UNIVERSITATEA ANDREI AGUNA DIN CONSTANA FACULTATEA DE PSIHOSOCIOLOGIE SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE ANUL III

Boala Alzheimero problema majora de sanatate publica

Referat

Student: RUSU E. (TARANU) VALENTINA

2012

CUPRINS

1.Definitie (tipuri de dementa) 2.Boala Alzheimer in Romania 3.Boala Alzheimer -problem de sntate public. 4.Concluzii Bibliografie

Boala Alzheimer 1.Definitie(tipuri de dementa) Termenul de dementa provine din cuvantul latin demens care se traduce prin micsorarea,reducerea mintii, spiritului. Dementa este un sindrom caracterizat prin deteriorarea multiplelor functii corticale superioare (memoria, gandirea, intelegerea, orientarea, limbajul, capacitatea de a invata, intelegerea si judecata) insotite de deteriorarea controlului emotional si a comportamentului social (inclusiv perturbarea activitatilor cotidiene obisnuite), deobicei progresiva si ireversibila. Forma cea mai intalnita de dementa apare in boala Alzheimer urmata apoi de dementa vasculara , dementa senila si dementa cu copi Lewy. Forme cu pondere mai mica ar fi: dementa fronto-temporala (boala Pick), demente neurodegenerative ( boala Hungtington, Parkinson, Wilson, scleroza laterala amiotrofica), demente infectioase ( SIDA, Boala Creutzfeldt-Jakob, encefalita virala, neurosifilis ), demente metabolice (Wernicke-Korsakov, in diverse tulburari endocrine, deficit de diverse vitamine) si demente datorate altor cauze: dementa alcoolica, dementa pugilistica, dementa care apare la pacientii adulti cu sindrom Down, dementa datorata unor tumori cerebrale etc. Boala Alzheimer este o tulburare neurodegenerativa progresiva caracterizata prin atrofii cerebrale generalizate, placi senile, pierderi neuronale si sinaptice, acumulari de proteine aberante si degenerescenta neurofibrilara. Aceste modificari ce apar in creier determina moarte neuronala progresiva si incapacitatea creierului de a-si indeplini normal functiile.

2.Boala Alzheimer in Romania

In lume exista 24,3 milioane de persoane cu dementa, iar anual se diagnosticheaza 4,6 milioane de cazuri noi, un caz la fiecare 7 . Se consider ca Boala Alzheimer scade supravieuirea i crete

mortalitatea, reprezentnd a 5-a cauz de deces la pacienii cu vrsta peste 65 de ani i a 7-a cauz de deces n populaia general .

In lume exista 24,3 milioane de persoane cu dementa, iar anual se diagnosticheaza 4,6 milioane de cazuri noi, un caz la fiecare 7 secunde. In 2020 se estimeaza o crestere a numarului de persoane cu dementa la 42,3 milioane, iar in 2040 la 81,1 milioane, se arata intr-un material de presa remis cu ocazia Conferintei Nationale de Alzheimer (CNALZ 2011), organizata la Bucuresti intre 18 si 20 februarie 2011. In Romania exista aproximativ 200.000 cazuri, din care diagnosticate si tratate sunt 10%15%, comparativ cu 50-60% in alte tari. In ultimii doi ani numarul persoanelor diagnosticate nu a crescut semnificativ. Explicatiile acestui fenomen pot fi gasite in stigma legata de boala psihica si dementa, de mentalitatile gresite conform carora dementa este un proces firesc al imbatranirii si "nu se poate face nimic". Toate acestea demobilizeaza oamenii sa ceara ajutor si sa consulte medicii; din aceleasi motive sunt si medici, din pacate in numar destul de mare cu rezerve in a incepe un tratament unei persoane varstnice cu tulburari de memorie, medicii de familie fiind inca in mica masura implicati atat in procesul diagnostic, cat si in ingrijirea pe termen lung. Drept consecinta, in Romania, diagnosticul bolii se face in mod frecvent in stadii tardive, perioada de supravietuire de la momentul punerii diagnosticului fiind de aproximativ 3 ani si jumatate (fata de durata obisnuita de evolutie a bolii de 8-12 ani). In tara noastra, dementa Alzheimer este singura forma de dementa recunoscuta ca generand grade progresive de handicap fizic si psihic, in timp ce restul formelor de dementa (vasculara, toxica, Parkinson, fronto-temporala etc) nu sunt recunoscute ca handicap si nu beneficiaza de niciun sprijin financiar din partea statului. Nu este inca recunoscut faptul ca dementa reprezinta o problema de sanatate publica. Luand in considerare numai cazurile de dementa Alzheimer si, fiind dovedit faptul ca alaturi de o persoana cu dementa sunt implicate inca 3-4 persoane, calitatea vietii a cel putin 1 milioane de oameni este profund perturbata. Ei ar necesita sprijin prin informare permanenta, sustinere morala, asigurarea continuitatii ingrijirii persoanei suferinde in cadrul unei retele de servicii specializate si adecvate evolutiei bolii. In ceea ce priveste serviciile de ingrijire in comunitate si la domiciliu, se remarca o absenta totala a acestora. Forta de munca din sectorul serviciilor si institutiilor de ingrijire de stat si private este putin sau deloc calificata si raspunde la aproximativ 10% din solicitari. Costurile totale ale bolii ating valori uriase, depasind suma costurilor pentru suferinte cardiovasculare si oncologice. Costul mediu al ingrijirii pe persoana este 12.200 USD anual, Spre deosebire de majoritatea tarilor europene, in Romania, pacientii cu Alzheimer nu beneficiaza de niciun fel de servicii de ingrijire comunitara, tara ramanand "incremenita" in aceeasi situatie ca in secolul trecut. 3. Boala Alzheimer -problem de sntate public. Impactul economic, social i financiar este influenat de frecvena mare a bolii. Factorii care intervin n determinarea costurilor bolii Alzheimer sunt multipli i se refer n principal la gradul de dependen, declinul cognitiv, utilizarea de servicii i ngrijire, pe lng acetia intervenind i ali factori asociati comportamentali, funcionali, sociali i economici. Tratamentul constituie o problem complex i dificil. Boala Alzheimer nu afecteaz doar pacientul, afecteaz i persoanele din anturajul acestuia, impactul asupra persoanelor ngrijitoare fiind imens. Abordarea terapeutica trebuie sa

fie global i adaptat fiecarui pacient, avnd scopul de a menine autonomia pacientului ct mai mult timp posibil. Asigurarea msurilor de protecie social constituie o problem major n rile n curs de dezvoltare, fiind grevat de lipsa persoanelor ngrijitoare i a centrelor de instituionalizare adecvate. Pentru cei mai muli dintre pacieni, nu exist posibilitate de ngrijire instituionalizat pe termen lung, anturajul familial avnd astfel un rol primordial. Boala Alzheimer, cea mai frecvent form de demen, reprezentnd aproximativ 5060% din totalul acestora , constituie o problem major de sntate public. Prevalena medie a Bolii Alzheimer este de 3.4%, dar aceasta crete o dat cu vrsta, ajungnd la 20-30% n rndul populaiei cu vrsta de 85 ani . Creterea speranei de via, observat n toate rile dezvoltate, este la originea unei creteri a numrului pacienilor cu Boala Alzheimer. Boala Alzheimer reprezint o afeciune neurodegenerativ cronic, heterogen n modalitile de manifestare clinic. Presupune o afectare dobndit a funciilor cognitive ce conduce progresiv la alterarea activiilor socio-familiale i profesionale i pierderea autonomiei pacientului Boala Alzheimer are o importan deosebit din punct de vedere socio-medical. Cercetrile au vizat n principal declinul cognitiv iar opiunile terapeutice sau dezvoltat spre acest domeniu . Cu toate acestea, exist o serie de ali factori care intervin n impactul bolii asupra pacientului, anturajului i societii, pe lnga severitatea deficitului cognitiv. Tulburrile psiho-comportamentale sunt frecvent ntlnite, fiind prezente la mai mult de 50% dintre cazuri. Adesea tulburrile noncognitive sunt cele care modific calitatea vieii pacientului, grbesc insituionalizarea i favorizeaz epuizarea afectiv i fizic a persoanei ngrijitoare. Pierderea autonomiei pacientului este favorizat de diferitele tulburri psihice i comportamentale (depresie, apatie, agitaie, dezinhibiii verbale sau comportamentale, halucinaii, tulburri psihotice, etc) dar i de comorbiditile asociate i deficitul funcional general care crete gradul de dependen Boala Alzheimer determin consumul unor importante resurse medicale, sociale, psihosociale i financiare att n ceea ce privete pacientul, familia acestuia ct i comunitatea. Factorii care intervin n determinarea costurilor bolii Alzheimer sunt multipli i se refer n principal la gradul de dependen, declinul cognitiv, utilizarea de servicii i ngrijire, pe lng acetia intervenind i ali factori asociati comportamentali, funcionali, sociali i economici Studiile epidemiologice evalueaz n general importana deficitului cognitiv dar, n termeni de costuri economico-socio-financiare, gradul de dependen este factorul determinant, ntre deficitul cognitiv i nivelulde depenten neexistnd o relatie direct. Tratamentul in Boala Alzheimer este pluridisciplinar i face apel la strategii medicamentoase i non-medicamentoase. Abordarea terapeutic trebuie sa fie global i adaptat fiecrui pacient, avnd scopul de a menine autonomia pacientului ct mai mult timp posibil. Pacienii cu Boala Alzheimer necesit diferite servicii suportive, adecvate gradului de dizabilitate. O dat cu anunarea diagnosticului trebuie ncepute demersurile n vederea obinerii unui ajutor socio-medical pentru meninerea la domiciliu ct mai mult posibil. Ajutorul medical i sanitar se refer la msuri luate n vederea efecturii toaletei, tratamentului, etc fiind completat de ajutorul menajer care presupune efectuarea diferitelor activiti cotidiene, aprovizionare, etc cu scopul facilitrii meninerii la domiciliu ct mai mult posibil. Ajutorul social este de asemenea foarte important, referindu-se la ncadrarea ntr-o categorie de handicap i obinerea diferitelor gratuiti sau faciliti aferente

Atunci cnd meninerea la domiciliu nu mai este posibil, se poate recurge, acolo unde acestea sunt disponibile, la structuri medicale de primire temporar care au ca funcie pricipal eliberarea pentru o perioad limitat de timp a persoanei care ngrijete pacientul, a familiei, dar fiind n acelai timp adaptate ngrjirii pacienilor cu Boala Alzheimer . Dac toate aceste msuri devin insuficiente iar pierderea autonomiei pacientului este important, se va decide institutionalizarea permanent a acestuia, n centre de primire i ngrijire de lung durat. In plus, n condiiile alterrii discernmntului vor fi necesare i msuri de protecie juridic. Acestea presupun fie consiliere, supravehere dar cu pstrarea drepturilor civice i administrative, fie tutela, atunci cnd pierderea discernmntului este total. Asigurarea msurilor de protecie social constituie o problem major n rile n curs de dezvoltare fiind grevat de lipsa persoanelor ngrijitoare i a centrelor de instituionalizare adecvate. Pentru cei mai muli dintre pacieni, nu exist posibilitate de ngrijire instituionalizat pe termen lung, anturajul familial avnd n acest fel un rol primordial . In plus, Boala Alzheimer nu afecteaz doar pacientul, afecteaz i persoanele din anturajul acestuia. In spatele fiecrui pacient cu Boala Alzheimer exist cel puin nc o persoan, cel mai frecvent din cadrul familiei, care se ocup de ngrijirea acestuia (so, soie, frate, alte rude sau persoane). Calitatea vieii persoanelor ngrijitoare a fost analizat pn n prezent n numeroase studii clinice Impactul asupra persoanelor ngrijitoare este imens i se refer la mai multe aspecte Impactul social cu referire n principal la reducerea activitilor propri n favoarea timpului dedicate ngrijirii pacientului, modificarea stilului de via i a programului zilnic, nu este deloc neglijabil. Aciunea anturajului are un rol primordial n evoluia Boala Alzheimer, furniznd de obicei pacientului reperele spaio-temporale. Timpul zilnic, petrecut de persoanele ngrijitoare, necesar ingrijirii pacientilor cu Boala Alzheimer, variaz in funcie de stadiul bolii ajungnd, n stadiile severe ale bolii, la mai mult de 10 ore n 50% dintre cazuri De asememnea i impactul financiar este foarte important. Ingrijirea unui pacient cu Boala Alzheimer are consecine financiare importante pentru familie sau persoanele ngrijitoare n ceea ce privete costurile de boal, costurile de ngrijire medicale i extramedicale, ducnd uneori la renunarea la anumite bunuri materiale propri. In unele ri europeene, costurile de ngrijire reprezint 10-15% din venitul familial net anual. Cel mai important pare ns a fi impactul medical validat prin stresul i neglijarea propriilor afeciuni medicale. Conform unor studii clinice recente, persoanele ngrijitoare prezin mai frecvent afeciuni fizice sau psihologice comparativ cu subiecii de control de aceeai vrst, fiind de exemplu mai predispui pentru a face depresie sau anxietate . Nivelul de informare a persoanelor ngrijitoare este foarte important. De asemenea susinerea psihologic a persoanei ingrijitoare i a anturajului familial trebuie luat n considerare. In cazul fiecrui pacient ar trebui oferite relaii despre Boala Alzheimer i evoluiile posibile ale acesteia, despre modalittile de ngrijire zilnic i amenajarea spaiului de via, despre rolul persoanelor din anturaj. Consilierea se refer i la modificarea atitudinii i comportamentului anturajului, la adapatarea mediului familial.

Tinnd cont de impactul Boala Alzheimer asupra persoanelor ngrijitoare dezvoltarea viitoare de servicii i sisteme de informare i susinere a persoanelele ngrijitoare este imperativ Concluzii Boala Alzheimer nu afecteaz doar pacientul, afecteaz i persoanele din anturajul acestuia, impactul asupra persoanelor ngrijitoare fiind imens. Abordarea terapeutica trebuie sa fie global i adaptat fiecarui pacient, avnd scopul de a menine autonomia pacientului ct mai mult timp posibil. Tratamentul pacienilor cu Boala Alzheimer constituie o problem de sntate public complex i dificil. Strategiile terapeutice propuse se impun a fi individualizate i adaptate fiecrui pacient n parte i anturajului familial. Este necesar o diagnosticare precoce a bolii ct i o cunoatere a diferitelor posibilii de ajutor n vederea meninerii la domiciliu ct mai mult timp posibil, cu scopul de a se ntrzia sau chiar evita instituionalizarea. Inelegerea impactului psihosocial i economic al Boala Alzheimer este crucial n ghidarea viitoarelor politici sanitare. In urmtorii ani, tratamentul i urmrirea pacienilor cu Boala Alzheimer vor fi influenate de tentativele de aplicare a unor sisteme de asigurri sociale care s amelioreze situaia familiilor cu mai puine resurse materiale, de organizarea i dezvoltarea de sisteme de ajutor la domiciliu i de apariia de noi posibile tratamente, n prezent existnd un efort internaional considerabil de cercetare n acest domeniu. Avand in vedere aceasta realitate nefericita, consider ca Alzheimerul constituie o tema de actual interes stiintific Rolul nostru, al celor care am studiat aceasta afectiune, de a recunoate boala n stadiile precoce ale acesteia, grabi momentul prezentrii la medic i, n cele din urm, a stabilirii diagnosticului i iniierii tratamentului in stadiile mai putin avansate ale bolii. Simptomul uitrii evenimentelor recente care este, n mod normal, primul semn al bolii Alzheimer este considerat normal de majoritatea oamenilor, dect simptomul uitrii evenimentelor din trecut care apare ntr-un stadiu mai avansat al bolii Alzheimer.

Bibliografie

1.Viorica Ianusevici-(2008), Dementa Alzheimer-ghid prin labirintul comunicarii, Editura Medicala 2.Smith Tom, (2006) , A trai cu sindromul Alzheimer, Editura Antet, Bucuresti 3.http://www.atentie.info/meniu/ articolul-Boala Alzheimer n Romnia - o problem mai grav dect credem 4 www.wikipedia.ro. Boala Alzheimer