capetelor situate in aria de declansare a sprinklerelor dintr-un compartiment de incendiu, cu relatia:
Qis = qisj [l/s], in care:
j =1 n

n numarul sprinklerelor prevazute sa functioneze simultan montate in aria de declansare A, determinate astfel:
n= As Ap

in care:

As aria de declansare a sprinklerelor (aria in care, ca urmare a caldurii degajate de incendiu, actioneaza n sprinklere din totalul N existente), normata prin STAS 1478 pentru incaperi din cladiri industriale si civile obisnuite si prin NP 24-97 pentru parcajele subterane pentru autoturisme, in functie de numarul acestora, conform datelor centralizate in tabelul urmator:

Nr. crt.

Functiunea

Intensitatea de stingere a incendiilor i.s. normata (l/s m2)

Aria de declansare simultana As (m2)

Obs.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 56 of 63

0 1.

2.

1 Parcajele de la subsoluri a) sprinklere de tavan b) perdea de drencere Constructia supraterana (birouri)

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti 2 3 5 Conf. Normativ NP 24-97, art. 0,12 200 III.C.2.3.10.3 0,07 200 1 l/sml La solicitarea investitorului

Ap aria protejata de un cap de sprinkler (stabilita in limitele razei de stropire determinate experimental conform STAS 9576/1-74, prevazuta in prescriptiile tehnice ale furnizorului; se determina cu relatia: q A p = is min [m2], in care: is qis min debitul specific al sprinklerului amplasat in pozitia cea mai dezavantajoasa (in punctul cel mai inalt si indepartat), in l/s; is intensitatea de stingere cu apa; se determina experimental in functie de natura, cantitatea, starea si asezarea materialelor combustibile. Unele valori sunt normate prin STAS 1478 pentru incaperi din cladiri industriale si civile obisnuite si prin NP 24-97 pentru parcajele subterane pentru autoturisme, in functie de numarul acestora, conform datelor din tabelul anterior.

Pentru nivelurile subterane:


Ap =
n=

qis min 1,67l / s = = 13,92 m 2 is 0,12l / s m 2

As 200 = = 14 ,37 spk A p 13,92

Din considerente constructive, sprinklere se amplaseaza la distante de 3,75x3,2 m.Rezulta 21 capete de sprinkler in aria de declansare.
Qis = qisj = 21 1,67 1,20 = 42,08l / s
j =1 n

Pentru nivelurile supraterane ( in caz de solicitare): q 1,33 l/s A p = is min = = 19,04m 2 2 is 0,07l/s m
n= As 200 = = 11 capete A p 19 ,04
n

Qis = q isj = 11 1,33 1,15 = 16,82 l/s


j =1

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 57 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti Timpul teoretic de functionare a instalatiei de stingere a incendiilor cu sprinklere, conform STAS 1478-90 , art.3.2.3.2: 60 minute.
V Rs = 42 ,08 l/s 1ora 360 0 sec = 151 ,50 mc (rot. 152 mc) 1000

8.2.3. Instalatia de stingere incendiu cu drencere In cazul perdelei cu capete de drencer (lungime perdea = 3,5 m x 4) pentru protectia golului rampelor de acces in subsoluri, se considera intensitatea de stropire de minimum 1 l/s ml. - Numarul de drencere se calculeaza cu formula:
Ni = Li x Ii qis min

, in care:

Li reprezinta lungimea zonei care trebuie protejata, in m (14,0 ml) Ii intensitatea minima de debitare a apei, in l/s m (1 l/s ml sau 0,5 l/s ml, in functie de inaltimea golului de protejat) Qis min debitul specific minim al unui drencer, in l/s Conform STAS 1478/90, anexa B, pentru drencer cu diametrul orificiului de 12,5 mm, presiunea de utilizare este 10 mCA si a=0,431 (coeficient de debit). Rezulta debitul unui drencer
q =0,4 1 3 1 0 = 1 6 l/s ,3

Rezulta numarul de drencere:


Ni =

7,0 x 1 + 7,0x0,5 = 7,7 , rotund 18 de capete de drencer 1,36

Rezerva intangibila de incendiu pentru instalatia de drencere:


V Rd = (8 x1,36 x1,20 l/s 1ora 360 0 sec = 47 ,0mc 1000

8.2.4. Stingerea incendiului din exterior (hidranti exteriori) Conform NP 086-05, debitul necesar este: Qie=25 l/s Timpul teoretic de functionare, conform np 086-05: 3 ore.Stingerea incendiului cu hidranti exteriori se propune a se realiza cu hidrantii supraterani (5 buc.), care vor fi amplasati pe trotuar (domeniu public), din gospodaria proprie de stins incendiu. Rezerva de apa pentru hidrantii exteriori: . VRHE=25x3,6x3 ore=270 m3 Rezerva totala de incendiu este: VRI=144+152+71+270=637 m3

8.3. PRESIUNI NECESARE 8.3.1. Pentru instalatia de hidranti interiori H necesar = Hg+ Hu + Hp furtun + Hp conducte , in care:

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 58 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti Hg = inaltimea geodezica = 15,5 + 73,5 mH2O = 91,0 mH2O Hu = presiunea de utilizare = 13,40 mH2O (pentru ajutaj 20 mm si lungimea jetului compact de 10 m conform STAS 1478-90, tabel 16) Hp furtun = pierderi de presiune in furtun Hpf = A l qih = 0,0015 x 20 x 5,0= 0,75 mH2O (furtun cu Dn 75 mm, in lungime de 20 m) Hp conducte = 7,2 m H2O H necesar = 91,00 + 13,40 + 0,75 + 7,2 = 113,35 mH2O 112,5 mH2O 8.3.2. Pentru instalatia de sprinklere H necesar = Hg+ Hu + Hp ACS + Hp conducte , in care: Hg = inaltimea geodezica Hu = presiunea de utilizare = 15,50 m la parcajele subterane (= 75,5 +15,5=91m la partea supraterana) = 15,00 mH2O la parcajele subterane (= 10,00 m la cladirea supraterana)

Hp ACS = 9,14 mH2O- ACS Dn100 Hp ACS = 10,06 mH2O- ACS Dn150 H necesar = 15,50 + 15,00 + 10,06 + 7,30 = 47,86 m H2O (la parcajele subterane) H necesar = 91+ 10,00 + 9,14 + 8,8 = 118,94 mH2O 119 mH2O (la nivelurile supraterane) 8.3.3. Pentru instalatia de hidranti exteriori H necesar = Hg+ Hu + Hp furtun + Hp conducte , in care: Hg = 15,5 + 45 = 60,5 m Hu = presiunea de utilizare = 13,40 mH2O (la hidrantii exteriori) (pentru ajutaj 20 mm si lungimea jetului compact de 10 m, conform STAS 1478/90, tabel 16) Hp furtun = pierderi de presiune in furtun Hpf = Alqih2 = 0,0015 x120 x 52 = 4,50 m H2O (furtun tip B in lungime de 120 m) Hp conducte = (290 x 0,025) + 3,8 = 11,05 mH2O H necesar = 60,50 + 13,40 + 4,50+ 11,05 = 89,45 m H2O 8.3.4. Pentru alimentarea pompelor mobile de incendiu Qie=25 l/s Presiunea necesara=32 mCA

8.4. ALEGEREA ECHIPAMENTELOR DE POMPARE

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 59 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti


Nr. crt. 1. INSTALATIA Hidranti interiori DEBIT m3/h l/s 72 20 H nec [mH2O] 112,5 PROPUNERI PENTRU ECHIPAMENTUL DE POMPARE Se propune un grup de pompare format din: -3 electropompe (2A+1R), avand Q = 72 mc/h, H = 113 mCA, N=18,5 kW/pompa (tip Wilo-Comfort CO-3 MVI 5207/CC sau similar) -o pompa pilot, avand Q = 2mc/h, H = 134 mCA, N=1,85 kW (tip Wilo-Multivert MVI 118/PN25 3~ sau similar) -un rezervor cu membrana, Pn 16 bar, V = 600 litri - 4 senzori analogici de presiune (v. Proiect BMS) -tablou electric Se propune un grup de pompare format din: -3 electropompe (2A+1R), avand Q = 90 mc/h, H =95 mCA, N=18,5 kW/pompa (tip Wilo-Comfort CO-3 MVI 5207/CR sau similar) -o pompa pilot, avand Q = 2mc/h, H = 105 mCA, N=1,5 kW (tip Wilo-Multivert MVI 114/PN25 3~ sau similar) -un rezervor cu membrana, Pn 16 bar, V = 600 litri - 4 senzori analogici de presiune (v. Proiect BMS) -tablou electric Se propune un grup de pompare format din: - 4 pompe (3A+1R), avand Q= 61222 m3/h, H=4560 mCA, N=18,5 kW/pompa (tip Wilo-Comfort CO-4 MVI 7003/CC sau similar) -o pompa pilot, avand Q = 2mc/h , H = 70 mCA, N=1,1 kW (tip Wilo-Multivert MVI 110/PN16 3~ sau similar) -un rezervor cu membrana, Pn 16 bar, V = 600 litri - 5 senzori analogici de presiune (v. Proiect BMS) -tablou electric Se propune o pompa cu caracteristicile: -Q=90 m3/h, H=32 mCA, N=11,0 kW (tip Wilo-Multivert MVI 7002/Pn 16 3~sau similar) - 1 senzori analogic de presiune (v. Proiect BMS) -tablou electric

2.

Hidranti exteriori

90

25

89,5

3.

Sprinklere -la parcajele subterane Drencere

151,50 47,00 198,50

42,08 13,05 55,13

48,0 45,0

4.

Alimentare pompe mobile de incendiu

90

25

32,0

Modul de actionare a pompelor de incendiu: 1. Pentru hidrantii interiori - H pornire pompa pilot = 118 mCA

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 60 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti - H oprire pompa pilot = 128 mCA - H pornire pompa I pentru hidranti = 115 mCA - H pornire pompa II pentru hidranti = 113 mCA Oprire: manual, din statia de pompare, dupa terminarea stingerii incendiului. 2. Pentru hidrantii exteriori - H pornire pompa pilot - H oprire pompa pilot - H pornire pompa I pentru hidranti - H pornire pompa II pentru hidranti = = = = 94 mCA 104 mCA 92 mCA 89 mCA

Oprire: manual, din statia de pompare, dupa terminarea stingerii incendiului. 3. Pentru sprinklere - H pornire pompa pilot - H oprire pompa pilot - H pornire prima pompa activa - H pornire a doua pompa activa - H pornire a treia pompa activa = 56 mCA = 66 mCA = 54 mCA = 51 mCA = 48 mCA

Oprire: manual, din statia de pompare, dupa terminarea stingerii incendiului.

9. Rezerva totala intangibila de apa pentru incendiu, debitul de refacere a rezervei intangibile de incendiu
9.1. Rezerva intangibila de apa pentru incendiu (hidranti interiori si sprinklere) VRi=VRhi+VRs + VRd + VRhe= 144,0+152,0+47+270= 613 m3 9.2. Debit de refacere a rezervei intangibile de incendiu
Q refinc = 613 mc = 25,54 mc/h = 7,09 l/s 24 ore

10. Propuneri pentru instalatiile de preepurare a apelor uzate


Pentru scurgerile accidentale din subsolurile cu locuri de parcare se propune un separator de hidrocarburi cu filtru coalescent, cu decantor de namol, tip Hauraton model SKPE 1,5/150 sau similar, avand urmatoarele caracteristici: 1. debit Q=1,5 l/s; 2. volum decantor: 150 litri; 3. volum separator: 850 litri.

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 61 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti

11. Recapitulatia; propuneri pentru bransamentele de apa si racordurile de canalizare


Nr. crt 0 SPECIFICATIA 1 U.M. 2 CANTITATI 3 OBSERVATII MOD DE ASIGURARE 4

I. ALIMENTAREA CU APA PENTRU CONSUM CURENT 1. Q zi mediu m3/zi 444,0 3 Prin 2 bransamente de apa 2. Q zi maxim m /zi 577,72 Dn 80 mm (cladiri foarte l/s 6,69 m /ora 25,39 l/s 7,05 4. Debit instalat (de calcul) l/s 17,20 II. INSTALATII DE STINS INCENDIU CU APA A. Debite si durate teoretice de functionare 1. Hidranti interiori (Qih) l/s 20,0 minute 120 2. Hidranti exteriori (Qie) Sprinklere + drencere (Qs) - subteran - suprateran B. Rezerva intangibila de apa pentru incendiu C. Debitul de refacere al rezervei intangibile l/s ore l/s l/s minute m3 l/s 25 3 55,13 60 613 7,09 3. Q maxim orar
3

inalta) Din gospodariile de apa proprii (2 statii de hidrofor)

Idem

Din gospodaria de apa de incendiu proprie, separata de cea de apa de consum Din gospodaria de apa de incendiu proprie, separata de cea de apa de consum

Din gospodaria de apa de incendiu proprie, separata de cea de apa de consum

Prin 2 bransamente de apa Dn 80 mm si cu restrangerea consumului curent de apa

III. RESTITUTII LA CANALIZARE a). Ape uzate menajere Quz zi maxim m3/zi l/s b).Ape meteorice Qc l/s

Prin 2 racorduri de canalizare Dn 25 cm Prin aceleasi racorduri de canalizare Dn 25 cm IV. PROPUNERI PENTRU BRANSAMENT SI RACORD a). Bransamente de apa 1. Debit l/s 17,20 2. Propuneri pentru diametru mm 2xDn 80 (cladiri foarte inalte) b). Racorduri de canalizare 1. Debit l/s 56,35 2. Propuneri pentru diametru cm 2xDn 25

462,17 5,35 51,0

12. Norme si standarde de referinta

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 62 of 63

ANSAMBLUL BARBU VACARESCU 5S+P+22E LOT UTR1,2 sector 2, Bucuresti - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare, indicativ I 9-94; - Normativ de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P 118-99; -Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086-05; - Normativ pentru proiectarea si executia parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 24-97; - Normativ pentru proiectarea constructiilor publice subterane, indicativ NP 25-98; - STAS 1343/1-91-Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare; - STAS 1478-90: Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii fundamentale de proiectare; - STAS 1795-87: Canalizare interioara. Prescriptii fundamentale de proiectare.

Intocmit, Dipl. ing. I. Pantazi

SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC

Page 63 of 63

S-ar putea să vă placă și