Sunteți pe pagina 1din 17

Moduri de dobndire a dreptului de proprietate Din punct de vedere juridic prin expresia moduri de dobndire a dreptului de proprietate se nelege

totalitatea actelor juridice n virtutea crora se dobndete dreptul de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil. Art. 557. (1) Dreptul de proprietate se poate dobndi, n condiiile legii, prin convenie, motenire legal sau testamentara, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bun-credin n cazul bunurilor mobile i al fructelor, prin ocupaiune, tradiiune, precum i prin hotrre judectoreasc, atunci cnd ea este translativ de proprietate prin ea nsi. (2) n cazurile prevzute de lege, proprietatea se poate dobndi prin efectul unui act administrativ. (3) Prin lege se pot reglementa i alte moduri de dobndire a dreptului de proprietate. (4) Cu excepia cazurilor anume prevzute de lege, n cazul bunurilor imobile dreptul de proprietate se dobndete prin nscriere n cartea funciar, cu respectarea dispoziiilor prevzute la art. 888. Art. 558. Riscul pieirii bunului Proprietarul suport riscul pieirii bunului, dac acesta na fost asumat de o alt persoan sau dac prin lege nu se dispune altfel. 1) Legea ca mod de dobndire a dreptului de proprietate 2) Ocupaiunea ca mod de dobndire a dreptului de proprietate (dictionar juridic - dr. civ.) - acel mod de dobandire a dreptului de proprietate prin luarea in posesie a unor bunuri ce nu sunt cuprinse in patrimoniul nimanui. Art. 941 Dobndirea bunului prin ocupaiune (1) Posesorul unui lucru mobil care nu aparine nimnui devine proprietarul acestuia, prin ocupaiune, de la data intrrii n posesie, ns numai dac aceasta se face n condiiile legii. (2) Sunt lucruri fr stpn bunurile mobile abandonate, precum i bunurile care, prin natura lor, nu au un proprietar, cum sunt animalele slbatice, petele i resursele acvatice vii din bazinele piscicole naturale, fructele de pdure, ciupercile comestibile din flora spontan, plantele medicinale i aromatice i altele asemenea. (3) Lucrurile mobile de valoare foarte mic sau foarte deteriorate care sunt lsate ntr-un loc public, inclusiv pe un drum public sau ntr-un mijloc de transport n comun, sunt considerate lucruri abandonate. Acest mod de dobndire este denumit mod originar. Prin acesta se poate obine proprietatea unui bun ce practic nu aparine nimnui, prin luarea n posesie a bunului de ctre cel care are intenia de a deveni proprietarul bunului. n prezent datorit legislaiei existente este practic imposibil de realizat n ceea ce privete bunurile imobile, iar la bunurile mobile problema se refer la petele prins de pescari n mare, ocean, vnatul capturat. Indiscutabil n aceste situaii, recoltarea (pescuitul, vnatul) se practic potrivit unor dispoziii legale naionale sau internaionale. Cnd vorbim despre ocupaiune este esenial s avem n vedere diferena ntre un lucru ce nu aparine vreunei persoane fizice sau juridice i lucrurile ce aparin unei persoane care l-a pierdut, rtcit, abandonat.

3) Tradiiunea ca mod de dobndire a dreptului de proprietate

(Dictionar juridic definitie) emiterea materiala sau predarea bunului de la instrainator la dobanditor. Traditiunea are efect translativ de proprietate doar in cazul darurilor manuale, fiind o solemnitate care inlocuieste forma inscrisului autentic, conditie de valabilitate a contractului de donatie. In rest, transmiterea dreptului de proprietate are loc in momentul incheierii contractului, chiar daca bunul nu a fost remis sau predat dobanditorului. Din acest punct de vedere, tradiiunea este operaiunea de predare sau remitere material a unui bun. Este n principal folosit cu ocazia efecturii darurilor manuale, pentru care legiuitorul nu impune ndeplinirea formalitilor. Tradiiunea este folosit n domeniul nstrinrii titlurilor de valoare la purttor (aciuni nenominalizate, obligaiunile societilor comerciale etc.). tradiiunea nu opereaz n cazul dobndirii dreptului de proprietate a bunurilor mobile. 4) Accesiunea ca mod de dobndire a dreptului de proprietate - mod de dobandire a proprietatii prevazut de C.civ. conform caruia, tot ce se uneste cu un lucru sau care se incorporeaza intr-un lucru devine proprietatea aceluia caruia ii apartine lucrul la care s-a facut unirea sau incorporatiunea. Reprezinta incorporarea materiala a unui lucru considerat mai putin important intr-un bun mai important, cu efectul dobandirii dreptului de proprietate asupra primului bun de catre proprietarul celui de-al doilea. Este reglementat n art. 567-601 C. civ. Analiza acestor texte duce la concluzia c accesiunea este ncoporarea material a unui lucru mai puin important, proprietarul celui din urm devenind proprietar al celui dinti, dac lucrurile au aparinut unor proprietari diferii. Dup cum bunul principal la care se refer accesiunea este mobil sau imobil vom avea accesiune mobiliar sau imobiliar. (art. 598-601)Accesiunea mobiliar poate fi realizat conform normelor din Codul civil n trei cazuri i anume: prin adjunciune, prin specificaiune i prin confuziune. Adjunciunea este o form a accesiunii mobiliare ce const n unirea a dou lucruri mobile care dei formeaz un singur tot, rmn totui suficient de distincte unul fa de altul pntru a fi desprite i utilizate conform destinaiei economice a fiecruia, dup desprire. Dreptul de proprietate asupra noului bun astfel format revine proprietarului lucrului principal, cu obligaiunea de a plti proprietarului lucrului secundar, preul acelui bun. Se consider bun principal, acela (dintre lucruri) reunit pentru uzul sau completarea cruia a servit ncorporarea celuilalt lucru. Dac lucrul utilizat n acest scop are o valoare superioar valorii lucrului considerat principal i dac ncorporarea s-a fcut fr cunotina proprietarului lucrului mai preios, acest din urm proprietar i poate revendica bunul su, cernd desprirea lucrurilor reunite i restituirea lui. n situaia cnd nu se poate stabili c unul dintre lucrurile reunite a servit pentru uzul, ornamentul sau completarea celuilalt este considerat ca principal acela dintre ele care are o valoare mai mare, iar dac ambele au aceeai valoare, acela al crui volum este mai mare. De exemplu: ipoteza ncadrrii unui tablou ntr-o tav, montarea unei pietre preioase ntr-un inel. Specificaiunea este acea form a accesiunii mobiliare ce const n prelucrarea unei materii astfel c se obine un obiect nou. Presupune unirea a dou valori (materia supus prelucrrii i munca depus de o persoan pentru prelucrarea ei) i nu ncoprorarea a dou lucruri. Un exemplu n acest sens este un sculptor care confecioneaz un obiect de art din marmur, piatr, material ce aparine altei persoane; sau un croitor care confecioneaz un costum din maetrialul clientului.

Proprietarul materialului supus prelucrrii are dreptul s reclame lucrul confecionat din respectivul material pltind preul muncii consumate n acest scop. Dac ns manopera, prin importana ei, depete cu mult valoarea materiei ntrebuinate, cel ce a confecionat lucrul devine proprietarul lui, avnd obligaia s-l despgubeasc pe proprietarul materiei prin restituirea contravalorii materiei. Confuziunea este o form a accesiunii mobiliare, ce const n amestecul a dou materii ce aparin unor proprietari diferii i formarea pe aceast cale, a unui obiect nou, n alctuirea cruia materiile reunite nu se mai pot distinge. Dac una dintre cele dou materii, prin valoarea, cantitatea sau calitatea ei poate fi considerat ca principal, iar cealalt raportat la criteriile de mai sus (valoare, cantitate, calitate) ca accesorie. Lucrul nou format aparine proprietarului materiei principale, care are ns obligaia de a-l despgubi pe cellalt proprietar pltindu-i contravaloarea materiei ce i-a aparinut. n situaia cnd nici una dintre materii nu poate fi considerat principal, proprietarul care a ignorat c un altul ntrebuineaz materia sa la amestec, poate cere desfacerea amesctecului respectiv, pentru a-i lua materia sa, cu condiia ca desfacerea s se poat eceftua fr pagub. Dac acest fapt nu este posibil, lucrul va aparine n indiviziune tuturor proprietarilor materiilor din amestec, fiecruia n proporie cu cantitatea, calitatea i valoarea materiei sale. Accesiunea imobiliar Aceast form de accesiune este dominat de un principiu general care const n aceea c se consider ntotdeauna pmntul se consider bunul prinipal i toate celelalte bunuri care se ncorporeaz n el se consider accesorii, indiferent dac valoarea acestora va ntrece cu mult valoarea pmntului. Dup modul de realizare, accesiunea imobiliar a fost clasificat ca natural i artificial. Accesiunea imobiliar natural Art. 569-576 Aceasta se realizeaz n situaia cnd s-a realizat unirea sau ncorporarea a dou bunuri ce au proprietari diferii fr intervenia omului. n practic sunt cunoscute, studiate i reglementate juridic cinci cazuri de accesiune imobiliar natural i anume: - Aluviunea - Avulsiunea - Crearea insulelor i prundiurilor - Accesiunea animalelor slbatice - Accesiunea albiei prsite Aluviunea este reglementat de art. 569 C. civ. Aluviunea este n folosul proprietarului riveran, cnd e vorba de un fluviu sau ru navigabil, plutitor sau neplutitor, cu ndatorire ns pentru proprietar de a lsa, pe pmntul su, drumul trebuitor pentru conducerea vaselor. Adugirile de teren astfel realizate devin proprietatea proprietarilor de terenurilor respective care au beneficiat de alipiri prin aluviune, de noi suprafee n mod natural. Avulsinea este reglementat de art. 572 C. civ. Prin avulsiune nelegem ruperea brusc prin aciunea apelor a unor buci de terenuri de la o proprietate oarecare i alipirea lor la o alt proprietate riveran. Dac n termen de un an proprietarul terenurului care a suferit ruptura, nu revendic dreptul su, aceast ruptur va intra n proprietatea proprietarului fondului de care s-a alipit ruptura, prin ceea ce numim accesiunea imobiliar natural ca urmare a avulsiunii. Albiile rurilor, insulele i prundiurile art. 573C. civ

Accesiunea animalelor slbatice - este reglementat la art. 576 C. civ. unde se dispune c animalele sau zburtoarele slbatice care trec n cuprinsul nostru (proprietatea noastr)se fac ale noastre, pe ct timp rmn la noi, afar numai dac asemenea trecere s-a ocazionat prin fraude sau prin artificii. Din interpretarea textului la care am fcut referire nelegem c proprietarul terenului (fondului) respectiv devine prin accesiune proprietar al animalelor sau zburtoarelor slbatice ce se stabilesc pe fond. Acest drept dispare dac acestea prsesc fondul. n actuala interpretare a practicrii vntorii pe teritoriul rii noastre opinm c recoltarea acestor animale i zburtoare nu se poate realiza fr respectarea dispoziiilor legale privind vntoarea. Animalele i zburtoarele domestice nu intr sub incidena articolului amintit, ntruct acestea aparin proprietarului care le crete, ngrijete, asigurndu-le hran i dac ntr-un fel sau altul prsesc fondul proprietarului el are dreptul s le revendice de la proprietarul fondului la care s-au aezat. Accesiunea albiei prsite este reglementat la art. 575 C. civ. i apare n situaia cnd un ru sau un fluviu i face un nou curs prsind vechea albie. ntr-o atare situaie albia prsit de ru se va mpri ntre proprietari mrginai. Accesiunea imobiliar artificial 577-597 Aceasta se realizeaz ca urmare a faptei omului i implic obligaia celui ce beneficiaz de aceast accesiune s despgubeasc n mod corespunztor pe cel n detrimentul crora a acionat. n legislaia romn romn sunt reglementate dou cazuri de accesiune imobilar artificial dup cum urmeaz: - proprietarul fondului face el nsui construcii, lucrri sau plantaii folosind materiale aparinnd altei persoane. - proprietarul unor materiale face construcii, lucrri sau plantaii pe un fond ce nu-i aparine. n prima situaie cnd proprietarul fondului face el nsui construcii, lucrri sau plantaii folosind materiale aparinnd altei persoane, proprietarul terenului va deveni i proprietarul construciilor, lucrrilor sau plantaiilor, deci dobndete prin accesiune proprietatea. Are ns obligaia de a plti proprietarului materialelor folosite o despgubire al crui cuantum trebuie s fie egal cu valoarea materialului folosit la ncorporare. Dac s-a cauzat un prejudiciu se vor plti daune interese dup cum ne aflm n faa bunei sau relei credine. Proprietarul materialelor folosite n condiiile descrise mai sus nu mai are dreptul a le ridica. n cea de a doua situaie, proprietarul unor materiale face construcii, lucrri sau plantaii pe un fond ce nu-i aparine suntem tributari regulii generale din dreptul civil n sesnul c proprietarul ce devine prin accesiune proprietarilor lucrrilor fcute de o alt persoan pe terenul ce l are n proprietate, avnd ns obligaia de a despgubi pe constructor, plantator. n aceast situaie opereaz un tratament juridic defereniat pentru constructor, dup cum acesta este rea sau bun credin n momentul executrii lucrrilor.1 n cazul relei credine, proprietarul fondului are opiunea s pstreze lucrrile i s devin proprietarul lor prin accesiune cu obligaia plii ctre constructor a cheltuielilor fcute i dovedite (valoarea materialelor i preul muncii socotit la momentul construirii, indiferent de sporirea valorii fondului produs prin lucrri). De asemenea poate opta spre o aptitudine de obligare a
1

Constructor de rea credin este acea persoan care ridic o construcie sau face o plantaie sau alt lucrare pe un teren cunoscnd faptul c terenul nu-i aparine. Constructor de bun credin este acea persoan care ridic o construcie, face o plantaie sau alt lucrare pe un teren cu convingerea c este al su, dei n realitate aparine altei persoane ca proprietar.

constructorului s-i ridice construciile ori plantaiile fcute pe cheltuialaacestuia i dac s-au produs daune n sarcina proprietarului fondului s fie despgubit. n cazul bunei credine, proprietarul fondului are o singur opiune, aceea de a deveni proprietarul construciilor, plantaie cu obligaiei despgubirii constructorului cu o sum de sae ani sau alt echivalent conform conveniei. Despgubirea va reprezenta contravaloarea manoperei i a materialului folosit ori sporul de valoare a fondului ca urmare a lucrrilor fcute. Aceast reglementare are logic, avnd n vedere c buna credin, merit o protecie deosebit i a ideii generoase c nimnui nu-i este permis s se mbogeasc pe nedrept n paguba altuia. De reinut cu privire la drepturile i obligaiile constructorului de bun sau rea credin i ale proprietarului: - Proprietarul fondului este lipsit de dreptul de a cere obligarea constructorului de bun credin s ridice lucrrile efectuate (edificate). - n toate cazurile n care proprietarul terenului i-a manifestat opiunea de a deveni proprietar asupra construciei prin accesiune, constructorul, indiferent c este de bun sau rea credin devine creditorul, proprietarul terenului (are o crean mpotriva proprietarului terenului) care este prescriptibil n termen de trei ani, termenul de prescripie ncepnd s curg de la data n care proprietarul terenului ridic preteniile cu privire la construcii. - Constructorul are un drept de retenie2 cu privire la construcii pn la plata integral a despgubirilor reclamate. 5) Hotrrea judectoreasc mod de dobndire a dreptului de proprietate O hotrre judectoreasc poate deveni un mod de dobndire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale atunci cnd aceasta este constitutiv de drepturi i totodat atributiv de drepturi. Facem aceste precizri tiind faptul c n general hotrrile judectoreti sunt declarative de drepturi. De exemplu: o hotrre judectoreasc n materie de executare silit mobiliar ce se finalizeaz printr-o ordonan de adjudecare prin care se finalizeaz executarea silit. n temeiul ordonanei de adjudecare cumprtorul devine proprietar al bunului adjudecat. 6) Prescripia achizitiv (uzucapiunea) ca mod de dobndire a dreptului de proprietate Prescripia achizitiv este cunoscut i recunoscut juridic drept un mod de dobndire a proprietii i altor drepturi reale la fel ca legea, ocupaiunea, tradiiunea, accesiunea, hotrrea judectoreasc i contractul. Este unul dintre cele mai importante efecte ale posesiei. Prescripia achizitiv trebuie difereniat de prescripia extinctiv care este cu totul altceva. Prescripia extinctiv este un mijloc de stingere a dreptului la aciune, n sens material, prin neexercitarea acelui drept n intervalul de timp stabilit de lege. Dobndirea dreptului de proprietate ori a unui alt drept real pe calea prescripiei achizitive este rezultatul unui fapt juridic, adic al exercitrii posesiei asupra unui bun imobil o anumit perioad de timp, n condiii impuse de lege, n scopul de a deveni proprietar sau titular i beneficiar al altui drept real asupra respectivului bun aflat n stpnirea posesorului. Sunt exceptate de la acest mod de dobndire bunurile ce fac parte din domeniul public. Posesia - condiie esenial a uzucapiunii
2

Drept de retenie mijloc specific de garantare a obligaiilor constnd n dreptul creditorului de a refuza s restituie un bun al debitorului aflat n detenia sa, pn ce debitorul nu-i pltete tot ceea ce i datoreaz n legtur cu acel bun.

Posesia este conform art 1846 C. civ. deinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitat, una sau alta, de noi nine sau de altul n numele nostru. Problemele posesiei i definirea ei au comportat discuii n lumea juridic, ns n ceea ce privete tema noastr, pentru dobndirea dreptului de proprietate prin uzucapiune posesia trebuie s fie util i efectiv. Posesia este util cnd nu este afectat de vicii i este continu, nentrerupt, netulburat, public exercitat sub nume de proprietar. Exist n mod efectiv cnd n timpul n care cel ce deine bunul svrete acte de folosin asupra acestuia cu intenia clar de a deveni proprietar ori titular al altui drept real. Se cere ca aceast posesie s fie exercitat continuu pe toat durata unui anume termen desemnat expres de lege, fr nici o ntrerupere a acestui termen, pentru ca s ne fie recunoscut dreptul de a uzucapa proprietatea asupra bunului imobil pentru care au exercitat posesia. 7) Convenia (contractul) ca mod de dobndire a dreptului de proprietate n doctrina juridic romn contractul este n principiu definit ca actul juridic civil constnd n acordul de voin ncheiat ntre dou sau multe persoane, n scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice. Contractul reprezint cel mai important i totodat cel mai folosit instrument juridic pentru dobndirea dreptului de proprietate i a celorlalte drepturi reale. Trstura caractersitic, definitorie, esenial a oricrui contract o constituie acordul, liber exprimat de voin al prilor, exprimat cu dorina de a se obliga din punct de vedere juridic. Codul civil la art. 557 alin 1, arat c proprietatea se dobndete i prin convenie. Aici gsim suportul juridic al afirmaiei c i contractul este cu certitudine un mod de dobndire a dreptului de proprietate i a tuturor drepturilor reale n general. Rolul contractului n viaa social este important, deosebit. El este principalul izvor de obligaii. Este denumit legea prilor contractante. El oblig prile la respectarea ntocmai a angajamentelor asumate. Art. 1.166. Contractul este acordul de voin ntre dou sau mai multe persoane cu intenia de a constitui, modifica, transmite sau stinge un raport juridic. Condiiile de validitate a contractelor Condiiile cerute de legea civil romn pentru formarea valid a contractelor sunt: capacitatea, consimmntul, obiectul i cauza, Diferite categorii de contracte Contractul sinalagmatic i contractul unilateral Art. 1.171. Contractul este sinalagmatic atunci cnd obligaiile nscute din acesta sunt reciproce i interdependente. n caz contrar, contractul este unilateral chiar dac executarea lui presupune obligaii n sarcina ambelor pri. Contractul cu titlu oneros i contractual cu titlu gratuit Art. 1.172. (1) Contractul prin care fiecare parte urmrete s i procure un avantaj n schimbul obligaiilor asumate este cu titlu oneros. (2) Contractul prin care una dintre pri urmrete s procure celeilalte pri un beneficiu, fr a obine n schimb vreun avantaj este cu titlu gratuit. Contractul comutativ i contractul aleatoriu Art. 1.173. (1) Este comutativ contractul n care, la momentul ncheierii sale, existena drepturilor i obligaiilor prilor este cert, iar ntinderea acestora este determinat sau determinabil.

(2) Este aleatoriu contractul care, prin natura lui sau prin voina prilor, ofer cel puin uneia din pri ansa unui ctig i o expune totodat la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor i incert. Contractul consensual, solemn sau real Art. 1.174. (1) Contractul poate fi consensual, solemn sau real. (2) Contractul este consensual atunci cnd se formeaz prin simplul acord de voin al prilor. (3) Contractul este solemn atunci cnd validitatea sa este supus ndeplinirii unor formaliti prevzute de lege. (4) Contractul este real atunci cnd, pentru validitatea sa, este necesar predarea unui bun al debitorului. Contractul de adeziune Art. 1.175. Contractul este de adeziune atunci cnd clauzele sale eseniale sunt impuse ori sunt redactate de una din pri, pentru aceasta sau ca urmare a instruciunilor sale, cealalt parte neavnd dect s le accepte ca atare. Contractul-cadru Art. 1.176. (1) Contractul-cadru este acordul prin care prile convin s negocieze, s ncheie sau s menin raporturi contractuale ale cror elemente eseniale sunt determinate de acesta. (2) Modalitatea de executare a contractului-cadru, n special termenul i volumul prestaiilor, precum i, dac este cazul, preul acestora sunt precizate prin convenii ulterioare. Contractul ncheiat cu consumatorii Art. 1.177. Contractul ncheiat cu consumatorii este supus legilor speciale i, n completare, dispoziiilor prezentului cod. Forma contractului Formele de exprimare a consimmntului Art. 1.240. (1) Voina de a contracta poate fi exprimat verbal sau n scris. (2) Voina poate fi manifestat i printr-un comportament care, potrivit legii, conveniei prilor, practicilor stabilite ntre acestea sau uzanelor, nu las nicio ndoial asupra inteniei de a produce efectele juridice corespunztoare. Forma scris Art. 1.241. nscrisul care constat ncheierea contractului poate fi sub semntur privat sau autentic, avnd fora probant prevzut de lege. Sanciunea Art. 1.242. (1) Este lovit de nulitate absolut contractul ncheiat n lipsa formei pe care, n chip nendoielnic, legea o cere pentru ncheierea sa valabil. (2) Dac prile s-au nvoit ca un contract s fie ncheiat ntr-o anumit form, pe care legea nu o cere, contractul se socotete valabil chiar dac forma nu a fost respectat. ncheierea contractului ncheierea contractului se realizeaz prin acordul de voin al celor dou pri. Una dintre pri ia o iniiativ exprimndu-i dorina i voina de a contracta, fc-nd propuneri concrete care se negociaz, iar dac se accept se formeaz de fapt contractul. Analiznd cele de mai sus este firesc s afirmm c ne aflm n faa unei oferte i a unei acceptri a acesteia. Din punct de vedere juridic oferta este definit ca propunerea de a contracta, n anumite condiii, adresat unei persoane determinate sau unor persoane nedeterminate.

Oferta se face de obicei expres n form scris sau verbal. Se poate exprima n diferite forme (proiecte de contract, trimitere la cataloage, expunerea mrfurilor n vitrine cu precizarea preurilor etc.). Exist i forma tacit de ofert (este exemplul clasic al unei maini pentru transport cltori postat ntr-o staie de transport. Dac un cltor se urc n main nseamn c a acceptat oferta). Pentru a produce efecte juridice oferta trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie ferm, neechivoc, precis i complet. n ceea ce privete acceptarea ofertei i aceasta trebuie s se manifeste de aa manier nct s poat ndeplini condiiile unei manifestri de voin productoare de efecte juridice, deci se cere s fie expres, tacit. Totodat coninutul acceptrii s ndeplineasc urmtoarele condiii: - S se refere la acelai obiect ca i oferta - S fie nendoielnic - Dac este vorba de o persoan determinat n cadrul ofertei tocmai acesta trebuie s accepte. (Se poate i prin mandatatar oficial). - Momentul acceptrii trebuie s fie n orice caz nainte ca o ofert s devin caduc. Poate deveni caduc: prin moartea ofertantului, prin incapacitatea acestuia survenit dup declanarea ofertei, la expirarea termenului prevzut n ofert. n situaia retragerii intempestive a ofertei apare rspunderea ofertantului pentru toate prejudiciile prodeuse prin acest fapt. n practic una dintre problemele dificile n caz de nenelegeri ntre persoanele implicate n ncheierea unui contract este legat de momentul n care se consider ncheiat un contract fcut prin coresponden. Teoria juridic a admis pentru soluionarea problemei un numr de trei sisteme, dup cum urmeaz: - Sistemul emisiunii, care consider contractul ncheiat n momentul n care destinatarul ofertei a expediat acceptarea ctre ofertant, chiar dac aceasta nu a ajuns la cunotina ofertantului. - Sistemul recepiunii, care accept momentul ncheierii de ndat ce oferta a ajuns la cunotina ofertantului. - Sistemul informaticii, conform cruia contractul se ncheie n momentul n care ofertantul a luat cunotin efectiv, de acceptare. Efectele contractului Fora obligatorie Art. 1.270. (1) Contractul valabil ncheiat are putere de lege ntre prile contractante. (2) Contractul se modific sau nceteaz numai prin acordul prilor sau din cauze autorizate de lege. Avnd aceast caracteristic este normal ca tot prile s-l poat modifica, desface ori desfiina, dup cum ele convin. Denunarea unilateral este o excepie permis numai n care legiutorul a prevzut expres acest fapt sau bineneles dac prile au convenit aceasta n mod expres n coninutul contractului. Stabilirea coninutului contractului este supus principiului executrii cu bun credin a obilgaiilor asumate prin contract. Acest fapt conduce la mprejurarea c un contract produce nu numai efecte expres prevzute n coninutul su ci i toate consecinele pe care legea, echitatea sau obiectul contractului le deduc dup natura obligaiunii. Cu privire la efectele pe care le produc n momentul ncheierii unui contract, trebuie s avem n vedere efectele specifice ce iau natere cu ocazia ncheierii contractelor sinalagmatice (bilaterale), efecte cunoscute n literatura juridic precum: excepia de ndeplinire a contractului,

rezoluiunea, riscurile contractuale. Aceste efecte sunt urmarea condiiilor concrete n care se pt ncheia astfel de contracte. Reziliere Definitie: Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare succesiva in timp, la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale. Contract cu executare succesiva. Acel contract din care se naste obligatia ambelor parti sau, cel putin, a uneia dintre ele, de a executa prestatiile ce le datoreaza intr-o perioada de timp. Prestatiile pot fi continue, sau la anumite intervale de timp. Spre exemplu, contractul de intretinere, de renta viagera, de locatiune, de asigurare, contractul de societate. Rezolutiune Definitie: Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale. sanctiunea neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic, constand in desfiintarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor in situatia avuta anterior incheierii contractului. Contract cu executare dintr-o data (uno ictu). Contract ce are ca obiect una sau mai multe prestatii care se executa uno ictu, adica printr-un singur act de executare ce se consuma de indata. Spre exemplu, intr-un contract de imprumut, imprumutatorul isi executa prestatia de a preda imprumutatului suma de bani acordata acestuia cu titlu de imprumut prin remiterea materiala a intregii sume. In cazul contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o data, atunci cand una dintre parti nu-si executa obligatiile, cealalta parte poate sa ceara rezolutiunea (desfiintarea contractului cu efect retroactiv). In schimb, atunci cand un contract sinalagmatic produce efecte succesive pentru ambele parti el este supus rezilierii, adica desfacerii doar pentru viitor. Riscul contractului constituie problema de a ti creia dintre prile unui contract bilateral i revine sarcina suportrii pgubitoare ale ncetrii contractului pentru imposibilitatea fortuit de executare a obligaiei asumate de una sau de cealalt parte. De regul este admis responsabilitatea debitorului obligaiei care nu poate fi executat din cauz de for major3 sau caz fortuit, ntruct acesta nefiind n msur s-i execute propria sa obligaie, nu va putea cere celeilalte pri executarea obligaiei sale corelative datorit principiului interdenedenei obligaiilor reciproce ale prilor n contractele bilaterale, urmnd ca el s suporte pagubele ce i se cauzeaz prin ncetarea contractului. Riscul contractului este o consecinta a neexecutarii contractului ca urmare a unei imposibilitati fortuite, adica a unei cauze independente de orice culpa a vreuneia dintre parti.

ARTICOL JURIDIC Reglementarea accesiunii imobiliare artificiale n Noul cod civil (NCC). Elemente de noutate fa de actualul cod civil
3

mprejurarea de fapt, imprevizibil i de nenlturat care mpiedic n mod obiectiv i fr nici o culp din partea debitorului executarea obligaiei contractuale a acestuia.

I. Precizri prealabile (noiunea de accesiune, constructor de bun-credin i constructor de rea-credin, lucrri autonome i lucrri adugate) n esen, accesiunea este un mod de dobndire a dreptului de proprietate. n cazul accesiunii imobiliare artificiale, ca tip de accesiune de care se leag cele mai frecvente cazuri ntlnite n practic, proprietarul terenului dobndete i dreptul de proprietate asupra construciilor care s-ar edifica pe terenul su. Accesiunea apare ca o regul ce comport excepii, ntruct nu n toate cazurile construciile, lucrrile sau plantaiile edificate pe un teren aparin proprietarului terenului. Astfel, accesiunea nu este aplicabil dac proprietarul terenului a convenit cu o persoan ca lucrrile sau construciile ce urmeaz a fi edificate pe acel teren s devin proprietatea acestei din urm persoane; n acest din urm caz, pentru a se justifica posibilitatea proprietarului construciei de a utiliza terenul n msura necesar exercitrii dreptului su de proprietate asupra construciei, se recunoate n favoarea sa un drept de superficie (art.693 NCC). Se poate spune, aadar, c excepia de la accesiune o reprezint acea ipotez care reclam constituirea dreptului de superficie. Proprietarul terenului devine proprietarul construciei edificate pe terenul su chiar dac nu el este autorul construciei, ci o alt persoan, care a edificat, ns, construcia fr a avea acordul proprietarului terenului. Nu sunt rare situaiile ntlnite n practic n care, dup desfiinarea unui contract de vnzare-cumprare avnd ca obiect un teren vndut fr a avea edificate construcii, proprietarul terenului redevine nu doar proprietarul terenului vndut, graie efectului retroactiv al nulitii sau rezoluiunii contractului, ci, n plus, apare ca proprietar i cu privire la construcia edificat de cumprtor dup perfectarea vnzrii. Proprietarul terenului devine proprietarul construciei edificate pe teren ori de cte ori nu i-a dat acordul la edificarea construciei, inclusiv n cazul n care constructorul a fost de bun-credin. Constructorul este de bun-credin atunci cnd, la data la care a nceput edificarea construciei, era nscris n cartea funciar ca titular al dreptului de proprietate asupra terenului ori al altui drept care l ndreptea s construiasc (de exemplu, dreptul de concesiune sau dreptul de superficie), i numai dac au fost respectate dispoziiile n materie de autorizare de construcii (art.586 NCC). Chiar dac accesiunea poate fi invocat de proprietarul terenului chiar i n raport cu un constructor de bun-credin, obligaiile pe care le are fa de un asemenea constructor sunt mai extinse dect cele nscute n raporturile cu un constructor de rea-credin. Altfel spus, proprietarul terenului are o situaie mai avantajoas, concretizat n opiuni mai convenabile, atunci cnd se confrunt cu un constructor de rea-credin. Totodat, n compararea situaiei constructorului de bun-credin cu aceea a constructorului de rea-credin intervine i o alt distincie, inedit n raport cu reglementarea din actualul Cod civil, i anume distincia dintre lucrrile autonome i lucrrile adugate: - lucrrile autonome (art.578 alin.2 NCC) sunt construcii sau lucrri cu caracter de sine stttor (exemplul construciei edificate pe un teren sau al unui corp, nou, de construcie, edificat pe un teren pe care se afl deja un corp de construcie), - lucrrile adugate (art.578 alin.3 NCC) sunt lucrri care nu au existen de sine-stttoare (exemplul etajului adugat la o construcie existent).

II. Drepturile i opiunile proprietarului terenului n ipoteza lucrrilor autonome. Cazul construciei edificate cu bun-credin (art.581 NCC) Astfel, n cazul n care construcia, de tip lucrare autonom, a fost edificat cu buncredin, proprietarul terenului, dac prefer varianta accesiunii, sens n care solicit nscrierea n cartea funciar a dreptului su de proprietate asupra construciei edificate, va plti constructorului : a) fie valoarea materialelor i a manoperei (deci valoarea investiiei fcute de constructor), b) fie sporul de valoare adus fondului imobiliar n urma edificrii construciei. Desigur, proprietarul terenului, avnd, potrivit legii, alegerea ntre cele dou variante, o va alege pe aceea care va indica o sum de plat mai mic; c) nu mai puin, n acelai caz al constructorului de bun-credin, proprietarul terenului, dac estimeaz c fiecare dintre variantele mai sus enumerate creeaz n sarcina sa obligaii de plat prea oneroase n raport cu starea sa patrimonial, are la dispoziie soluia de a-l obliga pe constructorul de bun-credin s cumpere imobilul la valoarea de circulaie pe care ar fi avut-o n lipsa construciei (practic, este vorba de valoarea de circulaie a terenului liber de construcie, determinat la epoca anterioar edificrii construciei). III. Drepturile i opiunile proprietarului terenului n ipoteza lucrrilor autonome. Cazul construciei edificate cu rea-credin (art.582 NCC) Dimpotriv, n cazul unei construcii, de tip lucrare autonom, edificate cu rea-credin, Noul cod civil l sancioneaz pe constructor prin aceea c permite proprietarului terenului s aleag ntre a) a cere obligarea constructorului la desfiinarea construciei edificate, pe cheltuiala acestuia din urm i cu despgubirea proprietarului terenului pentru lipsirea sa de folosina util a terenului; b) a reine construcia n proprietate, invocnd accesiunea (i solicitnd nscrierea n cartea funciar a dreptului su de proprietate asupra construciei), caz n care este obligat s plteasc jumtate din valoarea investiiei ori, tot la alegerea sa, din sporul de valoare a imobilului. c) a-l obliga pe constructorul de rea-credin la cumprarea imobilului n aceleai condiii n care obligaia de cumprare poate fi impus constructorului de bun-credin. IV. Drepturile i opiunile proprietarului terenului n ipoteza lucrrilor adugate. Cazul construciei edificate cu bun-credin Dac este vorba de o lucrare adugat, soluiile Noului cod civil se delimiteaz nu doar n funcie de buna sau reaua credin a constructorului, ci i n raport cu caracterul lucrrii efectuate, i anume : - lucrare necesar (art.578 alin.3 lit.a NCC) (fr efectuarea lucrrii, imobilul ar fi suferit deteriorri sau degradri iminente spre exemplu lucrri de consolidare a fundaiei imobilului), - lucrare util (art.578 alin.3 lit.b NCC) (prin efectuarea lucrrii, s-a adus un spor de valoare fondului, de exemplu edificarea unui garaj n interiorul proprietii) - lucrare voluptuar, adic de simpl plcere (art.578 alin.3 lit.c NCC) (a fost zugrvit imobilul ntr-o alt culoare, n condiiile n care culoarea iniial nu prezenta semne de vechime ori uzur). Astfel, n raporturile cu un constructor de bun-credin, proprietarul terenului : a) dac lucrarea adugat este necesar, poate dobndi proprietatea lucrrii prin accesiune, ns este dator s plteasc cheltuielile rezonabile fcute de constructor (art.583 alin.1 NCC); b) dac lucrarea adugat este util, poate deveni proprietar, prin accesiune, cu plata, la alegerea sa, a sumei reprezentnd investiia sau sporul de valoare adus fondului n urma

edificrii construciei (art.584 alin.1 NCC); dac valoarea lucrrii este considerabil, proprietarul terenului l poate obliga pe constructor s cumpere imobilul la valoarea de circulaie anterior edificrii (art.584 alin.3 NCC) c) dac lucrarea adugat este una de simpl plcere, poate invoca accesiunea devenind proprietar fr a avea vreo obligaie de despgubire (art.585 alin.1 NCC), ns numai n msura care constructorul de bun-credin nu a ridicat pentru sine aceast lucrare anterior restituirii fondului ctre proprietar, ridicare ce trebuie fcut fr prejudicirea fondului (art.585 alin.3 NCC). V. Drepturile i opiunile proprietarului terenului n ipoteza lucrrilor adugate. Cazul construciei edificate cu rea-credin. n raporturile cu un constructor care a edificat, cu rea-credin, o lucrare adugat, proprietarul terenului : a) dac lucrarea adugat este necesar, va reine n proprietate construcia, pltind cheltuielile rezonabile fcute de constructor, diminuate, ns, cu valoarea fructelor imobilului (deoarece proprietarul a fost lipsit de folosina imobilului), valoare, la rndul su, redus cu cheltuielile fcute cu culegerea lor (art.583 alin.2 NCC) b) dac lucrarea adugat este util, proprietarul poate alege ntre: - a invoca accesiunea, pltind numai jumtate din contravaloarea investiiei ori, la alegerea sa, sporul de valoare a fondului, (art.584 alin.2 lit.a NCC) - a-l obliga pe constructorul de rea-credin la desfiinarea construciei, cu daune-interese (art.584 alin.2 lit.b NCC) - dac apare ca preferabil varianta obinerii unei sume de bani n urma situaiei create, poate s l oblige pe constructor la cumprarea imobilului la valoarea de circulaie anterioar edificri construciei (art.548 alin.3 NCC). c) dac lucrarea adugat este una de simpl plcere, proprietarul poate alege ntre: - a invoca accesiunea devenind proprietar fr a avea vreo obligaie de despgubire (art.585 alin.1 NCC), - a cere obligarea constructorului la desfiinarea construciei i readucerea imobilului la situaia anterioar, cu daune-interese (art.585 alin.3 NCC).

____________________ARTICOL DE DREPT____________________ Noul Cod Civil (NCC) a adus modificari fundamentale contractelor. Pe de-o parte, au fost introduse elemente noi, care nu erau reglementate expres pana acum - impreviziunea, anteprecontractul, iar pe de alta parte, anumite concepte - clauza penala, raspunderea contractuala, incetarea contractului - au suferit schimbari substantiale. 1. Negocierile in vederea incheierii contractului (art. 1183 1184 NCC)

Partile sunt obligate a respecta principiul bunei-credinte in negocieri. - Initierea negocierilor sau intreruperea negocierilor contrar bunei-credinte se va sanctiona prin obligarea partii la plata de daune-interese. - Obligatia de confidentialitate : partile sunt obligate a pastra confidentialitate si de a nu se folosi in interes propriu de informatiile confidentiale despre care au aflat in timpul negocierilor, chiar daca acestea nu au rezultat in incheierea unui contract. 2. Clauzele contractuale Art 1201 1203 reglementeaza in mod expres clauzele la a caror respectare partile sunt obligate, chiar daca aceste clauze nu sunt cuprinse in contract: - Clauzele externe: partile sunt tinute a respecta clauzele extrinseci la care contractul face trimitere; - Clauzele standard: sunt considerate a fi clauze standard acele conditii stabilite in mod unilateral de catre una dintre parti, care nu sunt negociate si nu sunt supuse aprobarii celeilalte parti (ex. conditii generale, reguli, regulamente). Clauzele standard sunt premise, totusi, in caz de conflict intre o clauza standard si o clauza negociata, aceasta din urma va prevala. Exista cateva limitari cu privire la clauzele standard (clauzele neuzuale). Astfel, pentru a putea produce efecte, clauzele standard trebuie acceptate in mod expres de cocontractant, in cazul in care cuprind: limitarea raspunderii, dreptul de a denunta unilateral contractual, dreptul de a suspenda executarea obligatiilor, decaderea din drepturi, decaderea din beneficiul termenului, restrangerea dreptului de a contracta cu alte persoane, limitarea dreptului de a opune exceptii, reinnoirea tacita a contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii, clauze privind stabilirea compententei instantelor. 3. Clauza de impreviziune Este reglementata in mod concret si imperativ prin lege, prin art. 1271 NCC. Anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, nu existau prevederi cu privire la aceasta chestiune. - Partile unui contract vor putea invoca impreviziunea numai in cazul in care executarea contractului a devenit excesiv de oneroasa datorita unor schimbari exceptionale, ce ar rezulta in impovararea vadit injusta a debitorului obligatiei Remedii: - adaptarea contractului potrivit noilor imprejurari; - incetarea contractului 4. Transferul dreptului de proprietate riscul pieirii bunului In ceea ce priveste raspunderea pentru pieirea bunului, modificarea este una semnificativa. Astfel, potrivit art. 271 din vechiul Cod Civil, din momentul perfectarii contractului translativ de proprietate, riscul pieriii bunului era suportat de catre debitorul obligatiei de plata (dobanditorul), indiferent daca bunul ii fusese efectiv predat sau nu. Insa, conform art. 1274 NCC, riscul pieirii bunului ramane in sarcina debitorului obligatiei de a preda bunul (in general vanzatorul), atata timp cat bunul nu a fost predat, chiar daca, contractual a fost perfectat. Totusi, prin conventie, partile pot deroga de la regula in materie de riscul contractului. 5. Antecontractul (Promisiunea de a contracta) Art. 1279 NCC reglementeaza in mod expres conditiile de incheierea ale antecontractului: - Antecontractul trebuie sa contina toate clauzele ce se vor regasi in contract; - Promisiunea de a negocia nu echivaleaza cu promisiunea de a contracta.

6. Clauza penala Este reglementata de art. 1538 1543 NCC, fiind definita ca o conventie sau o clauza dintr-un contract, prin care debitorul se obliga sa plateasca creditorului o suma de bani sau sa indeplineasca o alta prestatie determinata in favoarea acestuia, in cazul neexecutarii ilicite a obligatiilor contractuale. - Clauza penala are o natura mixta: reparatorie, sanctionatorie, cominatorie, urmarindu-se simultan repararea prejudiciului cauzat creditorului, precum si pedepsirea comportamentului debitorului, care consta in neexecutarea obligatiilor sale contractuale; - Se pastreaza vechile prevederi cu privire la clauza penala: creditorul are dreptul de a solicita fie clauza penala, fie executarea in natura a prestatiei punerea in executare a clauzei penale nu se cumuleaza cu executarea in natura a obligatiei contractuale originare (Regula), cu exceptia cazului in care clauza penala este prevazuta pentru executarea cu intarziere, situatie in care se deroga de la regula si se cumuleaza clauza penala cu executarea in natura. Elementele de noutate: - Se prevede in mod expres acordarea clauzei penale pentru neexecutarea oligatiei principale, spre deosebire de vechea reglementare, unde clauza penala era raportata la (ne)executarea unei obligatii. - Debitorul nu are niciun drept de optiune, el are doua obligatii contractuale: - cea principala, la care s-a angajat prin vointa sa; - cea accesorie si subsidiara executarea prestatiei stabilita in clauza penala. Debitorul nu se poate libera de executarea obligatiei principale prin oferirea prestatiei ce face obiectul clauzei penale. - Creditorul poate cere executarea clauzei penale fara a fi obligat sa dovedeasca existenta unui prejudiciu, altfel spus prejudicul se prezuma prin inserarea clauzei penale. - Ca principiu, instantele de judecata nu pot interveni asupra clauzei penale, cu urmatoarele exceptii : a) Poate fi diminuata, daca exista o executare partial in natura a obligatiei, in limita in care aceasta a profitat creditorului; b) Poate fi redusa, daca este vadit excesiva fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului. 7. Raspunderea contractuala 7.1. Limitarea raspunderii (Art. 1350, Art. 1355, Art. 1356 NCC) - Nu se poate inlatura raspunderea contractuala pentru a se opta in favoare unor reguli care ar fi mai favorabile (ex. partea intr-un contract nu poate opta pentru angajarea raspunderii delictuale, daca aceasta ar fi mai favorabila); - Nu se poate limita prin conventii raspunderea pentru prejudicul cauzat printr-o fapta savarsita cu intentie sau din culpa grava sau raspunderea pentru prejudiciile cauzate integritatii fizice sau psihice ori sanatatii unei persoane; - Per a contrario se deduce ca limitarea raspunderii (clauza de limitare a prejudiciului pe care partea se angajeaza sa il repare in caz de neexecutare) este posibila ori de cate ori fapta a fost savarsita din culpa simpla (ex. imprudenta, neglijenta); - Regula: anunturile nu produc efecte privind reducerea raspunderii. Exceptia: situatia in care cel ce invoca reducerea raspunderii in baza anuntului face dovada ca cel prejudiciat cunostea existenta anuntului la momentul incheierii contractului.

7.2. Exonerarea de raspundere (Art. 1351 1354 NCC) Noile prevederi reglementeaza si definesc in mod explicit cauzele exoneratoare de raspundere si efectele acestora: - Forta Majora : un eveniment extern imprevizibil, inevitabil, invincibil absolut; - Cazul Fortuit : un eveniment care nu a putut fi nici prevazut, nici preintampinat de catre cel care ar fi fost chemat sa raspunda daca evenimentul nu s-ar fi produs; - Fapta victimei sau a tertului; - Exercitiul drepturilor. Regula: partile sunt exonerate de raspundere contractuala, prin efectul legii, in caz de Forta Majora sau Caz Fortuit, insa, prin conventie, contractantii pot alege sa inlature aceste cauze exoneratoare; Fapta victimei sau a tertului sunt cauze exoneratoare de raspundere, neconditionat, daca indeplinesc caracteristicile Fortei Majore. In cazul in care se poate aprecia ca intrunite elementele Cazului Fortuit, fapta victimei sau a tertului va exonera partea de raspundere, numai daca, in prealabil, prin conventie, s-a agreat Cazul Fortuit ca fapt exonerator de raspundere sau daca exista prevedere legala in acest sens. 7.3. Raspunderea contractuala pentru fapta altuia (Art. 1519 NCC) Conform reglementarilor, debitorul raspunde contractual si pentru fapta altuia. Debitorul raspunde pentru prejudiciile cauzate din culpa persoanei de care se foloseste pentru executarea obligatiilor contractuale (persoane pe care le substituie sau cu care se asociaza in executarea obligatiilor contractuale). Raspunderea contractuala pentru fapta tertului se poate limita sau inlatura, daca partile convin astfel prin contract, insa in lipsa unei astfel de clauze se va aplica regula generala de la art 1519 NCC. 8. Cesiunea contractului (Art. 1315 - 1320 NCC) Cesiunea contractului este posibila numai cu acordul expres al partii cedate. Acordul privind cesiunea contractului poate fi dat in mod expres, la momentul incheierii cesiunii, sau anticipat, prin contract, caz in care la momentul cesiunii partea trebuie numai notificata. In lipsa de acceptare/notificare, cesiunea nu ii este opozabila partii cedate, prin urmare nu produce efecte. - Contractantul cedat isi poate rezerva dreptul de se indrepta totusi impotriva Cedentului (in adresa de acceptare declara ca nu il libereaza pe Cedent), chiar daca cesiunea a fost perfectata, in cazul in care Cesionarul nu isi indeplineste obligatiile contractuale. Cedentul trebuie notificat de catre partea cedata, cu privire la neexecutarea obligatiilor contractuale ce incumba Cesionarului in termen de maxim 15 zile, in caz contrar, partea cedata pierde dreptul de regres impotriva cedentului; - Prin efectul legii, cedentul garanteaza validitatea contractului ce face obiectul cesiunii; - Partile cesiunii (cedentul si cesionarul) pot agrea ca cedentul sa garanteze si executarea contractului de catre contractantul cedat. In cazul in care contractantul cedat nu isi executa obligatiile fata de cesionar, cedentul va raspunde fata de acesta la fel ca un fidejusor. 9. Punerea in intarziere a debitorului ( Art. 1521 1526 NCC) Se realizeaza prin introducerea cererii de chemare in judecata sau prin notificare comunicata prin executor judecatoresc. Potrivit NCC, notificarea poate fi comunicata si prin orice alte mijloace ce asigura dovada comunicarii;

Se mentine prevederea din art. 1079 din vechiul Cod Civil potrivit careia, debitorul este considerat a fi pus in intarziere de drept din momentul implinirii termenului la care obligatia sa era scadenta, fara a mai fi necesara notificarea prealabila, in cazul in care partile au convenit astfel prin contract; Se introduc noi cazuri in care opereaza punerea in intarziere de drept: a) prin fapta sa, debitorul a facut imposibila executarea in natura a obligatiei sau cand a incalcat o obligatie de a nu face; b) debitorul si-a manifestat in mod neindoielnic fata de creditor intentia de a nu executa obligatia sau cand, fiind vorba de o obligatie cu executare succesiva, refuza ori neglijeaza sa isi execute obligatia in mod repetat; c) nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani, asumata in exercitiul activitatii unei intreprinderi; d) obligatia se naste din savarsirea unei fapte ilicite extracontractuale. Creditorul este obligat sa dovedeasca incidenta unuia dintre cazurile de punere in intarziere de drept. 10. Incetarea contractului 10.1. Rezilierea/Rezolutiunea contractului (Art. 1549 1554 NCC) Rezolutiune / Reziliere unilaterala - prin comunicarea unei declaratii de rezolutiune / reziliere, numai daca: - partile au agreat aceasta posibilitate prin contract; - debitorul se afla de drept in intarziere; - debitorul a fost pus in intarziere, insa nu si-a executat obligatia nici inauntrul termenului fixat astfel. Atentie! Declaratia de rezolutiune produce efecte numai intre parti. Pentru opozabilitate fata de terti, declaratia de rezolutiune trebuie inscrisa in registrele publice. Rezilierea / Rezolutiunea de drept, ca urmare a agrearii in contract a unui pact comisoriu. Potrivit noii legislatii, pactul comisoriu nu mai are grade (pactul comisoriu putea avea gradul I, II, III, IV, in functie de gradul aferent putand opera de rezilierea/rezolutiunea de plin drept - Pact Comisoriu grad IV - sau numai cu interventia instantelor de judecata). Pactul comisoriu trebuie sa mentioneze expres obligatiile a caror neexecutare atrage rezilierea/rezolutiunea contractului. Conditia pentru ca pactul comisoriu sa isi produca efectele: punerea in intaziere a debitorului, in prealabil. 10.2. Denuntarea unilaterala Reglementata expres la art. 1276 1277 NCC; Regula: incetarea contractului prin denuntare unilaterala nu este permis in virtutea legii ci, numai daca partile au acceptat aceasta modalitate de incetare prin conventie. Exceptie : contractele incheiate pe durata nedeterminata. In acest caz, oricare dintre parti poate denunta unilateral contractul cu acordarea unui termen de preaviz rezonabil.