Echipament de prelucrare ultrasonica Structura tipica a unui echipament de prelucrare ultrasunete cuprinde batiul masinii, saniile longitudinale si tranversale

de pozitionare x-y, cuva in care se gaseste piesa de prel, rezervor care are lichidul abraziv, agitatorul pt omogenizarea lichidului. Convertorul de energie elec in en mec este transductorul magnetostrictiv. En ultrasonica este dirijata si concetrata de catre concentrator in varful caruia este fixate scula de prelucrat. Echip cuprinde GEFU (gener. electric de frecv ultrasonica) care transmite prin intermediul transformatorului de adaptare , energia bobinajului transductorului.Redresorul asigura curentul contiuu necesar stabilirii unui pct de functionare convenabil. Condensatorul asig separarea galvanica intre transf de adaptare si sursa de current continuu a redresorului. SAA asig avansul automat pe timpul prelucrarii. OBS!!! Blocul ultrasonic este fixat intr-o carcasa racita cu apa pt a evacua cald produsa in timpul prelucrarii. Blocul ultrasonic ansamblul principal al util. asigurand conversia energ elec in en mec si dirijarea, directionarea acesteia in zona de lucru. Alegerea tipului de transductor ultrasonic se face in fc de natura mediului de propag a oscilatiei si in fc de valorile en ultrasonice de materialul de prelucrare. Aplicatii tehnologice ale ultrasunetelor Procesarea cu ultrasunete se aplica in general acelor materiale care au fragilitate, duritate mare, sin u sufera deformatii plastice inainte de rupere. Aceste materiale (ceramica, sticla) sunt fragile si se preteaza f mult la prelucrari cu ultrasunete. Carburi metalice (fol la SDV-uri cutite de strung , aliaje de titan)sunt folosite in prelucr cu ultrasunete. Mater ca Al, Cu, oteluri moi nu se preteaza la prel cu ultrasunete deoarece part abrasive se infig in mater de prel fara a produce dizlocatii. Aplicatiile ultrasunetelor se impart dupa en acustica utilizata,in aplic active si pasive. In cadrul aplic active, en ultrasunetului este sufficient de mare pt a produce modif structurale ale mediului in care se propaga. Principalele aplic tehnol ale prel cu ultrasunte le gasim in ind constructoare de mas elec, ind elth, electronica. Domeniile prioritare ale prel cu ultrasun sunt prel pieselor din sticla, cuart, ceramica, preluc filierelor de trefialre armate cu carburi metalice sau diamante. Prelucr pieselor confectionate din carburi metalice, finissarea sculelor aschietoare, executarea unor op de gravare, lipirea mater plastice, degresarea si spalarea pieselor (microelectroica), sunt aplicatii ale prelucrarii cu ultrasunete care util instalatii ultrasonice specializate. AVANTAJE - absenta unor tens interne - nu apare o incalzire locala excesiva - precizie dimensioanla ridicata - obtinerea unor suprafete cu prop fizico-mecanice superioare. APLICATII - in orologie, aparate de masura (microlagare) unde se fol rubine, safire - gravarea mater dure APLICATII de tip pasiv In cadrul acestor aplic, ultrasunetele au o intensitate relative scazuta sin u pot produce modificari structurale, indeplinind doar rolul de culegere a unor informatiiprivind calitatile ob examinat. Cele mai importante aplic passive sunt: - defectoscopia ultrasonica depistarea defect in piese turnate, in suduri, in piese extrudate.

Det unor marimi fizice (modul de elasticitate, densitate, vascozitate) Det unor marimi geometrice (grosimi, distante, nivele) PRELUCRARI PRIN TAIERE SI DEFORMARE PLASTICA LA RECE: Aceste prelucrari au o pondere insemnata deoarece in ind elth peste 50% din totalul pieselor care intra in componenta echip electrotehnice se fabr din materiale sub forma de table, benzi, profile speciale. Aceste piese se obtin cu detasarea unor parti din materialul ce se prelucreaza prin taiere efectuata cu stante sau prin deformare plastica (indoire, ambutiare, tragere) effect cu matrite. Deformarea plastica este procedeul tehnologic prin care se schimba forma si dimens initiale ale materialului de prelucrat sub actiunea fortelor exterioare. Matritarea este proced tehnol de deformare plast realizat la cald sau rece prin care mater se deform in intre volumul. Avantajele preceselor tehnol de stantare si matritare simplitatea in procesul de lucru durata redusa de prelucrare precizie mare a dimens calitatea super a supraf stantate productivitate mare pierderi de metal prin deseuri minime piesele obtinute sunt interschimbabile sculele au durata mare de functionare procesele de productie sunt mecanizate, automatizate, robotizate Dezavantaje sculele util sunt destul de complicate si necesita o durata mare de executie matritele au cot ridicat si sunt rentabile numai la productia in series sau in masa sculele util oteluri scumpe pt fabricatie

TAIEREA op prin care materielul este separate in mai multe parti diferite dupa un contur inchis sau deschis prin intermediul a 2 taisuri conjugate - taierea se poate face prin 2 procedee 1. forfecarea 2. stantarea 1. FORFECAREA - este oper de taiere prin care supraf de rupere se real cu ajut a 2 taisuri associate - utilajul tehnol folosit pt aceste opertii este foarfecele cu lamele paralele sau inclinate numit si ghilotina. F=kLg - depinde de neuniformitatea materialului, de gradul de ascutire al cutitelor 2. STANTAREA - op de pel mecanica prin care semifabr este taiat in doua sau mai multe parti distincte cu ajut unei scule numite stana - stanta este alc din 2 parti principale: placa taietoare si poanson. Placa taietoare este fixa si se aseaza pe batiul presei iar poansonul este mobil si este prins in berbecul presei sau culisorul, forta taietoare fiind dezvoltata de masina unealta numita presa.

Proc de stantare este analog cu proc de taiere la forfecare, muchiile taietoare ale poansonului comportandu-se ca si muchiile de cutit. Principalele op de stantare folos in ind elth sunt: retezarea, decuparea, perforarea, crestarea, slituirea, tunderea. Forta de taiere este F= k g p Tipuri de stante In fc de operatiile pe care le executa, stantele pot fi de urm tipuri: cu act simpla Cu act succesiva Cu act combianta Stante cu act simpla decupleaza printr-o singura lovitura o fuigura cu rotor inchis sau deschis este cazul alezajului pt ax in tola rotor sau a unei crestaturi in cazul stantarii pas-cu-pas in timpul lucrului presa ramane pe placa taietoare iar elem decupat cade liber prin alezajul din placa de taiere Stante cu act succesiva pot executa mai multe op de stantare prin deplasarea succesiva a semifabr de la o oper la alta in sensul avansului. Stantele de regula au consoanele situate la o diferenta de inaltime cel putin egala cu grosimea materialului => o forta de apasare mai mica corespunzatoare actiunii supraf continutului mai mare Stantele cu actiune succesiva si combinata pot executa la o actiune a presei mai multe operatii: decupare, ambutisare, indoire, etc. util benzi lungi pt productia de serie si in masa