Sunteți pe pagina 1din 6

PLAN DE AFACERI

RESTAURANT
S.C. SELECT SRL. este o firm a crei principal afacere este n sectorul tertiar (servicii), respectiv un restaurant. Acesta se doreste a fi deschis n orasul Brasov si va oferi servicii de o calitate deosebit de cele ale restaurantelor concurente. La atmosfera restaurantului, unul din punctele de atractie, va concura designul interior distingndu-se prin mobilerul deosebit si modul de decorare. Meniul propus va fi variat, incluznd toate preparatele oferite de restaurantele direct concurente. Preturile practicate vor fi similare cu cele ale competitorilor. Ceea ce va distinge meniul vor fi specialittile casei, n general, specifice buctriei franceze. O alt caracteristic proprie afacerii va fi personalul de deservire, acesta evidentiindu-se prin comportament, tinut sietichet. Toate acestea vor conduce la formarea unei imagini pozitive despre afacerea firmei, concretizndu-se n cstigarea unei clientele fidele, dac nu frecvente, dispus s cheltuiasc pentru a-si oferi un serviciu diferentiat. Frecventarea acestui restaurant distinct prin atmosfera, meniul si personalul su va da clientilor si certitudinea unui serviciu deosebit. CAPITALUL SOCIAL Capitalul necesar initierii afacerii este evaluat la 200.000euro (cheltuieli de lansare, costul utilajelor, a echipamentelor, a mobilierului si mijlocului de transport si cheltuielile previzionate a fi facute in prima luna de desfasurare a activitatii). FORMA JURIDIC Forma juridica- SRL- a fost considerata cea mai potrivita din urmatoarele motive: -raspundere limitata a asociatilor; -capitalul social al firmei este distinct de cel al asociatilor; -formulare simple la constituire; -capital social redus. Dezavantajul principal prezentat de o astfel de forma juridica: obiect limitat de activitate nu constituie un impediment pentru scopul propus. AMPLASARE Restaurantul prin care se vor oferi serviciile, va fi pe ct posibil amplasat n zona central a orasului Brasov. Calitatea, modul de prezentare al preparatelor, serviciul si amabilitatea personalului si nu n ultimul rnd amplasarea vor fi atuurile acestui restaurant. ECHIPAMENTE SI UTILAJE Suprafetele de depozitare propuse de circa 3 m2(spatiu frigorific) si 7.5 m2 (spatiu la temperatura constant de 200) sunt considerate a fi suficiente pentru desfasurarea normal a activittii restaurantului.

Procesul de deservire va avea loc pe o suprafat de 122.5 m2, va contine 15 mese si maximum 40 de locuri, cei trei osptari si un barman reusind, n cazul n care localul este ocupat 100% s-si ndeplineasc ndatoririle n mod eficient. Procesul de productie va avea loc pe o suprafat de 36 m2, buctria fiind dotat cuturmtoarele utilaje: cuptor clasic, cuptor cu microunde, roboti de buctrie, spltor vase,tmese de lucru, rastele, dozatoare si masin de nghetat. Servirea si procesul de productie va fi realizat de un numr diferit de angajati n functie de orarul zilnic si zilele de srbtori. Aprovizionarea va fi previzionat si se va realiza n functie de fluctuatiile si diferenierile anuale ce apar n preferintele consumatorilor. n trimestrul I si IV primeaz meniurile ce au n component materii prime consistente. ncepnd cu trimestrul II preparatele vor avea la baz ingrediente proaspete, usoare. Sub aspect valoric meniurile ieftine vor fi cel mai mult cerute n lunile iulie, august(minim al ncasrilor) si ianuarie. CLIENTII Clientii vizati de afacere au vrsta de peste 18 ani, o pondere ridicat detinnd-o cei cu vrsta cuprins ntre 30-40 de ani. Si cei de 20-30 ani formeaz o parte importanat, dar mai ales pe termen lung acestia fcnd parte dintr-un segment de consumatori n formare, care n viitor pot deveni fideli. Calitatea acestor clienti potentiali este dat de posibilittile lor financiare si de disponibilitatea lor de a cheltui pentru a-si oferi un serviciu de bun calitate. Motivatiile cumprrii serviciului-produs oferit de restaurantul SELECT ar putea fi urmtoarele: Petrecerea unei seri plcute n compania persoanei/persoanelor care i nsotesc; Servirea unei mese bune ntr-o atmosfer linistit; Discutii/ntlniri ntre oameni de afaceri; Oferirea unei seri romantice persoanei iubite. SEGMENTUL DE PIAT Segmentul de piat vizat este situat cu preponderent n orasul Brasov. Mrimea acestui Tendintele pietei tint este de crestere usoar. Se previzioneaz ca n urmtorii 2-3 ani s cunoasc ritmuri de crestere rapid fiind influentat de situatia economic a zonei si a Romniei. Pe lng previziunile optimiste n privinta dezvoltrii pietei tint si numrul consumatorilor considerat destul de confortabil pentru a avea certitudinea c exist o piat de desfacere asigurat, un alt motiv pentru deschiderea unui astfel de restaurant l constituie numrul si mrimea competitorilor. CONCURENTA Concurentii principali potentiali i reprezint restaurantele cu specific frantuzesc, grecesc, chinezesc si arab. Faptul c ele deja exist(deci sunt cunoscute), si-au format o oarecare reputatie, au o clientel oarecum fidel, sunt cteva din avantajele concurentiale pe care aceste afaceri le prezint. Cu toate acestea, lipsa unui segment de piat propriu stabil ca si nivelul calitativ al serviciului care a sczut odat cu trecerea timpului, formeaz puncte slabe ce pot fi, sitrebuie, atacate printr-o bun strategie de marketing.

Afacerea se va confrunta cu un competitor foarte puternic. Chiar dac nu va fi un concurent direct restaurantul MacDonald acapareaz o parte a clientilor, datorit faptului c are un nume de marc foarte cunoscut, preturi relativ rezonabile n raport cu calitatea produselor. Totusi atragerea acestor clienti nu va reprezenta pentru afacerea firmei o lovitur.de exemplu n perioda decembrie-ianuarie, clientela restaurantului fiind preconizat a fi format numai din acei consumatori cu mari resurse financiare, nu se va orienta spre un local cu caracter specific, diferit, ce nu corespunde gusturilor si obisnuintelor culinare. Partea de piat furat de MacDonald este constituit din tineri (maxim 30 de ani) si studenti cu o putere de cumprare mai ridicat dect media. Aceast pierdere, practice nu este observabil, aceasta fiind estompat de ritmul de crestere firesc de la nceputul anului. Efectul pozitiv al existentei afacerii MacDonald va fi ntrirea concurentei, si cumconcurenta stimuleaz competitia, cei care vor avea cel mai mult de cstigat sunt clientii, a cror satisfactie final este urmrit n fapt. Consider c existenta unui restaurant cu un serviciu si o calitate foarte ridicat si un puternic concurent cum este MacDonald, va duce n fapt, la mprtirea consumatorilor ntre aceste dou afaceri. Asa cum am mai artat, segmentul de piat al lui MacDonald si restaurantul nostru nu coincide n ntregime dar se adreseaz celor cu o putere financiar mai ridicat si care au gusturi si exigente mai mari privind produsele si serviciile cumprate. STRATEGIA DE MARKETING Tinnd cont de cteva din aspectele implicate de acest tip de afacere: produs-serviciu de nalt calitate, cstiguri reduse n primul an de activitate si de alti factori care pot influenta negativ mersul afacerii(inflatie, rata dobnzii) este deci obligatorie analiza atent si conceperea unei foarte eficiente strategii de marketing si de promovare a serviciului oferit. Politica firmei n domeniul marketingului si reclamei va pune accent pe unicitatea serviciului prestat. Echipa manageriala (proprietari si administrator) trebuie s conceap o strategie de marketing care s contin metode si elemente specifice fiecrei etape din viata restaurantului. Astfel, n chiar ziua deschiderii localului vor fi invitate personalitti publice ale orasului, oameni de cultur, oameni de afaceri de succes care se bucur de o bun reputatie. Reclama n aceast perioad va fi bine orientat, tintind segmentul de piat urmarit . Acest lucru se va realiza prin intermediul: Crtilor de vizit trimise pe adresa societtilor comerciale, a firmelor, sau institutiilor publice, culturale si de nvtmnt; Difuzrii de brosuri n cazul sosirii unor delegatii strine sau desfsurrii unor conferinte sau comunicri stiintifice n orasul Brasov; Un mediu de comunicare n mas, radioul va fi o alt cale de a face reclam; ns acest procedeu va fi folosit doar pe perioade scurte si intermitente; Inainte de lansarea afacerii, pentru a informa potentialii clienti de intentia de a se dechide un nou restaurant cu un anumit specific si diferentiat prin calitate; In perioada cald a anului(lunile iunie, iulie, august), reclama va fi mai intens, mai incisiv ca de obicei, iar prin mesaj va fi adresabil unui segment mai larg de consumatori. n ceea ce priveste mesajul si continutul reclamei: indiferent dac aceasta se face prin post, difuzare de brosuri sau radio ea se va axa pe ideea oferirii unui serviciu deosebit.

PERSONALUL Afacerea necesit 18 angajati din care 3 nepermanenti. Ca pregtire acestia vor avea cunostinte de economie, contabilitate, specifice fiecrui post. n afar de initiatorii afacerii, economist (contabil autorizat sau expert), buctar-sef(absolvent al unei scoli sau cursuri de specialitate), restul angajatilor nu necesit pregtire special; soferul va avea carnet de sofer profesionist. Personalul necesar va fi identificat si recrutat de la agentiile de recrutare-plasare a fortei de munc, sau prin intermediul anunturilor de mic publicitate. n cazul ajutorilor de buctar si a osptarilor. Este necesar a se evidentia c adminisratorul si economistul vor fi primii angajati. Testarea solicitantilor se va face cu scopul msurrii abilittii si cunostintelor acestora prin demonstrarea practic a capacittii ndeplinirii sarcinilor. Pe lng testul de performant, candidatii vor tebui s ndeplineasc si conditii de comportare, tact, tinut si nftisare fizic. Candidatii vor fi supusi unor examinri medicale amnuntite pentru a se verifica daca sunt apti pentru munca solicitat si pentru a se asigura protectia celorlalti angajati, a clientilor si a produselor realizate n cadrul restaurantului. EFICIENTA ACTIVITATII DE ALIMENTATIE PUBLICA Eficienta activitatii de alimentatie publica se poate aprecia atat cu ajutorul unui indicator sintetic (rata rentabilitatii), cat si prin intermediul unor elemente ce tin de specificul acestui serviciu. Ca indicatori ai eforturilor putem utiliza: volumul cheltuielilor totale, volumul cheltuielilor de circulatie, numarul mediu al personalului operativ, fondul de salarii etc., iar ca indicatori ce reflecta efectele: volumul desfacerilor de marfuri prin unitatile de alimentatie publica, productia culinara, profitul etc. Rata profitului in alimentatia publica este in medie de 15%, mai mic decat in activitatea de cazare, dar mai mare de cat cel inregistrat in comertul cu amanuntul. Cei mai semnificativi indicatori de eficienta sunt: 1). Productivitatea muncii (W), exprimata valoric prin raportul volumului desfacerilor de marfuri (D) la numarul personalului (Np):

2). Valoarea desfacerilor pe loc la masa:

3). Incasarea medie pe consumator:

4) Afluxul de consumatori la masa:

5). Profitul mediu pe lucrator:

6). Rata rentabilitatii calculata in mai multe variante

CADRU LEGISLATIV Pentru deschiderea unui restaurant sunt necesare multe autorizatii, avize, aprobari, contracte si multa bataie de cap. Exista firme de consultanta care pot obtine toate autorizatiile pentru deschiderea unui restaurant, de exemplu, trebuie doar sa fiti dispusi sa platiti. Dupa ce ati rezolvat cu deschiderea firme si cumpararea sau inchirierea spatiului mai aveti nevoie de: 1. 2. 3. 4. Autorizatie sanitar veterinara- DSV- Directia Sanitar Veterinara Autorizatie sanitara- DSP- Directia de Sanatate Publica Autorizatie de la Mediu Aviz de prevenire i stingere a incendiilor P.S.I 5. Certificat de clasificare a locatiei de la Ministerul Turismului 6. Implementarea sistemului de siguranta a alimentelor HACCP 7. Autorizatie de functionare de la primarie si Orar 8. Casa de marcat fiscalizata 9. Contract cu un cabinet de Medicina Muncii 10. Contract cu Uniunea Compozitorilor si a Muzicologilor din Romania 11. Contract cu firma de servicii de paza si protectie 12. Contract cu firma de deratizare 13. Contract cu firma de salubritate 14. Contract cu firma de apa, canalizare, electricitate, gaz 15. Contract cu furnizaori care sa iti asigure certificate de conformitate a marfurilor 16. Contracte si analize medicale angajati 17. Cursuri de igiena pentru anagjati care intra in contact cu mancarea.

S-ar putea să vă placă și

  • Turismul Montan
    Turismul Montan
    Document4 pagini
    Turismul Montan
    Alexandra Dumitrescu
    67% (3)
  • America Centrala
    America Centrala
    Document9 pagini
    America Centrala
    Alexandra Dumitrescu
    Încă nu există evaluări
  • Agentia de Turism
    Agentia de Turism
    Document6 pagini
    Agentia de Turism
    Alexandra Dumitrescu
    Încă nu există evaluări
  • Comunica Re A
    Comunica Re A
    Document6 pagini
    Comunica Re A
    Alexandra Dumitrescu
    Încă nu există evaluări
  • Turism Ul
    Turism Ul
    Document4 pagini
    Turism Ul
    Alexandra Dumitrescu
    Încă nu există evaluări
  • I
    I
    Document11 pagini
    I
    Alexandra Dumitrescu
    Încă nu există evaluări
  • Turism Ul
    Turism Ul
    Document3 pagini
    Turism Ul
    Alexandra Dumitrescu
    Încă nu există evaluări
  • Stragie de Dezvoltare Costesti
    Stragie de Dezvoltare Costesti
    Document114 pagini
    Stragie de Dezvoltare Costesti
    Alexandra Dumitrescu
    Încă nu există evaluări