Sunteți pe pagina 1din 14

Contabilitate- Mates Dorel 1. Un utilaj achizitionat n exercitiul N la cost de achizitie de 20.000 lei este casat n exercitiul N+6.

Din casare rezult materiale n valoare de 7.000 lei; cheltuielile ocazionate de casare (materiale consumabile) sunt de 2.000 lei. Utilajul are o durat normal de functionare de 10 ani si metoda de amortizare folosit este cea linear. Cum afecteaz situatiile financiare casarea utilajului? scoaterea din gestiune a instalaiei % = 2131 2813 6583 nregistrarea materialelor recuperate 302 = 7588 7.000 nregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare 6588 = 302 2.000 Impactul asupra contului de profit i pierdere: 20.000 14.000 6.000

Cheltuieli cu activele cedate 6.000 Alte cheltuieli din exploatare 2.000 Alte venituri din exploatare 7.000 Rezultat -1.000 n bilan: scade valoarea activelor imobilizate cu 6.000 lei, cresc materialele consumabile cu 5.000 lei, scade rezultatul cu 1.000 lei. 2. O societate are nregistrate venituri anuale din vnzri de bunuri n sum de 15.000 u.m., dar se cunoaste c aproximativ 3% din bunurile tranzactionate sunt returnate. Se mai cunoaste c societatea practic un adaos mediu la total vnzri de 15% din pretul de vnzare. Care vor fi efectele n situatiile financiare conform IAS 18 Venituri? Societatea constituie un provizion pentru riscuri si cheltuieli n sum de 3% x 15% x 15.000 = 67,5 u.m. 3. La data de 01.05.N o societate a achizitionat 1.000 de obligatiuni pentru un pret unitar de 100 u.m. Dobnda n sum de 20.000 u.m. este pltit la data de 31 octombrie anual. Care vor fi incidentele n situatiile financiare ale exercitiului N conform IAS 18 Venituri? Societatea nregistreaz un venit din dobnzi de 20.000 x 6/12 = 10.000 u.m. pentru perioada 01.05.N-31.10.N, iar diferena de 10.000 u.m. (dobnda ncasat minus venitul din dobnzi) reprezint recuperarea costului de achiziie al obligaiunilor. 4. Ce nregistrri va contabiliza o societate care import mrfuri n sum de 10.000

dolari la un curs de schimb n momentul tranzactiei de 2,6 ROL/dolar, n momentul pltii cursul fiind de 2,4 ROL/dolar? Cum va fi afectat fluxul de numerar? achiziia mrfurilor de la furnizorul extern 371 = 401 26.000 plata datoriei fa de furnizorul extern: 401 = % 26.000 5124 24.000 765 2.000 Fluxul din activitile din exploatare scade cu 24.000 lei (plata ctre furnizorul extern). 5. Societatea ABC achizitioneaz un hotel cu durata de viat util de 30 de ani, amortizabil linear pentru valoarea de 200.000 lei. Cum se vor reflecta costurile ulterioare cu privire la renovarea exteriorului, precum si cele efectuate pentru extinderea hotelului cu nc dou etaje? Cheltuielile legate de renovarea exteriorului care asigur meninerea nivelului actual de performan a activului afecteaz contul de profit i pierdere. Cheltuielile de extindere a hotelului sunt capitalizate i majoreaz valoarea activului. 6. Un echipament tehnic este cumprat n anul N-2 pentru 16.000 lei, stabilindu-i-se o amortizare n sistem linear pe o perioad de 8 ani. La sfrsitul anului N valoarea recuperabil este de 9.000 lei. n anul N+1, se reestimeaz durata de viat rmas la 3 ani. Care sunt consecintele asupra contului de profit si pierdere n anul N si n anul N+1? Amortizarea n anul N-2 = 16.000/8 = 2.000 lei La sfritul anului N valoarea net contabil = 16.000 - 6.000 = 10.000 lei Valoarea recuperabil = 9.000 lei Se constat o depreciere de 1.000 lei In anul N+l societatea nregistreaz o amortizare de 9.000/3 = 3.000 lei 7. Determinati valoarea costului de achizitie pentru un sortiment de mrfuri dintr-o societate care practic vnzarea la pret cu amnuntul dac are o cot medie de adaos de 20% si valoarea ncasat din vnzare este de 35.700 u.m. (suma include TVA). TVA = 19%/119% x 35.700 = 5.700 u.m. Cost de achiziie + 20% x Cost de achiziie = 30.000 u.m. Cost de achiziie = 30.000/1,2 = 25.000 u.m. 8. Fie un utilaj cu un cost de achizitie de 290.000 u.m. si o valoare rezidual estimat la 10.000 u.m. Acesta se amortizeaz linear, ncepnd cu 1 ianuarie N-2, pe o durat estimat de 7 ani. La nchiderea exercitiului N, managerii au reestimat durata de utilitate total la 5 ani, iar valoarea rezidual este reestimat la 15.000 lei. S se calculeze si s

se contabilizeze amortizarea n exercitiile N-2, N-1 si N, conform IAS 16. n exerciiul N-2: Valoarea amortizabil = 290.000 - 10.000 = 280.000 u.m. Durata = 7 ani Amortizarea = 280.000/7 = 40.000 u.m. 6811 = 2813 40.000 n exerciiul N-1: 6811 = 2813 40.000 n exerciiul N: Valoarea amortizabil = 290.000 - 2 x 40.000 -15.000 = 195.000 u.m. Durata reestimat = 5 ani Durata trecut = 2 ani Durata rmas = 3 ani Amortizarea = 195.000/3 = 65.000 u.m. 6811 = 2813 65.000 9. La nceputul exercitiului N, societatea ALFA a achizitionat un echipament tehnologic la costul de achizitie de 200.000 u.m. Managerii estimeaz c durata de utilitate va fi de 5 ani si c, la expirarea acestei perioade, vor fi angajate cheltuieli cu dezafectarea echipamentului tehnologic si refacerea amplasamentului n valoare nominal de 10.000 u.m. La 31.12.N valoarea actualizat a cheltuielilor estimate a fi ocazionate de dezafectarea acestuia si de refacerea amplasamentului este de 4.810 lei. S se verifice dac, la sfrsitul exercitiului N, sunt ndeplinite conditiile de constituire a unui provizion n conformitate cu normele internationale. n caz afirmativ, prezentati formula contabil. Potrivit IAS 37, un provizion va fi recunoscut numai n momentul n care: a) o ntreprindere are o obligaie curent (legal sau implicit) ge nerat de un eveniment anterior; b) este probabil ca o ieire de resurse care s afecteze avantajele eco nomice s fie necesar pentru a onora obligaia respectiv; i c) poate fi realizat o bun estimare a valorii obligaiei. y\ ntruct aceste condiii sunt ndeplinite, va trebui recunoscut un provizion pentru dezafectare pentru valoarea actualizat a cheltuielilor estimate a fi ocazionate de dezafectarea echipamentului tehnologic i de refacerea amplasamentului: 2131 = 1513 4.810 10. O ntreprindere fabric mobil, inclusiv mese. Costurile asociate cu fabricarea meselor si cu operatiile generale ale firmei sunt urmtoarele: a) lemnul utilizat pentru fabricarea meselor cost 100 u.m./mas; b) mesele sunt asamblate de muncitori cu un cost de 40 u.m./mas; c) muncitorii care asambleaz mesele sunt coordonati de ctre responsabil, care are un

salariu anual de 25.000 u.m.; d) amortizarea masinilor utilizate n fabricarea meselor se ridic la 10.000 u.m./an; e) salariul managerului firmei reprezint 80.000 u.m./an; f) firma cheltuieste anual 30.000 u.m./an pentru publicitate privind mesele; g) vnztorii primesc un comision de 30 u.m. pentru fiecare mas vndut. Clasificati fiecare cost n urmtoarele categorii: variabil, fix, cost al perioadei, cost al produsului, cost direct sau indirect (pentru produsul mese). A B C D E F G Cost variabil Cost variabil Cost fix Cost fix Cost variabil Cost direct Cost direct Cost indirect Cost indirect Cost al produsului Cost al produsului Cost al produsului Cost al produsului Cost al perioadei Cost al perioadei Cost al perioadei

11. Societatea GAMA produce trei tipuri de jucrii: ursuleti de plus, ppusi de plastic si masinute. Clasificati urmtoarele costuri n: costuri ale produsului / ale perioadei; costuri directe / indirecte: a) plasticul achizitionat pentru ppusi; b) amortizarea masinilor folosite pentru ppusi; c) amortizarea echipamentelor de mpachetat folosite pentru toate produsele; d) salariile muncitorilor care lucreaz doar la ppusi; e) salariul managerului. SPECIFICAIE Cost al produsului Cost direct (PF) Cost al (D) perioadei (P) Cost indirect (I) PF D PF I PF I PF P D Cost general

Plasticul achiziionat pentru ppui Amortizarea mainilor folosite pentru ppui Amortizarea echipamentelor de mpachetat folosite pentru toate produsele Salariile muncitorilor care lucreaz doar la ppui Salariul managerului

12. n cursul lunii ianuarie, SC ALFA SA obtine produse finite, n urmtoarele conditii: cheltuieli variabile de productie 5.000 lei, cheltuieli fixe de productie 4.000 lei, capacitatea normal de productie 1.000 bucti, capacitatea real de productie 750 bucti. Care este costul obtinerii produselor finite?

Regia fixa care se recunoate ca o cheltuiala a perioadei = regia fixa x (1 - nivelul real al activitii/nivelul normal al activitii).

Regia fixa care se recunoate ca o cheltuiala a perioadei = 4.000 lei x (1 750 buc./1000 buc.) = 1.000 lei

Regia fixa care se recunoate ca o cheltuiala a produciei = regia fixa totala - Regia fixa care se recunoate ca o cheltuiala a perioadei

Regia fixa care se recunoate ca o cheltuiala a produciei = 4.000 1.000 = 3.000 lei Costul obinerii produselor finite Costul obinerii produselor finite = Cheltuieli variabile de producie +Regia fixa care se recunoate ca o cheltuiala a produciei 5.000 lei + 3.000 lei = 8.000 lei

Evaluare: d-nul Manate Daniel 1. Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei ntreprinderi cu influent asupra ratei de actualizare. riscuri externe: riscul de tara,riscul de politica economica,fiscala,riscul de neadaptare a managementului la exigentele economiei ce piata riscuri interne: dezechilibru financiar,tehnologii invechite,echipamente depasite,produse demodate, etc. 2. Definiti capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi si prezentati formele de exprimare a acesteia. Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori: - profit brut (diagnosticul fmanciar-contabil); - profitul net se folosete in evaluri prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor; - dividend folosit in evaluri bazate pe randamentul capitalului; - prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evalurile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere.

3. Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. Scriptica 4. Se reia enuntul de la problema 180 cu urmtoarea cerint: s se determine economia de impozit pe profit indus de pierderi. Probl 180 : O ntreprindere si-a constituit un patrimoniu compus n principal din participatii minoritare n afaceri industriale si comerciale. Bilantul su se prezintastfel la sfrsitul exercitiului N: ACTIV PASIV Imobilizari corporale nete 5 Capitaluri proprii 112 Imobilizari financiare 120 Datorii financiare 25 Disponibilitati banesti 12 TOTAL 137 Total 137 Imobilizrile corporale ale afacerii sunt constituite n principal din mobilier de birou pe care l utilizeaz pentru propriile nevoi si care are o valoare de piatestimat la 11 milioane u.m. Imobilizrile financiare cuprind portofoliul de participatii minoritare care includ dou categorii distincte: titluri ale societtilor necotate pentru o valoare net contabil de 88 milioaneu.m. care genereaz, n opinia managerilor, plusvalori potentiale brute de 15milioane u.m.; titluri ale societtilor cotate a cror valoare bursier reprezint, pentru parteadetinut de ntreprindere, 50 milioane u.m.ntreprinderea are, ca urmare a unor pierderi aferente exercitiului anterior, unrezultat reportat negativ de 15 milioane u.m.Aceste pierderi se vor recupera n urmtorii 5 ani, perioad n care se va determinao economie de impozit pe profit. Impozitul pe profit este de 40%, cel aferent plusvalorilor activelor de 28%. Rentabilitatea capitalurilor proprii asteptat de piat pentru acest tip de afacere este de 10%. ntreprinderea are, ca urmare a unor pierderi aferente exerci-iului anterior, un rezultat reportat negativ de 15 milioane u.m.Aceste pierderi se vor recupera n urmtorii 5 ani, perioadn care se va determina o economie de impozit pe profit.Impozitul pe profit este de 40%, cel aferent plusvalorilor activelor de 28%. Rentabilitatea capitalurilor proprii ateptatde pia pentru acest tip de afacere este de 10%.S se determine plusvalorile nete aferente activelor. 5. Care dintre urmtoarele puncte nu se ncadreaz n analiza SWOT aplicabil functiei juridice, n vederea stabilirii diagnosticului partial: relatiile comerciale cu furnizorii traditionali, promovarea produselor ntreprinderii, existenta

Regulamentului de ordine interioar, posibilitti de mbunttire a cilor de acces si a utilittilor? Raspuns : relatiile comerciale cu furnizorii traditionali, promovarea produselor ntreprinderii, posibilitti de mbunttire a cilor de acces si a utilittilor 6. Prin ce se deosebeste valoarea estimat de evaluator de pretul care este eventual stabilit de ctre cei care au cerut efectuarea evalurii? Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul. Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constiutie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau. 7. Prezentati caracteristicile afacerilor redresabile. 8. Care este valoarea substantial brut a unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000: a) 53.500.000; b) 28.500.000; c) 18.500.000. Expertiza: d-na Furca Teodora 1. Ce ntelegeti prin competenta expertului contabil? Prin competenta expertului contabil se intelege nivelul cunostintelor profesionale care il definesc si experienta care o poseda.Deasemenea competenta profesionala este conditionata de dobandirea ei printr-un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructie specifica, de practica si de examinare privind teme profesionale semnificative, iar pe de alta parte mentinerea ei prin cunoasterea continua a evolutiilor si reglementarilor la nivel national si international. 2. Ce contine dosarul expertului contabil privind documentarea n expertiza contabila? Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile cuprinde dupa caz: Incheierea de sedinta (in cauze civile), Ordonanta organului de urmarire si cercetare

penala (in cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare Raportul de expertiza contabila - exemplarul expertului contabil care justifica indeplinirea misiunii Eventuale corespondente , raspunsuri la intrebari suplimentare sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organele in drept , care au dispus efectuarea expertizei contabile Eventuale note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuarii expertizei contabile, necesare fie redactarii raportului de expertiza contabila , fie urmaririi bugetului de timp si decontarii lucrarilor de expertiza cu beneficiarii acestora. 3. Cum procedeaza expertul contabil verificator privind ndeplinirea atributiilor sale? Expertul contabil verificator va proceda astfel : Studiaza raportul de expertiza urmarind daca : - in elaborarea lucrarii , expertii contabili autori au respectat in totalitate prevederile Normei profesionale nr. 35/2000 - obiectivele stabilite au fost tratate corespunzator, iar raspunsurile date au fost sustinute prin acte si documente care au legatura cu cauza - autorii lucrarii nu s-au indepartat de stiinta contabilitatii , procedand la incadrari juridice ale faptelor sau la efectuarea de lucrari si operatiuni care presupun alte cunostinte decat cele contabile - autorii lucrarii au respectat prevederile Codului etic national al profesionistilor contabili analizeaza opiniile separate sau rapoartele expertilor contabili- consilieri ai partilor, urmarind aceleasi obiective ca in cazul raportului de expertiza Audit intern Furca Teodora 1. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de comert. 2. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de productie 3. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de prestari servicii. Politica de contabilitate reprezint o totalitate de principii, convenii, reguli,metode i procedee adoptate de conducerea ntreprinderii pentru inerea contabilitii intocmirea rapoartelor financiare.Politica de contabilitate constituie o parte integrant a rapoartelor financiare itrebuie s fie elaborat de fiecare ntreprindere care desfaoar activitate de ntreprinztor i este nregistrat n Romnia, indiferent de tipul de proprietate, apartenena ramural iforma organizatorico-juridic a acesteia (cu excepia instituiilor publice).Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuat de ctrecontabilitate, de o comisie special, compus din reprezentanii serviciilor contabil,financiar, juridic i altor servicii ale ntreprinderii sau de firma de consulting (audit).Politica de contabilitate aleas poate fi examinat i adoptat prin decizia de protocol afondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dup aceasta trebuie s fieaprobat de conductorul ntreprinderii.Politica de contabilitate se elaboreaz n baza ansamblului de conveniifundamentale ale contabilitii. Noiunea "convenie" nseamn presupunere (ipotez),condiie de la care ntreprinderea trebuie s porneasc la organizarea

contabilitii intocmirea rapoartelor financiare.n IAS 1 "PREZENTAREA SITUAIILOR FINANCIARE" sunt stabilite treiconvenii fundamentale ale contabilitii: continuitatea activitii, permanena metodelor i specializarea exerciiilor.Procedura formrii politicii de contabilitate privind o problem (sector) concret acontabilitii const n alegerea unei variante din cteva, admise de actele legislative inormative, n justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitiintreprinderii i acceptarea acesteia n calitate de baz pentru inerea contabilitii intocmirea Situaiilor financiare.De exemplu, IAS 16 "Imobilizri corporale" recomand cteva metode de calcul aamortizrii mijloacelor fixe:- metoda amortizrii liniare;- metoda amortizrii accelerate- metoda degresiv.La elaborarea politicii de contabilitate ntreprinderea alege acea metod de calcul aamortizrii, care corespunde modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret demijloace fixe.IAS 18 "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestareaserviciilor: pe fiecare tranzacie sau pe stadii de finalizare a acesteia. ntreprinderea alegeacea variant, care permite determinarea mai exact a mrimii venitului obinut n cursul perioadei de gestiune.Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C., poate s difere esenial la diverse ntreprinderi. Variantele i regulile de evaluareicontabilizare a activelor, veniturilor i cheltuielilor acceptabile pentru o ntreprindere pots influeneze negativ asupra rezultatelor activitii altei ntreprinderi sau s fie absolutinutile pentru aceasta. Astfel, n conformitate cu IAS 2 "Stocuri", evaluarea materialelor poate fi efectuat prin trei metode: de identificare, FIFO, LIFO i costului mediu ponderat.Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecrei uniti a stocurilor de mrfuri i materiale i este adecvat pentru ntreprinderile cu producie individual i n serii mici. Metodele FIFO i costului mediu ponderat pot fi utilizate la ntreprinderilecare dispun de un asortiment bogat i variat de stocuri de mrfuri i materiale.Politica de contabilitate n anul curent este aprobat de conductorul ntreprinderiila finele anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie a anului de gestiune.Ea trebuie s fie aplicat de toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii, inclusiv decele evideniate ntr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor.ntreprinderea nou-creat i elaboreaz politica sa de contabilitate pn la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai trziu de 90 de zile de la dobndireadrepturilor persoanei juridice. Procedurile i metodele contabile alese se aplic dentreprindere din ziua nregistrrii la Registru Comerului.Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv -de la o perioad de gestiune la alta. n unele cazuri prevzute de IAS 1, ntreprinderea poate s introduc modificri n politica de contabilitate, adic s nu respecte n decursulanului de gestiune principiul permanenei.Toate modificrile introduse n politica de contabilitate trebuie s fie argumentatei perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicndu-se data intrrii nvigoare a acestora.Politica de contabilitate adoptat de ntreprindere trebuie s fie dat publicitii,adic s fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai situaiilor financiare.Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinat de nsi ntreprinderea.ns n toate cazurile politica de contabilitate trebuie s fie inclus ntr-un capitol specialal notei explicative la situaiile financiare anuale.Modificrile introduse n politica de contabilitate care influeneaz substanialevaluarea i luarea deciziilor de ctre utilizatorii situaiilor financiare n cursul perioadeide gestiune sau n perioadele ulterioare, cauzele acestor modificri, precum i evaluareaconsecinelor acestora n expresie valoric urmeaz s fie specificate distinct n

notaexplicativ la situaiile financiare.Dezvluirea politicii de contabilitate nu justific reflectarea greit sau inexact ainformaiilor i nu exonereaz conducerea ntreprinderii de rspundere pentru nclcarearegulilor stabilite de inere a contabilitii i de ntocmire a situaiilor financiare.Situaiile financiare au fost ntocmite n conformitate cu Reglementrile ContabileRomneti armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009. OMFP 3055/2009 solicita ca situaiile financiare s fie ntocmiten conformitate cu Legea Contabilitatii 82/1991 (republicata, modificata si completataulterior) i Cerinele de ntocmire i prezentare prevazute de OMFP 3055/2009.Societatea organizeaza si conduce contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legiicontabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare sintocmete situaii financiare anuale potrivit prevederilor Ordinului Ministerului deFinante nr.3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directivaa IV-a Comunitatilor Economice Europene. Prezentele situaii financiare sunt ntocmite n baza continuitii activitatii. Fiecare element semnificativ este prezentat separat nsituaiile financiare. Valorile nesemnificative sunt agregate cu valorile de natura saufuncie similar i nu sunt prezentate separat. Prin prezentarea politicilor i procedurilor contabile la societate prestari serviciiam ales s prezentm modul n care sunt nregistrate i evaluate elementele cuprinse nsituaiile financiare atfel:La inventariere evaluarea activelor imobilizate i a stocurilor, se face la valoareaactual, numit valoare de inventar, care se stabilete n funcie de utilitatea bunului,starea acestuia i preul pieei, inclusiv prin considerarea tuturor ajustrilor de valoaredatorate deprecierilor. Creanele se evalueaz la valoarea probabil de ncasat, iar datoriilela valoarea probabil de pltit.n cadrul societii se efectueaz urmtoarele operaiuni:- preluarea documentelor justificative i nregistrarea lor n ordine cronologic isistematic;- inventarierea patrimoniului;- ntocmirea registrului jurnal;- ntocmirea registrului de cas n lei;- ntocmirea fiei contului;- ntocmirea statului de plat i a cheltuielilor cu salariile;- ntocmirea declaraiilor 100 si 102 pn n 25 a lunii, depunerea la AdministraiaFinanciar;- ntocmirea decontului de TVA pn la data de 25 a lunii urmtoare;- ntocmirea declaraiilor lunare;- ntocmirea fielor de magazie;- ntocmirea fielor de eviden a formularelor tipizate;- ntocmirea fielor mijloacelor fixe;nregistrarea cheltuielilor cu energia, apa, gazul, telefonul i alte servicii;- nregistrarea amortizrii lunare a mijloacelor fixe;- raportarea cifrei de afaceri la INSE pn la data de 30 a lunii urmtoare;- ntocmirea balanei de verificare pn la data de 25 a lunii urmtoare;- ntocmirea bilanului contabil, a contului de profit i pierdere i a raportului Consiliuluide administraie

4. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de comert.

Organizarea auditului intern si control intern al intreprinderi : Furca Teodora 1. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune: a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei;

b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane; d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil; e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal; f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare; g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea carierei. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Riscurile posibile ce pot s apar : neconcordane ntre atribuii i competena profesional; neconformitatea cu legile, regulamentele, regulile i politicile specifice; nerespectarea confidenialitii informaiilor; caracterul incomplet i inexact al operaiilor i documentaiilor; modul profesional de abordare a informaiilor financiare; nerespectarea atribuiilor din fisa postului suprasolicitarea personalului nerespectrarea normelor privind securitatea munciiProceduri de control intern care pot diminua apariia riscurilor:- Atribuiile entitii pot fi realizate numai dac sunt cunoscute de salariai i acetia acioneazconcertat;- Fiecare salariat are un rol bine definit n entitatea public, stabilit prin fia postului;- Sarcinile sunt ncredinate i rezultatele sunt comunicate numai n raportul manager salariat manager (ef subaltern ef);- Managerul trebuie s susin salariatul n ndeplinirea sarcinilor sale.- Managementul entitii publice va comunica tuturor angajailor care sunt sarcinile entitii,rezultate din actul normativ de organizarei funcionare. Totodat, se va ngriji c aceste sarcini s se regseasc n Regulamentul deorganizare i funcionare a entitii publice, la care s aibaccestoi salariaii. Se vor ntocmi i se vor actualiza, ori de cte ori necesitile o vor cere, fiele postului pentru toi funcionarii publici i personalul contractual din entitatea public. Aceasta este oobligaie permanent a fiecrui nivel de management.- Managerul asigur ocuparea posturilor de ctre persoane competente, crora le ncredineazsarcini potrivit competenelor i asigur condiii pentru dezvoltarea capacitii profesionale asalariatului.Managerul i salariaii au acele cunotine, abiliti i experiena care fac posibil ndeplinireaeficient i efectiv a sarcinilor;- Competena angajailor i sarcinile ncredinate trebuie s se afle n echilibru permanent, stabil.Aciuni pentru asigurarea acestuia:a) definirea cunotinelor i deprinderilor necesare pentru fiecare loc de munc; b) conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare definit;c) identificarea planului de pregtire de baz a noului angajat, nc din timpul procesului derecrutare;d) revederea necesitilor de pregtire, n contextul evalurii anuale a angajailor i urmrireaevoluiei carierei;e) asigurarea faptului c necesitile de pregtire identificate sunt satisfcute;f) dezvoltarea capacitii interne de pregtire, complementar formelor de pregtire externe entitii publice;g) definirea politicii de pregtire / mobilitate;h) se verific dac se respect programul de lucru, norma de lucru.-

Performanele angajailor se evalueaz cel puin o dat pe an i sunt discutate cu acetia de ctrerealizatorul raportului;- Competena i performana trebuiesc susinute deinstrumenteadecvate, care includ tehnica de calcul, software-urile, brevetele, metodele de lucru etc.;- Se verific listele de pontaj, ntocmirea corect a statelor de plat i a celorlalte documente privindasigurrile sociale. 2. Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune: a) Implementarea strategiilor de marketing; b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta; c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Vnzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor simodalittilor specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficient a rezultatelor productiei, trecerea acesteia n consumul finaln cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea ntregului potential tehnico-productiv de care dispune firma n permanenta misiune de a oferi cumprtorului marf de calitate, la termenele si n conditiile solicitate si nu n ultimul rnd asigur un cstig real cel putinpe msura eforturilor.Vnzarea produselor se poate face:-pe baz de contract comercial ncheiat anticipat la cererea clientului-pe baz de comand anticipat ferm, urmat sau nu de onorarea imediat a acesteia-la cecere neprogramat, dar previzibil, din magazinele si depozitele proprii sau ale reteleicomerciale publice.Calea prin care se vnd produsele este n functie de natura produselor, sfera deutilitate, caracteristicile si potentialul de cumprare ale clientilor, cile de distributie utilizate,modalittile practicate de productor-furnizor pentru desfacerea produselor sale .Indiferent de calea prin care se asigur vnzarea produselor, un rol definitoriu n extindereavnzrilor n economia de piat revine actiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a conditiilor de executie si de desfacere etc.Livrrile ctre diferiti clienti se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din produciacurent. ntreprinderea productoare trebuie ssi programeze un raport corespunztor ntrevolumul productiei de fabricat n timp si nivelul stocurilor de produse finite care urmeaz a fiasigurat pentru realizarea unei desfaceri continue si evitarea rupturilor de stoc. RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERN De avindebunuri clienilor ndoielnici Verificarea clientului prin cerere de referine Client din partea bnciisau a colaboratorilor cunoscuti, Verificarea permanent a soldului clientilor si stabilirea unuisoldmaximDe a vinde bunuri pentru preuri care nu sunt autorizate i a acorda reduceri care nu sunt nconcordan cu procedurile societii.Verificarea notei de comanda (dac are nr.de nregistrare si este fcut de persoana autorizat), apreturilor si a reducerilor (dac sunt acordate de persoana

autorizat)De a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comandaBunurile trimise trebuie s aib comenzi semnate de persoane autorizateDe a trimite bunuri neconforme din punct de vedere cantitativ si calitativ al comenziiExaminarea bunurilor din punct de vedere cantitativ, calitativ si al comenziiDe a realiza vnzri fr a pune la zi situaia stocurilor Completarea fisei de magazieDe a accepta comenzi fr a avea stocuri disponibile Verificarea nivelului stocurilor prinasigurarea unui stoc minim stabilitDe a face livrri de bunuri care nu sunt recunoscutede ctre clieni din punct de vederecalitativ, cantitativ i al comenziiVerificarea semnturii de primire de ctre client a facturii sau a documentului care atest livrarea(avizul de nsotire a mrfii)De a avea clieni ndoielnici fr a nregistra un provizion Verificarea scadentarului soldurilor clientisi urmrirea recuperrii debitelor restante de la clientii ndoielniciPlti efectuate care nu sunt nregistrate Verificarea nregistrrii pltilor, respectiv a facturilor emise

3. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune: a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing; b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea; c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente; d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. :
RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERN

Lipsa de planificare pentru fiecare activitate i urmrirea respectrii ei

Norme de comunicare ntre departamentele de dezvoltare i marketing prin care se stabilesc foarte clar oportunitatea i necesitatea utilizrii de resurse ale firmei pentru dezvoltarea de noi tehnologii Proceduri de analiz pentru a msura capacitatea de finanare a acestor dezvoltri, inclusiv calcule comparative Msuri de urmrire a respectrii planificrilor propuse i totodat planuri

Inexistena unor proceduri/note interne de stabilire a necesitilor reale ale departamentului de marketing pentru a solicita dezvoltarea de tehnologii compatibile cu rezultatele dorite Ineficiena/incapacitatea/lipsa de experien/lipsa de pregtire profesional

continu pentru asimilirea noilor tehnologii de rezerv n cazul n care aceste planificri nu se respect, inclusiv msuri a personalului care desfoar aceste de sancionare pentru cei responsabili activiti de dezvoltare a tehnologiei sau subdimensionarea acestor departamente Inexistena/ineficiena procedurilor de urmrire a rezultatelor activitilor de dezvoltare a tehnologiiilor n corelaie cu costurile generate de acestea Utilizarea unor resurse prea mari pentru capacitatea firmei de a materializa aceste tehnologii n activitatea sa economic Proceduri de instruire a personalului implicat prin perfecionare profesional continu n funcie de proiectele n care sunt implicai Dezvoltarea de metode pentru msurarea rezultatelor acestor tehnologii n urma implementrii lor n producie.