30.

Jocul de prezentare
Sunt niste jocuri foarte simple care permit un prim contact si o apropiere. Cnd
participantii nu se cunosc, acesta este primul pas pentru crearea unui grup ce lucreaz
dinamic si destins. De obicei, evaluarea nu este necesar. Ea poate fi fcut doar pentru a
putea observa la sfrsit diferenta ntre aceast form de contactare cu un grup si rigiditatea
altor moduri de initiere a activittilor ori de a ne prezenta.
Printre obiectivele pe care le poate avea un joc de prezentare: cunoasterea
participantilor la joc: a numelor si a anumitor caracteristici minime ale fiecruia, stabilirea
unui prim contact.
Titlu: Mingea fierbinte
Scop: Memorarea numelor. Initierea cunoasterii reciproce n cadrul grupului
Categoria de vrsta: 5 ani-100 de ani
Numr de participanti: peste 6
Materiale: minge
Durata: 20 min
Locul de desfsurare: interior - exterior
Ritmul: activ
Continut:
Const n autoprezentarea participantilor. Pe lng nume trebuie s mai
ofere si alte date. Acest lucru se va face prin intermediul unei mingi care
se va lansa intre participanti. Trebuie s se desfsoare foarte rapid. Mingea este
fierbinte.
Participantii formeaz un cerc. Animatorul explic cum c persoana care
primeste mingea trebuie s spun:
Numele cu care i-ar plcea s fie numit
Locul nasterii
Ocupatia preferat
O dorint
Acest lucru trebuie fcut repede pentru a nu se frige. Dup ce se termin
prezentarea mingea se lanseaz mai departe.
Titlu: Schimba scaunul
Scop: Memorarea numelor. Initierea cunoasterii reciproce n cadrul grupului
Categoria de vrsta: 5 ani-100 de ani
Numr de participanti: peste 6
Materiale: scaune
Durata: 20 min
Locul de desfsurare: interior
Ritmul: activ
Continut:
Acest joc se realizeaza dupa ce ne-am prezentat. Const n asezarea participantilor intr-un
cerc, pe scaune, ramanand unul gol . Imediat dupa scaunul gol trebuie sa se aseze primul
participant care are numele cu litera A, urmandu-l ceilalti in ordine alfabetica, pana se ajunge la
scaunul care trebuie sa ramana gol. Cel din partea dreapta sau stanga a scaunului, prin
atingerea lui cu mana, numeste/striga sa ocupe scaunul, o persoana, astfel incat, prin miscarea
lor sa ajunga sa se ordoneze in ordine alfabetica. Nu este voie sa se mute o persoana pe
scaunul de langa el. In joc exista si un sabotor pe care il identifica grupul si pe care, pe cat
posibil, il evita, pentru a nu incurca jocul.

7. Jocuri de imitatie
Asa cum le spune si numele, sunt jocuri n care participantii imit gesturile si
actiunile moderatorului. n majoritatea lor se preteaz foarte bine activittilor cu prescolari
sau eventual, dac sunt mai complicate, cu scolari mici.
De obicei, atmosfera de poveste si / sau umorul sunt importante pentru motivarea
participantilor, ntr-o msur chiar mai mare dect pentru alte tipuri de jocuri. Moderatorul si
poate folosi din plin jocul actoricesc, creativitatea, spontaneitatea; cum el este cel care
creeaz si sustine atmosfera n timpul jocului, este deosebit de important c starea lui de
bun dispozitie s fie autentic, s-i fac realmente plcere s conduc jocul respectiv.
Un exemplu de joc de imitatie de mare succes chiar si la copii mai mari, dac
moderatorul creeaz o atmosfer adecvat, este urmtorul:
Titlu: Oglinda
Categoria de vrsta: 7 90 ani
Numr de participanti: 2-20
Materiale: Durata: 5-10 min
Locul de desfsurare: interior
Ritmul: linistit
Continut:
Imitarea ct mai exact a miscrilor persoanei din fat.
Participantii formeaz 2 siruri, la 2-3 metri distant ntre ele. A evita rsul, a mentine
linistea. A mentine exactitudinea ritmului miscrilor, sincronizarea etc. (comunicare si nu "la
mine-i mai greu").
Participantii dintr-un sir ncep, fcnd o serie de gesturi, care sunt copiate, ca ntr-o
oglind, simultan, de partener. Animatorul d semnalul nceputului si sfrsitului. Terminnd,
participantii rmn la locurile lor, observndu-si colegul. Apoi, schimb rolurile.
Evaluare: n ce rol ne-am simtit mai bine? A fost dificil s copiem gesturile partenerului?

35. Jocul de relaxare

n jocurile de relaxare miscarea si rsul realizeaz mecanismul de destindere
psihologic si fizic. Jocurile sunt prevzute pentru a elibera energia, umorul, stimulnd
miscarea n grup.
Jocurile de relaxare sunt utile pentru orice ocazie, dar pot fi practicate si cu un
anumit scop: de nclzire, contactare cu participantii, pentru ruperea strii de monotonie sau
tensiune, pentru trecerea de la o activitate Ia alta sau ca punct final al unei activitti
comune.
Ele ncearc s elimine aspectul de competitivitate din jocurile n care diversitatea
se realizeaz prin integrarea tuturor n "expansiunea" spiritului de echip.
Pentru cea mai mare parte, evaluarea nu e necesar, doar pentru a putea constata
efectele sau intensitatea destinderii, pentru a aprecia diferenta si scopul altor tipuri de jocuri.
Obiectivele pe care le pot avea astfel de jocuri pot fii: eliberarea de energii, stimularea
miscrii n grup, ruperea strii de monotonie, trecerea de la o activitate la alta sau ca punct
final al unei activitti comune.
Titlu: Pizza
Scop: crearea unei atmosfere relaxante, apropierea interpersonal, cunoastere si

relaTionare intre participanTi, introducerea ntr-o atmosfer relaxant si

distractiv
Categoria de vrsta: 6 ani-100 de ani
Numr de participanTi: peste 5
Materiale: Durata: 10 min
Locul de desfsurare: interior - exterior
Ritmul: activ
Continut:
Participantii trebuie s se aseze n cerc, se ntorc toti cu fata ntr-o singur
directie, stnd unul napoia celuilalt. Grupul are sarcina s gteasc o pizz italian,
iar tava n care se pregteste compozitia este spatele fiecruia dintre participanti.
Astfel, ei trebuie s urmeze urmtorii pasi:
- se frmnta aluatul; - se ntinde aluatul; - se toac apoi ingredientele: cascavalul,
oule, se taie salamul; - se introduce tava n cuptor si se asteapt ca s fie coapt.
Poft bun!
Facilitatorii le demonstreaz participantilor cum s urmeze pasii pentru
pregtirea pizzei si le vor arta gesturile care nsotesc fiecare pas n parte.
Ex.: se frmnt aluatul = se maseaz muschii spatelui, la gat, se intinde aluatul=se maseaza
spatele cu miscari de jos in sus sau circulare, se toaca ingredientee=se loveste usor spatele cu
lateralele mainilor, se introduce pizza la cuptor=se face vant usor, celui din fata, impingandu-l.
Dup ce o trans a fost scoas de la cuptor, se mai pregteste nc una, dar
de data aceasta, grupul trebuie s se ntoarc n directia opus, astfel cei care au
fcut masaj celor din fata lor, vor fi acum masati chiar de acestia.
37. Jocul de negociere
Jocurile de negociere sunt jocuri de societate n care principalul mecanism de reguli
este negocierea ntre juctori pentru a lua o decizie sau pentru a cstiga mai multe resurse.
Jocurile din aceast categorie sunt rezervate pentru copiii care doresc s-si exercite
abilitTile lor de persuasiune.
Unele jocuri vizeaz rezolvarea unor probleme, altele luarea unei decizii n grup fiind
combinate foarte mult cu jocurile de argumentare. Unele jocuri pot s includ studii de caz
sau jocuri de rol, este foarte important ca animatorul care propune jocul s poat s
gestioneze toat dinamica de grup pe care o pot determina aceste jocuri. Sunt jocuri care
pot s ating colateral si cooperarea ntre participanTi. La evaluare se va urmri dac: toTi
membrii grupului au fost implicaTi n proces, procesul de luare a deciziei finale s-a luat prin
analizarea, clarificarea si generarea informaTiei de la toTi membrii echipei, toTi membrii
grupului au avut posibilitatea de a amenda sau bloca o decizie si dac discuTiile au fost
orientate ctre soluTie comun.
Titlu: Exercitiul NASA
Scop: a constata calitatea deciziilor luate n grup fat de cele individuale.
Categorie de vrst: 14-18 ani
Numr de participanTi: 20
Materiale: coli de hrtie A4, coli de flipchart, carioc
Durata: 60 de minute
Locul de desfsurare: interior
Ritm: calm
Continut: listele sunt mprtite fiecrui participant si ei sunt lsati 10 minute s
clasifice lista obiectelor dup importanta acestora. Nu se permit discutiile. Apoi sunt

formate grupuri de 6-8 persoane si un observator. Avnd lista, se dau 20 de minute

pentru a pune obiectele n ordine. Dup aceasta se compar rezultatele individuale
cu cele colective si cu cele ale expertilor de la NASA. Se evalueaz rezultatele. Care
sunt mai bune? Cum a decurs discutia n grup? Ce a adus ea? A fost e luat decizia
n grup? Exercitiul se evalueaz, conform tabelei rspunsurilor corecte elaborate de
echipa de savanti de la NASA si un computer.
FISA 1 .
V aflati ntr-o nav spatial care trebuie s se uneasc cu navamam pe
suprafata iluminat a lunii. Din cauza dificulttilor tehnice, nava a aselenizat la 300
de km de navamam. n timpul aselenizrii s-a distrus o mare parte a
echipamentului de bord. SUPRAVIETUIREA VOASTR DEPINDE DE
POSIBILITATEA DE A AJUNGE LA NAVA-MAM. Pentru aceasta se pot lua doar
lucrurile cele mai necesare. n continuare se d o list de 15 articole care au rmas
intacte dup aselenizare. Sarcina voastr este s le clasificati n conformitate cu
importanta lor, pentru a permite astronautilor s ajung la nava-mam. Numrul 1 l
va avea articolul cel mai important iar 15 cel care va avea importanta cea mai mic
(ntre paranteze este dat rspunsul numai pentru animator).
- 1 cutie de chibrit (15 - nu exist oxigen)
- 1 cutie de alimente concentrate (4 - se poate tri un anumit timp fr alimente)
- 20 de metri de frnghie de nylon (6 - pentru ajutarea deplasrii pe teren neregulat)
- 30 de metri de mtase pentru parasut (8 - pentru a se proteja de soare sau de
frig)
- 1 aparat pentru nclzire (13 - fata luminat e fierbinte)
- 2 pistoale calibrul 45 (11 - utile pentru propulsare)
- lapte praf (12 - necesit ap)
- 2 baloane cu oxigen de 50 L (1 - nu exist aer)
- hart a stelelor si constelatiilor (3 - necesar pentru orientare)
- o barc pneumatic cu baloane de CO2 (9 - pentru deplasare si protectie, iar
baloanele cu gaz pentru propulsare)
- o busol magnetic (14 - nu exist cmp magnetic)
- 20 L de ap (2 - nu se poate tri fr ap)
- focuri semnal (ard n vid) (10 - utile la distant mic)
- un set de prim ajutor medical (7 - unele sunt utile, altele inutilizabile)
- receptor si emittor FM pe energie solar (5 - comunicare cu nava)