Destinul instinctelor este triplu : satisfacerea imediat ce const ntr-o descrcare pulsional (instinctele de la nivelul Sinelui trec de bariera

impus de cenzura Eului i Supraeului), refularea nsoit de dezvoltarea unor formaiuni de substituie, de simptome morbide (instinctele nu pot trece dincolo de cenzur i sunt reprimate la nivelului Sinelui) i sublimarea ce const n canalizarea ntr-o activitate derivat, investiia de energie fiind denaturat pentru creaia artistic, tiinific, sportiv sau pentru alte activiti de ordin social superior (n acest caz instinctele sunt transformate de ctre Eu ntr-o form care s poat depi cenzura Supraeului). Pulsiunile stocate la nivelul

incontientului pot rbufni sub diferite nuane i manifestri, strbtnd astfel cenzura pe care o instituie Eul i Supraeul. Aceste rbufniri pot consta n anumite manifestri din primii ani de copilrie, mai ales comportamentele violente i de nesupunere; n vise, care nu sunt dect forme deghizate ale unor triri interioare ce pot fi descifrate; lapsusuri de vorbire sau de scris, ce apar mai ales n momente de oboseal sau de distracie; n aa numitele acte ratate complexe de diferite feluri; activiti de analiz psihic pe care se ntemeiaz metoda psihanalitic. Din cele artate se observ c freudismul profeseaz o concepie dinamic asupra personalitii, structura acesteia fiind neleas, ca rezultat al interaciunii dintre forele

psihice interne i condiiile mediului extern, concepie net superioar celor anterioare i care dup cum apreciaz muli specialiti nu i-a epuizat nc posibilitile.