Sunteți pe pagina 1din 38

'doas €aJaFurle €I +JodB unq T€ru Iac gcnpe rs-Es EcJ

Inun
aJBcarJ aJ€c uI rnlndnJF € a+€+runo E+srxa J€op rc 'nEJ n€s unq Jol9cn! In
'^.ngJ.. rs
Inlaporu n€s ^.aulq.. ap dr?oaJa+sun E+srxa nu aJBJadoocap aIIJ
uI Ec €cIJIJ€lc al€od as '€JolsacB JolrJEnlBAa rS rJncol Joun InsJncJ€d ad

-rcos uI rs dnJF uI a^Ilr+adurocalausruBcau 'alrurpn+I+BaJdsap In8olBrp -


cof uI 1n-rgde n€ ac alellll+I+adruoc-are-radoocap JoIIuIpn+I+B ealatcarde -
-
+IErl n€-ol ac aiuarJadxa -rolrou e riuedlcrlr€d ar+Bc ap BarBurFdxa
:nJ+uad 9+ue+Jodrura+sa JolrJncof aJBnl€Ag
'rnlnd
alriE?rsacau BI +B+dBp€IJ g+Bod 9s Incof €c nrluad 'rrier"ren a+rraJrp E
-r+n as €aacB ac 'gsrqcul Is gllq€+s g+uarradxa o a nu ar€rodooc ap Incof
'riuedrcrped a"r1u1ar€Joqeloc
aJ€crunuroc ap eiuauadxa uI rc '€+s€ace uI aurnue g+suoc toluncol Inlr]carqo
'+Iurnu€ docs un
EuruBasul nu B+sBac€ 9+srxa rJncol a+lnlu uI gcBp J€Iqc
'dn-rF uI rrrpradooc
irqero^BJ rs sull
nrpau un pugaJc 'anrlrladuroa JolrJnco[ alaIIIsruBcaIII EzBaulrlr€xa as 'lBIi
luaruala un a+sa riruedicrl.red ar+ul €aJBJoqBIoc oJ€c uI rJncoI luns

suvugdooc g@[unco8
Mnrimea grupului: /0 -30 laztdcdpaati :
Timp: /5 ,acaauA :
Materialer /6ztte, o,apt&k, ftl4r4k eli, i

Sbiective
A ajunge Ia o comunicare-cooperarepentru realizarea unei activitAfi.

Frocedurl
Fiecare persoand primegte o coald de hArtie pe care deseneaz6 Pdnd ,
completeazi integral.

l ( |
I$ | Evatnare
Se analizeazd gAnduriie gi sentimentele triite (cooperare, conflict, sub
ordonare). Se analizeazl. obstacolele gi cdile de cooperare.

Ncte
Se poate repeta cu cdte 3 - 7 participanli in grup.

g obiective
A stimula creativitatea gi colaborarea in grup. A realiza o comunicar
eficientd in grup.

|gj Procedurf,
Se formeazd subgrupuri. Fiecare din ele va deline piesele unui puzzl
format din 9 fragmente ale unui pdtrat, sau a unui aIt puzzle, astfel ca toat
echipele sd aibi acelagi puzzle. Fiecare grup incearcl fdrd imaginea-model s
facd un personaj (in minimum 30 minute). Apoi fiece grup prezintd cel mr
interesant rezultat. Dup6 10 min. de observatle a schemelor, grupurile igi reia
puzzle-trile, incercdnd s6-qi refacd creafiile dupa modelele deja vazute sau c
idei noi, mai bune. Apoi, sunt prezentate din nou crealiile.
t ( l
I$ | Evaluare
Se analizeazd creativitatea grupului, colaborarea, comunicarea. Se dil
cutd' asupra impresilor despre funclionarea grupului.

IA
l H l Hote
Este un joc foarte obositor. Atenlie la plictiseali.

@
Miirimea gnrputui: l0 -3O fadc)cdpaati
Timp: /5 nAaa*
Materiale: a aa.(tea, cltt ceaz4a/I o pha46 dc
cazloa caze u4 Ath.qi u.za4a4,ea

Obiective
A reusi coordonarea miscd"rilor, dezvoltarea motricita$i psihologice si a atentiei.

c Frnced,uri
Se formeazd echipe din 7-8 persoane. Cei 7 sau 8 participanli din fiecare
*r---pd se aranjeazd. ca cele 4 labe sub un cear$af (carapace) qi incearcd. sb se
ll--.:e impreund intr-o singurd direc-tie. Se poate incerca ca lestoasa sd urce pe
r nunte ( de exemplu o masd), sau s5. meargd pe un drum cu obstacole.

Evalrrare
Cum vd. simteati? Cine v-a ajutat?

Itote
In cazul grupurilor cu copii mici, se cere ceva timp pentru ca ei sd
":eleagi cd trebuie si meargd toti impreund intr-o singuri direclie.

15 tac*az*
: Materiate: ce?&ru de //i4t/4a4t6, a4?pfithfu aa,czzcahi
tlca:?

Obieetive
A inocula, prin intermediul miscdrilor, ideea cooperSrii intre copiii mici.
uzz'-?
t oa:: ?, Procedrri
g. .E Grupul se divizeazl. in perechi si fiecare se plaseazl, in interiorul unui
:--.:: ';:c de gimnasticd". Fiecare participant tine o parte a cercului si in
timp ce risun5.
re:a: ::zica, sar prin incipere, ramanAnd in interiorul cercului. CAnd muzica se
rU l- r::egte, echipele din cercuri diferite formeazd o echip6, ocupand spaliul din inte-
-::rul celor doui cercuri (un cerc de-asupra Ia celd.lalt). Acest proces
continud
: ':d cAnd in interiorul cercului se afli un numdr maxim de participanli.

Evaluare
Faptul cd copiii igi coordoneazh miqcarile pentru a avansa intr-o singurd
:-:ecfie este foarte pozitiv, nu numai pentru ideea de cooperare dar qi pentru
.ptul cd ei isi pot controla propriul corp.
F{ote
O alta varianti de joc este cu cercurile jos. Participanlii trebuie S A
imprejurul lor gi vor siri in interiorul lor cand se va opri muzica. De I T
datd cdnd se va intdmpla acest lucru, se va scoate din joc un cerc gi parti
pantii vor colabora pentru ca cel pulin o parte a corpului lor sdr intre tn
sau cercurile rdmase.

Mirimea gnrpului: lO-3O pazfihzpal4$i


Timp: 25 or<rnaA
Materiale: a ta.4/6 gi latza coL d"e/dzt<e, d^a46
Qful.rtezhtate
cct 4* / li dnq6 cu - 2

$biective
A comunica gi a colabora in interiorul grupului. A provoca dezba
despre consecintele actiunilor competitive.

Froeedurd
Animatorul explicd grupului ci obiectivul jocului este acumularea
multor puncte, atat individuai, c6"t qi in perechi. Jocul se desfd"qoari in Ii
in perechi, in timp ce o pereche joacd in centru, celelalte sunt pe post
observatori. Celor 2 participanli li se dau cartelele cu numerele 1 Si 2. Ei
fi trenurile A 9i B. Existd 2 moduri de a ajunge din pozilia A spre B 9i,
versa: in traiectorie iiniard si in cerc (traiectorie semicircular6).
Trenurile A qi B trebuie sa-si schimbe pozitiile, apoi, revenind
locurile iniliale, aleg orice drum. Membrii perechii trebuie sd faci 10 al
simultane, utilizd.nd pentru aceasta fiqele ce le au si f5.rd a se vedea.

Se ia in consideratie urmdtoarea condilie:


- Dach membrii perechii aleg drumul lung, se acordd cAte 1 punct
tru fiecare.
- Dac5. unul alege itinerarul scurt, iar celilalt cel lung, se acord5.
punct celui care a ales drumul lung si 2 - pentru cel care alege traseul scu
- Dac5. ambii aleg drumul scurt, se acordd doui puncte.
Rezultatele obtinute vor fi notate pe tabli, pentru ca toli sd" le
vedea. Dupa 10 variante de alegere, se introduce in joc intreg grupul, ad
schimbandu-se componenla perechilor. Apoi se sumeazi toate pun
perechilor (separat) si apoi suma totald (pe grup).

r Svaluare
Se proced eaz6" in aga fel c&, fiecare sd se exprime cum a trait j
cum a colaboraL fdrd a putea vorbi si cum a inteles condiliile jocului.
Mirimea gnryuruiz lO -3O fadaepnn{i
Timp: /5 atA4ufe
Materiale: o c+ttct€p de oafizuaa a&diz

/ $bieetive
A realiza o coordonare gi cooperare necesari pentru a menline de asupra
Irt:-antului o minge.

t Fnoeedun*
Toli participanlii, fdrd. cel care se afl6 in centru formeazd 2 cercuri con-
:,:-rrice. O persoane (A) se afl6 in centru. Ea arunci mingea persoanei (B) din
:=::ul interior, care ii aruncd mingea colegului sau din cercul exterior (B'). In
--:-pul acesta persoana din centru (A) fuge in spatele unei persoane (C) din cer-
: -- exterior. Ultima trebuie s6-i ocupe locul in centru, primind mingea de la
:e:soana (B'). Persoana (C) reincepe jocul care poate continua pAnd nu va fi
:::it de animator.

Note
Jocul poate fi doar pAni la jumdtate, adicd" atunci cAnd
desfigurat
r -rgea ajunge la B, A se plaseazd in urma unui oarecare participant din cer-
"A".
r-- exterior. care devine

Mlrimea gilpului! lO -3O pa.zft:aipan{i


Tirnpr /5 aaiatt*
Materiale: aaae de ph4tA,, fu. aaadz qnc
qt ce( a( partAepaa{iloz, a.pd

$biective
A coordona efectiv miscdrile -si a colabora in grup, pentru a nu virsa apa.

€r Procedur6
Participantii cu un recipient in dinti (pahare de plastic) formeazd un
-erc. O persoani cu vasul plin cu ap6, o vars6 in paharul vecinului, fdr6" a
"surs6".
-.tinge paharul cu mAinile. Jocul se termind odatd"cu ajungerea apei la
Mirimea gilpului: lO -30 /nzticela4i
Timp: /5 ,a<A,s*
Materiale: zh.ze p/4h4 a /aze /f4uzile

n &bieetive
A realiza colaborarea in grup.

E Frocedrrrd
Regulile sunt comunicate pe grupuri separate.
Mdgiruqilor: li se indicd c5"ei doar atunci pot merge inainte, cdnd s
mAngAiali, Id"udafi etc.
Grupului: nu pot sd impingd, sd, tragi mdgd.rugii.
Fiecdrui grup de 4-5 persoane ii corespunde un migdrug. Grupu
primesc hdlurile si misiunea lor este s5" aduci mdgd"rugul la linia indicati
mai repede posibil. Mdgdruqul merge in 4 labe.

Evatrxare
Cu tot grupul se discutd" mai intai despre sentimentele mdgarusilor,
despre cele ale echipei: ce tip de relatii s-au stabilit intre participanli?

Timp: /5 a+ina*
Materiale: zra,ze /er4rrlt a /ace /;f"ri*

$biee€irre
A favoriza coordonarea gi cooperarea intre toli membrii grupului.

I el Prosedur6
Toti participantii, in afard de unul se culcd" cu fata in jos. Un parti
pant, adicd barca, se culci perpendicular pe acegtia. Grupul trebuie sd aju
"barca"
cu la mal, prin migcarea ondulatorie a corpurilor lor. CAnd barca ajun
Ia mal, primul participant care a jucat rolul de
"val", se transformi in "barci
: Mnrimea gnrpului: /0 -30 pa

r' Sbiec€five
A stimula procesul de comunicare-cooperare, promovAnd cS"utarea

? Fracedwri
Jocul decurge in liniste. Fiecare persoani din cerc iqi traseazS drumuri
:.-'.ginare printre persoanele aflate la capdtul diametral-opus. Lalimea acestor
::,.muri nu trebuie sd fie mai mare de cea a umerilor unei persoane. La sem-
:.,--rl animatorului, participantii care ocup6 locuri diametral opuse, trebuie sd
-: schimbe cu locurile, fdrd a vorbi, fird. a lncilca miscarea imaginari etc.

L Hote
Se poate incerca inci o dati cu ochii inchisi.

i rrre*nea gilpuluis lO -30 fuztuclnnfi


15 d4*4sfe

&b$e*tf;ve
A motiva crearea unui spaliu de cooperare in grup.

FrceedurF
r!'^. - Toti participantii formeaz| un cerc. O persoani iese din camerd. Restul
r:r-rpului alege un cuvAnt din cel pulin 3 silabe. Se formeazd trer grupuri (core-
i' '' rp .:,r.rnzitoare fiecarei silabe) qi acestea impreuna (concomitent) vor rosti silaba
LIli- :', cdntAnd-o pe o melodie. La acest moment se intoarce persoana care a ieqit
- - 1 1c a m e r i , i n c e r c A n d s a g a s e a s c dc u v d n t u l d e l a c a r e s - a i n c e p u t .
...
: frfirimea gnrpuluiz /0 -30 paztcccpa*tfi
, fTi-pz /5 6tn4ste
i Materiale: as44/t

SfuSeetfive
A stimula imaginalia si cooperarea intre participanti, mai ales
donarea miscirilor.

|€ | sfr$*s€nugr&
Fiecare participant iSi lasd"cdte un pantof in grdmade. Apoi, fiecare
alege un pantof la intAmplare. Dupi aceasta, particpanlii formeazd un
linAndu-se de mAini. Pantofii incep sa fie transmigi pe cerc, pentru a ajuge
proprietarii lor. CAnd fiecare iqi capdta pantoful jocul poate fi reinceput.

Mnrimea grrpului: /0 -30 pazftklpanQ


Timp: /5 ,t<*aa*
Materiale: o pftuzf oaq c4ctcea.z4a/ taa a(t aked
oaati(az, o eatap de pUi; 4a4 okt 6akt4

g $b*ecs*ve
A coordona miscarile si a face mingea sd sar6. A stimula reflexeie.

Ie I Fr*pse$ws"d
Participantii se strang in jurul unei pdturi cu ajutorul cireia trebuie
faca si sard o minge. In mijlocul pd.turei se poate taia o gaurd, pentru a incer
ca ca mingea sd" treacd" prin ea.

No€e
Pentru o mai bund. coordonarea miscirilor se poate inventa un cuvA
pentru a dirija cu migcarea mingii, fie si se ridice, fie sa se coboare plapu

ry

I
Mirimea grupuluiz lO -30 /azfdcdptuqi
Timp: /5 ,ottnate
Materiale: 44..i, caa{<nktc4( cfzaza dz
& 6&r4e
aaa a6e &cczau ,nai gi
/b/c%/p

r' S&*e*&*vs
A favoriza coordonarea miscirilor si a mentine echilibrul corporal. A
"ajutorul
:.:,rduce factorul colegului" ca o valoare.

? Frqpeednxr&
e Participantii igi pun sacii pe cap. Pot sa se miste in voie sau sd" exe-
f:: -'= anumite miscdri in ritmul muzicii (sd sar6, si se roteascd etc.). Dacd
le -. - '.i cade' persoana care l-a scdpat rAmAne nemiscatd.si
doar altcineva o poate
: ,ii1' punand sacul inapoi pe cap, evitand ins6 cdderea sacului sau.

Evaluarea poate fi inceputa prin punerea intrebarii: de cAte ori ai aju-


': :olegii? Astfel poate fi inceput dialogui despre valoarea ajutorului in opozilie
- ndividualismul s.i competitivitatea, chiar gi asumAndu-si un risc personal.

...
i Mlrimea gnrpului: lO -3O /a.zt()edpanti :
4 -

; Timpz /5 tq4tlste :
i Materiale: aa44/. :

#&$e**frve
A stimula imaginatia si de a exercita cooperarea.

Fseeedqnr&
'a:-; Jocul trebuie realizat in doud forme: comunicare verbald si nonverbala.
r_: -: propun ideile pentru construirea
caracterelor, apoi fiecare, fie in pereche cu
,-eva, fie in grup executd diferite figuri cu corpul.

1-i
' - - l Ne€e
Se poate juca in api.
Mirimea grupului: /0 -30 fazt&4al4ti
Timp: /5 ,44n4ate
Materiale: diftrt

S&tective
A favoriza autocontrolul corpului qi coordonarea miqcarilor.

t* I Frosed'*rr*
Fiecare participant se ageazd in fata perechii sale, cu picioareie indoi
tinandu-se de maini, trd"gand fiecare in sensui s5"u pentru a se ridica.
aceasta revin in pozitia inifiala.

Evaluare
se poate discuta despre ajutorul reciproc al participanlilor, necesita
cooperdrii etc.

...

i rgl5tmea grrpulutu l0 -3O Pa'ztdcdpaa'li :


i ti-p. /5 ati"latu :
i Materiale: ar/44r8 j

l/ | sb**ctf;ve
A stimula comunicarea rapida si coordonarea in interiorul grupului'

Prscedrrrd
se stabileste un cod al semnalelor: lovitura pe un anumit umd"r i
lovit
deplasarea intr-o directie. O palmi la spate - deplasarea inainte' Doui
conditioneazi traversarea unei distanle mai mari. O palm6: la cap semnil
intinderea mainilor inainte gi unirea cu un alt submarin.
Se formeazd echipe, de 4-5 persoane |n rAnd indian, tinAndu-se
umere. Toti au ochii inchisi, in afari de persoana din spate, care dirijt "cap
migcdrile. Aceasta transmite mesajul persoanelor pina acesta ajunge la
(persoana din fati), ce realizeazi migcarea. Jocul constd in formarea unui sut
"capul"
marin mare, apucand ultima persoana din alt gir.

F{c}*e
Variante posibile: "b6rci
care vor reprezenta mici-
Jocul poate fi realizat si in perechi
Este important sd se evite competitivitatea'

@
Mlrimea gruputuiz lO -3O fuztAepaage
Timp: 20 ,44rr44te
Materiale: a&t4ra

I
&biectlrre
A stimula cooperarea in interiorul grupului, tinand cont de interesele
:uror participantilor.

lo--.* Frceedttrd
Participantii formeaz6 un cerc, avAnd ochii inchisi. La un semnal al ani-
.torului ei inainteaza incet inspre centru, cu bralele ridicate. Odata ce par-
:-pantii se ciocnesc, incearcd sh se apuce de mAini. Apoi toti deschid ochii,
"nodurile".
-ercAnd sd" descdlceascd.

__l Eva$uare
A evalua atitudinile de cooperare ln cadrul grupului 9i strategiile
rsite pentru descAlcirea nodului.

Timp: 2O arAzsd
Materiale: zunrc

4 #b$ee&*ve
A mentine o miscare coordonatd.

?, Fr*peedwr&
Participantii se separ6 pe grupuri de 6 sau mai putini jucdrtori,
*zandu-se jos, unul in spatele celuilalt, cu picioarele desfdcute qi apropiate.
-::nile se intind inainte. La semnalul animatorului toli pun mAinile jos qi
. , -oarele pe umerii persoanelor din fata. Dupd aceasta "urechelnita" incepe sa
. :niste.
Mirimea gruputui: lO -30 Pavt()cdQ4"/4i :
Timp: 2O ,a'tAauA
Materiale:

SbtectRve
A crea un mediu propice colabordrii si a stimuia lucrul in comun.

Ie I Frepcedwr6
Animatorul trebuie sd pregfi.teasci pitratele din carton sau
urmdnd indicatiile desenului.
Apoi se iau 5 plicuri, marcdndu-secu iiterele A, B, c, D si E. Pet
se reparttzeazd.dupd modelul urmitor:
Plicul A: a, c, h, i.
Plicul B: a, a, a, e.
Plicul C: j.
Plicul D: d, f.
Plicul E: b, c, f, g.
in etapele urmd"toare piesele se pot distribui diferit.
Se formeazd. echipe de 5, fiecare primind unul dintre cele 5 plicuri'
va fi deschis la semnal. Este neapirat ca fiecare persoand din grup sa aibd
curi diferite. Apoi animatorul descrie puzzle-ul pe care trebuie sd-l fac[ d
urmS.toarele instrucliuni:
- Fiecare detine un plic pentru a forma patrate.
- Jocul se termind atunci cAnd toti au in fa{a lor cAte un pdtrat,
aceeasi mdrime.
- In timpul jocului nu se poate vorbi gi nici comunica prin gesturi
prin orice ait mod.
- Nu se poate de luat piese de la un alt jucdtor.
- Dacd una dintre echipe termin6 mai repede, ea poate urmd'ri in Ii
Iucrul celorlalli.

Hvs$ware
Cum v5. simleati? Cum se simlea cel ce avea plicul C ? Si-a dat ci
seama ci c continea doar un singur fragment ? cum s-a ajuns la solufie ?
au simtit cand cineva din participanli nu respecta regulile ?
Repartizarea literelor: pS.tratul I: 2 de a, 1 b. Patratul II: 2 de c,
d. Patratul III: 2 d,ef. 1 e. Patratul IV: 1 a, 1 g, t h. Patratul v: 1 a, 1
1 j.
Mnrimea gnrpuluiz /0 -30 Pazf&cPa,4ti i
Timp: ?O,aernate :
Materiale: /c4e, pkuzc li pt*aw :

/ Sbie*tfrsre
A observa mecanismele de competilie gi cooperare. A inilia o dezbatere
, -.ceasti temi, pornind de Ia sentimentele provocate.

? Froeed$rfi
Grupul se imparte in echipe din 4 perechi. Fiecare pereche reprezinti
".: singur jucdtor". Pot exista observatori ce vor nota relalia dintre rezultat-
.- :iecarei runde si atitudinea cooperativ-competitivd a participanlilor.
Se repartizeazl. fisele de lucru si se pot face 10 runde succesive in care
-rrare pereche alege un X sau Y cu intenlia da a avea cel mai mare venit.
--.:sta depinde de alegerea ficuti dupd" modelul urmdtor:
4 X
3 X . 1 Y
2 X , 2 Y
1 X , 3 Y
4 Y
se pierd 1000 de puncte pentru fiecare X
se cdstigd 1000 de puncte cu fiece X, se pierd 3000 cu Y
se cAqtigd 2000 cu fiece X, se pierd 2000 cu fiece Y
se cAqtigi 3000 cu fiece X, se pierd 1000 cu fiece Y
se caqtiga 1000 de puncte cu fiecare Y
apoi, in rundele 5,8 si 10 se poate consulta cu alte perechi din echipd.

Not*

Indicalii Rezultate

Runda Timpul Consultare Alegere (x sau y) Puncte indiv Puncte


echipd
I I Coleg
minut
2 30 sec. Colee
3 30 sec. Coles
+ 30 sec. Colee
5 I min. Grup
30 sec. Colee
6 30 sec. Coleg
7 30 sec. Colee
8 I min. Grup
30 sec. Coleg
9 30 sec. Colee
10 I min. Grup
30 sec. Coles
REZU TATE

@
A - bonus : rez. fazei *3
B - bonus : rez. fazei *5
C - bonus : rez. fazei *10

Bvatuare
Cum ne-am simlit? Ce este mai practic cooperarea sau competilia?
Cine beneficiaz6?

Miirimea grupufui: lO -3O pactkdpaqi


Timp: 20 ,44n44te
Materiale: o 6ancf d!^ttu( dc c.naze/t/4rru to{i
i//6toz4z, Dar; du eld.td o hnd Je /nt
#taz4a q.t Aaadf izohtaazc 2 /A442
/azakk /p pf/44fl/d. -4Afi'*ea /A4,ru tze6qic
a6 /cZ de uzeo 2O dp ccz

SbiectfiYe
A favoriza coordonarea miscdrilor qi cooperarea. A permite apropierea
contactul membrilor grupului.

Fr*cedur6
Nimeni nu se poate depdrta de scaun sau sd iasd din limita celor 2
Animatorul roaga grupul sd se urce pe scaun. Scopul e sA se a
in ordinea varstei. a datei de nastere sau a staturii etc.

Mirirnea gruputui: /O-3O paztcccpaali


Timp: /O ,/4i/4ste
Materiate: y'nzfua de aca.pza a aaec ezt{ de
c/&?"Ecavid"earfzaat o&|*/ufe

| r' | Sbleee&ve
A coordona miscdrile, a dezinhiba grupul pentru a se distra.

I el Froeedur*
FormAnd un cerc, animatorul incepe jocul, pun6.nd cutia pe nas. Fdri
recurge la vreun alt ajutor, trebuie si reuseascd sd transmita cutia pe
din dreapta sa gi aqa pana parcurge tot cercul.

ffiva$$ar*
Cum va simtiti?
Mirimea grupuluiz lO -30 pn'
Timp: /5 ,aaas*

Sb$e*tive
A dezvolta cooperarea si a iucra in grup. A stimula coordonarea migcirilor.

?l Freseedurf,
Animatorul roagi 5-6 jucdtori sd se strangi in jurul fiecarui cerc. Ei
:= aranjeazd foarte aproape unul de altul, punAnd mAinile pe umerii vecinilor,
,-: cercul stand pe picioarele lor. Jocul constd in ridicarea acestuia pAni la
..p fard. a-l atinge cu mAinile.

j) Svasrsase
Se poate discuta despre importanla lucrului in echipa ...

l:--:
:---

i rrertnea gnrpurui: lO -3O Paztaee4anli :


i Timpz /5 6ah4te i
i lt"t"tiale: at/4o@ j

$biec€ive
A reu$i coordonarea miqc[rilor si a implanta ideea ci fiecare poate con-
: : b u i la lucrul ln comun. A dezvolta imaginalia.

Frc*cedwr*
"Vom
Animatorul propune: construi o masind si toti vom face parte din
.-.". Fiecare echipS"aiege ce masind. va face: de spalat, de scris, una imaginar6
::c. Cineva incepe si apoi, toti pe rAnd se tntegreaz6', adaugd"nd un sunet, o
"autenticitatea"
-iscare etc. Trebuie sd v5" asigurati de apartenentei Ia
-asindrie.

Kva$qx*n.e
Cum a fost luatd, decizia privind construirea maginii? Cum te-ai simlit
. I r d ai contribuit si tu?

@
Mirimea gnrpului: lO -30 fuzttccpa*t{i :
Timp: /O tar*aa*

n $bieersve
A dezvolta colaborarea, a observa care sunt contributiile de incadrare
unor persoane noi intr-o activitate.

Frceedme"6
La inceput se stabileste limita spatiului in care va decurge jocul. I
"spion"
ii urmdreste pe ceilalli. CAnd se atinge de o persoani, aceasta la
"spion".
devine Luandu-se de mAnd, ei ii persecutd.pe ceilal-ti. Jocul se termi
cu epuizarea numirului de participanti.

EvaBtxare
Avantajele si dezavantajeie lucrului individual si in grup.

Mnrimea gilpului! lO -3O /azfdu/aa{i


Timp: /5 ntt*
Materiate: #4e dp ca?taa, Jao /Azftz ce uoz.rzpzzzeata
Phha(a catttdat& eeak ca e*ozfza( d"e
y'azlc.cpa.d{i, 641444 /,
tVttz<ne apzo/,: 30 7 30 cr.n,

Y) $b3ec'&Bve
A dezvolta cooperarea. A stimula imaginatia si cdutarea colectivd a solutiilor-

ffr*sedur&
Grupul se imparte pe echipe de 7-9 participanti. se deseneazd un rau,
destul de lat pentru numarul participanlilor. Toate echipele se plaseazi pe
aceeasi parte a rAului, fiecare dezvoltdndu-gi propria strategie. Nu se poate de
pasit in afara "pietrelor" sau a scaunelor.
Jucatorii trebuie si traverseze rAul fara a se uda. Pentru aceasta li se
vor da fisele de carton, adicd pietrele, cu una mai putin decAt numdrul de par-
ticipanti. Animatorul anunta cd" toti trebuie sa ajunga la celdlalt mal cu toate
pietrele.

ffiva$waa.e
Se poate discuta despre faptul cum s-au inteles participanlii Si cum s-a
desfisurat activitatea.
Mnrimea grupuluiz lO -3O paztcclpaa{i
f .I
Tirnp: /O 64&/ute :
Materiale: c4haic :

re:
S&$ee"&*ve
A favoriza coordonarea migcdrilor si cooperarea.

T-- Frclced,e$H"&
j; Grupul formeazd un qir, jucdtorii stAnd unul in spatele altuia, cu mAna
r:: . ,:angd" pe umdrul stAng al persoanei din fatd", iar cu mAna dreapta tinand
- -ciorul drept al acesteia. CAnd toli au ocupat aceasti pozilie, persoana din fat6
'-r incerca sd. apuce umdrul
ultimului participant din sir. Astfel ei vor forma
r^ cerc.

Mnrimea gnrpului: lO -3O paz2tuWa"ti :


Timp: /5 64itlzte :
Materiale: (4rr4itc :
:

t,--
$biect6ve
A compuneimpreuni. A dezvolta imaginalia. A crea un mediu distractiv.
' E_ "
A Frsre*dwp6
.T
Toti se aseaz5.,formAnd un cerc. Primul jucAtor spune un cuvAnt. In
Itinuare restul participantilor dezvoltd (continu6) povestirea. De exemplu:
: - r . . . a mv d , z u t . . . u nm o n s t r u . . . i n . . . f a r f u r i a c u b o r s . . . a l u i p e t r u . . . " .
i ==
)a:-
,e::
Hvs$ware
Se poate axa pe lucrul in grup, stimulAnd imaginatia si creativitatea
" lpne.

S- _:

@
Miirimea grupului: /0 -30 /zztAc/a^,4i :
Timp: /O ,44it44te :

n Sbiective
A crea ideea de
"grup"
A favoriza colaborarea. A crea un mediu di
tins, liber.

i el FrocedurE
Membrii tuturor grupurilor trebuie sa fie plasali foarte aproape unii
altii. MAinile trebuie tinute la spate. Se lanseazd"o pand spre ei qi ace-stia
buie s6 sufle pentru a impiedica cdderea ei. Se poate limita timpui sau spaF
care, odatd ce este depd"qit,se termind jocul.

Mirimea glrupufui: lO -30 fuztaeAaa{e


Timp: /5 ,aA4zte
Materiale: (ahanp, cze@rwe 4a4 utdauu
ptl4ftu /cunze pazfh,Qar4t

g Sbiee€ive
A dezvolta cooperarea,a stimula dibdcia mAiniior.

E Ps'ecedwr*
Se formeazi un cerc. Balonul trebuie transmis pe cerc' fird ca a
sd" cadi sau sd se intoarcd. de unde a venit. Nu se poate de transmis bal
jucdtorului de Ia care a primit balonul. In prima fazd transmiterea se face
mdiniie, apoi cu palma unei mAini, apoi cu capul, cu degetul qi, Ia sfArqit,
vArful creionului sau stiloului.

Note
In caz ca balonul se sparge, este inlocuit cu altul si jocul continui
departe.

@
Mirimea grupului: lO -30 fazt(r@anli
Timp: /5 ,aazaA
Materialet 4/aaz6, czecam aa& ctc(ok,
o atcc(6 ca Vdta( ia€l/lt

/ S&f;ec€ive
A forma ideea lucrului in grup. A dezvolta cooperarea si colaborarea
- -iror membrilor unui grup. A stimula coordonarea miscirilor.

7 Procedglrb
Se pregateste o sfoard.. Marimea acesteia depinde de numd"rul de partic-
t i ?
:,.:iti (2 metri ajung pentru 15 persoane). Construcfia e foarte simpld: se face
tr.-* -- cerc cu sfoard", pe care
se atArnd bucdti de material (sau panglici), in formd.
rtr:,[ ' iaturi. In centru atdrni o bucati de vreo 20 de cm, Ia capatul cdreia este
i.it un creion.
Grupul se strange lAnga coardd, fiecare luAnd un lat, cu care se va con-
" -,a miscarea corzii, extinzAnd-o
sau eliberand-o, scopul fiind introducerea
-=-onului in sticli.

Wste
Discutii despre lucrul in echipi.

i Mirimea gnrpului: lO -30 /aztc.qaatc :


; limp z 2O ,+tlaate :
:

/ | S&ie*€Rv*
A favoriza cd.utarea alternativelor de cooperare pentru jocurile compe-
'-rive. A crea
o atmosfera de distindere prin colaborare.

Fpe*edxsrS
se determin5. un spatiu de actiune. un voluntar se ascunde. Dupa un
-l11p, restul grupului merge s6-l caute. Cine-l gdseste, de asemenease ascund.e.
-
r c u l continua pana se ascund toti impreuni. Jocul continua cu o altd per-
-,and.

@
Mirimea grupuluiz /0 -30 Fn'ztAAaa$e
Timp: 3O ,o'*naA
' Materiale: p9e-cr4d&atodw, /ai /4 4 9'i czecaaae,
o /aare d*aze dz ldztce (^o t o647az)

Sbteetive
A ajuta participanlii sa vad6 interdependenla intre grupuri si anumi
persoane in situalii care se referd nemijlocit la er'

I el Froe*dwrd
uu aJurorul brainstorming-ului participanlii alcdtuiesc listele functii
care existd in Scoala lor. Dupd aceasta, ei sunt grupali dupd posturi: direc
joc,
profesor, lucrdtor aI cantinei, responsabili pentru terenurile de
s.a.m.d. Denumirea fiecd.rei funclii este scrisS"pe figa-indicator'
participantii formeazd perechi. Fiecdrei perechi i sd da o fign cu den
p
mirea func-tiei, numite in timpul brainstorming-ului (mai multe perechi
perec
avea aceeagi funclie, in dependenle de numdrul participanliior)' Fiecare
face iista actiunilor.
Responsabili pentru terenurile de joc:
L. Ajuta profesorii cdnd eievii sunt Ia pauz6'
2. Ajuta elevilor, organizandu-le diferite jocuri'
3. Ajuta persoanelor de serviciu prin faptul cd strang gunoiul de
terenurile de joc.
Medicul:
1. Ajutd elevilor in caz de necesitate.
2. Ajuta profesorul pentru cd cheama parintii elevului bolnav.
Elevii:
1. Ajuta lucratorii cantinei, stra"ngand vesela de pe mese.
jos q.a.m.d.
2. Ajuta persoanelor de serviciu strangand hartiile de pe
ContinuAnd s6 lucreze in perechi, elevii compun o scen6 micd (joc
roluri), bazandu-se pe lista elaboratd. Un elev interpreteaz5" rolul celui ci
ajutd, celalalt - a persoanei care este ajutat6. Perechile arati scenele sale c
sei. fdr5. a numi ce rol au interpretat.

Svstware
Dupa reprezentare clasa discuta urmdtoareie intrebS.ri:
- ce ati aflat despre relaliile intre diferite grupuri in gcoala?
- Exista astfel de grupuri care ajutd mai mult dec6"tprimesc ajutor?
f e l d e grupuri sunt? De ce?
- Ce funclii indeplinesc elevii la gcoale?
- Doriti sa schimbati ceva in funcliile elevilor? ce si de ce?
M:irimea grupului: lO -3O paztrc4btu4fc
Timp: 3O tataas*
Materiale: ztbzp kaa4, zeceate,copa /;zqL
(snft
fu"U pt a /oa"ceefta,zede AAzfte,
eU (pzn*n ka.ze eilLp{ de 4 peu44/42).

r' I $bie*tive
A studia cum evenimentele din alte parli ale lumii pot influenta viata
societatea noastrd.

Frncedrrri
Participantii formeazd echipe din 4 persoane. Echipele examineaz6
':teva ziare locale qi extrag articolele care indicd cd evenimentele ce se
:-sfisoari in alte parfi ale lumii intr-un mod oarecare pot influenla societatea
::ald". Articolele pot fi despre:
- Probleme economice si politice care duc la migrarea populatiei intre
"..:a lor si altd tari
- Poluarea mediului in alta
lard care influenleazd si asupra tdrii lor, gi
,-\-ers
- Schimb de muzic6, produse, modd
- Micgorarea numirului de turisti dintr-o tari care se afl6 in stare de
- nflict
- Oprirea importului/exportului de produse alimentare din cauza unui
.nflict comercial, politic, a calamitdti naturale
- Actiuni militare intre
lara lor si alta fara
- Concurenla comerciali intre tara lor si altd tard".

Elevii vor incleia aceste articole pe o foaie mare de hartie in jurul hartii
:mii si vor desena linii care unesc fiecare articol cu lara Ia care se referd..
.-rticolele vor fi clasificate sub titlurile inventate de participanti pentru a ardta
-pul de legdturi intre lara lor si alte lnri din lume. Titlurile pot include
:-ferite domenii: comert, legituri militare, schimb cultural, migrafie, turism,
:-ediu s.a.m.d.
. l
"t_J Evaluare
Clasa discutd urmitoarele intrebiri:
- cu ce pnrli ale lumii ati stabilit cele mai multe legdturi?
- existd asa pdrli ale lumii cu care nu a{i gdsit nimic comun? De ce?
- ce tipuri de legaturi se intalnesc de cele mai multe ori? De ce?
Miirimea gnrpului: /0 - 15 paztklQan/i
Timp: 3 aze
Materiale: 2 6qdti de caztaa (/" dikoe cakw),
2 peze&c d" /t"rko, o z<46,
Z a/au de ckc, / uotcl, 2 -3 c?'ecna4g

V $b*ective
A consolida grupui.

E Frclcedur&
Participanlii se separa in doud echipe. ln fiecare echipd trebuie sd
un num6r egal de participanli. Echipele (sau persoana aleasl de echipd) tre
s a aleag6 observatorul (pot fi aleqi qi doi observatori in cazui unui numar
de participanli). Animatorul anunta echipelor condiliile
jocului:
jumitate
Trebuie si construiti un pod. Fiecare echipi va construi o
pod. Se pot folosi numai materialele care se afld in incdpere. Grosimea pod
Iui trebuie sd fie de minim 15 cm. Jumatalile podurilor se vor intAlni la miilc
Calitatea constructiei va depinde de stabilitatea podului. El trebuie si rezi
la greutatea obiectului care va cd"dea peste el in mijloc. Echipele nu se
putea vedea reciproc. Fiecare echipd trebuie s6 aleagd. un delegat care se
intAlni cu delegatul echipei opuse. Fiecare intalnire va dura 3 minu
Maximum vor fi 3 intAlniri. intAlnirile se vor organiza intr-un loc neutru, u
echipele nu-i vor putea vedea. in fiecare echipa va fi cdte un observator.
jocului
va urmari si va inscrie actiunile care se desfd:qoar[ pe parcusul
echipe. Observatorul nu poate raspunde la intrebari sau si intervini
discutii. Aveti 90 de minute pentru a construi podul"'
Pentru d.esfd.gurareajocului, trebuie doud inclperi (materialele se
afla in sali) plus o sald. pentru intAlnirea delegalilor. Observatorii pot sd
la intAlnirile delegalilor. Dupd 90 de minute, echipele se adund impreunh
unesc jumatdtile de poduri.

Evalrrare
Intrebi.ri posibile pentru disculii:
a) Cum v-ati simlit pe parcursul acestui exercitiu?
b) A existat vreun plan in fiecare echipa? s-a respectat acest plan?
c) Cum a fost ales delegatul? De ce?
d) A fost numai un lider al grupului / proiectului sau au fost
multi? s-a schimbat oare liderul pe parcursul exerciliului?
e) A avut fiecare membru al echipei vreo insdrcinare sau a partici
in proiect? A fost cineva izolat?
f) S-au produs conflicte in grup? ln legaturi cu ce? Cum au fost rezolva
g) cum s-au respectat instructiunile? v-a!i lncadrat in timp? R e s u
v-au ajuns?
h) Cum s-a produs comunicarea intre delegati? Cum s-au luat hotarAril
cum a reactionat la informatii fiecare echipa dupa intalniri?
i) Cum v-a-ti simtit in rol de observatori ? Cum v-ati simtit stiind ca
rnteti observati?
j ) Exercitiul este folositor?

Animatorul va generaliza discutia facAnd concluziile finale. Succesul


-:'oiectului depinde de abilitatile practice pe care Ie
au participantii:
- Lucrul in comun pentru realizarea scopuiui
- Pregitirea unui plan real
- Coordonarea echipei
- Managementul resurselor umane in cadrul grupului
- Optimizarea folosirii resurselor oferite
- Managementul timpului
- Mentinerea contactului cu partenerii din afara grupului
- Capacitatea de a lua in considerare schimbarea situatiei la diferite
::ape ale realizdrii (contactul cu necunoscutul).

ExistS" numai o cale de a conduce echipa sau proiectul. Oamenii gi


tndiliile tot timpul se vor schimba. Exista anumite principii pe care liderul /
:articipantui trebuie sd" le respecte.
- Diferiti oameni au diferite abilitali Si posibilit6ti. Trebuie s5. Stiti
:rijloacele de a-i motiva pe participanlii la proiect.
- Calitatea de lider se poate realtza in diferite stiluri. Fiecare are
:.ttsurile si minusurile sale, fiecare trebuie si fie constient de urmdrile unui
.au altui stil.
E
vl Note
tc. Instrucliune pentru observator

Fii atent la ceea ce se lntAmpid in grupul tau si asculta atent. Dacd


:.,rreqti, poti insoti delegatul ia intAlniri.
In baza acestor observatii fi un raport (maximum 3 minute) despre ceea
e ai vd"zut qi ai auzit. Trebuie sd. te conduci de urmdtoarele intrebari pentru
.rcdtuirea raportului:
- Cum a inceput sd lucreze grupul?
- Fiecare avea rolul sdu in construclia podului?
- Grupui a ales un lider? Dacd da, cum?
- Care a fost reactia grupului la primirea noilor materiale?
- Care era atmosfera in echipa?
Raportul tdu trebuie sd fie foarte obiectiv. Nu trebuie mentionat numele
- articipanlilor.
Mirinrea gnrpului! l0 -3O fuz*tpaali
Timp: 3O ,rn*zs*
Materiale: /aezaze?zqp ua pzu44icdte e
6t4ze dc /6zta, c(gi, Pr*4u gi 4, cet
dp /i4z tdinre aatezaz ca o?zacaa(
z4fpru h^{&fui"

$biective
A analiza interdependentadiferitor factori care contribuie Ia sdrdcie,
a j u t a copiii sd mediteze despre posibilitatea de a rupe lantul sdrdciei.

!ql Frocedurd
Participanlii se separi in grupuri de 4 persoane. impreund ei citesc un
de fiqe cu "Procesul ruperii ianfului". Dupa aceasta, aranjeazd figele in cerc pe
foaie de hArtie. Figa cu denumirea "Sir6cie" trebuie si fie in partea de sus a
cului. iar restul trebuie sd urmeze consecutiv, in directia acelor ceasului. Fi
trebuie aranjate astfel ca sh se vadd. cd fiecare este determinatd de cea preceden
Dupd. ce grupul a decis cum va aranja fisele, acestea trebuie Iipite pe foaie gi in
ele desenate sdgefi. Dupd aceasta, participanlii vor discuta pe grupe, ce t
sd fac6 pentru a rupe lanlui sdraciei. Acliunile posibile ar putea include c
unui program care ar asigura cu mdncare toli elevii care trdiesc in condi{ii
sdrdcie, crearea unui sistem de servicii medicale gratuite pentru cei sir
oferirea de fonduri suplimentare pentru lnvdld"mant in regiunile cu venituri mj
crearea programelor de recalificare s.i ridicare a calificirii pentru maturi.
Dupi ce elevii au hotdrdt ce trebuie sd lntreprindd, ei trebuie sd desc
aceste acfiuni pe o foaie de hArtie alaturi de fiqa respectivi din lanlul sdrdci
Mai departe ei descriu lanlul acliunilor care aratd rolul fiecdrei acliuni
Ianlul sd"rdciei.
Dupd ce toate grupurile au realizat insdrcinarea, foile treb
imprd"gtiate prin sala. Participanlii trebuie sd discute urmd"toarele intrebdri:
- Numili cAliva factori care contribuie la sd.ricie. Ati inclus in listi
factorii?
- De ce sd,r5"ciadeseori se dezvoltd in lan!?
- Ce acliuni propune grupul vostru pentru a rupe lanlul?
- Aceasta ar fi suficient sau trebuie de intreprins incd ceva?
- Ce propuneri pot fi realizate mai ugor?
- Cunoaste{i programe de acest tip care au fost realizate in t"ara du
neavoastri sau in alte tfui?
Animatorul trebuie sd se convingd cd participanlii inteleg cd" lanful sdr
existi nu numai in tdrile in curs de dezvoltare, dar qi in td.rile dezvoltate.

ld"1 Note
l* |
Variante posibile:
Participanfii insceneazd. sau scriu povestiri despre acliunile in lanf
despre efectele intreruperii lantului. Ei pot strAnge articole din ziare si revi
care contin exemple de eradicarea sdrS"ciei in lume.
Figele de rupere a lanfului:
>irdcie Scoald
-5'% din copii trd"iesc ln sd.rd.cie. Pentru copiii care deseori sunt bol-
navi invd,!5"tura poate fi dificila qi ei
deseori pot lipsi de la qcoald.
- oame Capacitate de lucru
lopiii care trd"iesc in sirdcie deseori Copiii care au avut multe probleme in
.-u primesc alimentele necesare. Scoal5.,care deseori au lipsit sau au
abandonat scoala, pot sd. nu aiba
abilitalile necesare pentru a lucra: sd
scrie, sd. citeascd, si socoatd..

>ubnutrilie $omaj
,-opiii care nu primesc destule ali- CAnd cresc copiii, ei cautd de lucru.
:tente cu timpul incep sd sufere de Dar daca ei nu au primit cunostintele
.-cest lucru si nu pot sa creascd qi sa necesarein qcoald, le va fi foarte greu
=e dezvolte normal. sa gdseasci un post de lucru, mai ales
Sr
unul bine platit.
t € :
cE:- .tsigurare medicald Venituri mici
s-* lopiii care suferd de malnutritie ali- Somerii sau persoanele care cagtiga
nt; ::rentard. se imbolndvesc mai des putin, nu se pot asigura cu cele mai
rt- -iindc5. organismul lor nu este destul necesare lucruri: haine, m6.ncare,
)i-* re bine pregdtit pentru a lupta cu Iocuinld. Copiii lor se nasc in conditii
rrqE, -rf ectiile. de sdr5"cie.
l*

a[_,
rir-"

Mairimea gnrpului: lO -30 faztc)ciparl{i


Timp: 6O nAaa*
"Qegtuzcn,
Materiale: tet de /o9,e y'4/4hliei"
Pc.r4tze /aecaze ec/tp6, o /aa"ce ?nazp
dz hdztce gi cki

S&&ee€3ve
A Ie face cunostinta participantilor cu un sir de factori care contribuie
-'- cresterea populatiei in tarile in curs de dezvoitare qi a-i ajuta sd inteleagd"
: teractiunea acestor factori.

ffe$cednc*.6
Participantii se lmpart in echipe, a cate 3-4 persoane.Fiecare echipd
"Cresterea
::imeste un set de fige populatiei", tdiate in mai multe bucati. Li
.: dau cateva minute pentru citirea fiselor. Participantii aranjeazd fisele in con-
.,,rmitate cu valoarea lor pentru problemele cresterii populatiei, folosind schema

@
in formd de romb. Fiqa cea mai importantd. se va afla in partea de sus a
bului, iar dup6 ea - doui fise mai pulin importante. La al treilea nivel, 3
si mai putin importante pentru aceasti problema. La al patrulea nivel se
afla doui fise putin importante si cel mai jos - fisa care va avea Impor
cea mal mlca.
De Ia inceput participantii trebuie sd" inleleaga ci nu existd un ras
pe o f
corect. CAnd echipa ajunge Ia un acord, ei trebuie s5' lipeascd fisele
mare de hArtie in ordinea stabiiita.

Svatu*re
Echipele se aduni impreund pentru a discuta de ce au aranjat in
diferit fisele. Se pot discuta urmdtoareie intrebari:
- V-a mirat vreo unul din factorii care contribuie 1a creqterea popula
- Existi factori care, dupd pdrerea voastr6, trebuie excluqi?
- Toti au fost de acord privitor Ia factorul cel mai important qi cel
neinsemnat? De ce da si de ce nu?
- Ce factori, dup6 pdrerea voastr6, sunt legati cel mai mult intre ei? De

Hste
Variante posibile:
in locul formei romboidale, echipele pot aranja fiSele in ordine sau
s6 arate cum un factor decurge din altul, Iegitura intre diferili factori. Pen
aceasta se pot trage sageli intre fiqe.
Actiuni ulterioare
1. Echipele studiazd situalia in aga tiri ca, Taivan si Coreia de Sud,
incearcd si controleze cregterea populaliei 9i unde reforma agrari a fost
zat6" cu succes.
Z. De asemeneapot studia raportul intre mortalitatea infantild, lon
tatea presupusd gi nivelul de crestere a populatiei'
Fige Cregterea populatiei' (1)

.:FORMA AGRARA MIC$ORAREA DATORIILOR


.:^d pamAntul este repartizat astfel Una din cauzele principale ale sardciei
p- . proprietarii lui sunt cei care il pre- in ![riie in curs de dezvoltare sunt
f,:' .:eazd (dar nu marii latifundiari datoriile fala de !6rile dezvoltate.
: : ,. companiile internationale), Saracia creazd" conditii pentru
-:ditiile de viatd" ale fermierilor cu cresterea natalitalii. Dacd tirile dez-
.: ituri mici se imbunatatesc. Daca voltate sunt real interesate in
-.'elui de sardcie se micgoreazd, rezolvarea problemei populaliei, aces-
'::ienii primesc o deservire medicala tea trebuie si micgoreze sau sd
- .: calitativi anuleze datoriile. De asemenea. ele
Si studii. Aceasta duce
- micqorarea mortalitatii infantile. trebuie si stimuleze larile care fab-
, .talitatea scade in tdrile unde rici produse alimentare pentru popu-
'..elul de viata se imbunS"tdteste. latia loca16, dar nu pe cele care pro-
.---.tfel,aga m6suri ca reforma agrari duc cacao gi cafea pentru export.
: : duce la scdderea nivelului sS.raciei
:- contribuie la controlul cresterii
: pulaliei.

:.SIGURAREA MEDICALA POSIBILITATI EGALE PENTRU


- -:r cavza sistemului ineficient de FEMEI
-gurare medicalS., pd"rintii ln !arile Asigurarea posibilitalilor egale pentru
curs de dezvoltare se tem ci copi- femei este cheia spre micqorarea
Ior nu vor ajunge pAna la vArsta cresterii populaliei. Atunci cAnd
.ijoratului. De aceea ei au mulli femeile au posibilitatea de a aiege,
pii, fiindca sperd" cd mdcar cineva acestea deseori hotirdsc sd aiba mai
:i ei va supravietui. Cercetarile pulini copii.
=rrronstreazd.cd. atunci cAnd mortali-
:ea infantil6 scade. nivelul natal-
-..tii tot scade. Din aceastd canz6.
,-gurarea unei deserviri medicale ca-
:ative este cel mai bun mijloc de a
:rtrola cresterea populatiei.

@
i! Figele Cregterea populafiei" (2)
ir
rr
i

TEHNOLOGII INALTE INVATAMANT


In tarile in curs de dezvoltare, famili- In tariie unde oamenii sunt mai bine
ile din mediul rural au nevoie de un instruili, natalitatea este mai mici.
numd.r mai mare de copii pentru a fi Oamenii cu studii cunosc mai multe
de ajutor in gospoddrie. Daci ar fi despre planificarea familiei. Ei au mai
dezvoltate tehnoiogiile, nu ar fi exis- multe posibilita!i de-agi alege profe-
tat necesitatea muncii manuale gi sia. Pentru a mic$ora natalitatea, tre-
parinlii ar fi putut sd aibd, mai pufini buie sd ne concentrim la inv[td.mAnt.
copii.

INGRIJIREA BOLNAVILOR SI REPARTIZAREA PRODUSELOR ALI.


BATRINILOR MENTARE
Oamenii fdrilor in curs de dezvoltare In lume sunt destuie produse ali-
au mulli copii fiindca existd necesi- mentare pentru a asigura un num6.r
tatea ca cineva s5" aiba grija de ei mai mare de oameni. Problema nu e
cAnd se vor imboln5.vi sau vor deveni in mic$orarea nivelului natalitalii, dar
bitrAni. Trebuie de stimulat tarile in asigurarea repartizdrii produselor
pentru ca ele sd" dezvolte sistemul alimentare celor care au nevoie de ele.
asigurd,rii sociale pentru ca oamenii in
vArsti sd fie asigurali cu pensii qi
ingrijire medicald. Numai aceasta le
va permite pirinlilor sd aibi mai
pulini copii.

PLANIFICAREA FAMILIEI
Pentru a evita cregterea excesivi a
populafiei, trebuie de a face accesibild.
informatia s,i serviciile de planificare
a familiei pentru toate familiiie din
tarile in curs de dezvoltare.
Mirimea grupului: /0 -30 paztacpal4li
Timp: 3O onAu*
Materiale: cAtuaa V/t"r'tU d" n{ de 6a6, /aaz/ele,
"y'arynl
cdtu o h6 7r2;rz" pzntza /iernze
pnztAAaat (da46 tu ch.td t4nt eataia<u6
fu 24 dc prz^taaae,pot /i pzqffiEe ,44ai
na6e //4e Prl4tzu pzu4aap(e caze aoz
LI- z4pzezel4ta phl4tek aezzl 9i cr444/fe)

rL-
re: Sbieetive
l e A demonstra interacliunea din ecosistem si a ardta cum schimbarea unei
iE: a ecosistemului poate influenta celelalte forme de viat5..
Ic:
rie. ? Frocedrrr5
Animatorul explici participantilor ca este vorba despre legdtura Si
::erdependenla in naturd. Animatorul imparte participantiior cdte o fiqa
;ntul vielii" fiecarui participant. Ei le citesc si dau intrebiri dacd ceva nu
,=:e clar. Participantii care au spalii libere in fige pot inscrie acolo denumirea
"--'-rianimal, pdsdri, plante sau insecte care corespund descrierii date. UnuI din
; ':ticipanli citeste conlinutui figei sale cu voce tare. Ceilalli ascuitd 9i se
:.:-desc dacd exista intre ei si participantul din fala vreo legiturd (minAnci
-. acest animal sau sunt mAncali de acesta). Daca o astfel de legdturd exist6,
--.rl din participanti se leagi cu o sfoard iar capS"tul (lungimea - 1-2 m.) il
',.gd de talie. Urmd"torul participant citegte in glas fisa sa. Se repetd" proce-
: "ra descrisd mai sus. Aceasta se repetd, pAni toli participantii nu se vor lega,
.:mAnd o plasd. Unii participanli vor fi legali cu cAteva sfori. Animatorul
- -plicd situalia in care apare o problemd ecologicS..Spre exempu:
"Fabrica
din apropiere impurificd aerul. Din aceastd, cauzd, pe pdmAnt
.l ploi acide care distrug plantele verzi."
Toti elevii care se afld" in plasd si asupra cirora influenteazd. aceasti
-,:ua!ie (in acest caz acestea sunt plantele verzi) trebuie s6 se aSezepentru a
,-:ta ci ei nu pot sa supravietuiascd"in aga conditii. Dupa aceasta, toti elevii
':e depind direct de plantele verzi (legate de ele prin sfoard), de asemenea,
::buie s5" se aqeze, ard.tAnd efectele secundare ale ploilor acide. Fiecare partic-
::nt care este legat de participantul aqezat, de asemenea,trebuie si se aqeze.
Alte exemple de situa{ii:
- Niqte insecte md.nAncd.toata roada si fermierii incep si lupte cu ele
-osind insecticide. Aceste substante chimice omoard. si alte insecte.
- Compania silvica a hotarAt sd curete un teritoriu intreg de copaci,
.-stigdnd din aceasta multi bani.

ffiv*Ewaee
Toti impreund discutd urmS.toarele intrebdri:
- Ce ai inteles despre ecosistem?
- Existd" fiinte vii care de asemenea trebuie sd. fie incluse in retea?
- Asupra c6ror pirti ale ecosistemului au influenlat problemele ecolog-
ice? Au existat parli asupra carora aceste probleme nu influen\eaz6?
- Ce probleme ecologice cunoasteti? Asupra cdror parli ale ecosistemu-
lui influenteaz6?
- Puteti face ceva pentru rezolvarea acestor probleme ecologice?

Variante posibile:
1. Pot fi folosite alte ecosisteme (lac, rAu). Participanlii pot stabili
parlile componente ale ecosistemului si sd compunh fisele proprii.
2. Participantii pot sh reprezinte o relea de relatii in ecosistem,
desenAnd pe hArtie sageti intre partile care depind unele de altele.

'Lanful
Fiqe viefii" (1)
Pentru clasa ln care sunt 24 de elevi face$i o copie

Sunt om Si mdnAnc carne. Md.nanc Sunt pasare. Eu mininc boabe,


carnea mamif erelor mari si a seminle gi insecte. Uneori oamenii md
pdsirilor. De asemenea m6"nAnc boabe, folosesc in mdncare.
fructe si legume.

Eu sunt pasdre. Eu consum boabe, Eu sunt pasdre. Eu mdnAnc boabe,


seminte si insecte. Uneroi animalele seminte gi insecte. Uneori oamenii mi
mici md foiosesc ca hrand. folosesc in mAncare.

Sunt un mamifer mare. Eu mdndnc Eu sunt un mamifer mare. Mindnc


iarbd si boabe. Uneori oamenii md mamifere mici si unele fructe si
consumd. boabe. CAnd eu mor, bacteriile si
mucegaiul descompun corpul meu si-l
prefac in sol.

Eu sunt un mamifer mic. Consum Eu sunt un mamifer. Consum boabe,


boabe, seminte, fructe, insecte si pisdri. seminte, fructe, insecte, pasari.
Mamiferele mari md manAnca. Cand eu Mamiferele mari mi consum6. Cand
mor, bacteriile qi mucegaiul descompun eu mor, bacteriile qi mucegaiul descom-
corpul meu gi-l prefac in sol. pun corpul meu si-l prefac in sol.
"Lanful
Fise viefli" (2)
Pentru clasa In care sunt 24 de elevi, faceli 2 copii

. sunt un copac. Pentru a creste am Eu sunt o rAmd. Consum plantele ce


i'oie de soare, sol bun si apa curati. se descompun qi le ajut si se trans-
-.ectele, pd.sdrile si mamiferele mici forme in sol sd.nd"tos.
: in mine casele lor Si consumd.
:lintele mele si fructele.

: :nt o bacterie. Eu consum plante ce Eu sunt mucegai. Consum plantele ce


-. descompun si animale si le ajut s6 se descompun gi animale si ie ajut sA
-. transforme in sol. se transforne in sol.

: : sunt o insectS. Consum plante. Eu sunt o insectd. Consum plante.


- .sdrile si unele mamifere ma folos- Pasarile si unele mamifere mici md
--: drept hrand". folosesc in mAncare.

: l sunt o pianti verde. Pentru a Eu sunt o planta verde. Pentru a


:este, eu am nevoie de soare, sol bun creste, am nevoie de soare, sol curat
,- apd curat6. Pdsdrile, micile mam- qi ape curati. Pasirile, micile mam-
-ere gi unele mamifere mari md. con- ifere si unele mamifere mari md con-
, :md (semintele mele si fructele). sumd (seminlele mele si fructele).

: Mirimea gnrpufuiz lO -30 /aztdcdpaaia


I Timp: 30 n*zz*
! Materiale: /azAe de de/4t4 li ctetnaaepzatta
/dz.aze pp?ecnede fuz*h.Apaafi

Sb*ee€*qre
A-i face cunoscuti pe copii cu notiunea de interdependentd, cu ajutorul
..rdierii pd.rtilor care trebuie sd Iucreze impreund pentru a impune sa
.nclioneze un sistem mecanic simplu.

Fl I
Prmeeds$r&
LucrAnd in perechi, participantii trebuie sa se gAndeasca si sA aleaga
l-eun mecanism cunoscut, alcatult din mai multe pirti, spre exemplu: telefon,
-cicletd, automobil, cdrucior, lampd, ceas, calculator s.a.m.d. Dupa ce au ales
: ul din mecanisme, fiecare pereche trebuie sd deseneze acest mecanism.
ldesenAnd pAna la capit una din partile principale. Dupa ce perechea va ter-
.ina desenui, trebuie si se uneasca cu alta. Participantii fac schimb de desene
discutd" ce mecanism este desenat, ce parte ii lipseste si cum aceasta poate
.fluenta intreg mecanismul.

Kva$exare
G r u p u l di scu ta u rmd to a re l ei ntr ebdr i.

@
- Ce mecanisme v-au venit in minte la inceputul jocului?
- Cum a influenlat lipsa unei pdrli asupra intregului mecanism? Poa
mecanismul vostru sd functioneze sau fdra partea aceasta este absolut inutil?

Ns$e
Variante posibile:
1. In grupuri a cAte 4-6 persoane, participanlii aleg un mecanism
care l-ar putea reprezenta cu ajutorul pantomimei pentru clasa intreagd,
clasa trebuie sd ghiceascd ce a fost reprezentat. Fiecare participant trebuie
reprezinte partea componenti a acestui mecanism. De asemenea, pot reprez
ta situatia cAnd o parte componenti a mecanismului iese din functiune $i a
ta influenteaz6. asupra mecanismului lntreg.
2. Lucr6.nd toli impreund" (brainstorming) particpantii denumesc cAt
multe parli ale organismului uman. Dupa aceasta, ei descriu ce s-ar fi intAm
cu intregul organism, dacd una din aceste parli ar fi lipsit.

i U*nttr"" grupurui: lO -3O Paztc:c4b*aQi i


i ri-pz 3O au*tate :
i Materiate: as44rc :

n $b*eative
A demonstra cAt e de importantd. colaborarea in rezolvarea problemel
qi de asemenea ca exist5" solutii care pot satisface ambele pnr$i.

E Frspcedwrf,
Participanlii sunt asezati la o masd, cAte doi, fatd-n fa!6. Anima
demonstreazd"exerciliui. Scopul exerciliului este de a acumula cAt mai mul
puncte. Participantii primesc cAte un punct, de cdte ori reugesc sd" iipea
mdna partenerului de masd (arm-resling). Atunci cAnd animatorul demonstrea
exerciliul, nu trebuie sd" for\eze mAna partenerului prea repede. Este impor
ca participantii sd. interpreteze instructiunile animatorului cum doresc. Pent
efectuarea exercitiului se dau 2 minute. Dupa aceasta se trece la evaiuare.

ffiva*srare
- cine a acumulat mai multe puncte in echipa? De ce?
- cine a apreciat exerciliul ca o competitie? De ce?
- cine a schimbat tactica in timpul exerciliului? Ce v-a impus sa schi
bati tactica?
- considerati ca oamenii de cele mai dese ori interpreteazd conflictul
o competitie?
- care sunt alternativele de solutionare a conflictului?
Mnrimea grupului: lO -3O paztccEna{i
Timp: 45 at*aa*
Materiale: zrh,ze,Aazfa cohzat6, fuaz/ece,cki,
ca.Plafu?, cze(baa&,?r?k, ze4azt<:zate
pzafuzikz, irr cat4/42t44/fdec& ph/4k(
d"e,aai l"c, &f,caAazek z&adn b
aa&natou PAaf h ct&*aa aztctltate,

7 SbieetiYe
A ajuta participantii sa inteleagi interdependenla in comerlui dintre
,.:rle cu diferite resurse. A le da posiblitate sd. cunoascd nedreptatea care
: are din calJza imp6rtirii neuniforme a resurselor.

Frocedrrr6
Participantii formeaz1. 5 grupuri din 5 persoane. Fiecare grup primegte
- t i a cu materiale.
Grupul 1 - o foaie de ziar, o foaie de hArtie coioratd., 5 foarfece, 5 sti-
- -:te de clei, 5 rigle, 5 creioane.
Grupul 2 - 4 foi de ziar, o foaie de hArtie coloratd, 3 foarfece, 3 sti-
:te de clei, 3 rigle, 3 creioane.
Grupul 3 - 6 foi de ziar, 2 foarfece, 2 sticlute de clei.
Grupul 4 - IO foi de ziar, o rigld., un creion.
Grupul 5 - 15 foi de ziar, 8 foi de hArtie colorati.
Fiecare grup reprezintd o tar6. Scopul ior este de a crea un produs. In
:,est caz, acestea trebuie si fie lanturi din 5 verigi care pot fi vAndute pe
, -ata mondiala. Grupurile cagtiga cAte 5 unitati monetare pentru fiecare lant.
:-e vor fi vAndute animatorului care repreztntd. piata mondialh de desfacere a
.rturilor.
o:-l
Fiecare verig6" a lantului trebuie ficutd dintr-o bucatd de ziar, de o
u-; -,arime fixa (20 cm. in lungime si 3 cm. in ld,time). Fiecare verigd este real-
l-q!:8
:atd in felul urmitor: cdte 2 cm din fiecare parte se indoaie gi se incleie.
la.:.ii
-=rimatorul trebuie si ldmureascd cd. lanturile care nu vor corespunde stan-
la:t
::rdelor mondiale (nu se vor respecta dimensiunile), nu vor fi primite. Dupd
It:*tr
= lanlurile se vAnd, animatorul inscrie cat a cAgtigat fiecare echip6.
Animatorul nu trebuie si spund. cd grupurile au primit resurse diferite.
*-- orice caz, grvpurile pot face schimb intre ele cu materialele. EIe pot cumpdra
-:surse pe banii cAstigati, dar trebuie si comunice acest lucru animatorului pen-
:u ca el sd" transfere banii de pe contul lor pe contul echipei de la care au
:mpd.rat resurse.
Dupd ce animatorul a dat instructiunile necesare, echipele au 10-15
- -rnute pentru confectionarea lanturilor. Dup5.
aceasta, animatorul comunicd cd
-I1 cauza unui numdr mare de lanturi calitative pe piala mondialA, preturile
.. ele scad pana la 3 unitati monetare pentru fiecare lan! din 5 verigi.
Dupa alte 5 minute, animatorul declard, cd din cauza unui numd"r
de lanturi din ziare, pretul lor a sc6.zut pdna la o unitate bdneascd. In schi
a cresut pretul Ia lanturile din hdrtie colorat[ 9i ele pot fi vAndute cu 5 uni
bdnegti pentru fiecare lan! din 5 verigi.
Dupi alte 5 minute, animatorul anunti ca a fost elaborata o tehnol
noui de confectionare a lanlurilor care imbunAtd,tegteconsiderabil calitatea
Conform acestei tehnologii, veriga nu se confeclioneazd prin lipirea capetel
ci prin unirea lor cu ajutorul clamelor. Lanlurile confeclionate in aqa fel
costa cu 15 unitd,ti banesti mai mult (16 unitnti pentru lanlurile din hArtie
ziar si 20 de unitdli pentru lanturile din hArtie coloratd).
Animatorul are 5 capsatoare si acestea pot fi cumplrate. EI trebuie
"bogate"
stabileascd pretul care ie-ar permite numai celor mai echipe
cumpere un capsator.
Dupd ce capsatoarele au fost vdndute. animatorul dd comanda si se
lucreze 5 minute, dupd care jocul poate fi intrerupt. Echipele pot socoti ve
turile lor.

ffiva$elare
Grupul discuta urmdtoarele intrebari:
- ce echipd a cdgtigat cele mai multe unititi bdnegti? Care a acumu
cele mai putine unitali? De ce?
- ce operalii comerciale s-au realizat? (schimb de materiale simple
h6"rtie sau materiale tehnice - rigle, creioane, sau schimb tehnologic foarf
pe rigle s.a.m.d.).
- ce tipuri de interdependenld" sau diviziune a muncii s-au realizat
echipa?
- s-au discutat tratate de colaborare intre echipe?
- cum a influenlat scdderea preturilor Ia lanluri pe piala mondi
asupra echipelor bogate? Dar cum a influenlat asupra echipelor mai sirace?
- ce echipe si-au permis sd procure tehnologii noi - capsatoare?
- de ce noile tehnologii le-au permis echipelor bogate sd. devind qi
bogate, iar pe cele sirace le-au facut qi mai sdrace?

N*te
Variante posibile:
Repartizarea resurselor si introducerea tehnologiilor noi pot fi schi
bate pentru a fi apropiate de condifiile reale ale pietei mondiale.

Miirirnea grupului: /5 -3O pazt(z4aa{e


Timp: 6O aAanA
i
I
Materiale: ldztte /Up- Aazt, caz@ca,
tegzt (*o aazxa)

ffibSec*fiYe
A permite participantilor sA determine nivelul dezvoltdrii societatii
a organizatiei lor.
- - ] l f t

T- l| *'trS$e{fr$ra
Inainte de a incepe jocul, pregdtiti urmd.toarele reguli (pe foi de hartie
:rte):
- Grupul A va face o listd a cuvintelor care indica cd" societatea sau
:ganizatia se dezvoltd.
- Grupul B va face lista cuvintelor care indicd c5, dezvoltarea societatii
:: -. 8 organizatiei nu are loc.
- Rugali participanlii sn se separe in 2 grupuri si dali-le regulile indi-
,ie mai sus. Spuneti-le cd ei vor avea 5 minute pentru a face exerciliul.
- Dupa expirarea a 5 minute, rugati grupurile sa facd schimb cu listele
'. cuvinte. Dati-le 10 minute pentru discutarea listelor.

SvaSaaae.e
Poate fi fdcuta de cAte un membru din fiecare grup.

ANEXA
- Grupul A: Faceti lista cuvintelor care demonstreazd c a dezvoltarea
. ciet5.lii sau a organizaLiei are loc.
- Grupul B: Faceti lista cuvintelor care demonstreazd cd. dezvoltarea
;:,cietd.tii sau a organizatiei nu are loc.

Mnrimea grupufuis /2 -25 /a.zfdc4ba4i


Timp: 20 -30 rnltute
Materiale: a q,6cecaw padte /i d/iih/6 gi A4N/it6
pe pa?44?r4( ic4he?Khi ercza,ca gi caze
coaf,crle &, ucrle 4 -6 oA<ccfu ckttga.ade 6ir4e
de pazta4anfi, ?azfudgi alih u.P&neataz
qa carat car a k"/" dp /Avf(? 442426(crua
ce az P4ten /c zzraantaA h pztna "edez.e),
7ea Pt "t?* fu'czztezeaz{"t/aa,tzzi/az
.........(::.(**.(*::.............

4 Sbie*€ive
A demosntra cb noi percepem lucrurile diferit, in functie de apropierea
: - o a s t r i de o situatie concreta.

*l Fnweedurd
Animatorul explica participanlilor cd perceperea noastri a necesitdtilor
=t a problemelor, se afla sub influenta faptului cAt de aproape ne aflam de
situalia data si de cantitatea informatiei pe care o avem sau putem sd o
rbtinem. Animatorul demonstreazi participantilor o cutie si le explica cd. aceas-
:a conline cAteva obiecte pe care ei Ie cunosc foarte bine. Pe parcursul a cdtorva
:ninute, participantii trebuie sd determine continutui cutiei. Ei se separd in trei
grupuri: A, B, C. Grupul A poate scutura cutia. Dupa aceasta ei pot sd, dis-
cute despre 'continutul presupus aI cutiei Si sd. scrie in caiete descrieri
obiectelor. Grupurile nu trebuie sd comunice intre ele despre conlinutul cutiei
Grupul B poate simli obiectele prin intermediul tinerii cutiei la spate si int
duceii mdinilor in cutie. Dupd" aceasta, ei, de asemenea, vor discuta gi
inscrie conlinutul presupus al cutiei. Grupul C poate vedea interiorul cutiei
discuta despre continutul cutiei. Fiecare grup raporteazi despre cele gisite
incepAnd cu grupul A.

SvaIu*re
Animatorul va da urm6toarele intrebS.ri:
- ce s-a intamplat pe parcursul exerciliului?
- cum s-a simlit fiecare echipd cAnd a incercat sd. descrie continu
cutiei. De ce?
- dacd. aceastd cutie ar fi fost o problemd", ce grupn ali fi preferat pen-
tru rezolvarea ei?

Mnrimea gfufrului: lO -3O pazfdcdpal4fie


Timp: 60 -EO cactaate
Materiale: aqf czad"e,4 ,autti de 4/da,r6,
ccatcl, /ii de lazae (4O*4O), (ahaaz

g $bieetive
A forma si a uni echipa.
t -(F
_t
|l froce{lttfa
Il
Participantii trebuie sdr formeze echipe de 3 - 5 oameni. Dati fiec5.rei
echipe urmdtoarele materiale:
- 4 metri de sfoard
- scotch
- 2 foi de h6.rtie
- 2 baloane
- 2 oud,
Fiecare echipd trebuie sd construiasch un aparat care le-ar permite si
arunce ouile de Ia ultimul etaj, fdrd ca acestea sd se sparg6. Se pot folosi
numai materialele primite. Pentru acesta se dau 20 de minute. Dupi ce echipele
termind" constructia aparatelor, se controleazi eficient*a lor.

Evaluare
Se poate discuta despre nivelul colabordrii in fiecare echipd,.
Mirimea gnrpuluiz /5 -20 fuzf<ciy'an{i
Timp: /5 d4A44te
Materiale: dnq6 tcdadsw ca fuagUzn. dp 3 64et{
li 64a44& dp 4O con, (pna* /r /ok4/r6
o h^c.6)

Sbie*€iYe
A experimenta avantajelelucrului in echipi pentru obtinereaunui scop
ltlun.

FrocednnrS
Unifi scd.ndurile pentru a crea o punte cu lungimea de 6 metri. Daci
.=:e posibil, puneti-le pe un suport pentru ca ele sd fie Ia o indltime de 50 cm.
-,. la sol. Separati participanlii in doud" grupuri a cAte 6 persoane. Un grup
:ebuie sd ocupe un capd"t al scAndurii, iar ceidlalt sa se plaseze la capdtul
-'.ts. Participanlii trebuie s6-qi inchipuie cd se afla la etajul 80 al Turnurilor
;:nl€rle din New-York. Participanlii unui grup sunt "pompieri" qi ei trebuie s6-i
,..-veze pe "sinistrafi" stingAnd focul. Pentru aceasta, "pompierii" trebuie si
:eacd in partea opusd a scAndurii, schimbdndu-se cu Iocul cu "sinistratii". Daci
-reva cade de pe scAndurd, jocul trebuie reinceput.

Evatuare
- ce metode au ajutat grupului sd ajungd in partea opus5"?
- cine a fost lider?
- cum s-a realizat coiaborarea?

i Mtuimea grupufui! /6 -24 /a.rttki4al4.fri :


ti-pz /5 d4n4ste :
; :
! Materiale: o $aaz6 &//4€6 li zezi,cAatf i
rs&
lc'si
De-* $b*eet$ve
A demonstra eficienta lucrului in comun.

Frercedrcr*
Separati participanlii in doud grupuri egale. Echipele se plaseazd una in
rta alteia. Spatiul dintre ele se demarcheazd printr-o linie. Echipele trebuie sd
:aga sfoara cu scopul ca una din ele sh depd.qeasci linia. DupA aceasta parti-
face un cerc Pe
cipantii se aqeazd in cerc. Sfoara este legata si din ea se
trag de sf
participan{ii il apuc6. La semnalul animatorului toti participanlii
si se ridicd in Picioare.

Evatuare
- rugali participanlii sn comenteze procesul gi rezultatul acestor
exercitii?
- care este diferenta?
- exista tangenle cu viata cotidiand, cu lucrui nostru?