BUSOLA

Busola sau compasul este un instrument denavigatie utilizat pentru determinarea direcției

relativ la polii magnetici ai Pamantului. Cadranul busolei prezintă Polul Nord și Polul Sud magnetic,
precum și direcțiile intermediare.

Busola sau acul magnetic era deja cunoscută în timpul împăraților din China. Pe atunci
busola consta dintr-o piatră magnetică legată de un fir de ață pentru a se putea roti liber. Mai târziu
apar formele de busole mai specializate.

Busola poate fi clasică sau numerică. Cea clasică se compune dintr-o capsulă transparentă
și etanșă care conține un lichid uleios, în care se rotește, fixată pe un pivot, o săgeată magnetizată,
colorată, de obicei, în roșu și negru, capătul roșu indicând Polul Nord, iar cel negru (albastru) Polul
Sud (v. fig. alăturată). Fundul capsulei poate fi liniat, ceea ce permite o poziționare simplă pe hartă,
ușurând astfel găsirea Nordului și orientarea pe hartă în spațiu.

Curiozitati legate de busola

 După ce a fost inventată, busola a fost folosită la ghicire şi geomanţie timp de secole.
 Busolele sunt afectate de materialele metalice din apropiera sau de câmpurile
electromagnetice, aşa că atunci când sunt folosite în medii în care există mult metal, cum ar
fi bărcile sau avioanele, acestea trebuie corectate şi calibrate. Acest lucru se face cu ajutorul
magneţilor încorporaţi în busolă.
 Floarea de crin stilizată este un simbol care este deseori folosit pentru a indica Nordul pe o
busolă.
 Busola magnetică nu indică un pol geografic, ci un pol magnetic.
 În timpul celui de-al doilea Război Mondial, busolele erau duse pe ascuns prizonierilor de
război din închisorile germane cu ajutorul cărora aceștia reușeau să evadeze.
 Când chinezii au început să folosească busolele în navigaţie, acestea erau formate dintr-un
ac care plutea într-un bol cu apă.
 Polul magnetic de nord este de fapt polul magnetic de sud şi invers.
 Busolele moderne cu lichid folosesc ulei de lampă, uleiuri minerale, alcool alb, cherosen sau
alcool etilic ca fluid de amortizare