& $BE, & tr&ffiffi- & $E' &

ffiEWKrE

in educalie
De la cunoqtinle la competenle

GARIEA PR(lFES()RULUI

(
I

I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
I
I
I

l
I
t
I
I
I

fu"zg

Coordonatori: Doina IlUItTl t,A

Marinela CIIIIUAC

Descrierea Ctp a Bibliotecii Nalionale

a Romdniel
Cartea profesorului : ghid de bune practi;i

aiaaiiice

rsBN 978-973-735-655-O

I. Chiriac, Mainela (coord.)

IL Bur,tili, Doina (coord.)

CAP.

coord.: Chiriac Marinela, Burfili Doina. _

Geamdna
Tiparg,20L2

Materiale sugestive pentru real izarea

portofoliului profesorului

371..21,3

ISBN: 97 8-97 3-7 35-655-0

,,Nu poli sd-i tnvefi pe alyii ceea ce

nu

StiL

Nu ajange sd Stii bine cevo pentru a-i invdya pe atyii

pentru comenzi
9i informalii contaclati

Trebuie sd Stii CUI te adresezi

Si CUM sd o faci',

Editura TtpARG
Geamdna,

DN

658 Varianta Autostradi _.Starina

i,

,,r

TeuFax0'4-*ii:{il[il*?,i*;i*i,s,Jytr#i#tr,221348
E-mal:

edituraptjp6,il,
6epydght O Editura

W;,*#,i;ft
Tiprg 2012

Tipdrit la S.C. TtpARG S.A.

il'"

(P. Klapper)

DATE DESPRE COLECTIVUL DE ELEVI

1.

Structura clasei de elevi

Distributia elevilor dupi
Sex

Nr.elevi

din clasi

2.

Categoria socio-profesionali a pdrinfilor

VArstd

V6rsta
corespunzStoare clasei

Peste v6rsta

Munci-

lntelec-

corespunzi-

tori

tuali

Func!ionari

Alte
ocupalii

toare clasei

Mediu! de provenienfi

Elevi cu domiciliul

Elevi din alte

in aceeagi

localiteli

localitate cu

Elevi care
locuiesc cu

Elevi care
locuiesc ?n gazd6

Elevi care
fac naveta

Alte situalii

familia

scoala

3. Elevi cu

dificultifiin invilare
,,ln lumea de

Nr

azi, catitatea uneicivitiza{iieste datd de

Nume si prenume

Probleme

preocupareafl:?%::i#::l;

Misuri

Rezultate

MIsuri

Rezultate

identificate

crt

4. Elevi cu probleme de comportament

Nr

crt

Nume 5i prenume

Probleme

identificate

o. Etevt Gu Propteme oe sanatatg

Nume 9i prenume

Nr.

Ydz

Auz

Locomotor

Hepatiti

Boli

crt.

incurabile

6. Elevi cu
Nr.
Crt.

pirinti care lucreazi in alte firi

Nume 5i prenume

Tata

Mama

Ambii

Rima5iin

Rdmagiin

Cu

Cu

pirinli

ingrijirea
rudelor

ingrijirea

dificultili

proble-

altor

in

me de

persoane

invilare

compor-

tament

PROF!tUL PSIHOSOCIAL AL CLASEI

ProprietS!ile grupului

in foarte mici
masura

in mici misuri

lntr-o

ln mare

oarecare

maSura

misurd
1. consens

2. conformism
3. coeziune
4. eficienlS
5. control
6. stratificare
7. permeabilitate
8. flexibilitate

9. omogenitate
10. ton hedonic

11. intimitate
12. participare

in foarte mare
misurd

STILURI DE iNVATARE
Nr.

Numele gi prenumele elevului

VIZUAL

AUDITIV

crt.

TACTIL-KINESTEZIC

1..

ACTIUTATI
DIDACTICE COMPLEMENTARE
,

,,O gansd pentru fiecare"

1. Prevenirea egecului gcolar

2. Realizarea progresului gcolar

3. Oblinerea performanlei gcolare
RECUPERARE

Nr.

crt.

Numeie gi prenumele elevului

Problema

identificatE

Activiti!i

Perioada

PROGRES SCOLAR
Numele gi prenumele elevului

PERFORMANTA SCOLARA
Numele gi prenumele elevului

10

FAMTLTA 9r

$coALA

,,Eu sunt copilul,

Tu liiin mdinile tale destinul meu,
Tu determini, in cea mai mare mdsurd,
dacd voi reugi sau voi egua in viafd!
Dd-mi, te rog, acele lucruri care
sd md indrepte spre fericire,
Educd-md, te rog, ca sd pot fi
o binecuvdntare pentru lume!
(din Child'Appels, Mamie Gepe Cole)

CONSILIUL CLASEI
N

r.crt.

Nume si prenume

Calitatea

1.
2.
3.

4.
5.

11

CoMTTETUL CETATENESC

AL

PARINTTTOR

"Omul nu poate fi rupt de mediu, de fomilie, prima gi cea mai naturold

dintre comunitdfi, pentru cd ea este unitqteo sociold primordiald pentru progresulspeciei umane"

r.crt.

Nume si prenume

Responsabiliteti

1.
2.
3.

4.
5.

12

c
3

g *'5

'=:i5-B*
:='
.r+ )
'

OJ(

-oo
5'
o
OJ

o
s.

6ao f'

sa

ur
od

o.,

OJ

Eth
6C

!.

O)(

EL+

t.)

f.
o,

.+

Ea

f,
g.

N.

'rc

3
o o
N

0
fr

=.
:,
o-

'o

v
o
o
m

tn
(I)

OJ,

a
a
o
0

J
c g.

a(D

o,

oa

=
+
o
t

o
g

c
o
d

{1
o)

g
OJ

=
o

-)
5

OJ(

o(D

c
=

rd

c.
t.)

v@

EI1

(D

:J

o
r_t

(D
ED

o'

U)

C)

(D

t0

6
N

CD

+
n
(D

a
CD

r-t

cf
9D

TEST DE EVALUARE

DATA:
TIPUL:
OBIECTUL:

coNTINUTURT EVALUATE:

REZULTATE PE ITEMI

Nr.
crt.

Numele 9i prenumele

Ir

lz

L.

15

l3

la

l5

l6

l7

lg

le

Calificativ
final

TOTAL CALIFICATIVE OBTINUTE:

F.B.

CONSTATARI:

MASURI:

16

PARTICIPARE CONCURSURI
Numele qi prenumele elevului

/ REZULTATE

CONSTATARI:

MASURI:

18

PARTICIPAREA LA CURSURI DE FORMARE/PERFECTIONARE

Nr.crt.

Motivul

Denumirea cursului
ale

Perioada

eerii/participErii

19

Competen!e
dobAndite

Nr.
credite

CAP.II. METODE DE
PREDAREliNvAlanr/EVALUARE
urropnopirwAtAuAnr

REATA
- exercilii
- lucrdri practice
- elaknarea de
proiecte
- activitnli

creative

INDIRECTE
(denonsbotive)

CONVERSATIVE

conversalia
disculia colectivtr
problernatizarea
descrierea

lucrtrrile
experimentale

SIMULATA

- demonstralia obiectelor
reale
- demonstrafia imaginilor
- demonstra{ia grafictr
- modelarea

(de simularc)
- jocuri de rol
- lnvtrlarca pe

simulatoare

IY. METODE DE
R/ITIONALIZARE

inskuirea

prin

radio/televiziune

INTERIOARA
refleclia

personal6
experimenhrl

mintal

tehnicilevideo

instruirea
ajutorul filmelor

cu

metode algorihrice
instruirca asistattr dr PC
instruireaprogramattr

METODE INTERACTIVE DE INVATARE

Portofoliul

- Proiectul

o Brainstorming
o Ivdlarea prin cooperare

- Jocul teatral

r: Jocul teatral

o Problematizarea

- h-rterviul dr.: evaluare

- Rcfleclia

o Diamantul
o Studiul de caz
o Dilema
o Cubul
o Turul galeriei
o Pdldriile gdnditoare
o Proiectul
o Colajul, povestea fotografic[ Ei reprezentarea graficd
o Diagrama Venn
o Modelul ,,$tiu/ vreau sd qtiu/ am invilat"

METODE PENTRU

DEZVOLTARE,A

MECANISMELOR

Listele de verificare

INSTRUMENTE, DE EVAI.UARE
- Chestionarul
- Interviul
- Observalia
- Mdsurarea nivelului de participare
- Araliza documentelor
- Discu{ii de grup cu elevii
- Rapoarle ale celor care invald
- Jocul de rol

-.Iumalul

CITITULUI

MBTODE INTERACTIVE DE INVATARE

Metoda globald sau"Privegte gi spune"
Metoda Montessori (pipiit, vdz, artz)
Metoda lingvisticd integratd
Metoda naturald

METODE TRADITIONALE DE EVALUARE

- Probe orale
- Probe scrise

- Probe practice

METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE

Obscrvarea sistematicd a comportamentului elevilor
L-rvestiga!ia

- Autoevaluarea
22

invi{area prin cooperare. inv6larea pritt cooperarc apare

atunci c6nd elevii/studen{ii lucrcazd imprcund pcntru a ajunge la o
invdfarc comund. Orice sarcinl dc lucru, indifcrcnt dc disciplinl sau
de v0rsta celor care inva{I se poate realiza prin coopcrarc (Johnson qi
Johnsorr, l99B). invdlarea prin cooperarc sc poatc utiliza in trei
forme: grupuri formale de invSlare prin coopcrarc, grupuri inlonnale
de invdlare prin cooperare qi grupuri fondate pe cooperare. Grupurile
forrnale de inv5lare prin cooperare - cAnd profcsorul predd o leclie
nou6, grupeaz[ elevii/studen{ii cdte 2 pdn'|a ltr 5 9i formuleazd sarcini
de lucru. Aceste grupuri dureazd una sau mai multe lcclii, pdn[ la
finalizarea secvenlei de ?nvdfare. Grupurile infornralc dc invSlare prin
cooperarc se formeazd ad-hoc, pe parcursul unci lec(ii. cu scopul de a
rczolva o sarcini simplS de invdlare. Grupurile fondate pe cooperare
au o duratd dc un semestru sau un an, sunt stabile in ceea ce priveqte
componenla gi se bazeaza pe sprijin, incurajare 9i asistenli oferite
23

lrccimi membru, cu scopul de avea succes qcolar qi de a se dezvolta

din punct de vedere social gi cognitiv. Rolul profesorului este de a
rnonitoriza interacliunea dintre membri, de a clarifica sarcinile de
Iucru 9i de a evalua calitatea achiziliilor. Elevii/studenlii in(eleg ca
sunt reciproc responsabili de calitatea invdldrii celorlalli,
congtientizdnd propria contribu{ie la succesul celorlal1i.

Jocul teatral reprezintl o activitate educalionald cu scop

formativ, cu caracter preponderent ludic, in care se utllizeazd
mijloace de expresie teatralS: scenariul dramatic, rela{ie scenic5, rol.
conflict. Acesta poate avea doud componente:
1. joc de situa{ie / simularea
2. crearea, reprezentarea gi analiza de scenariu.
Scenariul. Scenariul teatral este destinat dezvoltdrii
personale a elevilor. Pentru activitatea educalionald se foloseqte un
scenariu dinamic, replicile personajelor fiind alcse sau create.
Indicaliile de scenografie gi de regie sunt convenite intre elevii
grupului sau chiar lipsesc din proces, l[sAnd loc improviza\iei.
Situa{ie. In cazul unui joc teatral, se face referire la o situa{ie
de via!6 in care elevul este el insugi, flrd sd igi asume un rol.
Persoanl - rol - personaj reprezinti triada ce semnific6
procesul de transpunere a individului observat in viala real6, prin
includerea acestuia in scenariu, intr-un rol gi apoi in personaj, ca
ufinare a interpretirii rolului de cltre ,,actor".
Conflict - rela{ie scenicl - mediere constituie ansamblul de
concepte care definesc at6t transformarea conflictului de via{d in
relalie scenicl prin ad6ugarea dimensiunilor ludicd qi de convcnlie
teatral5, cdt gi solu{ionarea problemei in cadrul jocului teatral .
Metoda constd din doud etape: a) etapa de preg[tire a
grupului in cadrul cdreia se vor face exercilii de relaxare, atentie,
comunicare, incredere, b) crearea, jucarea gi analizarea
scenariilor. Se imparte colectivul clasei in gmpe de 5 - 6 elevi.
Fiecare grup6 creeazd, cdte un scenariu cu numlr cgal de roluri gi
membri, dupd care se reprezintd scenariile. Analizarea poatc fi frcutd
prin disculii, dezbateri sau prin transformarea gi reinterpretarea
scenariilor de cltre,,spectatori".
24

Brainstorming reprezintE o metodd prin care se introduce un

subiect nou, se incurajeazd creativitatea qi se genereazdidei multiple
intm-un timp scurt. Ca primd etapd, se formuleazd problema sub
forma unei intrebdri cu diverse variante de rispuns. Se solicitd
elevilor s6-qi scrie ideile pe o fiqd de lucru sau pe flip chart. Se
discutd qi se comenteazd ideile, se cer detalii 9i clarificdri in cazul
formuldrilor ambigue, astfel inc6t sd se incurajeze comunicarea 9i
argumentarea logicd.

Observafie. Grupul de lucru nu trebuie sd depdgeascd

persoane. Nu se vor cenzura ideile memebrilor grupului'

15

Problematizarea este consideratd o metodd prin care elevul

se

implici intr-o situalie de cercetare orientatd spre dcscoperirca 9i

construirea unor noi structuri ale realului. Etapele de aplicare a
acesteia constau in:

formularea problemei
pe
calca
informafiei
transformarea
b.
qi
inclustv
a
ralionamentului, induc{iei qi deducliei, intui{iei analogiei,
utilizlrii altor procedee in scopul idcntificlrii soluliilor posibile.
c.
luarea deciziei - opliunca pcnttu solu{ia optimd;
verificarea solufiei alcse qi a rezultatelor.
d.
Z.

Diamantul reprezintd

o metodi dc lttcrtt prin carc sc

stimuleazi dezbatcrile in grupuri de lucru. Sc stabilcqtc, pentt-u

fiecare grup de luctu, c6te un set de afinnalii pc carc clcvii le vor
ierurhiza argumentat in func{ie de imporlanla lor din pcrspectiva
temei date sau a soluliei propuse pentru o anumitd tcrn[. Sc va face o
diagramd, in cadrul cdreia se va ldsa un spaliu libcr pcntru opinia
individual6 vis-a-vis de problemaisolu{ia propusd.

Stutliul de caz este o metodd care se bazeaz'a pc cercetare 9i

stimuleazd gAndirea criticd, ajut6ndu-i pc elcvi sf, ra{ioneze, sf,
analizeze independent faptele qi sI ia decizii. Proccdura dc aplicare a
metodei se desfEqoard in urmdtoarele etape:
25

a,
stabilirea materialului suport: un aaz real, o poveste,
cxtrasc din presd sau intdmpldri personale, materiale dcosebit dc
stiutrlative pcntru elcvi.
b.
analizarea cazului, cu accent pe argllmentarca
sus{imrtd gtiin}ific.
c.
descoperirea solu{iei pentru rezolvarea cazului
studiat, subliniindu-se caracterul real aplicativ al acesteia.

Dilema reprezintl

metodd utilizatd, in stirnularea qi

dezvoltarea abiLtalilor de sustinere gi argumentare a unei opinii.

Se

vor alege trei afirmalii, subliniindu-se caractcrul controversat al

adcv6rului exprimat. Elevilor li se va cerc s6 aducl argumentc pro qi
contra in demonstrarea caracterului veridic sau fals al afirmatiilor.

categorizare. Brainstormingul se realizeazl. in jurul unui conccpt

cheie (de exemplu ,,festoasd de mare" gi nu ,,Ce gtili despre animalcle
care trdiesc in mare?") din conlinritul textului ce urmcazd a fi parcurs.
intrebiri generale de felul ,,Ce qtili despre..." se recomandd atunci
cAnd elevii delin un nivel scizut de infon'na{ii despre conceptul in

cauzd. Pe baza informagiilor oblinute in urrna brainstorrninsului

se

efectueazd operalii de generalizare gi categofizarc. Elevilor ll se cere

sb analizeze ceea ce gtiu deja gi sI obser"ve pe cele care au puncte
comune gi pot fi incluse intr-o categorie mai generald. A ne gAndi la
ceea ce gtim ne ajutl sd ne indrept[m aten]ia asupra a oeea ce nu q;tiur.

Etapa Vreau sI gtiu presupune formularea unor intreblri,

care apar prin evidentierea punctelor de vedere diferite ap6rute ca

rezultat

al

brainstormingului sau categorizdrilor. Rolul acestor

intreb2iri este de a orienta

Modelul ,,$tiu/Vreau s[ gtiu/Arn invltatr, - Acest modcl de

predarc, elaborat de Donna M. Ogle in 1986, pornegte de la premisa
cd infbrnralia anterioarr a ele'u,ului trcbuie luatd in considerarc atunci
cdnd se predau noi informatii. un instrument important de invdlare il

reprezintd lectura, accst model reprczentdnd qi o gril6 de lecturi

pentru tcxtul non-fi c{ional.
Aplicarea modclului $tiu/ Vreau s[ qtiu/ Am invi(at
presupunc parcllrgcrea a trci pa;;i (Ogle, 1986): accesarea a ceea ce
gtim, determinarea a ceea ce dorim sd invdldm pi reactualizarea a
aceea ce anr invSlatin lrrma lechrrii. Primii doj se potrealiza oral, pe
bazd dc conversa{ie, iar cel de-al treilea se rcalizeazi in scris, fie in
timp cc se lcctul'eazd textul, fie imediat ce textui a fost parcurs
integral.
Sc construicste o figd de lucru, pe care clevii o completeazd
prin activit5li de grup sau individual.

;i per:sonaliza actul lecturii.

Etapa Am invifat se realizeaz6 in scris, de cdtre fiecarc
elev/student in parte, dupd ce textul a fost citit. Dacd textul este mai
lung, completarea acestei mbrici se poate face dupi fiecarc fiagmenl.
semnificativ. Eleviloristudenlilor li se cere sd bifeze intre'oirile la care
au gdsit rdspuns, iar pentru cele r6mase cu rdspuns par[ial sau fdrd, se
sugereazi lecturi supl imentare.
Aplicdnd acest model in predare se oblin: o lecturd activi,
rat6 crescutd a retenliei informalici, cregterca capacit[1ii de a realiza
categorizdri, interes pentrlr lecturl gi invdlare.
galeriei" Aceasti mctoriS sc bazcazd. pc: aclivitatc pe

^Turul
grupe. In
grupuri de trei sau patrri, clevii lucrcazdinti,i la o problemi

care se poate materializa intr-un produs (o diirgramS, un afig, o

reprezentare graficd etc), pe c6t posibrl pretAndu-sc la abordiri
variate. Produsele sunt expuso pe pcrefii clasci. Lir indicatia
profesorului, grupurile se rotesc prin clasI, pcntru a cxamina qi a
discuta fiecare produs. iqi iau notile qi pot facc comcntarii pe
hdrtiile/afigele expuse. Dupd turul galeriei, gmpurilc'i;i rccxamineazl
propriile produse prin comparalio cir eelelaite qi pc baza cornt:nlariilur
{Ecute de colegi la adresa produsului lor:.

Colajul, povestea fntografic* qi reprezemtarea graflcl

Etapa $tiu implicd doud nivclc ale accesirii cunogtinlelor

antcrioatc: un brainstonning cu rol de anticipare gi o activitate de

reprezintd procedee emergente metodei vi:zuale p,rin care, se ofei.d

26

27

informa{ii gi se stimuleazd interesul. in folosirea acestora, se

recomandi selectarea imaginilor relevante, diverse, dar care sd
fbrmeze un set omogen. Se va discuta confinutul propus dezbaterii,
din perspectiva,,realului" reprezentat. Informaliile extrase constituie
punctul de plecare pentru utilizarea altor metode.

Diagrama lui Venn

in dez.baterea unui subiect controversat, cum ar fi plstrarea
drepturilor culturale ale minoritdlilor, se poate porni de la construirea
unei diagrame Venn. Ea consti din doud cercuri care se intersecteazd,
cel din partea st6ng[ fiind folosit pentru argumentele pro, iar cel din
partea dreapt6, pentru argumentele contra. ln zona intersectdrii
cercurilor vor fi inscrise argumentele comune ambelor p54i
participante la disculie.

Starbursting (Explozia stelari). Starbursting (eng. "star" :

stea; eng. "burst" : a exploda) este o metodd nou[ de dezvoltare a
creativitilii, similard brainstormingului. incepe din centrul
conceptului gi se impriptie in afar5, cu intrebdri, asemeni exploxiei
stelare.

Cum se procedeazd:
Se scrie ideea sau problema pe o foaie de h6rtie gi se

ingiri cdt mai

Pdldria albd: ofer[ informaliile 9i materialele disponibile in

legdturd cu problema discutat6;

. Pdldria verde: vizeazd soluliile posibile;

Pdldria galbend: are in vedere posibilitdlile reale de realizare a

soluliilor propuse;
. Pdld;'ia neagrd: evidenliazd sl6biciunile t-recdrei solulii propuse.
. Pdldria albd: leagd. soluliile de informaliile disponibile, rdspunz6nd
la intrebdri de genul: "Au soluliile propuse obazd, informafional6?";
. Pdldria roqle.' stimuleazd participanlii sf, rdspundf, la intrebdri de
genul: "Cesimlili in legiturd cu soluliile propuse?";
. Pdldria albastrd: alege solulia corectd qi trece mai departe.
Alte metode
A. Metode

*
*
*
*
*
*

predare-invdyare interactivd tn grup

Cascada (Cascade);
STAD (Student Teams Achievement Division);

Metoda inv6{6rii pe grupe mici;

TGT (Teams/Games/Tournaments);
Metoda turnirurilor intre echipc;
Metoda schimblrii perechii (Share-Pair Circles).

multe intreblri carc au leglturd cu ea. Un bun punct de plecare il

constituie cele de tipul:
Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, CAnd?.
Lista de intrebdri iniliale poate genera altele, nea$teptate, care cer gi o
mai mare concentrare: Cine? Ce? Unde? CAnd? De ce?

B. Metode

Metoda pAr,An[loR GANDITOARE ("Thinking hats"

- Edward de Bono)
"Dacd interpretex,i rolul unui gfrnditor, chiar vei deveni
unul..."Edward de Bono
Cum funclioneazd aceastd metodd in cazul rezolvdrii de

*
+
*
*

de

de

fixare

Si sistematizare a

cuno$tinlelor Si de verificare:

Harta cognitivd sau harta conceptuala (Cognitive map,

Conceptual map);

Matricele;
Fishbone maps (scheletul de pegte);
Diagrama cauzelor gi a efectului;
Cartonageleluminoase.

probleme.
P dldria albastrd : definegte problema;
C. Metode de rezolvare de probleme
28

29

prin stimularea creativitdlii:

uuudr aproxirnativ egal de cnunluri pozitive Ei negativc, fiecare enun!

unndnd a fi cxprimat clar pozitiv sau clar ncgativ;
lista de control/verificale -- indicb prezcnla sau
abscnla unei caractcristici, comportamcnt ctc., l}rd a cmite o judecati

* Caruse lul;
* Iltulti-voting;
* Interuiul de grup;
t Ilrcidcrrtul cl'ific;
"i. Phrllips 6i(r;
* Controversacreativi;
* Fishbowl (tehnica acvariului);
* Patru colfuri (Four comers)i
* Sinectica;
* Mcroda Dclphi"

de valoarc.

b. Investiga{ia reprezintd o modalitate de a aplica in mod

creator cunogtirtlcle gi de a explora situalii noi de inviitare. Sc solicitd
clcvului indeplinirea unei sarcini de lucru precisc, prin care igi poate
dcntonstra, practic, un intreg complex de cunogtinle qi capacitali. Sc

in scopul optimizlrii gi eficientiziirii metoclelor didactice

prezentatc mai sus, se recomandl rurirdtoarele forme de organizare a
elevilor:

o
r
o
o

activitate pe perechi;
activiiate in gmp;
activitatea in echipii;
focus group.

METODE DE EVALUAR.E
a. Observarea sistematici a comportamentului elevului
constd in investigarea continud,ltebaza unui plan dinainte elaborat, a

a competen}elor qi
abilitdlilor lor, cu ajutorul u:,or instrumente adecvate, precum:
fi$a de evaluare calitativi - este completatd de cdtre
profcsor, inregistrind datc factuale despre evenimentele cele mai
importante pe care prof'esorul la identificd in modul de comportament
sau in modul de actiune atr clevilor s[i. La acestea se adaugd
interpretdrile profesorr:lui supra celor intdmplate;
capacitilii elevilor de acliune, rela{ionare,

scera

dc clasitlcare

insumeazi

un set

de

caracteristici (cr:mpofiamente) ce trebuie supuse evalulrii, insolit de

un anumit tip de scarii, de obicei scara Likcrl. potrivit acestui tip de
scard, clevului ii sunt prezentate un numdr de enunluri in raport de
care acesta trebuie sa-pi manil'este acordul sau dezacordul,
discrimindnd intre cinci lrepte. Lista enunturilor trebuie s6 conlind un
30

de lucm in grup gi individual,

precllm gi ameliorarea atitudinii clevilor irnplicali in rezolvarea
umrdregtc lbnnarea unor tehnici
sarcinilor.

c. Portofoliul reprczintd un instrument de evaluarc complex

ce includc cxperienla si rezultatcle relevante oblinute prin celelalte
metode de cvaluarc. Accsta rcprezintl un rnijloc de a valoriza munca
individuali a clevului, action6nd ca un factor de dezvoltare a
personalit[1ii gi urmdrcgte progresul global inregistrat dc clev. nu
numai in ceca cc privcgtc cunogtinlelc achizilionatc pc unilatc mare
de timp, ci gi atituclinilc aocstuia.
Po(ofoliul ar plrtea cuprindc:
- [ucr'5ri scrisc curcntc;
- tr'xtc critcrialc,
- rlspunsuri la chestionarc/intcrviuri, claborarc dc
che'stionarc, intcrviuri;
- redactdri/eseuri pe tcmc datc ;
- compuneri libere;
- crcalii litcrarc proprii;
- postcre, colajc, machetc. desene, caricafur.i;
-jumalpersonal;
- contribufii la rcviste qcolarc.

d. Proiectul estc o actir,'itate mai amplI, cc pcrrnite o

apreciere complcxi gi nuanlatd a invS{drii, ajut6ncl la idcntificarca
urlor calitdli individualc, fiind gi putcrnic motivautd petrtru clcvi, degi
31

implicd un volum de muncd sporit - inclusiv activitate individualS in

afara clasei. Aceastd metodd reprezintl o formd de evaluare
complexS, care conduce la aprecierea unor capacitSli gi cunogtinle
superioare, precum:

alegerea unor metode de investigalie qtiinlifice

(cdutarea gi utilizarea bibliografiei necesare, a diclionarului);
gasirea unor solulii de rezolvare originale;
organizarea gi sintetizarea materialului;
generalizarea problemei;
aplicarea solu{iei la un cdmp mai vast de experienfe;
prezentarea concluziilor.
Elementele de confinut ale proiectului se pot organiza dupd
urmitoarea structur6: pagina de titlu, cuprinsul, introducerea,
dezvolatrea elementelor de conlinut, concluziile, bibliografia,
anexele.

Pentru realizarea unei evaludri obiective a proiectului trebuie

avute in vedere urmdtoarele criterii generale de evaluare, criterii ce
lin de aprecierea calitSlii proiectului:
- validitatea proiectului,
- completitudinea proiectului;
- elaborarea qi structurarea proiectului;
- calitatea materialului utilizat;
- creativitatea.

in complementaritate, se vor stabili criterii de evaluare

calit5lii activitdlii elevului, vizdnd:
- rapoftarea elevului la tema proiectului;
- performarea sarcinilor;
- documentarea;
- nivclul de elaborare gi comunicare;
- greqeli;
- crcativitate;
- calitatea rezultatelor.

e. Autoevaluarea iqi propune sd dezvolte elevilor capacitatea

de:

autocunoa$tere qi evaluare;
32

comparare a nivelului la care au ajuns cu nivelul cerut

de descriptorii de performanld gi de standardele educalionale;
elaborarea unui program propriu de invdlare;

autoevaluarea

qi

vaLorizarea atitudinilor

gi

comportamentelor.

Se vor avea in vedere cdteva condilii necesare formlrii

capaciti{ii de autoevaluare a elevilor:
prezentarea obiectivelor curriculare gi de evaluare pe
care trebuie sd le atingd elevii;
incurajarea pentru a-qi pune intrebiri legate de modul
de rezolvare a unei sarcini de lucru;
stimularea evalulrii in cadrul grupului de lucru;
completarea, la sfdrgitul unei sarcini de lucru, a unui
chestionar.

Autoevaluarea compoftamentelor se poate realiza $r pnn:

chestionare cuprinzdnd intreblri cu rispunsuri deschise; scarl de
clasificare.

f. Examinarea

1.

oralS

iizeaz6. cunogtinlele, capacitatea

de

comunicare, logica qi argumentarea;

2.
scrisl - reflectd capacitSlile de analizd, sistematizare,
rezoltt are de probleme.

g. Jurnalul reflexiv cuprinde insemndrile elevului asupra

activitSlii desfEgurate. Se inregistr eazd, in mod regulat, experientele,
sentimentele, opiniile, gdndurile implrtiqite cu un punct de vedere
critic. Aceasti metodd alternativd de evaluare reprezintd o modalitate
de reflectare reflexivd regulatd, deschisi, flexibili, care permite
profesorului s5-1 ajute pe elev s6-qi sE ridice calitatea instruirii.
h. Jocul teatral reprezintf, o metodd altemativd de evaluare
care are la bazd, temele abordate de elevi. Acestora li se cere sd
reaTizeze scenarii in care se poate urm[ri atingerea unora dintre
obiectivele programului.
33

Profcsoml/invdldtorul urmdregte la fi ecare elev participant:

.
formarea trbsdturilor de personalitate gi conduitd;
.
dezvoltarea abilitdlilor de comunicare;
o
dezvoltarea gradului de integrare: acceptare, rcspect
gi toleranld
o
dezvoltarea gradului de sociabilitate : rela{ionare gi
interactionare sociald in activit5tile de grup;
.
dezvoltarea gradului de participare - cooperare;
.
dezvoltarea gradului de implicare - iniliativd gi
creativitate in oferla de solutii.

i. Reflec(ia
Dezbaterea unui subiect controversat nu este o activitate in
sine. Ea poate fi unnatl de o disculie retrospectivd asupra rnodalitdlii
in care a decurs dezbaterea: prezentarea premizelor de la care s-a
plecat in abordarea subiectului, a dovezilor, logica argumentdrii,
contra-arggmentarca gi reconstruclia cazului din perspectiva pro sau
contra etc.
Este posibil sd se ajungl la o dezbatere pe marginea
dezbaterii. Ar fi r-rtil[ schimbarea rolurilor: din actori ai deztraterii,

BIBI,IOGRAFIE
1. Gabriela Bratu , Aplicalii ale metodelor de gdndire criticd la
invdldmdntuI primar, Editura Humanitas Educational;
2.Stoica, A., Ghid de eyaluare, Ed. ProGnosis, Bucurcgti, 2000;

3.Pintilie,

M.,

Metode moderne

5. Andrei Cosmovici qi Luminiga Iacob, P.rihologie Scolard, Editura

Polirom, 1998;
6. Constantin Cucog, Teoria Si metodologia evaludrii, Editura
Polirom,2008.

elevii vor deveni spcctatori qi vor privi prin prisma publicului,

intreblri de genul:

Ce am invSlat despre subiectul pe care

l-am

dezbf,tut?

.
r

Ce aspecte noi au fost relcvate?

fost posibil ca una dintre celc doua p6r.ti sI

"cdqtige" dezbaterea cu adevdrat?

Care a fost ccl mai putemic argument refcritor la

subiectul dezbdtut, indiferent de roluljucat de elcvi (pro sau contra)?
,
Ce concluzii se pot desprinde in unna unei analize
"la rece" a subiectului discutat ?
.
Cnm putem aplica in via15 ce am invdtat ?

34

evaluqre in

Press, Bucureqti, 2002;

reanaliz6nd astfei subiectul discutat. in consecinld, ei vor rdspunde la

de invdlare

invdldnfintu I preunivers i t ar, Cluj, 20001,

4. Dumitnr, A., Begliu, D., O cdldtorie tn lttmea cdrlilor, Ed. Meteor

35

CAP.IU.
PLANIFICARE CALENDARISTICA ORIENTATIVA

COMUNICARE iN LIMBA ROMANA

COMPETENIE GENERALE:
1. Receptarea de mesaje orale in contexte de comunicare variate
2. Exprimarea de mesaje orale in diverse situalii de comunicare
3. Receptarea unei varietSli de mesaje scrise
4. Redactarea de mesaje diverse, intr-o varietate de situafii de comunicare
UNITATEA DE

iNvAtenp

COMPETENTE
SPECIFICE

BINE AI VENIT,
DRAGA

1.1.

TOAMNA!

CONTINUTURI VIZATE

NR.

SAPTAMANA

OBS.

ORE

La qcoall. Jocuri de
cunoagtere
0 De acasl la qcoali, de la
0

t.2.
l.J.
r.4.

qcoali acasi
0 Dialogul. Formule elementare
de iniliere a unui dialog in
diferite contexte reale/simulate
- Identificarea unei persoane sau
a unui obiect
- Fonnule de salut, de adresare,
de prezentare. de solicitare

1.5.
1.6.

2.t.
2.2.
2.5.
2.4.
2.5.

38

- Oferirea unor informalii desPre

identitatea proPrie sau desPre
identitatea membrilor familiei
- Oferirea unor informafii desPre
forma qi despre utilitatea unor

3.1

J.J
4.1

4.2

obiecte

- Exprimarea proPriei Pireri in

iegituri ctr un faPt
- Reguli de comPortare / Reguli
de securitate Personal[
0 Ce se intimPll? ProPozi{ia
- Unde a zbtrat rflndunica? de
Titel Constantinescu
din doud
1 Propozilia formatd
I cuvinte
I o Provizii de iarnI.
formatd din trei
I Propozilia
I cuvinte
parc. Silaba
Io
| - Cuvdntul fonnat din doud
I silabe
I

i,

39

- CuvAntul format din trei silabe

- CuvAntul format dintr-o silab[
0 Cuvflntul. Silaba. Sunetul
0 in piduri qi pe cffmpii
Yocala rra"
0 Recapitulare
0 Evaluare
0 Prin grldini qi prin livezi.
Vocala rre"
0 in vie. Vocala ,,i"
0 ,;Bate vintul frunzele!
Vocalele ,ro"r rrt"
0 Consoane
0 Recapitulare
0 Evaluare
0 Literele mari qi mici ale

alfabetului
- Sunetul ,,a"gi literele ,,a A" de
tipar
- Scrierea literei ,,A"de tipar
0 Familia mea
40

- Sunetul ,,lfl"$i literele ,,mM" de

tipar
- Scrierea literei ,,M"de tiPar
0 Animalele qi puii lor
- Sunetul ,,n"qi literele ,,n N" de
tipar
- Scrierea literei ,,N"de tipar
0 Lumea poveqtilor
- Sunetul -i, i"gi literele ,,il,ii"
de tipar
- Scrierea literelor ,,I,I"de tiPar
0 Fructele Ei legumele toamnei
- Sunetul ,,r"gi literele,,rR" de
tipar
- Scrierea literei ,,R"de tipar
0

invi{Im

qi

repetlm

- Sunetul,,o"gi literele ,,oO" de

tipar
- Scrierea literei ,,O"de tipar
0 in lumea numerelor
- Sunetul,,u"si literele ,,uIJ" de
41

tipar
- Scrierea literei ,,U"de tipar
0

La Grldina Zoologicl

- Sunetul,,e"qi literele,,eE,, de
tipar
- Scrierea literei ,,E"de tipar
0 Rlfoiul Mac
- Suneful,,c"qi literele ,,cC,, de
tipar
- Scrierea literei ,,C,,de tipar
0 Lebedele
- Sunetul ,,l"gi literele,,lL,'de
tipar
- Scrierea literei ,,L',de tipar
0 Toamna in sirbltoare
- Sunetul ,,t,f"$i literele,,tT,
tT,,
de tipar
- Scrierea literelor,,T,f',de tipar
0 Recapitulare
0 Evaluare

BINE AI VENIT,
DRAGA IARNA!

i.1
1.2
1.3

t.4
1.5

2.t
2.2
2.3
4.1

4.2

0 1 Decembrie, ziua Romffniei

- Sunetul,,d,b"gi literele,,dD,
bB" de tipar
- Scrierea literelor,,D" ,, B"de
tipar
- Suneful,,S,$"$i literele,,sS,$$"
de tipar
- Scrierea literelor,,S", ,,$"de
tipar
0 Recapitulare
0 S6rbltori cu bucurie!
- Mo$ Nicolae
- Mo$ Crdciun
- Anul Nou
0 Prietenie
- Sunetul,,p"gi literele ,,pP" de
tipar
- Scrierea literei,,P"de tipar
0 Ursul plcllit de vulpe, de Ion
Creangd
- Sunetul ..v"si literele.,vV" de
43

tipar

- Scrierea literei ,,V"de tipar

0In unire stI puterea!

Hora Unirii, de Vasile

Alecsandri
- Sunetele,,f,g"$i literele,,ff,
gG" de tipar
- Scrierea literelor,,F",,G"de
tipar
0 Oricare are un nume
- Suneful,,x"gi literele,,xX,, de
tipar
- Scrierea literei,,X"de tipar
0 Repetlm qi invlflm!

Desenlm 9i invlfim!
0 Evaluare
0 Ne pregltim pentru
spectacolul iernii
- In pddurea minunat[ de Elena
Dragog
0 Jocuri sportive de

BINE AI VENIT,
DRAGA

PRIMAVAR;.!

1.1.

t.2.
1.3.

t.4.
1.5.

2.1.

"r)

2.3.
3.1.
3.2.
aa
J.J.

4.1.
4.2.

iarni

0 finuturi de ghea{I
0 Spectacolul iernii
0 Evaluare
0 Martie, mlrfiEor
0 Primlvara la noi
0 Inimioare, inimioare, de
Sarina Cassvan
- 8 Martie, ziua mamei
0 Flori pentru mama
0In lumea apelor
0 Fructe gi legume timpurii
- Lapial6,
0 Glasul necuvflntitoarelor
0 Apa, izvor de slnitate
0 Sunt copil slnltos
- Sunetul,,h"gi literele,,hH" de
tipar
- Scrierea literei ,,H"de tipar
0 Vin Floriile cu soare!
0 Pagtele la romflni
0 Jocuri si iuclrii

- Sunetul
tipar

literele,j J" de

- Scrierea literei ,,J"de tipar

0 Sirbitoarea primlverii Ei a

hlrniciei

BINE AI VENIT,
DRAGA VARA!

1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.

2.1.
2.2.
2.3.
3.1.
3.4.
4.1.

4.2
4.3
4.4

- Sunetul ,,z"qi literele ,,22,, d.e

tipar
- Scrierea literei ,,Z"de tipar
0 Recapitulare
0 Evaluare
0 E ziua ta, copile drag!
0 Suntem copiii lumii
- Literele,,QQ", ,,!y"r,,wW,, cle
tipar
- Scrierea literelor,,e,',,,y,,,,,W,,
0 SI descoperim Universul!
0 Rotirea anotimpurilor
0 Alfabetul buclucaq
0 Anotimpul culorilor Ei al
veseliei

0 Vis de cooil

Povestea cdr,tii de poveqti. de

Ernilia Cdlddraru
0 Recapitulare
0 Evaluare
0 Vine vacanta!

47

EDUCATIE PEI\TRU SOCIETATE

COMPETENTE GENERALE:

l.Apiicarea Llnor nonlre de conduit6 ?n viafa cotidiand

2'Manif'estarea unor deprirrderi de comportarnent moral-civic
in diferite contexte de viatl
3'cooperarea. cu ceilalti pentru rezolvareaunor sarcini simple
cie lucnr, *uni[ltaia irif,"ri"u
ul
creativitate
UNITATEA DE
COMPETENTE
CON'IINUTURI VIZATE

iNvAranB

NORME DE
CONDUITA iN
SOCIETATE

COMPORTAMENTE

MORAI,-CIVICE

GRUPURI DE

APARTENENTA

- Reguli de politele: fonnule

de salut, fonnule de adresare
gi de mulfumire, reguli
elementare in conversalie
- Norme de conduitd in
contexte de viafd: ia gcoald, in
familie, pe stradd, in
mijloacele de transport in
comun, in sala de spectacole,
in excursie, la muzeu, in rapofi
cu mediul
- Nonne de igiend personall
- Jocuri de rol

2.1

2.2
2.3

3.1.
3.2.
aa

J.J.

LOCUL DE
APARTENENTA

NR.
ORE

SPECIFICE

1.3.

- Comportamenle rnoral-civice
bazate pe respect fal6 de sine
qi fa!6 de ceilalli, cinste,
sinceritate, grijafagd, de sine gi
fa![ de ceilalgi, faf5 de
lucrurile incredintate
- Compor-tamente bazate pe
lipsl de respect, necinste, lipsi
de sinceritate, neghj enld fallt
de sine gi fa![ de ceilalli, fal6
de lucrurile incredintate
- Jocuri de rol

-Familia
- Grupul de invilare
- Grupul de prieteni
- Jocuri de rol
- Localitatea, domiciliul
- Traditii locale
49

SAPTAMANA

MATEN{ATICA $I EXPLORAREA MEDIULUI

CONIPETENIE GENERALE:
1. Recunoa$terea gi utilizarea numerelor in
calcule elementare

Localizarea qi relalionarea elementelor geometrice

fenomele/rela{iilregul aritdsidin mediui apropiat
Yf:l::::.:::::111,,,i,.1,0:1,1
unor explicafii prin fblosirea
5. *:.,lT.a
Organizarea datelor in scopul rezolv[rii de problerne
6' compararea unor rndrimi din rnediul apropiat prin
intennediul unor masuri ale lor
2^.

unor.i.;";;;;"i*";

iiNiTA'fIrA DE
ixvATap-e

COMPETENTE

CONTINUTURI VIZz\TE

SPITCiFICE

TOANINA

NR.
ORE

? De ce tnvafam matematicl?
0 Orientare spafiall gi
localiziri in spafiu
0 Ce se int6mpll?
- Schimbdrile din naturi
- Jocuri didactice
0 Compararea mlrirnilor

2.3.
2.4.

3.1

3.2.
3.4.
3.5.
3.6.
3. t.
3.8.

4.t.
5.

i.

Grupare

de

obiecte

dupd

anurnrte criterii

lgZ{ia relativd a obiectelor

spa[iu

culorile ei
- Constituirea mullimilor dupd
criterii date sau identiflcaie
- Compararea numrirului de
elemente a doud multimi pe baza
0 Toarnna qi

aprecierii globale
Grup de obiecte * mullime.
Corespondenle
0 Toamna in livatll. Numlrul gi

5.2.

cifra I

5.3.

- Fructe cie toamnd

- Alimentalie sdn[toasd
0 Toamna in grldina de legume
- Legume de toamn[

5.4.

- Refonnularea unor propozilii

folosind operatori logici (9i; ex.;
I N,lama culege rogii gi face suc)
- Joc: ,,Ce s-ar intdmpla dacd,...?"
0 Roadele cf,mpiei. Numirul gi
cifra 2

SAPTAMANA

OBS.

- Alcdtuirea unei plante

- Lucr[ri agricole

0 Cum se pregitesc animalele

pentru iarni?
- Medii de via!6

Adaptarea
0 Numirul
0 Numlrul
0 Numlrul
0 Numlrul

la mediu
qi cifra 3
gi cifra 4
qi cifra 5
gi cifra 0

0 Colorim qi invi{Im
0 Evaluare
0 Ameliorare/dezvoltare
0 NumIruI gi cifra 6
0 Numerele de Ia 0la 6
0 Numirul qi cifra 7
0 Numirul qi cifra 8
0 Numirul gi cifra 9
0 Numirul 10
0 Numerele de la 0la 10
0 Evaluare
52

0 Ameliorare/dezvoltare
0 in curtea bunicilor
- Mediul de vial6

Pdr{ile componente ale unui

animal gi rolul acestora
- Mod de hrdnire
0 Adunarea cu o unitate
0 Toamna in pidure. Probleme
- Schimblri petrecute in natur6

1.1

IARNA

t.2
1.3

1.4
1.5
1.6
2.L

2.2
2.3

2.4

- Copacul
- Proteiarea mediului
0 Sciderea cu o unitate. Jocuri
de iarni. Cum ne imbrlcim
iarna?
- S[ndtate prin miqcare
- Adunarea gi scdderea cu o
unitate
0Adunarea cu doul uniti{i
0 Daruri pentru Moq Nicolae.
Daruri de la Mog Nicolae
- Modele repetitive
53

0 Rezolvlm probleme
0 Copiii iubesc pislrile
- Cum pot ajuta pdslrile?
0 Alte bucurii ale iernii.
Rezolvare de probleme
0 linuturi de gheafl
- Animale, adaptarea la mediul de
via!5
- Ghicitori despre animale
0 Din tainele apelor
- Pegti
0 ObservI, numIrI, scrie,

coloreazl!
0 Sclderea cu doul unitEfi
0 Repetim 9i invl{im. Datini
de Anul Nou
0 Adunarea qi sclderea cu doul
unitS{i
0 De la mic la mare, de la mare
la mic
0 Ornul de

invl{im

PRIMAVARA

- Sortare de obiecte duPE anurnite

criterii
0 Rezolvare de Problenae
0 Evaluare
0 Ameliorare/dezvoltare
0 A sosit primfivara!
0 Num[rIm qi scriem
0 Se intorc P[slrile
0 Ocupafiile oamenilor

in

anotimpul Primlvara
0 8 Martie - ziua mamei
0 Despre insecte
- Furnica
- Fluturele
0 Observlm, gindim, scrietn
0 Hristos a inviat! Rezolvare de
probleme
,) infloreqte grfldina. Numirim
gi rezolvlm
0 Universul - PdmAntul, Soarele

aa
J.J.

3.4.
3.5.
3.6.
3.7.
3.8.
4.1.
5.1.
5.2.
5.3.
5.4.
1.6.

2.t.
2.2.
2.3.
2.4.
3.1.
3.4.
3.5.
3.6.

3.7,

3.8
5.1,
5.3,
5.4.

6.r.
6.2.
6.3.
6.4.
6.5.

0 La mulfi ani copiti.ie!

Rezolvare de probleme
0 Calendarul verii
0 Corpul nostru. Ereditate
- Pa4i componente ale corpului
omenesc; simfurile
- Jocul diferenfelor
- Binefacerile soarelui

0 Ce mffnclm? De ce mffncim?
Rezolvare de probleme
0 La Gridina Zoologici
Gindim qi rezolvlm!
0 Figuri gi corpuri geometrice
0 Misurarea lungimii cu
unit[fi neconvenfionale (palm6,
creion, bile, cuburi)
- Compararea lungimii obiectelor
0 Mlsurarea timpului recunoagterea orelor fixe pe ceas
0 Unitifi de misurii ora, zirta,
sdptdmdna,luna

Anotimpurile
0 Gindim, scriem, colorim
0 $iruri. Mijloace de transport
0 Repetlm qi invlflm

ARTE VIZIJALE $I LUCRU MANUAL

COMPETENIE GENERALE:
1' Receptarea unor mesaje altistice exprimate prin limbaj
vizual,in contexte variate
'2'
cle idei / experien{e gi emofii I
r.nti,*ni. prin rnodalit[fi specifice artelor
:,X;,Tt*-

,t:ffi:],lt:*:t"

UNITATEA DE

ixvA]'ana

r UA1\lNA _

Armonie Si
culoare

practice 9i estetice folosind materiale,

instrumente gi tehnici specifice

COMPETENTE
SPEC]FICE
1.1.
1.2.
1.3.

t.4.
2.1.
2.2.

z.s.
3.1.

LUN IINUTURI VIZATE

v rusuurrcarea matertalelor,
instrumentelor gi a tehnicilor de

lucru
,,La ?nceput de drum,,
- Familiarizarea cu
materiale
- Obiectele gcolarului qi
jucdrii - modelaj

3.2"
J.J.

3.4.
3.5.
58

0 Culorile spectrului solar

identificare
0 Tehnici sirnple: decupare,
tdiere, lipire
,,Igiena personal["
- Prietenii gi culorile
- Prosopeiul
0 Culorile calde
0 Tehnici simple: modelaj
,.Fructe qi legume"

0 Culorile calde
0 Tehnici sirnple: tdiere, lipire
,,Culorile toamnei"
- Peisaj de toamn6
- Tablou de toarnnd
0 Culorile reci
culoare

pata de

NR. sAprAffiNa
I

ORE

OBS.

0 Tehnici simple: rupere,

mototolire, lipire
,,La vie"
Strugurele
dactilopicturl
Strugwele - hdrtie

creponatd

,,Frumuse{e 9i bogd(ie"

Copacii toamnei
calde qi reci
Copacii toamnei
modelaj

culori

0 Tehnica gtampildnr
0 Tehnici simple: tliere,

indoire,lipire
,,Bate vdnful frunzele"
Covor de frunze

0 Punctul gi linia
0 Tehnici simple: decupare,

lipire
,,Cogul toamnei"

Coguleful
Legumele, strop de
vitamine

0 Punctul qi linia
0 Tehnici simple: decupare,

lipire
,,Flori de toamn5"

Yaza
Crizanteme
Toamna in slrbltoare
itie cu lucr[rile rcalizate
0 Culori calde gi reci
0 Tehnici simple: tdtere

1.3

1.4

2.1

2.2
an
L.J
3.1

ordonare, lipire
,,1 Decembrie - Rom6nia ?n
sdrb[toare ! "
- Steagul Rom6niei _ cele
trei culori
Steagul Rom6niei hdrtie
creponatI
0 Punctul qi linia
0 Tehnici sirnple: decupare,

gnuruire
,,In agteptarea lui N{og Nicolae,,
Cizmuliga cu cadouri
Cizmulifa- suport de
creioane

v L,ururug galoe
0 Tehnici simple: decupare,

lipire
,,Iat5, vine Moq Crlciun!,,

Sacul lui Mos Crdciun

62

0 Culorile reci
0 Tehnici sirnple: decupare,
rupere, lipire
,,ln jurul bradului"
- Bradul
- Globulefe
0 Culorile calde
0 Tehnici simple: rnodelaj

,,Motive tradilionale"
- Covoraqul
- Strachina/Ulcica
0 Culorile calde gi recr
0 Punctul gi linia ca elemente
decorative
0 l'ehnici simple: decupare,
lipire
,,Hai sd d6m mind cu mdnf,"
- Costume populare
Chioul cooiilor
63

0 Culorile reci
0 Tehnici simple: rupere,

mototolire, iipire
,,Se intAmpld,

iana"

Peisaj de iarnd

Fulgi de nea
0 Fonne din natur[
0 Tehnica colajului
,,La s[niug"- coulpozifie

liber[

0 Tehnici sirnple: decoloraie cu

pic, decupare, iipire
,,Seard de

iam["

Peisaj de iarn6

Brazt
Bucuriile iernii .- expozitie
cu lucr6rile realizate
0 Fonne din natui.f,
0 Tehnici siniple: rupere,
tnototolire. lioire

PRIMAVAR.\--

Natura itt
sdrbdtoare

,,Buchetul de ghiocei"
2.2.
2.3.
3.1.
3.2.
3.3.
3.4.
3.5.

0 Folosirea unor tehnici de

lucru gi instrumente potrivite
0 Tehnici simple: rupere,

mototolire, lipire
,,M6rfigoare, mir{igoare"

0 Culorile calde
0 Tehnici simple: decupare,
rupere, tdiere, lipire
,,Inimioare pentru mama"
Inimioare
Felicitare

0 Forme din naturd

0 Tehnici simple: modelaj

Puigorul
P5sdri din curtea bunicii

0 Punctul gi linia ca elemente

decorative
0 Tehnici simple: decupare,

lipire
,.Cogul cu oui de Pagte',
0 Culorile calde gi reci
0 Tehnici simple: decupare,

rupere, infbgurare, lipire

,,Primdvara in floare"

Flori de prim[vari
Lalele

0 Pata de culoare

preslrii

- tehnica

0 Tehnici simple: rupere,

mototolire, lipire

0 Folosirea unor tehnici de

lucru gi instrumente potrivite

0 Tehnici simple: decupare,

t6iere, r5sucire, lipire

,,Scufi1a Rogie"
- Benzi desenate din
poveste
- Rochita Scufitei Rosii
0 Folosirea unor tehnici de
lucru qi instrumente potnvite
0 Tehnici spafiale - tehnica
Origami

,,Lanol"

VARA _

Anotimpal
culorilor

Localitateamea
Avionul
Simfonia florilor - expozilie
cu lucr[rile realizate
0 Culorile calde gi reci
0 Tehnici sirnple: rupere,
mototolire. ?nsi

t.4.

,,La cirege"
- Livada cu ciregi
Ciresele pentru oomi
0 Culorile reci
0 Tehnici spafiale - tehnica
Origami
,,La Marea Neagrd"

2.1.

2.2.
2.3.
3.1.
3.2.
J.J.
3.4.

Valurile mlrii

Bdrcufa
0 Culorile calde gi reci
0 Pata de culoare
0 Tehnici simple: decupare,

3.5.

lipire
,,Copiii lumii-n slrbdtoare,,
0 Repetarea culorilor gi a
tehnicilor de lucru
,,S5rbitoarea literelor gi a
cifrelor"
Vara, cuvAnt gi culoare ie interdisciolinar[
68

DF,ZYOLTARE PERSONALA
COMPETENIE GENERALE:
fa![ de
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaqtere qi a atitudinii pozitive fa!6 de sine 9i

ceilalli
a
2. Apiicarea abilit6filor de interac{iune pozitivd cu copii gi adul}i cunoscufi, exprimarea adecvatd
emofiilor
3. Aplicarea abilitdfilor de men{inere a stdrii de bine qi a unui stil de viafd s[ndtos
4. Aplicarea abilit6{ilor qi atitudinilor de invd{are specifice gcolarului mic
a
5. Identificarea intereselor personale gi a informa{iilor debazd, despre muncd 9i meserii, caparte
mecanismelor de cunoagtere gi infelegere a lumii reale
CONTINUTURI VZATE

iNvArans

COMPETENTE
SPECIFICE

AUTOCUNOA$TERE

1.1

- Cine sunt eu? Caracteristici

personale. Trdslturi frzice
schema corporald
- Asemindri gi deosebiri intre
sine gi ceilalli dupl diferite
criterii: aspecte frzice, gen,

UNITATEADE

$I ATITUDINE
POZITM FATA DE
SINE

1.2.

NR.
ORE

vdrstl etc.
69

SAPTAMANA

OBS.

- Respectarea diversit[1ii
- Lecturarea unor poveqti,
texte literare ( ex. ,,R5fuqca
ceau,.rdtd", de H.C. Andersen
- Cum sunt?
- Emolii debazd,: identificare,

INTERACTIUNEA
POZITIVA CU COPII
$I ADULTI

recunoaptere
- Desenarea unor chipuri care

CUNOSCUTI,

EXPRIMAREA
ADECVATA A

sd exprime emofiile
fundarnentale
- Modalitdfi simple de
solicitare a ajutorului de la
colegi gi adulfi cunoscufi
- Audierea unor povegti
consacrate pentru
identificarea emofiilor de
bazd, ale personajelor
- Crearea unor pove$ti prin
letarea fr azelor lacunare
- Comportamente ale stdrii de

EMOTTTLOR

STARE DE BINE $I
sTrL DE VrAT.f

- Igiend

sdndtoasd gi

alimentalie s[ndtosd
- Povegti: ,.Ricd
Iepuricd"(dinfi s6n[toqi),
,,Hainele cele noi ale
irnpdratului "(imbrdcdminte),
,,Ariciul somnoros"(odihn6somn)

ABILITATI $I
ATITUDINI DE

iNvAlann

INTERESE
PERSONALE $I
INFORMATTI DE

BAZA DESPRE
MUNCA $I MESERII

4.t.
4.2.

- Reguli elementare ale noilor

rutine specifi ce activit[1ii
gcolare

5.1.
5.2.

- Tehnici simple de invdfare

- Atitudini in invdfare:
curiozitate. perseverent[ etc.
- Jocuri gi activitdfi preferate,
hobby-uri
- Meserii qi profesii cunoscute
- Analize simple ale
me serii lor/pro fesi i I or :
activitali, instrumente
- Jocuri de rol

CAP.IV
TEXTE.SUPORT PENTRU ACTIVITATI

UNDE A ZBURAT RANDUNICA

de Trtel Consta n tinescu

CSnd s-a trezit Cip-Cirip, un

vint rece b5tea, care legana

frunzele copacilor gi tufele m5ciegilor...

Soarele nici nu ris5rise inca 9i vr5biuta Cip-Cirip igi lui
zborul spre prietena ei, rindunica:
,,O si zburim amdndou5, p6na la iaz gi o si facem baie
impreunS", se gAndea pe drum vr5biula, bucuroasS. ,,Ea in
ap5, eu in nisip".
Cisuta r6ndunicii era sub streagina unei case, sus, sus de
tot!
Cip-cirip-cirip! fScu vr5biuta, ceea ce pe limba vr5biilor
insemna:
,,Vecinica,
RSndunicH

Iegi afar5
Surioar5.,.
Nu-i nici cald 9i nu-i nici soare,
Dar e bine de plimbare..."

A stat vr5biuta, a mai strigat odat5, de doua ori, apoi,

sf6r... a zburat spre pidure.
Frunzele copacilor incepuser5 sd se ing5lbeneasc5 9i
firele de iarb5 nu mai erau verzi. Vr5biuta simtea c5 e mai frig
dec6t ieri, dar nu prea inlelegea de ce...
$i cum zbura ea, a5a, mai aproape de pdm6nt, numai ceo v5zu pe furnicS. Aceasta ducea spre un muguroi un miez de
pSine mai mare decAt dou5 furnici la un loc!
Vribiuta se apropie de ea 9i ciripi:
,,Cip-cirip, sori furnicS,
N-ai vazut pe r6ndunica?"
Dar furnica ii r5spunse firH sH se opreasc5 din drum:

75

N-am vizut-o, n-am vazut-o... Du-te gi intreabS-l pe

bursuc... Eu n-am timp sH mi uit dupd rindunicS. Acum imi fac
provizii de iarn5...
VrSbiuta zbur5 mai repede, p6na ce il intdlni pe mog
Bursuc. Abia ducea in gurS o ramur5 cu frunze rogioare, ca
arama. Se preEitea s5-gi fac5 culcugul.
Vr5biula se opri pe un fir de mdcieg.
,,Mog Bursuc, n-ai vazut
Vecinica,
R6ndunica
Pe aici a trecut?"

Dar bursucul n-o vizuse pe r6ndunicS, gi-i pdru r5u cE

n-o putea ajuta pe vr5biuta.
Si iar zburi vrSbiu[a, mai departe, in poianS, int6lni o
sopArlS.

- N-ai v5zut-o pe 16ndunicS?... intreb5 ea.

Dar nici 5op6rla n-o v5zuse giii r5spunse repede:

N-am v5zut-o, n-am vlzut-o. N-am avut timp... Toat5
dimineala am cSutat o piatrd mai mare, sub care sE dorm toat5
iarna... In sf6rgit, am gEsit una!
SopArla a plecat spre noul ei culcug, iar vrdbiula a zburat
pSna la iaz la prietena ei broscula.
S5lciile de pe mal igi scuturaserS toate frunzele, iar
nuferii nu se mai vedeau deloc.
Vribiuta se opri lSnga malul lacului 9i strigS:
,,Hai, broscuf5 Oac-oac-oac,
Iegi acum putin din lac!
Cip ci-rip-cip-cirip..."
Si iat5 cE broscuta iegi la mal...
-. BunH ziua, broscutS! ciripi vribiula. N-ai v5zut pe
r6ndunica? o caut de azi dimineatS.
Nu, n-am vHzut-o! rispunse broscuta. Oac-Oac! Mi-am
f5cut o c5suli in n5molul din fundul lacului, E aga de cald
acolo! O s5 dorm toat5 iarna. Dar ce se aude? ?ntrebi
broscuta...

76

- Ia te uit5, nigte pSs6ri! N-o fi 9i prietena noastra,

rindunica?
- Ba da, gi eu sunt, r5spunse r6ndunica. $i cobori l6nga
ele.
- Dar unde ai fost p6na acum? intrebi vribiuta... Te-am

ciutat peste tot gi nu te-am gisit.

Am stat de vorba cu alte r6ndunici, pe nigte fire de
telegraf 9i ne-am ficut planul de drum.
- Cum? de ce plecati? - intrebari broscufa gi vr5biuta.
- N-avem ce m6nca la iarn5. Aici nu mai g5sim nici
musculite, nici viermigori.
- Dar o si mai vii? intreb5 vr5biuta.
- Sigur c5-o sE viu la primavara.

Vr5biuta era tare bucuroas5...

se

g6ndea cum si

p5zeasc5 mai bine cuibul r6ndunicii, p6na la primavar5...

Si r6ndunica a plecat. S-a ridicat sus, sus de tot gi impreuni cu celelalte r6ndunici, str6nse in stol, au zburat mai
departe spre t5rile calde.
Vribiuta ciripi in urma r6ndunicii:
,,Drum bun, rdndunicol"
Apoi zburi repede spre cuib, ca s5-l deretice,
ea adapost peste iarn5.
STOPUL

de Dragog Vr6nceanu
Vezi pe strad5 uneori
Un st6lp printre trec5tori,
Cu trei ochi de trei culori,
St6lpul, gtiti, se cheamS stop
$i e pus pe str5zi cu scop.

Ochiul galben c6nd l-arati

StE atenti lumea toat5.
77

si

aibS

gi

Verdele, cSnd str5lucegte,

Toatd lumea se pornegte.
Deschide ochi rogii de foc,
ToatS lumea st5 pe loc,

- Am avut o netnlelegere
-

o sd te iei la intrecere cu iepurele? El e iute de picior, iar labele

tale sunt strAmbe gi parci tocite.
O fi el iute de picior, dar eu sunt mai iute la minte spuse ariciul. Iar tu s5 faci ce ti-oi spune eu. Hai la c6mp.
Sosir5 pe ariturS, ariciul ii spuse nevesti-sii:
- Tu ascunde-te la capitul Ssta al brazdei, iar iepurele gi
cu mine vom porni din capbtul celSlalt. C6nd iepurele igi va fi
luat bine av6nt, eu o sE mi intorc Ia locul de plecare, iar.cSnd
va sosi el la capitul dinspre tine, iegi de dup5 brazdb gi spunei: "De c6nd te agtept!" N-o sd te poatS deosebi de mine gi va
crede cE sunt eu.
CAnd iepurele igi lu5 bine av6nt, ariciul se intoarse la
locul de plecare gi se ascunse. Iepurele sosi in goana mare la
capStul celilalt al brazdei: gi ce sE vezi?l - nevasta ariciului
agtepta acolo. Cind il ziri pe iepure, ii spuse:
- De c6nd te agtept!
Iepurele nu o deosebi pe aricioaic5 de arici gi se g6ndi:
"Mare minune! Cum de m-a intrecut?"
- DacS-i aga, spuse el, hai si mai alerg5m odatS!

CUM TRECI STRADA?

de Ileana Bumbac
Cum treci strada?
Uite cum
Semaforu-ti iese-n drum,
Ochiul rogu spune"stai!"
Ochiul verde zice"Hail"
Drumu-i liber, poti sH treci...
Pietoni trec zeci gizeci.
Nu uita de semafor
Trec maginile de zor
Strada nu-I o glum5, deci,
Cu atentie si mergi
Nu in fug5, nu distrat,
De pSrinti egti agteptat!

ARICIUL SI IEPURELE
de Lev Nicolaevici Tolstoi
Iepurele il int6lni pe arici gi-i spuse:
Toate le ai frumoase, ariciule, numai picioarele !i-s
str6mbe 9i se cam impleticesc.
Ariciul se sup5rS:
Degeaba r6zi, picioarele mele cele strAmbe sunt mai
iuti dec6t ale tale cele drepte. Sd trec numai o clipi pe-acas5
gi-apoi sE ne luim la intrecere!
Ariciul trecu pe acas5 gi spuse nevesti-si:

7B

cu iepurele 9i vrem sE ne lu6m

si se vadi care dintre noi aleargd mai repede.

Se vede ci ti-ai iegit din minti, ii spuse aricioaica, Cum

la intrecere, ca

Hai!

Iepurele

o lu5 inapoi c6t putu de repede,

ajunse

la

cel5lalt cap5t, gi ce s5 vezi? Ariciul era acolo:

- Ehei, frate, abia acum ai venit, eu sunt demult aici!

"Ei, minunitie!

se g6ndi iepurele - doar am fugit

stragnic, cum de m-a-ntrecut?"

- Hai si mai alerg5m odat6, acum nu

mi maiintrqci.

Hai!

Iepurele fugi de-i scipirau cdlc6iele, ins5 degeabalAriciul

gedea in fata lui gi-l agtepta.

$i aga a fugit iepurele dintr-un capit intr-altul, p6nd i sau sleit puterile.
In cele din urm5, iepurele se didu bitut gi spuse ci de
acum inainte nu va mai infrunta pe nimeni.
79

GOSPODINA

CEA MAI SCUMPA

de Nichita StSnescu

de Otilia Cazimir
O furnicS duce-n spate
Un grdunte jumitate.

- Incotro fugi surioar5?

- Ia, mE duc Ai eu la moar5

$i-s gr5bitS, gi-s grHbitS,

CE m-i casa ne-ngrijit5
$i mi-s rufele la soare
$i copiii-mi cer m6ncare.
C5 la noiin muguroi
Unul drege, zece stric5
Si de n-as fi eu voinicS,
Ar fi vai gi-amar de noi.

PENTRU TINE, PRIMAVARA

de Otilia Cazimir
$iruri negre de cocoare,
Ploi cSldute gi ugoare,
Fir de ghiocel pl5p6nd,
Cintec ing6nat tn g3nd,
SErb5toare...
Zumzet viu prin zaztri. Oare
florile la soare?
Ca pe crengi de floare pline
Nu gtii: flori sunt, ori albine?
Pentru cine?...
CAntE

Pentru tine, prim5varS,

Care-aduci belgug in [ar5,
Care vii,
Peste c6mpii,
Cu bSnuti de p5pHdii
$i cu c6ntec de copii!

Spune-mi care mamS-anume

cea mai scump5 e pe lume?
Puii toli au zis de p6siri,
zarzdrii au zis dezarzdri,
pegtigorii de pegtoaicS,
ursuletii de ursoaicS,
gerpigorii de gerpoaici,
tigrigorii de tigroaicS,
m6njii toti au zis de iePe,
firul cepii-a zis de cepe,
nucii toti au zis de nuc5,
cucii toli au zis de cuc5,
toli pisoii, de pisici,
iard eu, de-a mea m5mic5.
Orice mamS e anume
cea mai scumpS de pe lume!

INIMIOARE , INIMIOARE
de Sarina Cassvan

Inimioare! Cine mai cumpSri inimioare de turtS dulce?

Inimioarel aga striga intruna negustorul cel cu luleaua in coltul
gurii gi cu pilSria mare c5t roata carului.
Un bdielag se apropie de d6nsul 9i alese o inimioarS de
turti dulce, presdrati cu bomboane colorate.
In ghereta lui, vAnzitorul de dulciuri are inimioare,
pdpugele gi soldati de turt5 dulce.
B5ielelului ii place insi inirnioara. $i nu pentru ci are de
g6nd s-o minAnce, ci fiindcd vrea s-o duci mamei lui, care s-a
imbolnlvit de "inimi rea".
B1

Aga a auzit er pe cineva din cas5 spunSnd,

De aceea igi
ficu repede socoteara: "ii va duce mamei inima aceasta
de
tufta dulce, ca sE gi-o puie in rocur inimii cerei ,"r"
siiJ ,e fac5

s5nitoas5."
- cet ceri pe inimioara asta? ir intrebi er pe vdnzitor.
- Cinci lei, rSspunse acesta.
- E prea scump pentru mine, f5cu bdiatul, intristat.

- Dar cAtri bani ai tu?

Copilul se ciutd prin

' buzunare Si_gi numdrd grijuliu
';
b5nutii.

- N- am mai mult de doi lei...

- Dar pentru cine o cumperi? ir iscodi omur cu p5rdria c6t

roata de car.
- Pentru mama. E bolnavi de "inimd rea,,.
z6mbi gi-i d5du turta dulce fErE sH primeasci
^,-,.._U,lr5torul
nrctun Dan.
Copilul multumi gi alerg5 intr_un suflet acasi.
Mimico, mimico I Ji-am adus alt5 inimi ! Arunc_o pe
cealaltS, care e rece 5i pune-o pe asta, s5 te faci
ianitourar
M5mica nu inlelese int6i ce vrea sfupr.a
*piL]t, Ou,.
c6nd vSzu in m6na rui inimioara de turtS aurce,
ii
rrllin
nrutu
gi-l sirutS:

.-

r_r^,_-^51
rnleteg tnsa

tr5iegti, dragul mamei

Egti un b5ielel bun. Nu

de ce vrei s_o arunc pe cealaltE ?

Fiindc5 toti din cas5 spun cE te-ai imborndvit
..
de,, inim5
rea "' M-am dus Ia pial5 cu ceirarfi copii gi
cand am ,eirt inima
asta de turti dulce, m-am g6ndif s-o'cump5r pentru
tin.. rur-i
aga c5 am f5cut bine, mdicuJi ?

bine, b5iatul meu drag, rispunse

*^^^;^-l??rtu
mangatndu-1.
Dar, s5 gtii

ci inimile

gi, parc5 din ziua aceea, cu s5n5tatea incepu si-i mearg5

din ce in ce mai bine.
Peste c6teva zile, doctorii ii ingdduir5 chiar si ias5 din
cas5, gi ea se duse impreun5 cu b5ielelul la vanzdtorul de turt5
dulce.

- BunE ziua, nene ! il salut5 bucuros b5iefagul.

- Buni ziua, b5iete ! Ce doregti ?

Nimic. Uite, ti-am adus-o pe m5mica. Vrea s5_gi

multumeasc6 pentru turta dulce pe care mi-ai dat-o gi care a

fEcut-o sEnitoasS.
Care turt5 dulce? se mird v6nz5torul, nemaiamintindu_
gi de loc intdmplarea cu "inima rea,..

Mama bSiatului ii spuse insi in cAteva cuvinte cum

stiteau lucrurile.
--Am fost foarte bolnavi, povesti ea. intr-o zi, copilagul
meu a venit la dumneata si cumpere o inim5 de turt5 dulce, cu
care sE mi-o inlocuiasci pe a mea.
- Da, da ! Aga e lz6mbi vinzdtorul. Acum imi aduc

aminte.

Tocmai de aceea am venit, s5-[i mullumesc inci o

datE. E drept cd b5iatul meu are inimi bun5, dir gi dumneata
egti un om de isprav5.
Apoi, igi lui biietagul de mSni gi porni la plimbare prin
parc.

Copilului ii s5lta inima de bucurie. Era mAndru cE mergea

alSturi de mama lui, care era t6nird, frumoas5 gi sdndtoas5.
gi cum si nu te faci s5n5toas5, c6nd ai un copit cu o
inim5 at6t de bunS?

mama,

oamenilor nu se pot schimba.

Eu
insi md voi face bine, daci tu vei m6nca in rocur ,.nlu iniriouru

asta de turt5 dulce.

La inceput, b5iatul nu vru si se atingd de
ea, dar mama
lui o rupse in dou5, mugcd o bucat5 gi ii dddu lui
restul.
82

B3

POVESTILE ANULUI

de Virgil Carianopol
Multe luni are vezi bine
. Trei sunt luni de primdvar5
Anul pentru origicine,
La r6nd lunile de var5,
Luni de viat5 gi de har
Trei la fel sunt gi de toamn5
Cum sunt scrise-n calendar.
Ultimile trei, e iarn5.
PrimSvara-i o ograd5,
Vara, pArgul dE in rod,
Pajigtile infloresc
Aur in gr5dini, livezi
Zumzlie prin aer gdze,
Pentru toamna str6ng5toare
Mugurii pe crengi pocnesc.
Roade c6t nu poli sE crezi.

FI coboare apoi iarna

In troiene c5lStoare
Agteren6nJ p.ri. ogour.
Lungi troiene de ninsoare

VINE ENE PE LA GENE

de Otilia Cazimir
Peste ochii de m5rgicS,
FatE mic5,
Genele subliri se !es,
Tot mai leneg, tot mai des.
84

Nu intoarce inspre u95

UrechiugS
Cu cercel:

Somnul vine ugurel,

Nimeni pagii nu-i aude!
Doar cAnd ninge ca acum,
Lasi dup5 el, pe drum,
Un tighel de urme ude...

POVESTEA

eAgrelon
de George Cogbuc

Un g6scan cu pene lucii

Cum trecea pe Pod Prin sat
$i-ntr-o m6n-avea PaPucii,

Nu gtiu cum i s-a-ntAmPlat

Ci paoucii lui c5zur5,
Ce picat, o, ce p5cat!
Cici erau cu-alesiturH,
FSrE leac de tiviturd
Ce picat!
G6gtele-auzind cum zbiar5 :
Aoleu! Papucii mei!
intr-un suflet alergarE
$i-ntrebau mirate, ce-i?
Am r5mas, plingea g6scanul,
PSgubag de Patru lei!
Iati-m5 descult, sirmanul!
Ce mi fac acum, golanul,
Fara ell
Haideti toti, 9i mogi gi babe
S5-i cit5m pe riu acu!
Repede-not6nd din labe
Cirdultot pe riu trecu.
B5

I-ai gdsit? Eu, nu, suratS,

Ce m5-trebi aga gi tu?
Toate apoi strigau deodatS:
BatS-i pacostea s5-i batdl
Nici eu, nu!
Vara-ntreag5 tot umblarS,
Dar papucii dugi au fost!
$i-au sE umble gi la var5
PinS ce le-or da de rost!
Iar gdscanul merge, vine,
Face cruci gi tine post,
Nu-i g5sesc! Sirac de mine,
Iar descul! e, vezi tu bine,
Lucru prost!
Gdgtele de-atunci, in cale,
C6nd v5d apa undeva,
CEut6nd pornesc agale
Tot crez6nd c5-i vor afla.
Vin gi rate sH le-ajute:
Mac-mac-mac Ai ga-ga-ga!
Mac-mac-mac! Haid vino, du-te,
Zile-aga pe r6u pierdute!
Ga-ga-ga!
Iar cSnd g6gtele stau gloati
$i prin dreptul lor te duci,
Sare tabira lor roat5
$i te-ntreabS: Ce ne-aduci?
Ai gisit papucii? Spune!
Tu la fug-atunci s-apuci!
Si-si-si! Tot fac nebune
$i te mugc5, doar le-ai spune
De papuci!

RICA MURDARICA
de Elfride Munde

- MAi motane, ai o PatE

Stai c-am si !i-o scot indat5!

Cari Rica aP5 cald5:
Treci, motane, de te scaldS!

infoiat ca un arici,
Mitu scuiPS: - Piei de-aici!
Zice Rica-n sinea ei:
"Las' c5-l lesal Pe Grivei"
Dar Grivei s-anfuriat.
"Iau cocogul la sPilat".
Cu cocogu-i 9i mai riu,
ParcS-i un balaur, ziu!

Japule, tu-mi egti amic,

Hai si-[i frec barba un Pic.
IatS cb s-a cam PriPit,
Nu-i cu taPul de glumit.

Mii e oaia blandS, bun5,

ii mbnanci tot din mAn5,
Dar acum nu st5 defel,
Sare ca un brotbcel.
"Porcul Poate c-o si vrea
Si il sp5l cu mina mea".
Dar se zbate ca turbat
$i ciubiru-a rSsturnat'
Leoarcb vine Rica-acas5.
Mama-i strigi m6nioasS:

86

87

- LasS-i pe-altii 9i f5 bine

De te spalS-nt6i pe tine.

Mitu face-acum la fel

$i se spalS singurel.

CIRIPEL CEL LACOM

'

de Luiza Vlddescu

ciripel e un vribioi rotofei, zburlit si lacom. cat e ziurica

de mare, stolul de vribii in care trdiegte ciripel, se impr5gtie pe
drum,- prin ogrizi, dup5 hrana. Cum una dintre vr5bii, utfu
."ru
de m6ncare, odat5 striga: ,,Cip, Cip. Venili frafi si surori, c_am
gSsit de m6ncare". Vrdbiile vin, care si de pe unde
sunt, si
ciugulesc cu plScere.
Iarna e tare grea. De cAteva zire s-a stdrnit o vifornila
cumplita. Bietele vrS.biufe nici grai nu mai au sa ciripeascS,
top5ie pe zEpada intdrita, se str5ng una intr-arta, se infoiazi in
pene/ sa se mai dezmorleasci dar degeaba.
of! greu e iarna. pentru vr5bii, privind ciriper nemurlumit
ca^-si simlea guga goala. De ieri n-am mai gisit
nici un bob de
mSncare. Nici tu musculife, nici tu
!6n!ari, nici tu omizi, vai de
capul nostru!
Ciripel, parca ar fi o curca plouata si nici decum un
vrSbioi viteaz, ii spuse o vrabie mai bltrana. Iarna
gr"u
de g5sit m6ncare, dar tot mai afri griunle, firimituri, mai sunt
copii care pun pe pervazur ferestrei resturi de mSncare.
Copii
acegtia ne iubesc si ne ajuta sa trecem iarna mai ugor.
- cirii-ip!cirii-ip..,ciripi vrabia cea bitr6na. Destul am stat
la taifas si ne-am vSicirit. vr5bii suntem sau nigte r5foi?
Hai sa
ne iniltam in zbor si sa ciutam de mancare! Hai ia veselim
drumetii si copii,
vrSbiile se in5llard in stor, se rotir5 sus, spre borta ca o
cupola de clegtar, deasupra caselor, ogrdzilor acoperite toate
in

. rii

8B

strat de zSpada. ciripel s-a inSl[at si el cu tot stolul, iar cSnd sa imprSgtiat in vSzduh dupi hrana, si-a rotit ochigorii ca
bobitele de ienupSr si-a rotit capgorul cat o corcoduga si ce
credeli ca a vSzut?
Intr-un balcon, pe o masa de lemn era agternut un strat
de mSlai frSmantat. Ciripel cel lacom zbura acolo. Din casa
copii se uitau la fereastra.
sa nu-i
- A venit o vrabie, gopti unul celuilat cu fereala cavrSbiuta
sperie pe ciripel. Acum vor veni rnai multe, sa vezi ca
aceasta le da de gtire.Dar ti-ai gisit, Ciripel cel lacom se g6ndi ca-i mult mai
bine sa-si umple doar el guga si sa nu mai cheme stolul. cine
nu mai apuca el sa
Stie poate ca atunci cSnd vor veni cu toate,
ie sature. Pe c6nd aga,..uite ce ospS!! Vrdbiile la inceput se
mancat vreo pisica, o fi
nelinigtirS: ,,unde-i Ciripel? L-o
degerat?"
Dar Ciripel se intorcea rotofei.
- Cip, ciP, CiriPel unde-ai fost?
El isi pleca incet capul si rdspundea pocdit:
- Am fost dup5 m6ncare...dar n-am gisit!
si aga in fiecare zi pe la prSnz ciripel se desprindea din
stol si zbura la cSsula cu balcon. ciugulea, ciugulea, isi umplea
guga si apoi se intorcea. Vrdbiile il intrebau:
- Ciripel, ai g5sit?
- N-am gisit.
Si isi ficuse Ciripel o burta cat un ghem de lSna'
Intr-o zi, ce sa vezi? Nici n-apuca Ciripel sa inghiti un
bulgSraS moale de m;lai de pe mSsula din balcon, cand hop!
fo[to Cioara mare si neagra cat o pisica. Lui Ciripel ii stltu
inima in loc de frica. cioara ca cioara, clont...clont in plisc cat
Iua Ciripel de zece ori.
i6r, c6r, du-te mai incolo, obraznicule, ii croncani cioara'
Nu vezi ca m5 impiedic de tine? ciripel !op;i speriat in laturi.
De frica si de necaz nu mai putea ciuguli nimic. Parca-i sta
firmitura in gat. Pe c6nd cioara clon!, clon!, clon!, ciocSnea cu

fi

89

pliscul ei tare ca un ciocan in t5blia mesei. Iar a ajuns l3ngd

Ciripel.

- Piei din calea mea, ca indatH te jumulesc.

ciripel ce sa facS? s-a dat intr-un cort si si-a intins

prindi o firmitura. Dar cioara, clon! i-o trase de sub

cEpgorul sa
cioc.

,,Of ce cioroi cumplit si nesuferit,,, g6ndi Ciripel. Dar una

e sa spui in gdnd si alta e sa spui tare. ciripel abia indrizni sa
spunS ,,cip", ca cioara ii si plesni in cap cu pliscul.
- $terge-o, n-auzi? Si Ciripel zbura, amarat ca vai de el Ia
stolul lui.
A doua zi vrSbiutele erau tare flamande. Dar ce se aude?
Toate vribiutele din vigin isi inillari capul. Din dep5rtare se
auzea un ciripit jalnic ,pip, pip, cip, cip,,. Ce-i oare? Ciripel, Ce_i
cu el? ce sa fie? Intr-o clipa vribiile-s acolo la m5sufa din
balcon. si ce v5zurd? Un vrdbioi lacom si prostu!
iurnuli de o
cig.ara mare si neagra ca o pisica. si mi ti-ljumulea cioara, de-i
sc5pirau fulgii lui ciripel,.si-l sc5rmina cu ghearele de-ti venea
sa-i plSngi de mila.
Intr-o clipa toate vrSbiile, zvrrrrrr Deasupra ciorii si da-i,
si ciufulegte-o, si ciupegte-o, si smulge-i penele, pana cind
cioara a zburat. ciripel ca vai de el , amefit, jumulit si speriat
stStea pe coltul mesei, cu m5laiul lipit de cioc si pe piept, si
agtepta judecata vribiilor.
Aga flamanzeai tu? Mergeai singur sa ciugulegti? Egti o
rugine in stolul nostru, ii spuse vrabia cea bdtr6na-.

Cirip...incuvintarS toate.
- Ramai si osp5teazd-te singur fr5lioare, si de-o irai veni
cioara, sa ne dai de gtire s-o izgonim. pofta buna!
Stolul se indlta in vizduhul plumburiu.
VrSbioiul cel lacom rlm5sese singur, stip6n pe toata
masa cu m5lai. Dar ce folos, prietenii il pirisiser5. R dat sa

stol de vrSbii, ce se lSsa pe acoperig. ciripel batu din aripi si se

indrepta in zbor gribit intr-acolo, "Luali-ma cu voi!"' Nu gtiu
daca l-au luat dar vrdbiulele sunt bune si iert5toare'
BUNA ZIUA! TE ROG! MULTUMESC!
de Gheorghe Zarafu
Cand o-ntamPinam in clasa
Sau cand suntem la Plimbare,
BUNA ZIUA! spunem veseli
Dragei noastre educatoare.
Azi a nins frumos afara
Dealul in zaPezi se-mbraca,
Mama, lasa-ma TE ROGI
Sa ma duc Putin la joaca.
Mi-a cazut sub Pat creionul
Insa fratele mai mare
Mi I-a luat, si-i MULTUMESC!
Bucuros, cu voce tare
BUNA ZIUA!, MULTUMESC!,

siTE

ROG!

Sunt dragi cuvinte

Ce le sPune cu folos
Orisice coPil cuminte.

TUPA-TUP

de Irimia Striu[

amar...parca-i pierise foamea. Isi ldsa pe spate capul, isi roti

ochigorii si cerceta zarea ?ntunecata. Deodat5, in depiriare, un

cu urechea
TUPA-TUP, un iepurag mic 5i neast6mp5rat,
la gcoal5
de
intorcea
se
pleogtit6,
Oreapti ciuliiS gi cu stAnga
pidure
de brazi
printr-o
iu giriozaanul slb sublioar5... Trec6nd
de
aea-sa pe unde-i u*b|.u mai deasa, gSsi o frunzS latS

90

91

imbuce

fErAmS,

dar n-a mai fosi chip, parca era

brusture, de un verde f5ri cusur... $i zise viz6nd frunza cea

mare :
- Asta o sE md apere de soare, cSnd o si ies din desig, in
larg, la luminig.".
$i rupse brusturele, f5c6ndu-gi din el umbrel5...
Ajuns in luminig, igi scoase tocul de scris, un toc micmititel, frumos-1'rumu9el, cioplit din os, la un cap5t ros, gi
incepu s5 scrie, ca pe h6rtie, pe noua-i umbrelS : ,,pe mine mi
cheamS fupa-|up, gi de la gcoalS acasS mE duc"...
Dar nu apucS s5 scrie mai mult, ci dinspre pSdure auzi,
dep5rtat, r5zbdt6nd p6nd la el un l5trat. Jupa-lup s5ri in
picioare, speriindu-se foarLe tare, gi at8t se speriase, ci acum
igi avea ciuliti 9i urechea cea pleogtit5...
,,Unde sd mE duc, incotro s-o apuc ?" igi spuse Jupa-lup,
gtiind cE cel ce a l5trat e un dul5u, care dacS-l va prinde il va
musca foarte rHu.,.
gi fSrd a mai sta la indoialS o tuli din luminig. Trecu vii gi
dealuri, siri pr5pSstioase maluri, goni prin pSduri de fagi gi
poiene largi 5i nu se opri p6ni ce lStratul nu-l mai auzi.
Apoi, obosit, sub un b5trAn fag s-a oprit gi, cSutdndu-gi
tocul in ghiozdan, nu-l mai afl5. Vdz6nd aceasta, Jupa-lup se
intrista, fiindci tocul pierdut era un toc at6t de frumugel, cE nu
se mai afla altul ca el.
O ciocdnitoare, imbrScatd in haine de sirbdtoare, cu
pardesiu negru, gort rogu gi bluzd alb5, Tl v5zu :
- fupa-tup, de ce egti trist ?
- Cum sE nu fiu, suEhitS el intr-un t6rziu, pleoqtindu-gi gi
urechea ciulit5... Am avut un toc mic-mititel, frumog-frumugel,
cioplit din os, la un capdt ros, pe care, dupd ce-am scris pe-o
foaie de brusture, nu l-am mai v5zut, fiindcS l-am pierdut,
fugind de un dul5u mare gi r5u.
- Linigtegte-te, ii spuse ciocdnitoarea, eu o sH pornesc la
drum sd te-ajut s5-l cau[i, uite, chiar acum...
gi ciocinitoarea incepu si bati la ugile c5sulelor gdzelor
de sub scoa(a fagului, intrebSndu-le:
92

Toc-toc-toc ! G6zelor, n-ati gdsit un toc ?..'

Dar g6zele, r5ut5cioase, nu voird s5-i r5spund5, fugind
din calea pdsirii, sE se ascundS.
Atunci, cioclnitoarea trecu la alt copac, sE intrebe un
gindac, dar gi acesta se aritH la fel de rEutdcios, ferindu-se din
calea ei, fir5 s5-i dea un r5spuns frumos'.. $i tot aga, din
copac in copac, c-o hSrnicie fSri leac, p5n5 in ziua de azi cautd
tocul pierdut de iepurag, ?ntrebind, la u;ile g6zelor, firH a gti cd
de atunci Jupa-lup 5i-a aflat tocul, 9i uite cum...
Dupi plecarea cioc5nitoarei se ivi plin de falE vdrul lui
Jupa-!up, LaudS-goal5. Acesta era un iepure cam intr-o
ureche, c5ruia nu-i plScea sE invele, vanturind lumea fbri rost,
parcS prins de streche... Avea o pugc5 pe care-o purta cu atita
fereal5, intr-un fel de sac lunguie!, de piele, de ziceai ci
mugc5... Deodati igivizu virul...
Ei, Jupa-luP, de unde-ai rdsirit ?CC bine cE te-am
intAlnit... Uite-aici, ce pugcS grozavi am, osi fac praf cu ea
orice dugman ! Eee... dar ce [i s-au pleogtit aga urechile ?
- Cum si nu mi se pleoSteasci, vSrugane, dacd am avut
un toc fdrd seamin 5i l-am prip5dit in vreme ce eram fugdrit
de-un dul6u foarte r5u.
DacE egti necSjit numai de asta, iacd-ti dau tocul meu
9i... basta !
SpunSnd aga, Laudi-goal5 igi desprinse de dup5 cap
tocul de piele in care-gi linea pugca gi-l intinse.
- Nu, n-am trebuin!5 de un astfel de toc'.. Tocul meu era
un toc de scris, mic-mititel, frumos-frumugel, cioplit din os, la
un capit ros, fdri de care, dragS Laud5-goal5 nu mai pot
merge
- la gcoal5...
- Dac5-i a5a, spune LaudS-goal5, eu o sb zbor ca v6ntul,
m5-n-torc, pe
tocul t5u n-o
rdscolind P5mintul, gi
cuvSntul meu.
$i aceasta spun6nd, vdrul lui Jupa-tup igi lu5 picioarele la
spinare pierzindu-se cur6nd in zare.

si

firl

93

Dar nici Laudd-goar5, oricit corind5, tocur pierdut nu-1

mai afl5.

Se-nt6mpl5 atunci sd ajungi-n preajma lui

Jupa_lup,
Doru-cSprioru, megter pantofar gi vegnic hoinar. Era"imbr5cat
intr-un costum negru-roscat, cu o ciavat5 alb5 abia iJrita gi
pantofi cu fata frurnos lustruit5.
- De ce e5ti innegurat, codil5 alburie ?
- _Spune-mi, altul de-ar fi [n locul meu cum ar putea sE
fie ? ! CEci rni-am pierdut tocul...
- Tocul de ra pantof? Asta !i-i focur? Nu-i bai r c6t ai zice
toc, igi bat altu-n loc...
- Nu, nu pe gcela l-am pierdut, ci tocul cu care imi scriu
temele... Un toc mic-militel, frumos-frumugel cum nu se mai
aflS altul ca e|...
- Eee... DacS-i a$a-.. nu gtiu cum te_ag putea ajuta... Dar
sE dau fuga pentru a-l c5uta...
gi fErE a mai agtepta, er zvacni s5geat5, din
arc aruncata.
Dar oricSt umbl5, nici c5priorul tocul nu-l aflH.
Ajuns intr-o poiana ruminoasr, prin iarb5 groas5, ii s5ri in
fatd un cosag, frate cu un greier viorist primag.h nu auzi prea
clar despre ce toc era vorba, cd 9i siri cu gura :
- Am gi eu un tioc, tiocul in care_mi fin cutea, gresia, cu
care-mi ascut coasa, poate de un astfel de tioc ai trebling5.
- Nici vorb5, drag5 cosagule, nu de tioc am nevoie, ci de
un toc, tocul meu de scris, despre care gi cerorrarli re-am
zis...
- Aha, e vorba de un toc, nu de_un tioc, gi asta_i alti
treabS, mE rog... Dar colo r5lugtele lSngi lac, ,"=i i. fac-a
Trei boboci de rat5 intindeau nigte arbituri pe o a!8.
Auzind de cele p5tite de iepure se intoarlerd spre el,'fEc6ndu-i
sernne.:

De un toc vorbili ? pe semne despre unul ca aceste

tocuri de perne. Iat5, noi am golit c6teva de pene gi le_am
intins la soare... Un toc de dsta viei, oare ?

94

- L-ag primi ou bucurie, dar de alt toc mi-e trebuinii mie.

De tocul meu de scris, cel mic-mititel, frumos-frurnugel, cioplit

din os, la un capit ros...
- Nu gtim, n-am vSzut astfel de tocuri prin aceste locuri'pc
$i in timp ce schimbau aceste vorbe intre ei, trecu
acolo un bursuc niuc, imbr5cat intr-un surtuc dungat.
VizAndu-l singur pe iepuraS se r5sti la el :
- Ce egti aga moroc5nos ?
- Nu-s morocinos, sunt doar amSrAt, nu g5sesc un toc.'.
Un toc spui ca e ?... Poate-un toc de bitaie... Stai c-ai
s5 primegti unul si rnd Pomenegti !
$i se repezi la JuPa-luP.
bar nu ajunse a-l lovi, fiindci tocmai atunci se nimeri sb
pe
acolo Mog Martin, ciruia i se nrai spunea gi Mog LabScadi
grea. $i chiar aga era.
Bursuc ur6cios, ce-ai cu biietelul Ssta mic 5i sperios?
Nu-!i este rugine s6-l repezi c6nd, vezi, bine, e mai slab ca
tine?
Bursucul auzi vorbele ursului gi se cir5bini cu codita
gtiind cd ursul nu glumegte cu origicare' iar Mog
picioare,
intre
Martin LabS-grea, pun6nd jos dou5 rame de lemn pe care in
cArcb le avea, se apleci asupra iepurelui.
?
- Las'c5-i ar5t eu lui... Spune, biiefag, te-ai sperlat
povesti
apoi
intrebat
cel
Nu ! ClStinS dintr-o ureche
5i-i
toati tHrdgenia cu tocul.
Lab6-grea, bitr6n cum era/ n-auzise despre ce toc i se
vorbise, aga cH cerc5 s5-l linigteascS, arStindu-i ramele de
lemn, groase pe care le cirase.
- Uite, chiar acuSi terminai nigte tocuri de ugi pentru casa
ce mi-o clidesc ca iarna s-o primesc'.. Dar din ele, cu bucurie,
unul ti-l dau tie...
.- Mulfumesc, dar nu pot primi ; tocul rneu era un toc de
scris, un toc sublirel, mic-mititel, cioplit din os, la un cap5t ros,
fdrd de care nu mai pot merge la gcoali...

95

- Eee.. un aga toc eu nu am deloc, ci la vremea mea n-

am putut invdga, gi apoi laba mea gtii doar ci e grea, nu v5d

cum ar tine un toc aga subtire... Dar s5 n-o lungim ! Eu zic sE
gr5bim g-am6ndoi de-acuma s5-i dibuim urma...
- Vrei s5-1 ciutim impreun5? Asta-i treabi bun5, pentru
care-ti multumesc, ci mi-i fricd, zdu, s5 nu mai intSlnesc dulSul

cel r5u...
- S5 plecim atunci...
Dar nu ficurS decSt putini pagi 9i auziri un glas subtirel
strig6nd :
- C5tinel, stati, unde plecati, unde plecati ?
Era Rita-veverita, o colegS de gcoalS iepuragului.
Vorbea dintre crengile frunzoase ale fagului de sub care fupatup tocmai plecase.
mai ostenili, tocul pierdut s5-l gisiti ! Tup,
Nu
frigioare, !i-am auzit pitania de Ia ciocEnitoare, apoi intr-o
doari de la LaudS-goal5, mi-au mai povestit 9i Doru-ciprioru,
gi cosagu, gi bobocii de rat5, gi chiar neprietenosul Bursucuniucu... iar eu, fuga-fuga, vestea auzind am pornit colind... gi
cu vai, cu chiu, mai intr-un tlrziu, prin flori gi p5ig, de urmi
i-am dat, colo-n luminig...
L-ai aflat ? S5-l vid! spuse iepuragul... Poate nu e tocul
meu de scris, ci e un toc de pugc5 sau de vioarS, ori un toc de
pern5, ori un toc de ugi sau de fereastrS, ori chiar un toc... de
b5taie...
Veveri[a Rita cobori din fag gi-i aritd tocul :
Acesta-i, il gtiu, tocul mititel, cioplit din os, gi cu un
capit ros, frumos-frumugel, ci nu se mai afl5 altul ca e|...
intr-adev5r, Ssta e spuse lupa-fup gi, de bucurie,
scoase din ghiozdan o foaie de hSrtie, incep6nd sE scrie tot ce
eu, mai sus, pini acum v-am spus...

vi

PORTUL ROMANESC
de Eugen Frunzd
Mult imi place gi iubesc
Portul nostru rom6nesc.
AlbH ia cu altile,
Cu cicori gi l5miile
$i bundita ca un lan
Picurat5 cu mirgean
$i cu spice gi cu fluturi,
De la vechile-nceputuri.
Desenat cu ac vr5jit,
RAde br6ul vilurit,
Sub sumanul gros de 15n5,
Cu flori negre de f6nt6n5;
Chiar gi traista, uneori
Parci scapird de flori.

POVESTEA ARICIU LUI INTETEPT

de Vladimir Colin
A fost odatd ca niciodatS, a fost odati un arici. Da, da,
un arici bdtrin, tare b5trin 9i tare infelept. De b5trin ce era, ii
crescuse o barbi albi pin5 la piept gi de intelept ce era'.. uf!
nici nu gtiu ce s5 vi mai spun. Poftim! N-am v5zut in viata mea
un arici maiintelept. E bine?
Aga.,. se trezeSte intr-o buni dimineati ariciul...
- Hm! Cum o fi pe-afar6?
igi scoate el nasul pe fereastr5... (Dar ce credeli voi?
Avea o casd gospod5reascS, avea ug5, un co5 5i o fereastrS.)
igi scoate el, igadar, nasul gi miroase in dreapta gi in stinga, in
sus gi in jos:

- Bun! Nu plou5.
96

97

Igi apuc5 atunci ariciur barba cu amindoud

r5bulere gi gi-o
trece de citeva ori peste
lepii care-i srujesc ra iotle[i ae treni,
de pild5, ii slujeau drept pieptene... gi_gi piaptind
l.qr,
ariciul
barba, se ferchezuiegte gi, cind ise pare
ce s_i
nu se
poate mai frumos, igi pune p,l,ria,
igi ia bastor;i;;;;rnegte
fluierind prin p5dure.
Mergea ariciur fluierind, se proptea u5urer
in baston gi,
dacd intilnea o veveri!5, un iepure sau altd
cunogtinld, se
apleca indatS, igi scotea pdr5ria gi rostea:
,,vd sarut cu stimd!,,
sau ,,Respectele mele!',, dupd imprelurare.
gi tocrnai cind fluiera mai f5rb-grij5,
se intirni cu... un rup.
Un pui de lup, prost 9i obraznic.
Brr! mirii rupur. Ce dihanie caraghioas5! N-am
mai
v5zut aga dihanie in viala mea.." Cum te
chlamd, pi.irf.Z
- Arici, rSspunse ariciul.
- ^ Aga? Ei, pin-aici !i_a fost, ariciule! Brrl Am sd te
m5ninc,..
Ariciul igi scoase cuviincios pEliria.
- vi salut, dar fdri stimdr spuse er. N-am nimic impotrivd
si fiu mincat de un lup, Numai ci...
.- Ha, ha, ti-e fricdl rise lupul. Brr! Eh, ce si_i faci?.., M_
am obignuit. ori de cite ori vreau s5 mSninc
i-i" ru."
fric5 celui pe care am sb-l inghit... Cu toate ai-Lr,
ur,"a
mare lucru. Te inghit atit de repede! Nici n_uprii St]i nr_i
ie_ii oui

grtii;;

seama...
- Nu mai spune! grii ariciul. Vezi, eu n_am fost mincat
r-^:{
tnca...
- Eh, freacurir vorbi din nou rupur. Ascurti-mi pe mine:
r

inceputul e mai greu.

C5 incolo...
..- DE, da, incolo... sd fii mincat de un lup trebuie sd fie o
adevSrat5 pl5cere...
N-ai s5 md crezi, dar nici nu m_agteptam
sI
parte
o asemenea prScere in dirnineala asta, mai spuseamariciur, de
iar
lupul rdspunse cu bun5tate:

98

- Rrrr! Hai, pregitegte-te, c5 mi s-a fdcut o foamel... Rrr!

Vai! strigi deodatb ariciul, cit putu de tare.

Lupul se sperie, sdri in sus gi ricni minios:
- Cum?,.. Ce-i asta, ariciule? Te tii de glume?
Lupule, drag5, abia acum mi-am adus aminte... Azidimineati am n5scocit o poveste gi n-am apucat s-o spun
nim5nui. Vai, vai, ce pdcat cE nimeni n-are s5-mi afle povestea!
- O poveste?... mirii lupul. Cl5ntdni de citeva ori, aga cum
ficea cind chibzuia temeinic, gi se hotdr?: Hm, gtii ceva? Spunemi-o mie... Rrrr! Tare-mi mai plac povegtile gi, uite, ca un
f5cut, niciunul dintre toli cigi am inghitit pinS in ziua de azi nu
mi-a spus nici o poveste...
* Cum? Ai vrea?... Bucuros! strigS ariciul gi, fird a se lSsa
poftit,
rnult
in vreme ce lupul se aSezH mai in voie, prinse si
povesteascS: Azi-diminea!5 m-am trezit, mi-am apucat barba
cu amindoud lSbutele gi mi-am trecut-o de citeva ori peste lepii
care-mi slujesc la tot soiui de trebi. Acu', de pild5, imi slujeau
drept pieptene.,. Mi-am piept5nat barba, m-arn ferchezuit gi,
cind mi s-a pirut cd m-am gitit cum nu se poate mai frumos,
mi-am pus p5l5ria, mi-am luat bastonul gi-am pornit fluierind
prin p5dure. Mergeam eu fluierind, mE propteam ugurel in
baston gi dacS intilneam o veveri[5, un iepure sau alt5
cunogtint5, mi aplecam, imi scoteam pilSria gi rosteam ,,V5
salut cu stimS!" sau ,,Respectele mele!", dup5 irnprejurare. $i
tocmai cind fluieram mai firi grij5, m-am intllnit cu... un lup!
- Nesirat5 poveste! spuse lupul.

Stai sii vezi! r5spunse ariciul, urmind indat5

cu

povestea. M-am intilnit, agadar, cu un lup, ,,Rrr! mirii el. Pin-aici

ti-a fost, ariciule! Am si te m5ninc..." Eu i-am spus: ,,Lupule
drag5, azi-dimineat5 am nlscocit o poveste gi n-am apucat s-o
spun niminui..." ,,O poveste?" a strigat lupul. ,,Spune-mi-o
mie!..."
,,Bucuros!" $i am inceput s5-i spun: ,,Azi-dimineat5 mam trezit, mi-am apucat l:arba cu amindou5 lSbutele 9i..."

- Iti bati joc de mine? r5cni lupul, holbind doi ochi

^
fliminzi

9i sdlbatici.
Ariciur se uit5.in.jur, ca gi cum r-ar fi cSutat pe
cer care
stirnise minia lupului, dir nu v5zu nimic.
- vai de mine! spuse er. Nu cumva vorbegti despre mine?
. Dar despre cine, flecarule? strig5 tupui. Stai-cJ_gi arat
eu tie!
- gi povestea?
Mai clSnt5ni lupul ce mai cl5nfini, apoi spuse
inciudat:
Aga-i, povestea... Dar bag, bine de seami!
oiie_Ii mai
batijoc de mine...
- Eu?... Nici gind! spuse ariciur gi se gr5bi sd povesteasc5
mai departe: ,,Mi-am apucat barba cu ami,iooua-ra[rrli"'si
*iam trecut-o de citeva..ori peste
fepii care-mi srujesc ri tot soiur
de trebi, Acu', de pild5, imi slujeiu drept pieptenel...
Mi-am piept5nat barba, m_am feritrezuit
5i, cind mi s_a
p3ly! ci m-am gdtit cum nu se poate mai frumos,
mi_am pus
'prin
pilSria, mi-am ruat bastonur gi-am pornit
fluierind
peorr".
gi, tocmai cind fluieram mai fSri grijd,
m_am intilnil.;...
- Sd nu fie tot yn lup, cd nu giiu ce fac! ricni lrp;i.
Nemaipomenit! se minun5 ariciul. Cum Oe5 ghicit?
Intr-adev,r, era un tup... ,,Rrr! mirii el. pine aLi
ii_J rort,
ariciule! Am sE te mininc...,, Eu i_am spus:
,,Lupule dragd...,,
Dar rupur era acum ra capStur r5bd5rii, aga
c5 strigS de se
cutremurS p5durea:
Minfi! N-ai. mai spus nimic, pentru cE lupul te_a
ing!,!Il!..r uite-a5ar gi cum sirigi, cum se repezi, socotind s5-l
inghiti dintr-odati. bacd n,
,airr. nicicind ,n uii.izi_.
Voi, care afi aflat cE ariciul are
fepi (gti!i, [epii care_i
slujesc ta tot soiul de trebi; acum, ae pilii, h
,e
pute[i inchipui lesne ce s-a petrecut, nu_i
aga?
Lupul cel prost a r5cnit:
- VSleu-u-u! gi, cu nasur gi rimba insingerate, a turit-o cit
ai zice pegte.

- Hei, lupule! Lupule! a strigat ariciul dupi el. Nu vrei sasculli povestea mai departe?
Dar cine s5-i r5spundS? cd lupul era acum cine gtie unde
gi incd mai r5suna pddurea de schelSlSitul lui.
- Nu te salut, a spus atunci ariciul 9i, scotindu-gi pblSria,
gi-a gters sudoarea de pe frunte.
Apoi gi-a trecut libutele prin barba alb5 gi s-a agezat si
mai risufle oleac5, dupi care s-a dus glont la prietenul meu
care scrie toate povegtile pentru copii gi, in bun5 limbS
ariceascS, i-a povestit totul. Prietenul meu a scris povestea pe
o coalS de hirtie, cdreia i-a dat drumul pe fereastrS, gi de
atunci nu s-a mai intimplat niciodati ca un pui de lup, prost gi
obraznic, sE se lege de un arici bStrin gi intelept.

,ii

PUT$ORUL Sr VULPEA

dup5 Ion Pas

Era odatS un puigor de giin5 tare neascultitor. El voia si
se duc5 in cr6ng,mdcar
mama lui ii spunea cb e periculos

ci

pentru c5 acolo e vulpea nemiloasS"Dar puiul nu a ascultat

sfaturile mamei gi a pornit-o haihui.
Hei, cine-ivulpea? Sd pofteasc5 s5-mi iasi inainte sE
ii scot ochii !Dintr-un tufig iegi o lighioani. Era vulpea.
Te-ai speriat, micutule? Zise ea cu glas domol. Eu nu
minAnc pe nimeni. Vecinul meu, vulpoiul, v5 dugminegte.
Chiar la noapte vine sE vi minAnce. Spune unde sunt frStiorii
tii s5-i vestesc. Puigorul nici nu a stat pe g6nduri, A dus-o pe
vulpe la cotet. Vrei s5 gtii ce-a urmat? A fost jale gi prip5d...

iljri*i; *i

100

101

$i de foame mor!

NINGE!
de Otilia Cazimir

Se aPleaci mijlociul

Ssstl".. Miicuta gerului,

Cu mdnuta inghetatS,
Bate-n poarta cerului
$iintreabS supdratS:
- Unde-s stelele de sus?
- Iaca, nu-s!
V6ntul rdu le-a scuturat
$i le-mpr5gtie prin sat.
Uite una: s-a desprins
Dintr-o margine de nor
$i coboarS-ncetigor ...
- Oare-a nins?
E un fulg gi-i cel dint6i
$i aduce-n v6nt ninsoare
Drumuri albe peste v5i,
RAs curat ?n ochii t5i,
Sdnioare,
Zurg515i...

Citre inelar,
numai:
$i ii sPune-atAta
Ce e de f5cut acuma,
Frate inelar?

Leneg

cati inelarul

Citre ei, gi-aPoi,

Cam in sil5, Ie risPunde:

- Ce sE faci c6nd nu-i de unde?

Vom r6bda 9i noi!"'

Prinde atunci cel mic si strige

Mai istet ca ei:
ne fr6ngem?
- Ce toi Pl6ngem 9i stringem
Hai la munct sH ne.
foti uniti, cb nu rbmine
Niciodati
PAine
Cel ce vrea si gi-o c69tige,
Fr5liorii mei!...

firi

SFATUL DEGETELOR

SPICUL DE GRAU

de Elena Farago

(rePovestire,

Spune degetul cel mare

CStre-arEtitor,
Spune degetul cel mare
- N-am f5rdm5 de m6ncare,
Frate-arEtStor!
Spune, c5tre mijlociul,
Cel ar5titor,
Spune-arSt5torul: - Frate,
Nu mai sunt deloc bucate,
102

9I PLEAVA

cu acelagi titlu' de

Moffo:,,Celce vede Paiul din

ochiulaltuia, nu vede b6rna din
ochiul lui'.
spice f5r5. rod s-au
Odat5, intr-un lan de gr6u, mai multe
pe

sus'
si se laude. t'totivul ele puteau line
"capul"
H'i" .i""f.f,",-lngr"rn.6 de boabe, se curbaseri spre

oornit

pdmant,

103

Tocmai cele cu preav5 s-au g5sit sH se raude, crezdndu-

se superioare celorlalte.

Degeaba spicur cer maiinc5rcat gi mai precat re-a atras

atengia, c5 nu au de ce si se t'Ereasi5. Ere tot se
ciedeau
merituoase, chiar gi tird motiv.
Nu peste murtS vreme au venit secerStorii, care au
tSiat
toate-spicele: gi pe cele cu rod, gi pe cere f5r5.'Toate
au fost
puse in grimezi, culcate. Spicele fai; UoaUe
n, ,"-ri-i prt".,
m6ndri pentru statura lor, dar erau increz5toare cE oamenii
le
vor alege pentru ceva special.
A venit gi-vremea treierigului. Spicete cu boabe au l5sat
rodul lor, iar cele fErE s-au sf5rimat in zadar. wiii
ca trrane
pentru animale nu au fost date, ci doar impinse
cu piciorur.
Abia acum s-a v5zut cE nu au avut de ce sE se raude
acele spice cu pleavS.
Uneori aga se int6mpri gi in rumea oameniror, ci unii se
..
la.ud5 in zadar, fir5 si-gi vad5 lungul nasului, pane
c6nA o
pitesc!

CHIPUL CIFRETOR
de Al gahighian
1

parci e un b5t

Megterul l-a rupt in doui

S5-i dea folosinf5 nou5.

4 scaun ar p5rea.
Cu spStarul in podea

$i picioarele in sus.
Cine oare-aga l-a pus?
5 se pare cE mi-ngel,
E o secer5 de-otel.
Dar, degi unealta-i nou5,
Coada ei e frantS-n dou5.
6 e un melc rotit

in casula r5sucit.
Parc5-ar vrea si se ristoarne
$i sa scoat-n grabd coarne.

7 parc6-ar fi o coas5.
Nu vi temeli, nu-i tdioasS.
Are coadS lung5,
S5-i ajungS.

$ugub5!.
Poart5 chipiul tras,
Cu cozorocul pe nas.

B e-aga ca un colac

Cu miere, cu mac.
Nu-l mancati,
Ci vd-ngelati.

2 se-ndoaie ugor
Pe picior,
Gatul, vezi, e cam aga
Cum il are leb5da.

9 un carlig

sE fie?
Cine gtie?
Este greu de-asemuit.
Dar e nou5, negregit.
10 ve trimite vestea

3 a fost un inelug
Pe deget invartecug.
104

105

CH

RATUScA cEA URArA

de Hans Christian Andersen

s-a incheiat povestea

$i-a semnat, precum imi pare:

Un bdt c-un covrig la spinare.

PRIETENII
de Dan Faur

Dis-de-dimineat6,
Trei prieteni md r5sfatS:
Apa, peria si sipunul
Mi-s prieteni toti ca unul

Apa-mi zice: vin la mine

S5 te spal cum se cuvine
SE te mingii pe-ndelete,
Cu sipun gi cu burete.
Joaca asta cu cl5bucul
Chiar de-mi gidilS n5sucul,
Tare-mi place si se joace
Ca pe-o pajigte pe fat5
C5-i doar dis-de-dimineatS.

Vine apoi gi periula

Dar de-odat5 gi dispare
Unde-o fi?
Pii se di huta
Peste dinti voioasi tare

Era vreme frumoas5" Era var5, holdele erau galbene,

ovtzul verde, f6nul era clddit in cSpile 9i cocostSrcul se plimba
pe cdmp cu picioarele lui lungi 9i rogii 9i clSmpSnea pe
egiptenegte, fiindcb limba asta o invilase de la maicS-sa'
De'jur imprejurul ogoarelor 9i al pigunilor erau piduri
mari gi in mijlocul padurilor helegteie ad6nci. ce frumos era
pretutindeni! ire locurile acestea era un conac vechi, inconjurat
de ganluri ad6nci; de la ziduri p6n5 la apa gdseai tot bSlirii,
aga de inalte, incSt unui copil, st6nd in picioare printre ele, nu i
sjar fi vdzut capul. Si erau aga de dese 9i de incilcite, ci te
puteai r5t5ci prin ele ca-n pidure. tn bSliriile acestea gedea o
ra15 in cuibar 9i clocea; p6n5 sE iasd puii, rala se plictisea
gt'ozavi nimeni nu venea s5 vadS ce mai face; celelalte rale
irai bine se plimbau pe ap5 dec6t s5 vie pAnS aici sus, sE se
aseze sub un brusture 9i st stea de vorb5 cu ddnsa'
' in sf6rgit a crSpat un ou ;i dup5 aceea altul 9i incd unul,
p6n5 au crSpat toate. Chiu-chiul s-auzea din toate pirlile;
gSlbenugurile prinseserS via!5 9i rilugtele scoteau capul din
g5oace.

Mac-mac! a spus rala 9i atunci toate au inceput sE

mScaiascS gi ele cum puteau mai bine 9i se uitau.in toate
pirlile, prinire buruienile verzi, gi mama lor le l5sa s5 se uite
cit voiau, fiindc5 verdele e bun pentru ochi.
- Ce mare-i lumea! ziceau Puii.
Cred 9i eu, fiindc5 acuma aveau mai mult loc dec6t
avuseseri inainte c6nd stbteau in ou,
Credeli voi ci asta e toat5 lumea? a spus mama'
Lumea se intinde 9i mai departe, dincolo de gradinS, p6n5 la
ogoarele preotului, dar panS acolo n-am fost nici eu. sunteli
tJateZ a intrebat ea Si s-a ridicat din cuibar. Ba nu, uite c5 nu-s

106

107

toate, mai este un ou 9i-i cel mai mare. Dar oare cit are sd mai
!ie? Am inceput s5 md cam satur!
$i s-a agezat iar in cuibar.
- Ei, cum merge? a intrebat-o o ratS bitr6nS care venise
in vizitS.
- Mai am un ou, a r5spuns ra!a. Nu gtiu ce-i cu el, ci nu
mai crapS; dar ia uitS-te la celelalte, ce zici, nu-s cele mai
frumoase rilugte care s-au pomenit vreodatS? Una nu-i care sd
nu semene cu tatS-sHu; 9i ticdlosul nici nu vine mdcar sE vadi
ce maifac.
- Ia si v5d si eu oul acela care nu vrea sd crape, a spus
bdtr6na. Trebuie si fie un ou de curc5; am p5!it-o 9i eu odat5
a9a 9i am avut numai necazuri cu el, fiindcE puilor de curcS le e
fricd de ap5. Nu puteam s5-l fac sE intre in api cu nici un chip,
m5c5iam c6t m5 tinea g6tlejul, dar tot degeaba. Ia sE v5d oul.
Da, e de curc5. Mai bine lasd-l giinvatd-ti copilagii si inoate.
- Am sd mai 9ed oleacS, a zis ra!a. Am sezut atSta cE mai
pot sE ged pulin.
- Cum vrei, spuse rala cea bitrAnd si a plecat.
In sf6r9it, oul cel mare a cr5pat. Chiu, chiu, a spus puiul
a
iegit
din g5oace; era mare 9i urAt. Rala s-a uitat lung la el.
9i
"Da' mare-i! Cogcogeamite r5loi!", zise ea. Nu seamdn5 cu
celelalte; si fie totusi un pui de curcS? Am sE v5d eu; am s5-l
bag in ap5, chiar dac5 o trebui s5-l imping cu de-a sila."
A doua zi era vreme frumoasS" Toate buruienile cele verzi
str5luceau la soare. Rata s-a dus cu toat5 familia la ap5. Zicea
mac-mac 9i una cAte una r5lugtele se bigau in ap5; apa le
venea pdn5 peste cap, dar ele repede iegeau deasupra si
inotau de minune; picioarele se puneau singure in migcare si
toate erau acuma in ap5, chiar 9i puiul cel ur6t si cenugiu.
- Nu, nu-i de curc5, spuse rata; uite ce bine d5 din
picioare si ce drept se !ine, e copilul meu, $i, la urma-urmei,
dac5 te uili mai bine la el, e chiar dr5gu!. Mac-mac! Haideli
dupd mine sE vedefi 9i voi lumea 9i sd vi duc ?n curtea ralelor,
108

numai s5 v5 tineli de mine, s5 nu v5 calce careva, si ferili-v5

de mA[e.
$i a9a au ajuns in curtea rafelor. Acolo era o zarvd
cumplitS, fiindcS in curte erau douS familii care acuma se
luaseri ia cearti pentru un cap de scrumbie; dar s-au potolit
repede, fiindci a venit o m6!5 9i a insf5cat ea capul'
lume! a spus rala 9i
- Iaca, vedeli, a9a merg lucrurile pe sd
ingface capul de
igi asculi ciocul, fiinAce 9i ea ar fi vrut
scrumbie. Jineli-vi bine pe picioare, mai spuse ea' Vedeli pe
rala aceea bStrane? Macaili cum se cuvine, duceli-va la ea si
ptecali-vi gatul in fala ei; ea e cea mai simandicoasi din toate
cate ;unt ii.i. r de neam spaniol, de aceea e a9a de gras5; 9i
Ia picior are o panglici rogie. Asta-i ceva nemaipomenit de
frumos gi-i cea mai mare cinste pe care o poate cap5ta o rat5.
Asta inieamn5 ci nu trebuie si se piardd 9i trebuie si fie
cunoscuti de toata lumea, dobitoace 9i oameni. Mic5ilil Nu v5

'

picioarele inSuntru. o r5!u9c5 bine crescuta isi

iegifrireaz5 tare picioarele, a9a cum fac tata 9i mama: uite a9a!

lineli

Acuma plecali-v5 g6tul 9i spuneli mac.

R5lugtele au fScut cum le-a inv5lat mama. celelalte rale
s-au uitat lung la ele 9i spuser5 cu glas tare:
au mai trebuit si vie 9i
- Ei, poftim! Nu eram destule aici, poate,
e prea din calese
nu
Nu!
gi
uite una ce ur6ti-il
astea!
afarS!
pe r5!u9c5 de ceafi'
$i o ra!5 s-a repezit 9i a ciupit-o
Ce
mama.
pace!
spus
a
!i-a ficut?
- Las-o in
Nu ne-a fScut nimic, da-i aga de mare 9i de
neobignuitS, ci trebuie numaidec6t sE o luim la bdtaie'
Frumogi copii, a zis rala cu panglici la picior' Toli sunt
frumogi, numai unul n-a iegit cum trebuie. Ar trebui fScut din
nou.
Asta nu se mai poate, cucoanS mare, a spus ra!amama. E drept c5 nu-i frumoasa r51u9ca, dar e plicutS la fire 9i
inoati tot a9a de bine ca 9i celelalte, ba chiar mai bine. Eu cred
c5 are si creasca frumos gi cu vremea are s5 se faca mai micS;

109

a stat prea mult in ou

trebuie.

$i rala a

gi de asta n-a c5pStat infSligarea care

m6ng6iat-o ugurel pe r5[u9c5 9i i-a netezit

penele.

De altfel, spuse ea, e r51oi, a9a ci n-are prea mare

insemnState dacS-i urat. Eu cred c5 are s5 se facS zdravan, se
vede de pe acuma.
bEtrSna, Acuma, fili ca la
- Celelalte sunt drdgufe, zise
puteli s5 mi-l aduceli.
pegte,
de
g5sili
cap
gi
un
voi acasS dacS
Pe biata ritu-sci
acas5.
9i aia au *mas aici ca la ele
insa, aceea care iegise din ou cea din urmd 9i era a9a de ur6t5,
toate ralele celelalte o ciupeau, o inghionteau 9i o luau peste
picior; 9i nu numai ralele, dar si gdinile. "E prea mare", ziceau
toate oritSniile din cufte, iar curcanul care venise pe lume cu
pinteni, gi de aceea credea c5 e impSrat, se umfla ca o- corabie
cu toaie'pinzele sus, se repezea la r5!u9te, tugea de cAteva ori
manios si i se inrogea tot capul. Siraca r5!u9ci nu mai gtia
unde s5 se duci gi ce s5 facS! Era mahnitS din pricina c5 era
a9a de urit5 9i toate p5sirile din curte rAdeau de ea'
Astfel a trecut ziua cea dintai si dupS aceea a fost din ce
in ce mai r5u. Pe rdlugc5 toli o alungau 9i chiar 9i surorile ei o
iDe te-ar prinde o dati mata, uracioasi ce
ocSrau 9i spuneau:
egti!" si mam5-sa zicea gi ea: "Bine-ar fi s5 pleci 9i s5 nu te mai
vld!" Ragele o ciupeau 9i gSinile o b5teau 9i o fati care se
ingrijea de p5s5ri a dat in ea cu piciorul. Ralugca n-a mai putut
raoo-a gi a sSrit peste gard. PSsSrile de prin stufiguri au zburat
care incotro, speriate.
"Fug de' mine fiindcd sunt a9a de ur5t5", s-a g6ndit
r5!u9ca 9i a inchis ochii, dar n-a stat pe loc 9i a plecat mai
departe. $i a9a, a ajuns la balta cea mare pe unde-s ralele
siibatice. Aici a stat toati noaptea, ostenit5 9i amir6t5'
Dimineala, ralele silbatice s-au in5llat din stuf 9i s-au
pregitit sd zboare; c6nd au vizut pe tovarSga lor cea noud, sau uitat lung la ea.

pasire egti tu? au intrebat ele 9i rElugca

- Ce fel depirlile
saluta c6t putea mai frumos'

intorceain toate

9i

_GrozavegtideuritblauspusralelesSlbatice.Dar,in
si nu te mdrili cu
sfArsit, noui pulin ne pasi de asta, numai

*careva
- din neamul nostru'

doar
ielugca nu se gandea s5 se cSsatoreascS;
pulinticd ap5 de baltS'
at6ta voia, si stea ;i ei in siuf gisi bea
venit doui g69te
A stat ea acolo a6li zife' oupi aceea au
silbatici; nu era mult de
rifliti.", sau mai U'n" 'it doi gansaciasa
de indrizneti'
I6nJi"$ser5 din ou 9i de aceei erau
a9a.de urStinc6t egti
- Ascult5, f6rtate, au spussiu';viiugti
cu noi 9i sE fii pasdre
chiar pe placul nottrr. vrei
sunt cAteva gAgte
cilStoare? nici, afituri, in atti mlastinS'
si toate. pot sd
silbatice foarte Odgri". toate dom.nigoare
rprti g.-ga-ga. R9J i5'poli si-!i gisegti norocul' chiar a9a

a;tu

urAt cum esti!

gSnsaci au cizut
Deodati s-a auzit poc! poc! 9i cei doi
rosie. Poc! Poc! s-a auzit
morli in stuf gi apa imprejur sia fScut
stuf si iar
iurli .arorri intregi de g6sJe salbatice s-au ridicat dinstiteau de
mare. v6natorii
s_au auzit pocnete. rrJ vSnatoare
paput',sur'i si unii sedeau chiar pe ramurile

irr"irpt":,IJ

copacilorcareserntindeaud'easuprastufului.Fumulalbastrual
si se
piSfrfria. prs.a plutea ca un nor peste copacii intunecati
se
trosc'
Trosc'
baltS'
impri;tia pe ape' Cdinii au venit pini la
r5lusci
papura' S5raca
auzea din toate pdrlile cum trosnegte
ca s5 si-l ascundd
capul'
nu mai putea Ou tpii*e' i9i intorcea
mare
9i fioros a risbrit
trU .pa, ii.f,ii|. in clipa aceea un caine
gi ochii ii luceau groaznic;
i*g5;.'riruu ii spSnzura din gurSrSnjit
dinlii 9i a plecat desi-a intins botul s[ie r51usc5, 9i-a
acolo firS s-o ingface'

de
Mutlumetirlti, Doamne! .a oftat rStugca; sunt a9a
ur6t5 incit nici cAinii nu vor si mi mugte'
grindina de alice cidea
R5!u9ca u tiut pitite in timp-ce
Biata ralugci tot
peste pbpuri;, nUia mai tarziu s-a ficut linigte'
nuindrSzneasd'.'nigtu.AmaiagteptatcStevaceasuripSnS

111
110

se

si

se urneascd. A iegit din baltS 9i a plecat c6t a putut de

repede, ludnd-o peste c6mp. Nuinai cE mergea cam greu, din
pricini c5 se stArnise furtuni si vintul v6j6ia. Spre sear5 a
ajuns la un bordei, care era a9a de dSr5p5nat inc6t nici el
singur nu gtia in care parte o si se rdstoarne 9i de aceea,
deocamdatS, r5mSnea tot in picioare.
A9a de tare b5tea vSntul, incAt r51u9ca a trebuit s5 se
ghemuiasc5 jos lSngi bordei si sE se sprijine de el ca sE nu
cad5. Vijelia se intelea. Deodati r5!u9ca a vizut cd u9a de la
bordei iegise dintr-o !5!6ni 9i atSrna str6mb5, a9a ci prin
deschizitur5 puteai sE pitrunzi in5untru. Ca sE scape de vAnt,
rStusca a intrat in bordei.
' ' in colib5 stitea o babS cu un motan o g5in5. Motanul
9i
gtia si se alinte, s5 toarci 9i imprSgtia chiar 9i sc6ntei c6nd il
frecai pe spate. Giina avea picioare mici 9i scurte si ficea oui
9i baba o iubea ca pe copilul ei. Dimineala, toli au dat cu ochii
de r5!u9c5 9i motanul a inceput sH toarcS 9i giina si
cotcoddceascS.
Ce egti? a intrebat baba 9i s-a uitat prin cas5, dar cum

nu prea vedea bine, i s-a pSrut cE r5!u9ca era o ra!5 mare 9i

grasd care s-a r5t5cit.
- Chiar imi pare bine! a spus ea. Acuma o sE am ou5 de
ra!5. Numai de n-ar fi r5!oi! Trebuie sd o punem la incercare.
$i r5lugca a fost pus5 la incercare timp de trei siptim6ni,
dar oui nu a f5cut. Si motanul era stipdnul casei, si g5ina
st5p6na, 9i mereu ziceau: "Noi 9i lumea", fiindci i9i inini[uiau
c5 jum5tate din lume erau ei 9i bineinleles jum5tatea cea mai
fain5. R5!u9ca spunea ci in privinla asta mai puteau fi 9i alte
p5reri, dar gEina nici nu voia sE stea de vorb5.
- Poli si faci ou5? intreba ea.

- Nu.
-

Atunci !ine-!i gura.

Si motanul spunea:
Poli sE te alinli, sd torci 9i

- Nu.

112

si scoli scintei?

_Atuncin-aivoiesiaiop5rerecSndvorbescalliimai
catine.
inlelepti
.''--,R5l,9ca9edeaintr-uncol!gierafSrSchef.DeodatSgi-a
. R _r_L:,
Si a
adus aminte de aerul curat de-afari 9i de lumina soarelui.
.rptini-o dorul de api 9i o poft5 grozav5 sH inoate; nu s-a
putut opri 9i i-a sPus si giinii.
_ ce te_a apuiati a zis g5ina. N-ai nici o treaba si de
ai
asta-li trec prin cap tot felul de prostii. F5 oua sau toarce 9i
sE vezi ci nu te mai g6ndegti la fleacuri'
rifugca'
a
:p.u:
- Dar e a9a deirumos si plutegtiap5pegiap5l
s5 te dai la fund!
r aga de fracut's5 te bagi cu capulin
g5ina.
Ai innebu.nit! Ia
astat a spus
CL mai plicere
daci
intreab6 pe motan, .ur"i cel maiinlelept din toli motanii,
mine
pfu." si inoate sau si se scufunde in ap5! Despre.

!i

iuiii
ni.i n, mai vorbesc. intreab-o 9i pe stipAna noastric5cea
ea

tu
b5tr6n5, care-i maiinleleapta dec6t toti pe lume! crezi
iie poffi si inoate 9i si se bage cu capul tn apH?
- Voi nu mE inlelegeli! rispunse r51u9ca'
^
_ Nu te intelegemi Atunci cine te-o fi inlelegSnd?Doar nii fi vr6nd si fii tu irai degteapti decit motanul 9i dec6t baba,

casSnumaipomenesc-gidemine!Nu-!iimpuiacapulcu
pe
pioitii, .opil,, 9i mullumegte bunului Dumnezeu de norocul
9i ci
lui. ti l-a'dat. i:rlu egii mullumit5 ci stai in casS la cildurb
numai o
;i J"- la cine si inveli luciuri folositoare? Dar tu egti
ili vreau
Eu
vorb5.
de
mortangioaic5 gi cu tine nu-i chip de stat
"i!i
gtii ci
plac,
t9
tprn lucruri care poate nu-!i
nin.l.,
..0?t
nu*ui prietenii adevSrati vorbesc a9a! Eu zic sH inveli sH faci
oui sau sH torci 9i si scoli sc6ntei'
- Ba eu cred ci am sb plec in lumea largS' a spus
r5!u9ca.

Atunci PleacS, a spus gbina'

Si r5!u9ca a plecat. A inotat, s-a scufundat in ap5' dar
nici o vietate nu se uita la ea, aga era de ur6tH!
A venit toamna, frunzele pSdurii s-au ingSlbenit 9i s-au
atarnau
uscat; vintul le smulgea 9i le imprSstia. Era frig. Norii

113

grei 9i albi de zdpad5. Pe gard stitea un corb 9i fScea crr-crr de

frig. Te prindea frigul numai cSnd il auzeai, Biata r5!u9ci n-o
ducea deloc bine.
tntr-o sear5, c6nd tocmai asfinlea frumos soarele, a venit
un c6rd de p6s5ri mari 9i minunate. R5!u9ca nu mai vizuse
niciodatS p5s5ri a9a de frumoase. Erau albe ca zSpada 9i aveau
nigte g6turi lungi 9i ml5dioase. Erau lebede. Glasul lor avea un
sunet cu totul deosebit. Au stat pufin, apoi 9i-au Tntins aripile
largi 9i m5rete 9i au plecat mai departe in !5rile calde cu lacuri
albastre. S-au in5llat sus de tot 9i pe r5!u9ca cea ur6t5 a
cuprins-o o neliniste ciudatd; nu mai putea sta locului, se tot
inv6rtea in ap5 ca titirezul, igi tot lungea gAtul in sus cStre
lebede 9i scotea nigte lipete a9a de asculite 9i de neobignuite,
incit se speria si ea. Nu putea s5 uite pisHrile acelea frumoase
si fericite 9i c6nd nu le-a mai zSrit s-a dat cu capul la fund in
ap5 9i c6nd s-a ridicat iar ia fala apei parc5 i9i iegise din fire.
Nu stia cum le cheami pe pdsSri, nu stia incotro au plecat, dar
ii erau dragi cum nu-i mai fusese nimeni drag vreodatS, Nu le
pizmuia. Cum s-ar fi putut ea gAndi sd doreasc5 o asemenea
frumusele? Biata r5!u9ci urdtS ar fi fost foarte mullumit5 dac5
mdcar ralele ar fi primit-o printre ele 9i n-ar fi alungat-o.
Iarna era tot mai grea. Rilu9ca trebuia si inoate toatS
vremea incolo 9i incoace, ca s5 nu lase apa sd inghele cu totul;
noaptea insi copca in care st5tea ea se ficuse tot mai ingust5;
era ger 9i gheala pe lac trosnea. Rilugca trebuia si dea mereu
din picioare ca sb nu inghele apa, dar, de la o vremer a ostenit,
nu s-a mai putut migca si a prins-o gheala.

Dimineata a trecut pe acolo un liran 9i a vizut-o.

J5ranul a dat cu piciorul in ghea!5 9i a sfirdmat-o, a luat
r5tugca si a dus-o acasS la nevastS-sa" R5!u9ca si-a revenit in
fire. Copiii au vrut sH se joace cu d6nsa, dar ea a crezut ci vor
s-o bati gi de fricd a slrit drept in oala cu lapte 9i laptele a
!69nit in toate p5{ile. Femeia a dat un strig5t si a pocnit din
palme si atunci r51u9ca s-a speriat 9i mai tare 9i a sirit in
114

putineiul cu unt, pe urm| intr-o cildare cu lapte 9i de acolo a

zburat iar. $i avea o inf6ligare!
Femeia s-a luat cu v5traiul dupS ea, copiii alergau 9i ei so prindS, rizind si tipSnd. Noroc c5 s-a deschis u9a 9i r51u9ca
a reugit s5 se furigeze afarS gi s-a agezat vlSguitS in zSpada
care tocmai cdzuse'
Ar fi prea trist s5 povestim ce-a indurat 9i prin cSte a
trecut r51u9ca in iarna aceea. Cind s-a f5cut iar cald 9i Soare,
ea stltea in pipurigul bEllii. CAntau cioc6rliile, venise iar
prim5vara.
9i deodati r5!u9ca a vEzut cE poate s5-9i intindS larg
aripile 9i ci are in aripi o putere mai mare decAt p6n5 atunci.
ii-u fuit deodat6 zborul 9i nici n-a gtiut cAnd a ajuns intr-o
gr5dini mare, in care erau meri infloriti 9i tufe de liliac
irirositor; cregteau chiar pe marginea lacului. Ce frumos era
aici! Dintre trestii ie9ir5 trei lebede plutind domol pe luciul apei.
R;lugca gtia ce p5s5ri sunt gi deodatS o cuprinse o mahnire
ciudatS.

"Am s5

mi

mi duc la p5s5rile

acelea frumoase 9i ele au

bati si au sH m5 omoare fiirldcb sunt aga de ur5tS

si
9i

indrSznesc sd m5 apropii de d6nsele. Dar nu-mi pasa! Mai bine

ie ,e omoare ele decit sd mi ciupeascd ralele, sH md batd
g6inile, s5-mi dea cu piciorul fata care ingrijegte orStaniile 9i
dec6t s5 sufir de frig 9i de foame toatS iarna"'
$i s-a ridicat 9i 9i-a luat zborul c5tre lebede' Lebedele,
cand au vdzut-o, au inceput si dea din aripi 9i s-au indreptat
spre ea.
OmorSli-m5! a spus biata pasire 9i 9i-a plecat capul pe
luciul aPei, agtePt6nd moaftea.
Dar'c6nd colo, ce sH vadi tn apb? Chiar pe ea insSsi
oglinditS, dar acuma nu mai era o pasSre greoaie, cenugie 9i
urate, era 9i ea leb5da. Nu-i nimic dacd te nagti printre ra!e,
numai s5 iegi dintr-un ou de lebSdSl PSsSrii nu.i pSrea r5u ci
indurase atatea necazuri; se putea bucura acuma 9i mai mult
de fericirea ei. Lebedele cele mari au venit la ea si au
115

dezmierdat-o cu pliscurile. in gr5din5 au venit c6liva copii. Au

aruncat pe apd pSine 9i griun!e. DeodatS, cel mic a strigat:
- Uite ci a mai venit una! $i ceilalli au chiuit de bucurie
9i au strigat 9i ei:
- Da, a mai venit una! Au b5tut din palme 9i sirind Tntrun picior s-au dus repede sE spuie tatii 9i mamei.
Apoi au venit iar 9i au aruncat pe ap5 pdine 9i cozonac 9i
toli spuneau:
- Asta care a venit acuma este cea mai frumoasi!
$i lebedele cele bStr6ne se plecau in fala ei. Leb5da cea
t6n5r5 s-a ruginat si si-a ascuns capul in aripi; nu gtia ce si
facS; era foarte fericitS, dar nu se m6ndrea deloc; fiindcd o
inimd bunS nu-i niciodati mindrS. Se g6ndea curn fusese ea
de prigonit5 9i de ba$ocorit5 9i acuma toli spuneau cE e cea
mai frumoas5 dintre toate pSs5rile. Chiar 9i liliacul se apleca
spre ea cu crengile Tn apd 9i soarele str5lucea cildu! 9i domol.
$i lebida 9i-a intins aripile, 9i-a inSllat gStul 9i a spus din toatS
inima:
- Pe vremea c6nd eram o r5!u9c5 ur6ti nici in vis nu ma9 fi gSndit la at6ta fericire!

HAINELE CELE NOI ALE IMPARATULUI

de Hans Christian Andersen
Era pe vremuri un impdrat ciruia a9a de mult ii pl5cea sE
fie bine imbricat 9i si aibi mereu haine noi incdt igi d5dea toli
banii numai pe imbric5minte.
Nu se ingrijea deloc de ogtire, la teatru nu se ducea 9i
nu-i plScea si se plimbe prin pSdure decSt doar ca s5-9i arate
hainele cele noi. Avea un rind de straie pentru fiecare ceas al
zilei si aga cum se spune despre un rege c5 se sf5tuiegte cu
ministrii, despre el mereu se spunea cE "se imbrac5", asta fiind
indeletnicirea lui de fiecare clip5.
116

o mullime de str5ini 9i
Oragul era plin de viali' Veneau
t'
se d5deau
odat6 au venlt 9i doi pehlivani care
afla
mai
se
o stofa frumoasi cum nu
ltrace
erau frumoase' dar ei
alta. Nu numal .u .ri*iL-gi desenele
Jiri aceasti stofi aveau 9i o insugire
ziceau ci hainele
potrivili pentru
,inrnuie, 9i anumi ci toli cei care nu erau
t9!i cei care erau progti de

dfPll**:t'

ffiffi ;i;tii

f.*i.

slujba pe care o ila"prin-6* Si

d5ieauin gropi nu puteau sE le vadi'
Dac5..mi-a9 face
-u! g6ndit impSratul'
- Stragnice n5'L-ii-u
slujbagii
[ut..u s5 aflu care din putea
nigte haine o" u."riuu
sH
pe care le au 9i a9
imp5rSliei nu-, Orni-puntru'slujbele
gi
care.sunttegtepfi.
aflu care ain supugii-."i iri,t progti
haine' Si a dat
asemenea
fac
Numaidecit trebuie si-mi
lucreze'

p.f,n".ruf"io mullime de parale sS.inceapi si de

rEzboaie
lesut' s-au
Cei doi goltici au injghebat doui
Cereau
nimic'
nu leseau
agezat 9i s-au ptuiatut tE !"t, dar
qi'fiie de aur de cel mai bun' dar
mat-si'od'"
cea
mitasea
'u.g.;-*et.t"u ui'tui Tn'bu"nut 9i lucrau la stativele goale
;i
pAni noaptea tarztu'
,,oare una"'oi

s-a ggndit impSratul

era cam cu inima
dar
dup5 ce a trecut o U"ite de vreme'
progti sau nu-s
stransi cind se gandea ci toli cei care-sln ce-l privegte pe
pri."prf, L Jriue iu uoi p'tea vedea stofa'
mai intai si trimitS pe altul
el, n_avea nici o teama, tbtugi voia
in orag gtiau ce putere- ciudati
s5 vadi .u, ,ou-li'tiu'tif"' roU
gti" tbf ae nepotrivit in slujbi
are stofa 9i riecarelra iuiiot ia

fi ajuns cu lucrul?",

sau de Prost este vecinul'

sfetnicul meu cel b5tr6n; e om cinstit
- Am sa-f trimit pernui
oinu decat oricine s5 judece stofa,
si de incred"ru,
"i'pou[" nu-9i indeplineste slujba mai bine ca

i*il.;';h'"l6i;in*"ni
el.

Sfetnicul cel

bitrin s-a dus in

odaia unde cei doi

pehlivani lucrau la rbzboaiele goale'

fi 9i asta? s-a g6ndit sfetnicul
- Doamne i"ttgt", t"-thai
mari' Nu vid nimic!
9i a deschis ochii
117

Dar n-a spus cd nu vede.

Pehlivanii l-au rugat s5 vini mai .aproape 9i l-au intrebat
dacS-i plac culoarea 9i desenul stofei. gi tot ii ar5tau stativele,
care erau insi goale. Bietul sfetnic holba ochii, dar de vdzut nu
vedea nimic, fiindc5 nu era nimic de v5zut. "Oi fi eu prost? se
g6ndi el. N-a9 fi crezut; oricum, asta nu trebuie s-o afle nimeni.
N-oi fi bun pentru slujba pe care o fac? Nu, nu-i bine sE spun
cE nu v5d stofa."
- Ei, ce spuneli? a intrebat un !es5tor.
Foarte frumosl a r5spuns sfetnicul gi 9i-a pus ochelarii
ca
vadi mai bine. Nigte culori minunate! Am s5 spun
impSratului c5-mi place foarte mult,
Ne pare bine, au zis lesitorii 9i au tnceput si spuni ce
culori sunt 9i ce fel de desen are stofa. Sfetnicul cel bitrAn
asculta cu luare-aminte ca s5 spunS impdratului tot a9a, 9i
chiar i-a 9i spus,
Pehlivanii au cerut 9i mai mulli bani, 9i mai multS m5tase,
fir
de aur, gi mai mult decSt p6ni acuma. Dar le bigau pe
9i
toate in buzunarele lor, iar in rdzboaie nu era nici un cap5t de
a!5, dar ei lucrau ca 9i p6nd acum la stativele goale.
Peste cdtva timp, impdratul a trimis pe alt sfetnic, tot aga
de vrednic, ca sd vadi unde au ajuns cu lesutul 9i dac5 mai

si
-

este mult p6ni e gata stofa. Dar 9i lui i s-a int6mplat ca 9i

celuilalt: s-a uitat 9i iar s-a uitat, inst cum in stative nu era
nimic, n-a putut si vadi nimic.
- Ce zicefi? Frumoas5 stof5, nu? l-au intrebat cei doi
pehlivani si i-au ar6tat 9i i-au spus cum 9i ce fel era stofa care
nu se vedea nicSieri. "Prost nu sunt, se g6ndi sfetnicul. Atunci
inseamnS cH nu-s bun pentru slujba pe care-o facl Ar fi ciudat
9i asta, dar cum o fi, cum n-o fi, nu trebuie sE afle nimeni."
- E foafte frumoas5 stofa, a spus el imp5ratului.

Tot oragul vorbea de stofa asta nemaipomenitS.

tmpiratul s-a ganOit sH se duci s-o vadd 9i el c6t mai era in

stative. A luat cu dAnsul tot oarneni unul 9i unul, printre care 9i
cei doi sfetnici care mai fuseserS, 9i s-a dus la cei doi pehlivani
118

care lucrau din risputeri, dar f5r5 nici un fir de a!5 in rSzboiul
de tesut.
sfetnici' Ce
- Ia uitali-vi ce frumoasd e! au spus cei doi
goale,
fiindci
stativele
desen, ce culori minunatel $i arStau
se
oare?
credeau c5 toli ceilalli vad stofa si ei nu. "Ce s5 fie
gandea imparatul. Nu vid nimic! Cumplit lucru! Ce, oi fi cumva
prost? Nu-s bun de imPirat?"
Da, intr-adev5r, stofa e foarte frumoasS, a spus el cu
glas tare; e vrednici de toati lauda!
uita la stativele
9i impdratul dSdea din cap multumit si se
curtenii care
Toli
nimic.
goale. Nu voia s5 spunS c5 nu vede
6rau .u d6nsul se uitau 9i ei, dar nu vedeau nici ei nimic.
Spuneau ins5 ca 9i impiratul: "O, ce frumos!"' $i toli l-au
sf5tuit s5 se imbrace cu hainele fScute din stofa aceasta
minunatS la serbarea care tocmai trebuia sE aiba loc peste
c6teva zile. "Minunat, frumos, mire!!", spuneau toli 9i se
bucurau grozav, tmpdratul a dat celor doi pehlivani c6te o
decoraliefca s5 gi-o atfirne la piept, 9i titlul de maestru les5tor
al curlii imperiale.
in noaptea din ajunul serbirii, cei doi pehlivani nu s-au
culcat. Au aprins saisprezece l6mpi 9i lumea putea s5-i vad5
cum lucrau de zor si ispr5veascS hainele imp5ratului. S-au
facut ci iau stofi de la stative, s-au fScut c5 taie cu foarfecele,
pe urm5 au cusut cu ace fdr5 a1i Si dupi aceea au spus:
"Hainele sunt gata".
impdratul a venit cu sfetnicii. Pehlivanii au ridicat bralele
in sus, ca 9i cum ar fi linut ceva in min5, 9i au spus: "Poftirn
pantalonii! Poftim haina! Poftim mantia!" si aga mai departe.
i'Hainele sunt ugoare ca p6nza de piianjen, spuneau ei, c6nd le
imbraci nici nu le simli, dar tocmai asta e frumusetea"'
- Dd, da, ziceau sfetnicii, dar nu vedeau nimic, pentru c5
nu aveau ce si vad6,
Daci maiestatea voastrd vrea si se dezbrace/ au spus
pehlivanii, v5 putem pune hainele cele noi chiar acuma, aici, in
fala oglinzii,

119

PENTRU CE SA.TI FIE FRICA?

de Otilia Cazimir

impiratul s-a dezbricat 9i pehlivanii s-au preficut c5-i

pun hainele cele noi care tocmai erau gata 9i impiratul se
intorcea 9i se sucea in fala oglinzii.
Ce bine ii vin, ce frumoase sunt! ziceau toli cei care
erau de fa!5. Ce stof5 minunatS! Nici nu se poate ceva mai
frumos!
E gata afarS baldachinul pentru maiestatea voastrS, a
spus marele maestru de ceremonii al cu(ii.
- Sunt gata 9i eu, a spus tmp5ratul 9i s-a mai uitat o dati
in oglindS, fiindc5 voia s5 cread5 lumea cE isi vede hainele.
Curtenii, care aveau dreptul si duc5 trena mantiei, s-au
aplecat, au intins mdinile ca 9i cum ar fi ridicat ceva de jos,
apoi au pornit pref5c6ndu-se
lin ceva m6ini; nu
nimic.
nu
v5d
indrSzneau sE spuni cE
Imp5ratul mergea acum sub baldachin 9i toli oamenii de
pe strizi 9i de la ferestre spuneau: "Ce minunate haine are
imp5ratul! Ce tren5 stragnic5! Ce bine ii vin!" Nici unul nu voia
si spuni cE nu vede nimic; fiindc5 atunci lumea ar fi zis c5 nu-i
priceput in slujb5 sau c5-i prost de di in gropi. Nici o haini dea impiratului nu st6rnise at6ta bucurie printre oameni.
- Impiratul e dezbricatl a spus deodat5 un copil.
- Asta-i vocea nevinovSliei! a zis tat5l copilului 9i a spus
in goapti altora ce vorbise copilul.
- E dezbr5cat! a strigat tot poporul.
poporul are
imp5ratul a auzit 9i s-a p5rut 9i lui
dreptate, dar s-a g6ndit: "Acuma nu mai pot si dau inapoi,
trebuie s-o lin intruna aga cum am inceput". $i curtenii au mers
inainte 9i au dus trena pe care n-o vedea nimeni fiindcb nu era
nici o tren5.

ci

in

ci

Leaginul e numai Puf,

Pentru ce s5-!i fie fricS?
Dormi... La tine-n trisuricd
Toate Pbsirile albe
Au l5sat un fulg, din zbor,
Pentru surioara lor!

Hai, inchide-fi ochigorii

Verzi blnuli de magheran
StrSnge-li bine Pumnigorii..'
Ci de-o fi si batS-n u95
Chiar pisoiul nizdrivan,
Am s5 strig la el, si gata:
- C5tinel... ci doarme fata!

Dormi... Ji-am Pus la ciPit6i

Sicugor cu levSnticS,
Ca sE

rAdi ochiitii...

Pentru ce sa-!i fie fricS?

Dormi... E bine-n tr6suric5
$i e moale 9i cStdu!
Ca-ntr-un cuib de rAndunici.
Pentru ce sd-!i fie fricS?
POVESTEA URSULUI CAFENIU

de Vladimir Colin

OdatS,unurscafeniuaajunslaPolulNord'Acolo'toti
toate focile au
urSii eizu itbi, CanA l-au vdzut pe ursul cafeniu,
inceput sE r5d5.
120

121

- Ia te uitS! Un urs murdar! strig5 o foc5.

- E mSnjit tot!
- De la gheare p6ni la bot!
-

Vai, ce caraghios!
- Parc-a fost muiat in sos!
Martinel plecS mai departe supirat gi se intAlni cu nigte
urgi albi.
- Fratilor, ce bine ci vd vdd!
- Cine-i ur6tul acesta? spuse cu dispre! un urs alb.
Bietul Martin se a9ez5 pe un sloi gi incepu si plAngi.
Cum pl6ngea a5a, se apropie de el un pinguin.
- De ce plAngi, ursule?
- Cum sE nu pl6ng dac5 urgii albi mE dispreluiesc gi focile
rAd de mine? Eu sunt cafeniu,
la noi toti urgii sunt cafenii.
Pinguinul il duse pe Martin intr-un loc ferit gi il rugi si se
s5puneasc5 bine. La inceput ursulelul cafeniu s-a iup5rat,
crezSnd cE gi pinguinul il credea murdar, dar ii fdcu totugi pe
plac. Apoi, I-a dus pe Martinel, aga plin de spum5, in mijiocul
urgilor albi.
- Vai, ce urs frumos! strig5 un urs alb,
- Ce blani albi 5i strdlucitoare!
Martinel era foarte fericit.
DeodatS un munte de gheat5 se apropie de ei. Toli urgii

au fugit speriati. Un pui era in pericol. Martinel s-a dul,

curajos, sd il salveze, dar c6nd a luat puiul in brafe, gheala s-a

spaft gi au cSzut am6ndoi in ap5. Au reugit sE iasi la suprifa;5,
insS clSbucii disp5ruser5 gi Martinel deveni cafeniu. Toli uigii
incremenirS.
- Alb sau cafeniu, egti un urs bun gi viteaz, spuse mama
ursulefului salvat.
Din ziua aceea, Martin a rSmas l6ngd noii lui prieteni.

122

TOAMNA
de Demostene Botez
Toli acei ce-ntreaga vari
Au lucrat din zoriin sear5,
Toamna au roade bogate
Au 9i fructe, gi bucate,
Mere,

fere,
In panere.
Prune
Bune

$i alune,
$i gutui
amErui,
Cu puf galben
Ca de pui.
$i tot felul de legume,
De nu le mai $ii Pe nume.

TOAMNA
de George Cogbuc
Toamna t6rziu
tn noaptea cu lun5,
Cum vij6ie codrul
$i geme gi sunS!
Din nordul cu neguri
Un vuiet risare
$i vine gi cregte
Mai iute, mai tare;
Iar codrul aude,
Puternicul rege
Aude prin noapte
$i bine-ntelege
Al ogtilor vuiet
123

Din norduri pornite -

$i cade pe sPate
$i moare cu fruntea
Pe pieptul naturii
$i moare natura
De jalea pidurii
in toamna tArzie!

El vrea s5 rdscoale

Puteri obosite
$i-njuri 9i url5,
C5-gi simte pierirea.
$i galben se face,
Nu poate s-adoarm5,
Nu-gi aflS nici pace,
$i tremuri codrul
Cu inima ruptd
De spaimS, se zbate,
Cu v6ntul se lupt5,
Pocnegte gi sun5
$i-gi urlS durerea,
Cdci v6ntul il prinde
$i-l str6nge de mijloc
Topindu-i puterea!
$i codrul se-ndoaie;
$i-l biruie v6ntul
RSzAnd il sugrum5
$i-i rupe vegtm6ntul
$i pirul i-l smulge
gi-n v5i il aruncS.
Un tipit r5sare
Pe deal gi pe luncS;
GrEbitele p5siri
Cu vuiet aleargi
$i norii vin stoluri
Pe-ntinderea larg5
De spaimi s-aascunde
P6r6ul sub ghiaf5 $i regele codru,
Din ultima viatS
Suspind viz6ndu-gi
Pustiul, gi geme

BATE VATUTUI FRUNZELE

Bate

vintul frunzele,

inv6rte morigtile,
R6ndunica aga zboarS,
Iar eu trag zmeul de sfoar5.
Mama la plicinte coace,
$i bunica lSna toarce'
Tata trage Ia rindea,
Iar eu bat din Palme-aga.

Mogultaie lemnele,
Eu adun surcelele'
O fetiti di la Pui,
Iar eu in copac mi sui.

CARNAVALUL TOAMNEI
de Lidia Constantinescu
Prin gradini, livezi, camPii
Roadele imbelsugate
Dau culori in armonii
Cand se lasa adunate.
Morcov, sPrinten dansator,
124

125

S-a-nrosit de-atata hora...

- " Zi-o mai incetisor!"
Pe un greier il implora.

Fuge parcd zboarS

Iar fasolea sta sfios

Pe un lujer si nu joaca,
Sa nu-i cada -ndata jos
Sirul perlelor din teaca!

H5tut

di si

scaPe

Trinta e aproape
Toati ziua Prin ziPadi

Un caftof, cat un pantof

Rostogol e printre vedre.

Doar dovleacul are-un of:
- "M-am cam ingrasat, cumetre!"

sAnruTn

Peste hoPuri sare

Ca pe zmeu c5lare

FUGE

Vine lumea si o vadS

S5niula e ugoard
Fuge parc5 zboarS.

OMUL DE ZAPADA

de Ion Sebastian

Sprijinit intr-un toiag

St5-n ogradS un mogneag
Poart5-n cap o oalS veche
Risturnat5 Pe-o ureche
Ochii negrii 9i luciogi
Sunt c5rbuni din vatrS scogi
Nu-i lipsegte nici lulea
ParcS pufiie din ea.
Iar pe PiePt Perechi, Perechi
Are un 9ir de nasturi vechi.
$i mai are un nas ro9
Ca o creastd de cocog.

Siniuta fuge
Nimeni n-o ajunge
Are dor de duc5
Parci ar fi n5luct
ToatS ziua prin z5padi
Vine lumea sE o vad5
Siniuta e ugoar5
Fuge parc5 zboarH
Are t5lpi lucioase
VSrfurile intoarse
Pod de sc6ndurele
SE tot stai pe ele

eRAouLrT, BRADUT DRAGUT!

Bradulet, bradut dragut!
Ninge Peste tine.
Haide, haide- n casa mea,

Toatd ziua prin z5padS

Vine lumea si o vadi
S5niuta e ugoar5
126

127

Unde-i cald si bine.

Pom de anul nou te fac,
Ah! Ce bucurie!
Cu beteala am sa te-mbrac,
Si stelute mie!

cnAcrunul copuLoR
de Octauian Goga
Dragi copii din lara asta,
se poate,
Mog Cr5ciun, din cer de-acolo,
Si le gtie toate, toate.
Uite cum: V5 spune Badea...
Iarna'n noapte, pe z5pad5,
El trimite cSte-un inger
La fereastr5 ca sE vad5...
+_-__ ,,
rngent se utta-n casa
Vid gi spun, iar Mogul are
Colo'n cer, la el in tind5,
Pe genunchi o carte mare.
Cu condei de-argint el scrie
Ce copil gi ce purtare...
$i de-acolo gtie Mogul,
C5-i giret el, lucru mare.

Vi mirativoi cum

DE ZIUA MAMEI
de Elena Farago
Eu nu sunt destul de mare
Ca s5 pot s5-nv5t m5car,
De pe carte, o urare,

$i.nu sunt destul de mare

128

Ca s5-!i dau un dar.

Dar ili dau o sirutare,

Ici, pe obr5jor,
$i pe m6na asta care

M5-ngrijeSte-n fiecare
Zi, cu-at6ta dor!
Zile lungi Sivoie bun5
igi doresc eu mult,
Si mi rog de flori s5-!i sPun5
5a me ie(i, mSmic5 bun5,
Ct nu gtiu mai mult!

tu zrua DE PA$rr

de Elena Farago

Tolii coPiii azi se Tmbrac5

Cu ce au ei maifrumos,
Si p5rinlii lor le c6nt5
Invierea lui Christos.
Si la mas5, ciocnesc ast5zi,

Toli copiii cei cuminti,

Oui rogii si Pestrite,
Cu iubilii lor Pirinti.
Toli coPiii azi sunt darnici,
CIci ei stiu c5 lui Christos,
Ii sunt dragi numai coPiii
Cei cu sufletul milos.
Si copiii buni la suflet,
Azi cu bucurie dau,
Cozonaci gi oui rogii
La copiii care n-au
DE FLORII
DE Lucia Munteanu
129

Primavara grijulie
A-nflorit peste camPie
Papadii si ghiocei
Printre turmele de miei.
Iar in pomii din livada
Floare alba de zapada
Hai cu totii, mic si mare,
Sa culegem cate-o floare,
Si cu suflet luminos
Sa i-o ducem lui Hristos,
Azi de Sfintele Florii
Ca sa-I multumim coPii
Pentru marea lui iubire,
Pentru a lumii MSntuire!

Ardem trunchii gSunogi

Si-!i sidim Puieli v6njo9i.
CAnd fognegte 9i c6nd tace
Ramultiu e ram de Pace,

Netaiat de vreo secure,

Fiindca tu ne e9ti, Pidure,

o f5r6ma de comoart
Care aziinseamn5 larS,
$i c3nli cu bucurie:
Frumusefe, bogSlie!

$ADE RATA PE BUTOI

LAUDA PIDURII
de Passionaria Stoicescu

Sade rata Pe butoi

Tare buni egti, Pidure!

Toat5 vara ne dai mure,
Fragi, alune, flori de tei,
Cornuri, ghindS cAti vreil
Toamna zv6rli cu buzdugane
Verzi, adbpostind castane,
Iar Tn iarna cu ninsoare
Ne dai brazi de sirbitoare.
Prim5vara ne cregti flori,
Scrii seninul cu cocori
$i prin largile-li feregti,
Aerulil primenegti.

Numarand din doi in doi

t,3,5,7,9
Dimineata mancam oua
Ca sa crestem mari
Ca sa crestem mari
Sade rata be butoi

Numarand din doi in doi

2, 4,6,8
Cozonacul este coPt
Dar ca sa-l mancam
Pe maini ne sPalam
Sade rata be butoi
Macaind cu drag la noi

De-aia-n preajma ta venim,

De omizi te curS!5m,
130

Mac, mac, mac si iarasi mac

Pe coPii ii vad ce fac
131

DEGETELE

Iar noi invatam

Cum sa ne purtam.

mare

VESELI ZURGALAI
Seara-i de mister,
Bradu-i luminat,
Ard stelute-n el,
Totu-i minunat.
Roata de copii
Bradu-i la mijloc
si asteapta-asteapta toti
S-auda "Cioc! Cioc! Cioc!"
Zurgalai, zurgalai
Veseli zurgalai
Se aud de prin campii
Peste munti si vai!
Vine iar si la noi
Mosul bun si bland
Sa cintam sa dansam
Pentru Mos Craciun!

Degetul cel
Pleaca la plimbare,
Aratatorul
Duce bastonul,
Mijlociul
Duce pardesiul,
Inelarul
Duce geamantanul,
Degetul cel mic
Nu face nimic
Pentru ca e Pitic!

vEvERITA
O alun5, dou5, trei,

Veveri!5, tu nu vrei?
- Ba vreau patru, cinci,
Sau 9ase,
Cd alunele-s gustoase!
-ig Aau gapte, opt sau nou5,
Dac-o sE ne sPui 9i noui
CAnd o si vini incoace
Iarna cu zece cojoace!

Sacul lui cel plin

Iata s-a golit

Daruri pentru toti,
Tot ce ne-am dorit.
Anul viitor,
Iarasi va veni
Dar pana atunci
Tare mult va fi.

, UN COPIL POLITICOS
Cantec
1. Un copil Politicos
E cu lumea cuviincios
El saluta pe oricine bis
C-asa e frumos si bine.

2. Dupa ce m-am destePtat

132

133

Si am coborat din pat,

Merg la mama si la tata bis
Si spun "Buna dimineata!"

3. Cand ma duc eu la plimbare

Si-ntalnesc un om in cale
Ma gandesc ce-am de facut: bis
"Buna ziua" il salut.

4. Cu copiii cand vorbesc

Si de ei ma despartesc
Le dau mana cu placere bis
Si le spun "La revedere!"
5. Cand e patul asezat
Si sunt gata de culcat
Spun atunci parintilor bis
"Noapte buna, somn usor!"

SIMTURILE
de Nicolae Nasta
Eu cu ochii, dragi copii

Vad papusi sijucarii.

Cu urechile, oricind,
Aud fiece cuvint.
Limba si cu cerul gurii imi spun gustul prajiturii.
Degetele-mi spun si ele
De sint moi, chiflele mele.
Iar cu nasu-adeseori,
Sorb parfumul ,tot din flori.

eAnoAcrluu

de Elena Farago

- De ce m-ai Prins in Pumnultau,

Copil frumos,tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca ma doare
De ce ma strangi asa de rau?

Copil ca tine sunt si eu,

Si-mi Place sa ma ioc si mie,
Si mila trebuie sa-tifie
De spaima si de Plansul meu!
De ce sa vrei sa ma omori?
Ca am si eu Parinti ca tine,
Si-ar Plange mama duPa mine,
Si-ar Plange bietele surori,

Si-ar Plange tata mult de tot

Caci am trait abia trei zile,
Indurate de ei,coPile,
Si lasa-ma,ca nu mai Pot!"'
Asa Plangea un gandacel!
In pumnul ce-l strangea sa-l ruPa
Si t-a deschis coPilul duPa
Ce n-a mai fost nirnic din ell
A incercat sa-l mai invie
Suflandu-i ariPile-n vant,
Dar a cazut in tarana frant
Si-ntePenit Pentru vecie! "'
Scarbit de faPta ta cea rea
Degeaba Plagi,acum,coPile,

134

135

Ci du-te-n casa-acum si zi-le

Parintilor isprava ta.

Si zi-le ca de-acum ai vrea
Sa ocrotesti cu bunatate,

In cale-ti,orice vietate,
Oricat de fa r-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!

si

lrrui{ARAM
Hai si spunem 1

Trei crai vin din dePirtare,

Doui m6ini coPilul are,
Una este luna!

Si mai punem 1
Si se facS 6!
$ase ani coPilul are,
tinci degete la o mAnH,
Patru roli magina are,
Trei crai vin din dePirtare,
Doui m6ini coPilul are,
Una este luna!

Una este luna,

Si mai punem 1

Si mai Punem

Sd se fac5 2!

Sd se

Doui miini copilul are

Una este luna!

Si mai punem 1
Si se facS trei!
Trei crai vin din dep5rtare
DouH mSini copilul are,
Una este luna!

faci

faclTl

$apte zile siPtimdna,

$ase ani coPilul are,
Cinci degete la o m6n5,
Patru roli magina are,
Trei crai vin din dePirtare,
Doui miini coPilul are,
Una este luna!

Si mai Punem
Si se faci 8!

SE mai punem 1
SE se

4!

Patru roti magina are,

Trei crai vin din depdrtare,
Doui miini copilul are,
Una este luna!

Si mai punem 1
Si se faci 5!
Cinci degete la o m6n5,
Patru roli magina are,

Opt la num5r sunt voinicii,

$apte zile siPt5m6na,
$ase ani coPilul are,
Cinci degete la o m6n5,
Patru roli magina are,
Trei craivin din dePirtare,
DouH m6ini coPilul are,
Una este luna!
S5 mai Punem

136

137

S5 se

faci

9!

tn martie sunt mucenicii,

la
Opt num5r sunt voinicii,
gapte zile sipt5m6na,
$ase ani copilul are,
Cinci degete la o m6n5,
Patru roli magina are,
Trei crai vin din dep5rtare,
DouH mSini copilul are,
NouE

Una este luna!

S-auzi pasarelele ,
Si sa vezi oitele,
Si sa vezi fetitele
Cum alearga Pe razoare,
Sa culeaga cate-o floare.
Si s-auzi pe greierasi,
Si sa vezi pe coPilasi
Cum alearga dragalasi,
Dupa mandri fl uturasi..'
Asta-ijoc bun de coPii
Sa alerge Pe camPii.

SE mai punem 1

fac5 101
Zece-i nota cea mai mare,
NouS in martie sunt mucenicii,
Opt la numir sunt voinicii,
$apte zile sipt5m6na,
$ase ani copilul are,
Cinci degete la o m6n5,
Patru roti magina are,
Trei crai vin din depirtare,
Doui m6ini copilul are,
Una este luna!

SE se

iu

pAounEA cu ALUNE

In padurea cu alune,
Aveau casa doi Pitici.
Vine pupaza si sPune:
Vreau sa stau si eu aici!

Pu-pup-pu-u, PUP-Pu-Pu-u
Vreau sa stau si eu aici
Pu-pup-Pu-u, PUP-Pu-Pu-u
Vreau sa stau si eu aici
Iata vine si-o broascuta,
Hop hop hoP, sarind mereu'
- Dac-aveti loc in casuta,
M-am gandit sa stau si eu!

PECAMPIAVERDE
de George Cosbuc
Pe campia verde,

Si dumbrava verde,
Si in lunca verde,
Ah! Mult e frumos!
Verde sus si verde jos,

Doamne cat e de frumos!

Oac-oac-oaac, oac-oac-oaac
M-am gandit sa stau si eu
Oac-oac-oaaac, oac-oac-oaac
M-am gandit sa stau si eu'

Sa vezifloricelele,
138

139

irrrrlonesc cRiDrNrLE

Soricelul striga-nadata
Iata, si eu am venit
Casa voastra e curata
Noroc, bine v-am gasit

CANTEC

Chit-chit-chiiit, chit-chit-chiit
Noroc, bine v-am gasit
Chit-chit-chiiit, chit-chit-chiit
Noroc, bine v-am gasit

In casuta din padure

Stau vreo cinci prieteni mici
Soricelul si-o broscuta
Pupaza si doi pitici

Tra-la-la-a, tra-la-la-a
Stau vreo cinci prieteni mici
Tra-la-la-a, tra-la-la-a
Stau vreo cinci prieteni mici.
VINE PRIMAVARA!
CANTEC

Vine, vine primavara

Se asterne-n toata tara
Floricele pe campii
Hai sa le-adunam coPii
Creste , creste iarba verde,
Ciocarlia-n nori se pierde,
Haideti sa-ascultam coPii
Al ei cantec din campii!
Cucu, cucu striga tare,
Pitpalacu-n lunca sare
Mieii zburda pe camPii
Haideti sa-i vedem copii!
140

Infloresc gradinile,
Ceru-i ca oglinda,
Prin livezi albinele
Si-au pornit colinda.
Canta ciocarliile
Imn de veselie,
Fluturii cu miile
Joaca pe camPie.
Joaca fete si baieti
Hora-n batatura.
Ah! De ce n-am zece vieti,
Sa te cant natura!

HORA UNIRII
de Vasile Alecsandri
Hai si dim m6ni cu m6n5
Cei cu inimi rom6n5,
S5-nv6rtim hora fr5liei
Pe p5m6ntul Rom6niei!

Iarba rea din holde PiarS!

Piari dugminia-n tar5!
intre noi si nu mai fie
DecSt flori 5i omenie!
M5i muntene, mii vecine,
sE te Prinzi cu mine
cu unire,
viatd
la
Si
$i la moarte cu-nfr5tire!

Vini

141

Unde-i unul, nu-i putere

La nevoi gi la durere.
Unde-s doi, puterea cregte
$i dugmanul nu spore5te!

CUPRINS
portofoliului
I. Materiale sugestive pentru rcahzatea
profesorului / 3

Am6ndoi suntem de-o mam5,

De-o f5ptur5 gi de-o seam5,
Ca doi braziintr-o tulpin5,
Ca doi ochiintr-o luminS.

I 2t
II. Metode de predare/invllarelevaluare
37
III. Planificare calendaristicl orientativ[ /

Am6ndoi avem un nurne,

Amdndoi o soartS-n lume.
Eu ti-s frate, tu mi-egti frate,
In noi doi un suflet bate!

IV. Texte-suport pentru actrvrtdti I 73

Vin' la Milcov cu grHbire

S5-l seclm dintr-o sorbire,
Ca si treac5 drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
$i sH vadS sfdntul soare
Intr-o zi de sirbitoare
Hora noastr5 cea fr5teasci
Pe

cimpia romdneascS!

VINE PLOAIA
de George Cosbuc
Vine ploaia, bine imi pare,
In gradina am o floare,
Ploaia o va face mare,
Vine ploaia, bine imi pare.
Vine ploaia, bine face!
Spicul plin de-acum se coace!
Spicului racoarea-i place!
Vine ploaia, bine face!
142

143