ELECTRICIAN CENTRALE

ELECTRICE ( CALITATEA ENERGIEI

ELECTRICE )
Tipul documentului de evidenta este identificat in
conformitate cu regulamentul i instructiunile
tehnice interne


nregistrrile operative

Constatrile, informaiile, comunicrile i anunurile operative
legate de manevre, funcionarea echipamentelor, avarii, accidente etc.
se vor nscrie n evidenele (registrele) operative att de persoana
care le constat (le comunic), ct i de persoana care le primete,
notndu-se ora constatrii, comunicrii sau primrii, cui i s-au
comunicat sau de la cine s-au primit.

nscrierile/consemnrile, toat documentaia utilizat de
personalul operativ i de comand operativ n activitatea de
conducere prin dispecer a SEN se fac numai n limba romna.
Excepie face documentaia privind liniile de interconexiune i
relaiile cu vecinii care poate fi n limba englez.

Atunci cand se anun sau se informeaz personalul tehnico-
administraiv ierarhic superior, se va nota obligatoriu numele acestuia,
funcia i ora n conformitate cu procedurile n vigoare.

Dispoziiile i aprobrile operative se vor nscrie n evidenele
operative att de persoana care le d, ct i de persoana care le
primete, notndu-se ora, cui s-au dat, de la cine s-au primit.

n cazul executrii manevrelor n baza unor foi de manevr
de execuie, nu este necesar nscrierea n evidenele operative a
dispoziiilor sau aprobrilor primite, a operaiilor executate, a
confirmrilor fcute, toate acestea operndu-se n foaia de
manevr.

Dup executarea manevrei, se vor nscrie n evidenele
operative ale instalaiei (zonei de reea) executarea acesteia,
conform foii de manevr nr, ora nceperii i terminrii
manevrei, configuraia n care s-au adus echipamentele, starea
operativ, precum i orele la care s-au executat operaiile care
prezint importan n funcionarea sistemului electroenergetic,
echipamentului respectiv, (nchiderea sau deschiderea unor
separatoare prin care se ntrerup sau se restabilesc circuitele etc.).

n cazul executrii manevrelor n baza unor foi de manevr
de coordonare, nu este necesar nscrierea n evidenele operative
ale centrului de dispecer respectiv a dispoziiilor, aprobrilor date
sau primite, toate acestea operndu-se n foaia de manevr. Se vor
nscrie executarea manevrei, conform foii de manevr nr., ora
nceperii i terminrii manevrei, starea operativ, configuraia n
care s-au adus echipamentele respective, precum i orele la care s-au
executat operaiile care prezint importan n funcionarea
sistemului electroenergetic, reelei electrice, instalaiei sau
consumatorilor.

Este obligatorie menionarea tuturor capetelor echipamentelor
unde sunt nchise CLP-uri, a capetelor rmase n stare separat
vizibil sau sunt numai separatoare deschise precum i a tututor
predrilor echipamentelor admitenilor, centrelor de dispecer
(confirmrile acestora c se pot reda n exploatare).

In evidenele operative din instalaii sau zone de reea va fi
consemnat starea operativ a echipamentelor prin expresiile definite
n prezentul regulament, atunci cand se pot folosi acestea fr
pericol de confuzie in caz contrar se va enumera detaliat poziia
fiecrui element de comutaie, blocajele efectuate la acestea
automatizrile sau proteciile anulate etc.

n evidenele operative ale centrelor de dispecer (dup cum
centrul respectiv are echipamentul n comand de coordonare,
competen sau autoritate de decizie) se vor folosi expresiile definite
n prezentul Regulament, pentru exercitarea comenzii de
coordonare, a competenei i a autoritii de decizie, fiind suficient
nominalizarea strii operative sau a situaiei echipamentelor printr-una
din expresiile definite la nivelul comenzii de coordonare, competenei
i autoritii de decizie, atunci cnd se pot folosi acestea fr pericol
de confuzie.

Este obligatoriu, la nivelul comenzii de coordonare, nscrierea
tuturor capetelor echipamentelor unde sunt nchise CLP-uri (dac
acestea nu sunt toate operate de aceeai formaie operativ) precum
i a tuturor predrilor cu mesaj a echipamentelor persoanelor
nominalizate in cererile de retragere din exploatare, centrelor de
dispecer, i a confirmrilor corespondente c echipamentele se pot
reda n exploatare.

Cnd se folosesc centre de dispecer intermediare, care nu
au n competen echipamentele, pentru transmiterea informaiilor,
anunurilor, dispoziiilor, aprobrilor, confirmrilor etc., acestea se vor
nscrie complet n evidenele operative ale centrului de dispecer
intermediar, notndu-se i de la cine se primesc, cui se transmit, i
ora, minutul primirii/transmiterii. Cnd centrul de dispecer
intermediar d o dispoziie personalului operativ, dispoziie pe care a
primit-o de la centrul de dispecer n a crei comand de coordonare,
competen sau autoritate de decizie se afl echipamentul respectiv,
va preciza i n contul cui se va executa dispoziia respectiv
(notnd aceasta i n evidenele sale operative).

Persoana care d o dispoziie, aprobare etc. printr-un centru
de dispecer intermediar va nota i centrul de dispecer intermediar
prin care d dispoziia, aprobarea etc.

n situaiile n care condiiile tehnice ale sistemului de
telecomunicaii o impun, transmiterea dispoziiilor i confirmrilor,
ntre centrul de dispecer avnd comanda de coordonare sau
comand nemijlocit i formaia operativ , se poate efectua i prin
intermediul personalului operativ din staiile electrice sau zonele de
reea, dar cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.

Tipul documentului de evidenta este specific
activitatii desfaurate

La nscrierile efectuate n evidenele operative, se admite
folosirea numai a acelorai prescurtri ca i pentru nscrierile din
foile de manevr.

nscrierile din evidenele operative vor trebui fcute cu
cerneal sau past tus fr s se lase loc liber ntre rnduri.
Filele registrului folosit vor fi numerotate, nscriindu-se la sfritul
acestuia numrul de file coninut dac nu este n format electronic.

Se pot folosi, pentru evidentele operative, registre operative
electronice. Principiile de organizare a registrelor operative electronice
trebuie sa aiba n vedere prevederile prezentului regulament.
Scopul registrelor operative electronice este de a usura munca
personalului de comanda operativ sau personalul operativ, a
impiedica pe cat posibil consemnarile eronate, a usura accesul la
informatii i a facilita prelucrarea staistica a informatiilor.

Modificri ale nscrierilor nu se pot face dect de aceeai
persoan care a fcut nscrierea respectiv, sau de o alta persoana
cu aceleas drepturi operative dar care a constatat eroarea Acestea
vor fi fcute distinct i n aa fel nct s se poat citi clar
nscrierea iniial. Cel care face modificarea va semna i va trece
data i ora la care a fcut modificarea.

n timpul lichidrii avariilor chiar dac exist un sistem pentru
nregistrarea convorbirilor, se vor face nscrierile necesare n
evidenele operative; dac nu se dispune de timpul necesar nscrierii
complete, se vor face ntr-o form simplificat care insa va
evidenia toate evenimentele, informaiile, dispoziiile, aprobrile etc.
principale i relevante n desfurarea lichidarii avariei, urmnd ca,
atunci cnd se timpul permite, s se completeze ncrierile cu toate
amnuntele necesare.

n cazul existenei instalaiilor de nregistrare automat a
convorbirilor operative, acestea vor. fi utilizate pentru completarea
nscrierilor din evidenele operative, analiza desfurrii
evenimentelor/ manevrelor, corectitudinea dispoziiilor/ confirmrilor
date/ primite etc.

1.2. Completarea documentelor de evidenta tehnica
Modul de nregistrare a activitii in documentele
specifice corespunde regulamentului i
instructiunilor tehnice interne


MODUL DE INTOCMIRE A FOILOR DE MANEVR

1. Foile de manevr programate (normal sau accidental) se
completeaz de persoana desemnat i se pastreaz n
registrul (dosarul) de foi de manevr (inregistrat si
numerotat),completarea se face cu cerneal sau past, ct
mai cite posibil, fr corecturi, tersturi, adugiri etc.

Formularele completate de foi de manevr tipizate sau
imprimate de pe calculator se pstreaz ntr-un dosar.

Registrul de foi de manevr se va afla :

o
n camera de comand a centralei/ staiei i va fi completat
de personalul operativ al instalaiilor, pentru
centralele/staiile cu personal permanent,

o l
a personalul operativ al instalaiilor, zonelor de reea
electric i va fi completat de ctre acesta, n cazul
instalaiilor fr supraveghere permanent/ la faa locului
sau telecomandate,

o
n camera de comand a centrului de dispecer i va fi
completat de personalul de comand operativ care
este de serviciu.

2. Foile de manevr permanente sunt multiplicate n exemplare
suficiente, si se gasesc in dosarul de formulare de foi de
manevra alaturi de registrul (dosarul) de foi de manevr.

n cazul n care este necesar folosirea foii de manevr
permanente, se va introduce n registrul de foi de manevr
(sau dosar) exemplarul de foaie de manevr permanent
necesar, care se va completa ca orice foaie de manevr
programat, cu excepia celor nscrise n prealabil (titlul, tema,
scopul, starea operativ iniial a instalaiei, echipamentului,
elementului, ordinea operaiilor).

3. Foile de manevr (fie programate, fie permanente), aflate n
acelai registru, vor fi numerotate continuu ntr-un an.
Numerotarea va ncepe cu data de 1 ianuarie, ora zero a
anului respectiv. Numrul foii de manevr se scrie de ctre cel
care executa manevra. Foile de manevr permanente vor primi
numrul corespunztor n momentul completrii i introducerii
n registru sau dosar.

4. Inscrierile din foile de manevr se vor face conform tabelului
prezentat n cap. 2.3.





Modul de nregistrare a activitii in documentele
specifice corespunde regulamentului i
instructiunilor tehnice interne


MODUL DE INTOCMIRE A FOILOR DE MANEVR

5. Foile de manevr programate (normal sau accidental) se
completeaz de persoana desemnat i se pastreaz n
registrul (dosarul) de foi de manevr (inregistrat si
numerotat),completarea se face cu cerneal sau past, ct
mai cite posibil, fr corecturi, tersturi, adugiri etc.

Formularele completate de foi de manevr tipizate sau
imprimate de pe calculator se pstreaz ntr-un dosar.

Registrul de foi de manevr se va afla :

o
n camera de comand a centralei/ staiei i va fi completat
de personalul operativ al instalaiilor, pentru
centralele/staiile cu personal permanent,

o l
a personalul operativ al instalaiilor, zonelor de reea
electric i va fi completat de ctre acesta, n cazul
instalaiilor fr supraveghere permanent/ la faa locului
sau telecomandate,

o
n camera de comand a centrului de dispecer i va fi
completat de personalul de comand operativ care
este de serviciu.

6. Foile de manevr permanente sunt multiplicate n exemplare
suficiente, si se gasesc in dosarul de formulare de foi de
manevra alaturi de registrul (dosarul) de foi de manevr.

n cazul n care este necesar folosirea foii de manevr
permanente, se va introduce n registrul de foi de manevr
(sau dosar) exemplarul de foaie de manevr permanent
necesar, care se va completa ca orice foaie de manevr
programat, cu excepia celor nscrise n prealabil (titlul, tema,
scopul, starea operativ iniial a instalaiei, echipamentului,
elementului, ordinea operaiilor).

7. Foile de manevr (fie programate, fie permanente), aflate n
acelai registru, vor fi numerotate continuu ntr-un an.
Numerotarea va ncepe cu data de 1 ianuarie, ora zero a
anului respectiv. Numrul foii de manevr se scrie de ctre cel
care executa manevra. Foile de manevr permanente vor primi
numrul corespunztor n momentul completrii i introducerii
n registru sau dosar.

8. Inscrierile din foile de manevr se vor face conform tabelului
prezentat n cap. 2.3.


Activitatea nregistrat corespunde realitii


La nscrierea operaiilor (grupelor, dinsticte de operaii,
operaiile distincte), vor fi folosite expresiile prevzute n
regulamentele interne.

Pentru operaiile care nu au fost prevzute , se vor folosi
expresii care trebuie s fie corecte din punct de vedere tehnic i
literar, ct mai scurte, expresive, uniforme,care s nu dea loc la
confuzii prin asemnare atunci cnd sunt citite sau auzite (mai ales
prin telefon sau radio).

Pentru simplificarea foilor de manevr, pentru a se obine
maximum de claritate i a se evita confuziile, se fac urmtoarele
prescurtri, admindu-se folosirea lor:

o trafo = transformatorul de putere;

Se va nscrie numrul sau denumirea acestuia, iar cnd
exist pericol de confuzie i tensiunile sale, sub forma:
trafo 3, trafo 1 110/35/6 kV etc.

o AT = autotransformator (cu precizrile de mai sus pentru
trafo);

o TT = transformator de msurare a tensiunii;

Se va nscrie i denumirea acestuia, sub forma: TT bara
1 110 kV etc.

o TC =transformator de msurare a curentului, cu precizrile
prin similitudine de la TT;

o I = ntrerupator;

Se va preciza i tensiunea la care este folosit, sub forma: I
110 kV, I 35 kV, I 6 kV etc.;

o N = nod intr-o statie cu 1,5 intreruptoare pe circuit sau
poligonala;

o SB = separator de bar;

o SBTf = separator bar transfer;

o SL = separator de linie;

o ST = separator de trafo;

o S borne = separator de borne;

o SO = separator de ocolire;

o SC = separator de cupl;

o S bucl = separator de bucl;

o SD = separator de derivaie;

o SP = separator de post;

o SR = separator de racord;

o SS = separator de secionare;

o p.p. = punere la pmnt;

o p.p. in c.c. = punere la pmnt in curent continuu (se
refer la punerea la pmnt accidental in circuitele de
curent continuu);

o c.l.t. = controlul lipsei de tensiune;

o LEA = linie electric aerian;

o LES = linie electric subteran;

o L = linie electric;

o DD = dispozitiv de deconectare (a proteciei sau
automatizrii);

o DRRI = dispozitiv de rezervare la refuzul de declanare a
ntrerupatorului;

o la disp. = la dispoziia;

o SI = servicii interne;

o G = generator electric;

o CS = compensator sincron;

o DEC = Dispecerul Energetic Central;

o DET = Dispecerul Energetic Teritorial;

o DED = Dispecerul Energetic de Distribuie;

o DHE = Dispecerul Energetic de Hidroamenajare;

o DLC = Dispecerul Energetic Local pe Central;

o DELC = Dispecerul Energetic Local al Consumatorului;

o CD = centrul de distribuie;

o St. = staie electric;

o CEE = central electrica eoliana;

o CTE = central termoelectric;

o CET = central electric de termoficare;

o CHE = central hidroelectric;

o CI12 =cupla 2 din diametrul 1, in statiile cu 1,5 I pe circuit;

o CI2M =cupla mediana din diametrul 2, in statiile cu 1,5 I pe
circuit;

o C12= cupla intre Nod1 si Nod 2, in statiile poligonale;

o CT = cupl transversal;

o CL = cupl longitudinal;

o CLT = cupl longotransversal;

o CTf = cupl de transfer;

o CC = cupl combinat;

o SOI = starea operativ iniial;

o Tif = treapta intermediar folosit se inscrie cu litere mici
pentru a se deosebi de TIF, transmitere in inalta
frecventa;

o TCA = treapta care aprob;

o RMC = responsabil manevr de coordonare;

o RME = responsabil manevr de execuie;

o EM = executant de manevr;

o PT = post de transformare;

o PA = punct de alimentare;

o FMC nr.. = foaie de manevr de coordonare nr..;

o FME nr= foaie de manevr de execuie nr.. .

OBSERVAIE:

n cazul foilor de manevr permanente, cuvntul
permanent nu se va prescurta. Se va scrie : FMC permanent
nr. FME permanent nr. .

Activitatea desfaurata este precis identificabila in
documente sub aspect temporal i al raspunderii
personale


Inscriere
Foile de manevr
de coordonare
Foile de manevr de
execuie
1 2 3
DATE PRIVIND
UNITATEA
SUBUNITATEA,
Centrul de
dispecer etc.
(stnga sus)
Not : n cazul
folosirii
registrului de foi
de manevr,
aceste date vor
fi nscrise si pe
coperta acestuia
1) Denumirea
unitii de care
tuteleaz centrul
de dispecer
respectiv

2) Denumirea
centrului de
dispecer
1) Denumirea unitii
de exploatare
2)Denumirea
subnunitii de
exploatare care
executa manevra in
instalaia sau zona de
reea
3) Denumirea
instalaiei sau zonei
de reea
DATE PRIVIND
INTOCMIREA,
VERIFICAREA,
APROBAREA,
CONTROLUL
FOII DE
MANEVRA
(dreapta sus)
1) ntocmit:
numele, data,
semnatura
2) Aprobat:
numele, data,
semntura (cnd
se aprob prin
telefon, radio se
va scrie n locul
semnturii ; prin
telefon, radio i
se va trece ora)
3) Foile de
manevr
permanente vor
mai avea nscris
cine aprob
folosirea :
numele, data,
semntura (cnd
se aprob prin
telefon, radio se
va scrie n locul
semnturii : prin
telefon, prin radio
i se va trece ora)
1)ntocmit : numele,
data, semntura
2) Aprobat: numele,
data, semntura
(cnd se aprob prin
telefon, radio se va
scrie n locul
semnturii : prin
telefon, radio i se va
trece ora)
3) Controlat : numele,
data, ora
4) Foile de manevr
permanente vor mai
avea nscris cine
aprob folosirea
numele, data,
semntura (cnd se
aprob prin telefon,
radio se va nscrie
n locul semnturii :
prin telefon radio i se
va trece ora)
TITLUL FOII DE
MANEVRA
(mijloc sus)
1) Titlul foii de
manevr ;
a) Foaie de
manevr de
coordonare
nr
Foaie de
manevr de
coordonare
permanent
nr..
1) Titlul foii de
manevr :
a) Foaie de
manevr de execuie
nr.
b) Foaie de
manevr de execuie
permanent nr..


1 2 3
DATELE DE
BAZA PRIVIND
MANEVRA
(sub titlul foii de
manevr)
1) Tema
2) Scopul
3) Starea
operativ iniial
a instalaiei
echipamentului
etc.
a)Conform
schemei normale
pe
b) Conform
schemei normale
pe.cu urmtoa-
rele
abateri..(cele
care pot afecta
efectuarea
manevrei)
4) Responsabilul
manevrei de
coordonare:
numele, semnat
5) Responsabilii
manevre-lor de
execuie,
instalaia (zona
de reea), numele
6) centrele de
dispecer
intermediare
folosite:
a) denumirea
centrelor de
dispecer
intermediare
folosite;
b) denumirea
instalaiei i
personalului
operativ
1) Tem
2) Scopul
3) Starea operativ
iniial a instalaiei,
echipamentului etc.
a)Conform schemei
normale pe
b) Conform schemei
normale pe.cu
urmtoa- rele
abateri..(cele
care pot afecta
efectuarea
manevrei)
4)Responsabilul
manevrei de
execuie: numele,
semntura
5) Executantul
manevrei: numele,
semntura

6) Responsabilul
manevrei de
coordonare:
denumirea
centrului de
dispecer (cnd se
primesc dispoziiile
sau aprobrile prin
intermediar, se va
scrie i prin cine se
primesc: denumirea
centrului de dispecer
sau a personalului
operativ)

7) centrele de
dispecer de la care
se primesc
intermediar folosit
(ef de tur staie
electric, zon de
reea etc.),
numele.
7) centrele de
dispecer de la
care se primesc
aprobrile:
denumirea
centrului de
dispecer (cnd
se primesc prin
intermediar, se
nscrie i prin
cine se primesc;
denumirea
centrului de
dispecer sau a
personalului de
servire operativ)
8) Data executrii
aprobrile:
denumirea
centrului de
dispecer, (cnd se
primesc prin
intermediar, se
nscrie i prin cine
se primesc;
denumirea
centrului de dispecer
sau a personalului
operativ)

8) Data executrii
DESFURARE
A MANEVREI
(sub datele de
baz)
1) nscrierea
grupelor distincte
de operaii i a
operaiilor
distincte n
ordinea
executrii, sub
forma:
a) col.1:
dispunerea
executrii (ctre
responsabilul
manevrei de
execuie
respective), prin
1) nscrierea
grupelor distincte de
operaii, a operaiilor
distincte, n
ordinea executrii,
sub forma:
a) col.1: dispunerea
executrii grupei
distincte de operaii
sau operaii distincte
(de ctre persoana
care coordoneaz
manevra), prin
nscrierea orei n
dreptul punctului
respectiv;
nscrierea orei
(pentru punctele
caracteristice)
sau prin bifare cu
X pentru
celelalte);
b) col.2:
confirmarea
executrii (de
ctre
responsabilul
manevrei de
execuie
respective), prin
nscrierea orei
(pentru punctele
caracteristice)
sau prin bifarea
cu X (pentru
celelalte);


b) col.2: confirmarea
executrii grupei
distincte de operaii
sau operaii distincte
(ctre persoana care
coordoneaz
manevra), prin
nscrierea orei n
dreptul punctului
respectiv;




Completarea autorizaiei de lucru este fcuta
respectnd normele de PM i PSI


Pentru a fi admis la lucru, angajatul trebuie s fie n posesia
Fiei de aptitudini, eliberat de medicul de medicina muncii, din
care s rezulte c acesta este APT pentru meseria-funcia pentru
care afost angajat.

Admiterea la lucru se face n urma unui instructaj introductiv
general i a unui instructaj la locul de munc n domeiul securitii i
sntii n munc i respectiv in domeniul situaiilor de urgen.

Durata fiecruia din cele patru instructaje nu va fi mai mic de 8
ore i acestea se vor ncheia cu verificarea cunotinelor
angajajailor pe baz de testare.

Instructajul introductiv general se face de ctre
angajator,lucrtorul desemnat,sau un reprezentant al Serviciului de
prevenire i protecie, iar instructajul la locul de munc se face de
ctre conductorul locului de munc respectiv.

La instruirea intoductiv-general pe linia SSM,se vor expune,n
principal,urmtoarele probleme:

o legislaia de securitate i sntate n munc;

o consecinele posibile ale necunoaterii i nerespectrii
legislaiei de securitate i sntate n munc;

o prezentarea unitii din punct de vedere al
activitii,organizrii,regulamente,dispoziii,instruciuni,etc.;

o riscurile de accidentare i mbolnvire profesional
specifice unitii;

o msuri la nivelul ntreprinderii privind acordarea primului
ajutor i evacuarea persoanelor.

Instruirea la locul de munc va cuprinde:

o informaii despre riscurile de accidentare i mbolnvire
profesional specifice locului de munc;

o instruciunile proprii elaborate pentru locul de munc;

o msuri la nivelul locului de munc privind acordarea
primului ajutor i evacuarea persoanelor;

o prevederi ale reglementrilor de SSM privind activiti
specifice ale locului de munc.

Instructajul introductiv-general n domeniul situaiilor de
urgen vizeaz dobndirea de cunotine cu privire la:

o sistemul de acte normative care reglementeaz
managementul situaiilor de urgen i actele normative
specifice profilului unitii;

o managementul situaiilor de urgen la nivelul unitii;

o mijloacele tehnice existente i planificarea resurselor
pentru realizarea msurilor de protecie civil i de aprare
mpotriva incendiilor;

o modul de aciune n cazul producerii unei situaii de
urgen ca urmare a manifestrii unui risc existent;

o aciunile care trebuie ntreprinse pentru limitarea i
nlturarea urmrilor situaiilor de urgen.

La efectuarea instruirii la locul de munc n domeniul situaiilor
de urgen se prezint:

o caracteristicile fizico-chimice ale substanelor,materialelor
i produselor utilizate la locul de munc;

o condiiile care determin ori favorizeaz producerea
accidentelor i avariilor tehnologice i cauzele poteniale
de incendiu sau explozie specifice locului de munc;

o descrierea,funcionarea, monitorizarea i modul de
intervenie la instalaiile i sistemele de siguran ale
mainilr i utilajelor;

o descrierea,funcionarea,amplasarea i modul de acionare
a instalaiilor,utilajelor,dispozitivelor i mijloacelor de
protecie mpotriva incendiilor;

o concepia de intervenie n cazul producerii unei situaii
de urgen;

o sarcini specifice pentru prevenirea situaiilor de urgen i
realizarea msurilor de protecie civil.

Admiterea efectiv la lucru a angajatului instruit se face numai
dup verificarea cunatinelor de ctre eful ierarhic superior celui
care a fcut instruirea i se consemneay n Fiele de instruire
individual.




CAPITOLUL 2. NREGISTRAREA DATELOR OPERATIVE


nregistrarea datelor operative


2.1. Inregistrarea datelor operative

Datele operative sunt identificate in conformitate cu instruciunile
tehnice interne.

Datele operative sunt nregistrate la intervale de timp
prestabilite.

In foile de date sunt nregistrate corect datele operative reale.

2.2. ntocmirea de bilanuri i balane

Bilanturile i balantele se vor calcula pe baza datelor
operative reale.

Bilanturile i balantele se vor calcula corect, in conformitate
cu instruciunile tehnice interne.


CAPITOLUL 3. Aplicarea procedurilor de calitate

Asigurarea premiselor pentru realizarea
activitilor in condiii de calitate


Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale
unui produs sau serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a
satisface nevoile exprimate sau implicite.

Calitatea produsului se realizeaza in procesul de productie insa
se constata in procesul de utilizare al acestuia. De aceea se impune
evidentierea deosebirilor dintre calitatea productiei si calitatea
produselor.

Astfel, calitatea produselor si serviciilor s-a impus ca un factor
determinant al competitivitatii organizatiilor.

Pentru a realiza produse i servicii de calitatea trebuie s existe
un mod eficient de administrare a tuturor proceselor din cadrul
organizaiei, respectiv un management al calitii.

Intregul profit al factorilor care afecteaza calitatea serviciilor si
produselor (factori tehnici, administrativi si umani) trebuie orientat spre
reducerea, eliminarea si cel mai important, prevenirea deficientelor de
calitate.

Pentru succesul deplin al unei organizatii, aceasta trebuie sa
ofere produse sau servicii care:

1) Sa satisfaca o necesitate, o utilitate sau un scop bine
definit;

2) Sa satisfaca asteptarile clientului;

3) Sa se conformeze standardelor si specificatiilor aplicabile;

4) Sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale
societatii;

5) Sa fie disponibile la un pret competitiv;

6) Sa fie furnizate la un cost care aduce profit.




Prescriptiile in domeniul calitatii

Mijloacele de realizare presupun un comportament adecvat al
angajatilor, bazat pe valorizarea calitatii, inovatiei, lucrului in echipa si
pe o buna motivatie pentru indeplinirea scopurilor organizatiei.

Astfel, s-a impus necesitatea stabilirii unor reguli, aplicarea unor
principii verificate si recunoscute de toat lumea ca eficace, sintetizate
intr-un standard international si anume ISO 9001.

Standardul ISO 9001 este un standard general care
promoveaza adoptarea unei abordari bazate pe proces in dezvoltarea,
implementarea si imbunatatirea eficacitatii sistemului de management
al calitatii, in scopul cresterii satisfactiei clientului prin indeplinirea
cerintelor acestuia. Acest standard ajuta organizatia de a proiecta,
implementa si conduce eficace sistemul de management al calitatii.

Managementul calitatii inseamna evaluarea reala a potentialului
si imbunatatirea performantei, nu crearea unei impresii bune in
contextul mediului extern al organizatiei.

Prin managementul calitatii se ntelege un ansamblu de
activitati coordonate si monitorizate pentru a orienta si a ine sub
control o organizatie din perspectiva strategiei calitatii.

Managementul calitatii presupune obtinerea de rezultate
economice si de calitate printr-o strategie adecvata, vizand
satisfacerea clientilor, precum si o eficienta interna.

Adoptarea unui sistem de management al calitatii trebuie sa fie
o decizie strategica a organizatiei. Pentru a rezista si a se dezvolta
intr-un mediu concurential tot mai puternic, majoritatea organizatiilor s-
au orientat pe implementarea si certificarea sistemului de
management al calitatii in conformitate cu standardul ISO 9001.

Reglementarile i procedurile de calitate


Documentatia sistemului de management al calitatii ceruta de
standardul ISO 9001 trebuie sa includa:

o declaratii documentate ale politicii referitoare la calitate si
ale obiectivelor calitatii;

o un manual al calitatii;

o proceduri documentate si inregistrari;

o documente, inclusiv inregistrari, determinate de
organizatie ca fiind necesare pentru a se asigura de
eficacitatea planificarii, operarii si controlului proceselor
sale.

Amploarea acestei documentatii difera de la o organizatie la alta
in functie de:

o marimea organizatiei si tipul activitatilor;

o complexitatea proceselor si interactiunea acestora;

o competenta personalului.


Situatiile i factorii care pot afecta calitatea
activitatii desfaurate


Procedura mod specificat de efectuare a unei activitati sau a
unui proces. Procedura poate fi documentata (scrisa) sau nu. O
procedura documentata este un document care specifica (prezinta)
modul de efectuare (operare) si de control a unei activitati/proces.

Proces - ansamblul de activitati corelate sau in interactiune care
transforma elemente de intrare in elemente de iesire.

Exemple:

o Un produs neconform printr-o succesiune de actiuni este
transformat in produs conform;

o Un angajat care nu cunoaste o anumita procedura ajunge
prin procesul de "instruire" angajat calificat/instruit in raport
cu acea procedura.

o Produs rezultat al unui proces.



Situatiile i factorii care pot afecta calitatea
activitatii desfaurate


Procedura mod specificat de efectuare a unei activitati sau a
unui proces. Procedura poate fi documentata (scrisa) sau nu. O
procedura documentata este un document care specifica (prezinta)
modul de efectuare (operare) si de control a unei activitati/proces.

Proces - ansamblul de activitati corelate sau in interactiune care
transforma elemente de intrare in elemente de iesire.

Exemple:

o Un produs neconform printr-o succesiune de actiuni este
transformat in produs conform;

o Un angajat care nu cunoaste o anumita procedura ajunge
prin procesul de "instruire" angajat calificat/instruit in raport
cu acea procedura.

o Produs rezultat al unui proces.

3.2. Verificarea rezultatelor activitilor din punctul de vedere al calitii


Modul de desfaurare al activitatii i rezultatele
acesteia


Modul de desfaurare al activitatii i rezultatele acesteia sunt
comparate cu prescriptiile impuse de reglementarile i procedurile de
calitate, luandu-se masuri de corecie daca este cazul.

Implementarea sistemului de management al calitatii in
conformitate cu standardul ISO 9001 presupune in primul rand ca
organizatia sa identifice procesele, sa documenteze procedurile
cerute de standard, precum si procedurile de lucru.

O procedura trebuie sa cuprinda obligatoriu domeniul de
aplicare, modul in care se desfasoara si se controleaza
activitatea/procesul descris in procedura, sa prezinte cine este
responsabil pentru planificarea, organizarea, coordonarea, efectuarea,
controlarea si evaluarea activitatilor prezentate in procedura, sa
prezinte formularele care stau la baza inregistrarilor, modul cum se
realizeaza inregistrarile care confirma desfasurarea activitatii/
procesului conform cu cerintele stabilite.

La inceputul unei lucrari, sunt identificate cerintele de calitate pe
baza indicaiilor din documentaia tehnic.

In funcie de tipul lucrrii de executat i complexitatea
acesteia, pe intreaga derulare a lucrarii, sunt aplicate permanent
procedurile de calitate, n vederea asigurrii cerinelor specifice de
calitate.

Responsabilitatea pentru calitatea activitii
efectuate


Responsabilitatea pentru calitatea activitii efectuate este
asumata prin nlaturarea abaterilor calitative i / sau informarea
persoanelor abilitate pentru stabilirea modului de remediere.

Procedurile de calitate se aplic la fiecare loc de munc, fluxuri
de fabricaie i n spaii special amenajate pentru controlul final.

Executantul lucrarii are responsabilitatea realizarii lucrarii in
conformitate cu documentatia tehnica si procedurile de calitate.

Daca pe parcursul realizarii unei lucrari executantul constata
deficiente de calitate, acesta le raporteaza persoanelor abilitate pentru
a fi analizate cauzele si a se stabili modul de remediere.

In functie de complexitatea lucrarii, pot fi stabilite verificari pe
parcursul derularii lucrarii, dar obligatoriu lucrarea este verificata dupa
finalizare. Caracteristicile tehnice ale lucrrilor realizate sunt verificate
prin compararea atent a calitii execuiei cu cerinele din
documentatia tehnica (planurile i detaliile de execuie).

Verificarea se realizeaz cu mijloace/echipamente specifice
(scule, dispozitive, aparatura de msurare, etaloane, echipamente de
testare standardizate, etc), prin aplicarea metodelor adecvate tipului
de lucrare executat i caracteristicilor urmrite.

Eventualele defecte constatate la verificarile intermediare sunt
remediate prin intervenii adecvate fiecrei operaii efectuate.

Lucrarile finalizate trebuie sa corespunda cu documentatia de
executie.





CAPITOLUL 4. Admiterea la lucru

4.1. ANALIZAREA DOCUMENTELOR DE LUCRU

Datele caracteristice ale lucrrii


Datele caracteristice ale lucrrii sunt identificate corect, conform
documentelor de lucru.

Admiterea la lucrare

Admiterea la lucrare trebuie sa se faca dupa realizarea efectiva
a masurilor tehnice de protectie de protectie a muncii, conform
prevederilor dupa caz, din normele specifice, la instalatia n care
urmeaza a se lucra.

In acest scop admitentul si seful de lucrare trebuie sa verifice
corespondenta masurilor tehnice dispuse prin autorizatia de lucru cu
cele realizate si sa le confirme prin semnarea n autorizatia de lucru.

Admiterea la lucrare a sefului formatiei de lucru se considera
terminata numai dupa ce au fost luate toate masurile tehnice dispuse.

Admitentul trebuie sa confirme executarea tuturor masurilor
tehnice, prin completarea si semnarea autorizatiei de lucru, numai
dupa ce a realizat personal aceste masuri sau a primit confirmarea
privind executarea lor conform art. 83 (4) sau din partea treptei de
comanda operativa (G.T., anexs 1, poz.59) care are instalatia
respectiva n comanda nemijlocita ori a treptei de coordonare.

In cazul transmiterii directe a aprobarii de ncepere a lucrarii,
admitentul trebuie sa prezinte seful de lucrare (verbal sau prin aratare
directa) masurile tehnice realizate si partile de instalatie ce au ramas
sub tensiune n apropiere.

Seful de lucrare dupa ce a luat cunostinta, din autorizatia de
lucru si/sau din teren, de masurile tehnice realizate si marimea zonei
(zonelor) de lucru, daca aceasta (acstea) a (au) fost executata
(executate) de catre admitent, trebuie sa confirme nsusirea acestora
semnand n autorizatia de lucru la partea ce-i este rezervata. Din
acest moment seful de lucrare devine responsabil asupra lucrarii
ncredintate.

In cazul n care seful de lucrare considera ca masurile tehnice
nu sunt suficiente sau constata ca personalul de servire operativa nu
a luat toate masurile tehnice necesare pentru realizarea zonei de
lucru, conform prevederilor prezentei norme, el trebuie sa solicite
completarea acestora de catre personalul de servire operativa,
consemnandu-se n autorizatia de lucru, la partea privind "Inceperea
si desfasurarea lucrarii". Vor semnna atat admitentul, cat si seful de
lucrare, n rubricile rezervate.

In cazul transmiterii indirecte a aprobarii de ncepere a lucrarii,
mesajele trebuie sa fie inscrise n evidentele operative sau n caietul
de mesaje de catre admitent, respectiv n autorizatia de lucru catre
seful de lucrare. Cel care primeste mesajul radio sau telefonic, trebuie
sa confirme ntelegerea corecta a acestuia, prin repetarea
continutului sau.

In cazul n care conditiile tehnice ale retelei de telecomunicatii o
impun, se admite ca si seful de lucrare sa se faca indirect, prin
intermediul personalului de sercire operativa sau de comanda
operativa. In aceste situatii, personalul care face retrasmiterea va
consemna mesajul n evidentele sale operative.

Mesajul trebuie sa contina masurile tehnice realizate, precum si
data si ora transmiterii aprobarii de ncepere a lucrarii.

La primirea mesajului, seful de lucrare trebuie sa completeze
partea rezervata admitentului n autorizatia de lucru. Apoi, seful de
lucrare trebuie sa confrunte continutul mesajului cu prevederile
emitentului din autorizatia de lucru, dupa care va semna n partea
rezervata sefului de lucrare la admiterea la lucru. Din acest moment
seful de lucrare devine responsabil asupra lucrarii ncredintate.

In cazul mesajului scris, acesta se va anexa la autorizatia de
lucru.



Identificare msuri tehnice suplimentare


Eventualele masuri tehnice suplimentare necesare sunt
identificate in concordanta cu datele caracteristice ale lucrarii i
normelor specifice.

Dupa aprobarea nceperii lucrarii de catre admitent, seful de
lucrare trebuie sa identifice instalatia sau partea din instalatie la care
se va lucra cu respectarea prevederilor de la art. 58 (2) si (3) din
NSSM 65.

Seful de lucrare mpreuna cu un membru al formatiei trebuie
sa realizeze zona de lucru cu respectarea masurilor tehnice prevazute
la art. 59-79. In cazul n care zona de lucru a fost realizata de
admitent, seful de lucrare trebuie sa verifice corectitudinea masurilor
luate acceptand sau nu preluarea acesteia, pe propria raspundere.

Seful de lucrare si membrii formatiei trebuie sa cunoasca
continutul fisei tehnologice sau a instructiiunii tehnice de lucru
specifice lucrarii ce urmeaza sa o execute. La fata locului se va face
o instruire succinta asupra acestora.

Seful de lucrare mpreuna cu membrii formatiei de lucru trebuie
sa organizeze si sa pregateasca conditiile specifice pentru lucru la
naltime, conform prevederilor art.180-188 din prezenta norma
specifica si a Normelor specifice de protectie a muncii pentru lucru la
naltime, daca conditiile de lucru impun aceasta.

Seful de lucrare trebuie sa instruiasca membri formatiei de
lucru, deserventii de utilaje si personalul de alta specialitate, asupra
limitelor zonei de lucru, a instalatiilor sub presiune din vecinatate,
inclusiv asupra masurilor de protectie a muncii de natura neelectrica.

Seful de lucrare trebuie sa completeze formularul autorizatiei de
lucru si sa-l semneze mpreuna cu membrii formatiei, confirmand
realizarea masurilor ce i revin.



Asigurarea condiiilor de lucru


Executantul este instruit in concordanta cu documentele de
lucru.

Este verificata cunoaterea datelor caracteristice ale lucrarii de
ctre executant.

Condiiile de lucru sunt asigurate prin luarea tuturor masurilor
tehnice prevzute in documentaia de lucru.

Condiiile de lucru sunt asigurate prin realizarea condiiilor
ambientale adecvate tipului de lucrare i locului de munca.


CAPITOLUL 5. Aplicarea IPSSM si IPPSI
5.1. Aplicarea IPSSM

Normele de protectia muncii i masurile de prim
ajutor


Normele de protectia muncii i masurile de prim ajutor sunt
nsuite in conformitate cu specificul locului de munca, prin instructaje
periodice i studiu individual.

Elementele componente ale unui sistem de munc sunt:
executantul, sarcina de munc, mijloacele de munc i mediul de
munc.

Securitatea i sntatea n munc (SSM) are ca deziderat
cunoaterea i nlturarea disfunciilor ce pot apare ntr-un sistem de
munc, a crui elemente pot genera accidente i mbolnviri
profesionale.

Necesitatea i obligativitatea existenei unui sistem legislativ n
acest domeniu sunt cuprinse n legea fundamental, Constituia
Romniei, care specific:

o Dreptul la via, precum i dreptul la integritate fizic i
psihic ale persoanelor sunt garantate (art.22(1).

o Salariaii au dreptul la msuri de protecie social. Acestea
privesc securitatea i sntatea salariailor, instituirea
unui salariu minim brut pe ar, repausul sptmnal,
concediu de odihn pltit, prestarea muncii n condiii
deosebite sau speciale, formarea profesional, precum i
alte situaii specifice, stabilitate prin lege (art.41 (2).

Sistemul legislativ n domeniul SSM al Romniei poate fi
structurat pe trei niveluri, dup cum urmeaz:

o legislaie primar care stabilete cadrul general, principiile
i regulile de baz n domeniu, concretizate n Legea 319 /
2006 legea securitii i sntii n munc;

o legislaia secundar stabilete msuri de prevenire i
reguli de procedur n domeniu pentru activiti din
economia naional (Hotrri de Guvern care conin norme
generale, specifice sau metodologice, standarde de
securitate, etc...;

o legislaia teriar cuprinde instruciuni proprii de SSM,
regulamente, coduri, standarde de firm, etc. care conin
msuri de prevenire detaliate.

Legea securitii i sntii n munc 319 / 2006

Legea se aplic n toate sectoarele de activitate, att publice ct
i private, att angajatorilor ct i lucrtorilor.

Angajatorul are obligaia de a asigura securitatea i sntatea
lucrtorilor, n toate aspectele legate de munc. Astfel, angajatorul
trebuie s ia msurile necesare pentru:

o asigurarea securitii i protecia sntii lucrtorilor ;

o prevenirea riscurilor profesionale;

o informarea i instruirea lucrtorilor;

o asigurarea cadrului organizatoric i a mijloacelor necesare
securitii i sntii n munc.

Fiecare lucrtor trebuie s i desfoare activitatea, n
conformitate cu pregtirea i instruirea sa, precum i cu instruciunile
primite din partea angajatorului, astfel nct s nu expun la pericol de
accidentare sau mbolnvire profesional att propria persoan, ct i
alte persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile sale n
timpul procesului de munc.

n mod deosebit, lucrtorii au urmtoarele obligaii:

o s utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele,
substanele periculoase, echipamentele de transport i alte
mijloace de producie;

o s utilizeze corect echipamentul individual de protecie
acordat i, dup utilizare, s l napoieze sau s l pun n
locul destinat pentru pstrare;

o s nu procedeze la scoaterea din funciuni le la
modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrar a
dispozitivelor de securitate proprii, n special ale mainilor,
aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice i cldirilor, i s
utilizeze corect aceste dispozitive;

o s comunice imediat angajatorului orice situaie de munc
despre care au motive ntemeiate s o considere un
pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum
i orice deficien a sistemelor de protecie;

o s aduc la cunotina conductorului locului de munc i
angajatorului accidentele suferite de propria persoan;

o s coopereze cu angajatorul pentru a permite acestuia s
se asigure c mediul de munc i condiiile de lucru sunt
sigure i fr riscuri;

o s i nsueasc i s respecte prevederile legislaiei din
domeniul SSM i msurile de aplicare a acestora.

Angajatorul are obligaia ca n permanen s realizeze i s fie
n posesia unei evaluri a tuturor riscurilor (nu numai a celor legate de
sistemul de munc) pentru securitatea i sntatea n munc i s
decid asupra msurilor de protecie care trebuie luate i, dup caz,
asupra echipamentului de protecie care trebuie utilizat.

Pornind de la o clasificare a riscurilor n patru mari categorii i
anume:

o riscuri naturale (furtuni, variaii de temperatur, cutremure,
alunecri de teren, ploi sau ninsori, inundaii;

o riscuri tehnologice (accidente industriale, eecul utilitilor
publice, transportul materialelor periculoase;

o riscuri biologice (epidemii);

o riscuri de incendiu.

n Romnia exist o strategie naional privind situaiile de
urgen cu cele dou componente: protecia civil i aprarea
mpotriva incendiilor.

Astfel, Legea 481 / 2004 privind protecia civil stabilete
obligaiile ce revin att autoritilor ct i persoanelor juridice i fizice
n scopul prevenirii i reducerii riscurilor de producere a dezastrelor,
iar Legea 307 / 2006 privind aprarea mpotriva incendiilor stabilete
ansamblul integrat de msuri, activiti i sarcini organizatorice n
scopul prevenirii i reducerii riscurilor de producere a incendiilor i
asigurrii interveniei pentru limitarea i stingerea incendiilor, n
vederea evacurii, salvrii i proteciei persoanelor, bunurilor i
mediului.

Astfel, potrivit Legii 307 / 2006, angajatorul are urmtoarele
obligaii:

o s stabileasc, prin dispoziii scrise, responsabilitile i
modul de organizare pentru aprarea mpotriva incendiilor;

o s asigure identificarea i evaluarea riscurilor de incendiu;

o s elaboreze instruciuni de aprare mpotriva incendiilor i
s stabileasc atribuiile ce revin salariailor la locurile de
munc, precum i s verifice dac salariaii cunosc i
respect aceste instruciuni;

o s asigure ntocmirea i actualizarea planurilor de
intervenie i evacuare i condiiile pentru aplicarea
acestora n orice moment.

La locul su de munc, fiecare salariat are urmtoarele obligaii:

o s respecte regulile i msurile de aprare mpotriva
incendiilor;

o s utilizeze substanele periculoase, instalaiile, utilajele,
mainile, aparatura i echipamentele potrivit instruciunilor
tehnice;

o s nu efectueze manevre nepermise sau modificri
neautorizate ale sistemelor i instalaiilor de aprare
mpotriva incendiilor;

o s comunice, imediat dup constatare, conductorului
locului de munc orice nclcare a normelor de aprare
mpotriva incendiilor sau existena unui pericol de
incendiu;

o s acioneze n conformitate cu instruciunile de la locul de
munc n cazul apariiei oricrui pericol iminent de
incendiu.

Echipamentul de protectie din dotare


Echipamentul de protectie din dotare este identificat, folosit i
pastrat in conformitate cu normele in vigoare i procedura specifica
locului de munca.

Echipamentele electrice trebuie s fie astfel proiectate,fabricate,
montate, ntreinute i exploatate nct s fie asigurat protecia
mpotriva pericolelor generate de energia electric, precum i
protecia mpotriva pericolelor datorate influenelor externe.

Pentru asigurarea proteciei mpotriva pericolelor generate
de echipamentele electrice, trebuie prevzute msuri tehnice pentru
ca:

a) persoanele s fie protejate fa de pericolul de vtmare
care poate fi generat la atingerea direct sau indirect a
prilor aflate sub tensiune;

b) s nu se produc temperaturi, arcuri electrice sau radiaii
care s pericliteze viaa sau sntatea oamenilor;

c) construcia echipamentelor tehnice s fie adecvat
mediului pentru ca s nu se produc incendii i explozii;

d) persoanele i bunurile s fie protejate contra pericolelor
generate n mod natural de echipamentul electric;

e) izolaia echipamentelor electrice s fie corespunztoare
pentru condiiile prevzute.

Pentru asigurarea proteciei mpotriva pericolelor datorate
influenei externe, echipamentele electrice trebuie:

a) s satisfac cerinele referitoare la solicitrile mecanice
astfel nct s nu fie periclitate persoanele, animalele
domestice i bunurile;

b) s nu fie influenate de condiiile de mediu, astfel nct
s nu fie periclitate persoanele, animalele i bunurile;

c) s nu pericliteze persoanele, animalele domestice i
bunurile, n condiii previzibile de suprasarcin.




Autorizare lucrri efectuate


Lucrrile efectuate sunt conform grupei de autorizare PM.

Pentru protecia mpotriva electrocutrii prin atingere direct
trebuie s se aplice msuri tehnice i organizatorice. Msurile
organizatorice le completeaz pe cele tehnice n realizarea proteciei
necesare.

Msurile tehnice care pot fi folosite pentru protecia mpotriva
electrocutrii prin atingere direct sunt urmtoarele:

a) acoperiri cu materiale electroizolante ale prilor
active(izolarea de protecie) ale instalaiilor i
echipamentelor electrice;

b) nchideri n carcase sau acoperiri cu nveliuri
exterioare;

c) ngrdiri;

d) protecia prin amplasare n locuri inaccesibile prin
asigurarea unor distane minime de securitate;

e) scoaterea de sub tensiune a instalaiei sau echipamentului
electric la care urmeaz a se efectua lucrri i verificarea
lipsei de tensiune;

f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legri la pmnt
i n scurtcircuit;

g) folosirea mijloacelor de protecie electroizolante;

h) alimentarea la tensiune foarte joas (redus) de protecie;

i)egalizarea potenialelor i izolarea fa de pmnt a
platformei de lucru.

Msurile organizatorice care pot fi aplicate mpotriva
electrocutrii prin atingere direct sunt urmtoarele:

a) executarea interveniilor la instalaiile electrice
(depanri,reparri, racordri etc.) trebuie s se fac numai
de personal calificat n meseria de electrician, autorizat i
instruit pentru lucrul respectiv;

b) executarea interveniilor n baza unei forme de lucru;

c) delimitarea material a locului de munc (ngrdire);

d) ealonarea operaiilor de intervenie la instalaiile electrice;

e) elaborarea unor instruciuni de lucru pentru fiecare
intervenie la instalaiile electrice;

f) organizarea i executarea verificrilor periodice ale
msurilor tehnice de protecie mpotriva atingerilor
directe.

Pentru protecia mpotriva electrocutrii prin atingere indirect
trebuie s se realizeze i s se aplice numai msuri i mijloace de
protecie tehnice. Este interzis nlocuirea msurilor i mijloacelor
tehnice de protecie cu msuri de protecie organizatorice.

Pentru evitarea electrocutrii prin atingere indirect trebuie s se
aplice dou msuri de protecie: o msur de protecie principal, care
s asigure protecia n orice condiii, i o msur de protecie
suplimentar, care s asigure protecia n cazul deteriorrii proteciei
principale.

Cele dou msuri de protecie trebuie s fie astfel alese nct
s nu se anuleze una pe cealalt. n locurile puin periculoase din
punctul de vedere al pericolului de electrocutare este suficient
aplicarea numai a unei msuri, considerate principale.


Echipamentul de protectie din dotare


Echipamentul de protectie din dotare este identificat, folosit i
pastrat in conformitate cu normele in vigoare i procedura specifica
locului de munca.

Echipamentele electrice trebuie s fie astfel proiectate,fabricate,
montate, ntreinute i exploatate nct s fie asigurat protecia
mpotriva pericolelor generate de energia electric, precum i
protecia mpotriva pericolelor datorate influenelor externe.

Pentru asigurarea proteciei mpotriva pericolelor generate
de echipamentele electrice, trebuie prevzute msuri tehnice pentru
ca:

f) persoanele s fie protejate fa de pericolul de vtmare
care poate fi generat la atingerea direct sau indirect a
prilor aflate sub tensiune;

g) s nu se produc temperaturi, arcuri electrice sau radiaii
care s pericliteze viaa sau sntatea oamenilor;

h) construcia echipamentelor tehnice s fie adecvat
mediului pentru ca s nu se produc incendii i explozii;

i)persoanele i bunurile s fie protejate contra pericolelor
generate n mod natural de echipamentul electric;

j)izolaia echipamentelor electrice s fie corespunztoare
pentru condiiile prevzute.

Pentru asigurarea proteciei mpotriva pericolelor datorate
influenei externe, echipamentele electrice trebuie:

c) s satisfac cerinele referitoare la solicitrile mecanice
astfel nct s nu fie periclitate persoanele, animalele
domestice i bunurile;

d) s nu fie influenate de condiiile de mediu, astfel nct
s nu fie periclitate persoanele, animalele i bunurile;

c) s nu pericliteze persoanele, animalele domestice i
bunurile, n condiii previzibile de suprasarcin.



Lucrrile sunt efectuate cu respectarea normelor
de PM.


Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere
indirect, msurile de protecie care pot fi aplicate sunt urmtoarele:

a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;

b) legarea la pmnt;

c) legarea la nul de protecie;

d) izolarea suplimentar de protecie, aplicat utilajului, n
procesul de fabricare;

d) izolarea amplasamentului;

e) separarea de protecie;

f) egalizarea i/sau dirijarea potenialelor;

g) deconectarea automat n cazul apariiei unei tensiuni
sau a unui curent de defect periculoase;

h) folosirea mijloacelor de protecie electroizolante.

Este interzis folosirea drept protecie principal a msurilor
indicate la pct. e), g), h) i i).

Fac excepie instalaiile electrice casnice, la care deconectarea
automat la cureni de defect poate constitui mijloc principal de
protecie, i stlpii liniilor electrice aeriene de joas tensiune, la care
dirijarea distribuiei potenialelor constituie mijloc principal de protecie.

Pentru instalaiile i echipamentele electrice de nalt tensiune,
sistemul de protecie mpotriva electrocutrii prin atingere indirect
se realizeaz prin aplicarea uneia sau, cumulativ, a mai multor msuri
de protecie, dintre care ns legarea la pmnt de protecie este
totdeauna obligatorie.


5.2. Aplicarea IPPSI
nsuirea normelor de PSI


Normele de PSI sunt nsuite corect prin instructaje
periodice i prin aplicaii practice.

Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor stabilesc
principiile, criteriile de performanta,cerintele si conditiile tehnice privind
siguranta la foc pentru constructii,instalatii si alte amenajari, agentii
care pot interveni in caz de incendiu si pentru inlaturarea efectelor
acestuia, exigentele utilizatorilor, precum si normele, regulile,
recomandarile si masurile generale ce trebuie avute in vedere in
scopul apararii impotriva incendiilor.

In organizarea, desfasurarea si conducerea activitatii de aparare
impotriva incendiilor se tine seama de urmatoarele principii:
respectarea reglementarilor in vigoare, prioritatii, dimensionarii optime,
colaborarii si conlucrarii cu factorii interesati.

Instruciunile de aprare mpotriva incendiilor se elaboreaz
pentru locurile de munc stabilite de administrator/conductor,
obligatoriu pentru toate locurile cu risc de incendiu.

Instruciunile de aprare mpotriva incendiilor cuprind:

a) prevederile specifice de aprare mpotriva incendiilor din
reglementrile n vigoare;

b) obligaiile salariailor privind aprarea mpotriva
incendiilor;

c) regulile i msurile specifice de aprare mpotriva
incendiilor pentru exploatarea instalaiilor potrivit condiiilor
tehnice, tehnologice i organizatorice locale, precum i
pentru reparaii, revizii, ntreinere, oprire i punere n
funciune;

d) evidenierea elementelor care determin riscul de incendiu
sau de explozie;

e) prezentarea pericolelor care pot aprea n caz de
incendiu, cum sunt intoxicrile, arsurile, traumatismele,
electrocutarea, iradierea etc., precum i a regulilor i
msurilor de prevenire a acestora.

(3)Instruciunile de aprare mpotriva incendiilor se elaboreaz de
eful sectorului de activitate, instalaie, secie, atelier, se verific de
cadrul tehnic sau de persoana desemnat s ndeplineasc atribuii
de aprare mpotriva incendiilor i se aprob de
administrator/conductor.

(4)Instruciunile de aprare mpotriva incendiilor se afieaz, n
ntregime sau n sintez, n funcie de volumul lor i de condiiile
de la locul de munc respectiv.

(5)Un exemplar al tuturor instruciunilor de aprare mpotriva
incendiilor se pstreaz la cadrul tehnic sau la persoana desemnat
s ndeplineasc atribuii de aprare mpotriva incendiilor.



ntreinerea echipamentelor de stingere a
incendiilor


Echipamentele de stingere al incendiilor sunt meninute in
stare de funcionare prin verificri periodice.

Instalaiile de protecie mpotriva incendiilor fac parte din
msurile de protecie activ la foc cu rol important n asigurarea
cerinei eseniale "securitatea la incendiu" a construciilor, instalaiilor
tehnologice i a amenajrilor, precum i pentru securitatea
utilizatorilor.

Instalaiile de protecie mpotriva incendiilor pot fi:

a) instalaii de detectare a gazelor inflamabile;

b) instalaii de inhibare a exploziei;

c) instalaii de detectare, semnalizare i alarmare la incendiu;

d) instalaii de evacuare a fumului i a gazelor fierbini;

e) instalaii de hidrani interiori, coloane uscate, hidrani
exteriori;

f) instalaii speciale de stingere cu ap;

g) instalaii de stingere a incendiilor cu gaze;

h) instalaii de stingere a incendiilor cu spum;

i)instalaii de stingere a incendiilor cu pulberi;

j) instalaii de stingere a incendiilor cu aerosoli.



Efectuarea lucrrilor


Lucrrile sunt efectuate in condiii de sigurana, prin
respectarea normelor de PSI.

Instalaiile tehnologice se pun n funciune i se exploateaz cu
respectarea strict a instruciunilor i regulilor de utilizare, precum i a
msurilor de aprare mpotriva incendiilor, stabilite de proiectani i
de productori.

5.3. Aplicarea procedurilor

Modul de actiune i echipamentele de interventie


Modul de actiune i echipamentele de interventie sunt
stabilite pe baza evalurii corecte a situaiei reale.

Obligaiile conductorilor locurilor de munc

naintea nceperii activitii, conductorii locurilor de munc
verific:

o existena i starea normal a
instalaiilor,echipamentelor.mijloacelor i materialelor de
prevenire i stingere a incendiilor, de avertizare i
alarmare;

o starea tehnic a instalaiilor,echipamentelor,utilajelor i
construciilor din punct de vedere a ndeplinirii cerinelor
psi;

o prezena i starea personalului cu sarcini privind stingerea
incendiilor;

o existena instruciunilor proprii privind psi;

o asigur instruirea lucrtorilor privind instruciunile specifice
lucrrilor executate.

Pe ntreaga perioad de lucru, supravegheaz i contoleaz
modul de respectare a instruciunilor de psi.

Verific la terminarea programului,dac s-au luat toate msurile
de psi.

Asigur instruirea corespunztoare n cadrul instructajelor
periodice pentru situaii de urgen a tuturor lucrtorilor din subordine.

Aduc la cunostin conducerii unitii neregulile constatate i
eventualele pericole de incendiu.

Anun conducerea n cazul izbucnirii unui incendiu.

Organizarea activitii de PSI

Organizarea activitii de PSI se realizeaz pe baya prevederilor
legale n vigoare,fiind obligaia angajatorului.n principiu, trebuie
avute n vedere urmtoarele aspecte:

o constituirea unui serviciu intren pentru situaii de urgen,
sau dup caz, contractarea serviciilor unui serviciu extern;

o incadrarea unor cadre tehnice de specialitate conforn
legislaiei n domeniu;

o ntocmirea planurilor de intervenie i evacuare;

o ntocmirea unor instruciuni proprii de psi n funcie de
specificul activitii i de riscurile existente;

o organizarea prevenirii i stingerii incendiilor i evacurii pe
locurile de munc;

o stabilirea atribuiilor i rspunderilor ce revin tuturor
lucrtorilor;

o reglementarea fumatului si a utilizarii focului deschis;

o instruirea tuturor lucrtorilor n domeniul situaiilor de
urgen;

o dotarea cu materiale i mijloace psi i de instruire in
domeniul situaiilor de urgen.




Intervenia pentru limitarea efectelor
evenimentului de PM sau PSI


Intervenia pentru limitarea efectelor evenimentului de PM
sau PSI este rapida i conforma procedurilor specifice locurilor
de munca.

Exerciiile privind modul de intervenie n caz de incendiu
constituie formele de baz prin care se verific stadiul i capacitatea
de aciune a personalului de la locul de munc.

Exerciiile i aplicaiile vizeaz modul n care se execut:

a) alarmarea;

b) evacuarea;

c) stingerea incendiului.

Exerciiile de intervenie se efectueaz:

a) planificat, pe baz de grafic, astfel nct la acestea s
participe ealonat toi salariaii cu atribuii de intervenie
de la locurile de munc;

b) inopinat, de ctre administrator/conductor, autoritile
de control sau de ali factori de decizie;

c) planificat, pe baz de grafic, cu personalul serviciului
privat pentru situaii de urgen.

Evidena aplicaiilor i exerciiilor efectuate se ine ntr-un
registru special.

Fiecare exerciiu de intervenie se finalizeaz printr-un raport,
n care se fac referiri cel puin la:

a) obiectivele i scopul exerciiului;

b) meniuni privind cunoaterea i capacitatea de punere
n aplicare a sarcinilor ce revin personalului de la locul
de munc n caz de incendiu;

c) ndeplinirea anumitor bareme de timp stabilite i a
timpilor operativi de intervenie;

d) meniuni privind alarmarea (alertarea) personalului;

e) aprecieri privind funcionarea mijloacelor tehnice de
aprare mpotriva incendiilor;

f) desfurarea activitii de salvare i evacuare a
persoanelor i a materialelor periculoase;

g) propunerea de msuri privind mbuntirea activitii
respective.



Evacuarea in caz de incendiu


Evacuarea in caz de incendiu este efectuata in conformitate
cu planul de evacuare.

Planurile de evacuare a persoanelor n caz de incendiu cuprind
elemente difereniate n funcie de tipul i destinaia construciei i de
numrul persoanelor care se pot afla simultan n aceasta i se
ntocmesc astfel:

a) pe nivel, dac se afl simultan mai mult de 30 de
persoane;

b) pe ncperi, dac n ele se afl cel puin 50 de
persoane;

c) pentru ncperile destinate cazrii, indiferent de numrul
de locuri.

Planurile de evacuare se afieaz pe fiecare nivel, pe cile de
acces i n locurile vizibile, astfel nct s poat fi cunoscute de
ctre toate persoanele, iar n ncperi, pe partea interioar a uilor.

Planul de evacuare se ntocmete pe baza schiei nivelului sau
a ncperii, pe care se marcheaz cu culoare verde traseele de
evacuare prin ui, coridoare i case de scri sau scri exterioare.

Pe planurile de evacuare se indic locul mijloacelor tehnice de
aprare mpotriva incendiilor: stingtoare, hidrani interiori, butoane
i alte sisteme de alarmare i alertare a incendiilor, posibilitile de
refugiu, ncperi speciale, terase, precum i interdicia de folosire a
lifturilor n asemenea situaii.
Exista un model al planului-cadru de evacuare.

5.3.4. Acordarea primului ajutor n funcie de tipul de accident

SCOATEREA CELUI ACCIDENTAT DE SUB
CURENT


La instalatiile electrice, atingerea partilor conducatoare de curent
care se gasesc sub curent(tensiune) provoaca in majoritatea cazurilor
o contractare brusca si involuntara a muschilor. Din aceasta cauza,
cand accidentatul tine conductorul in maini, degetele se strang atat de
tare, incat desclestarea lor de pe conductor devine imposibila. Daca
acesta ramane in atingere cu partile conductoare de curent, atunci
este necesar sa se stie ca fara aplicarea masurilor necesare de
securitate, atingerea celui aflat in sub curent este periculoasa si
pentru viata celui ce intervine. Prima actiune de intreprins este
deconectarea partii de instalatie de care este prinsa persoana
accidentatului. Cu aceasta ocazie trebuie sa se tina cont de
urmatoarele:

a) In cazul in care accidentatul se gaseste agatat la o
inaltime oarecare, deconectarea instalatiei si eliberarea
acestuia de sub curent poate sa provoace un rau mai
mare decat cel cauzat de curentul electric, de aceea
trebuie luate toate masurile care sa garanteze securitatea
celui accidentat in caz de cadere.

b) In caz de deconectare, pot fi stinse concomitent si luminile.
De aceea, trebuie luate masuri pentru a avea alte surse de
iluminat: (felinare, faclii, lumanari, un iluminat de rezerva,
felinare cu acumulatoare, etc.) fara sa se intarzaie din
aceasta cauza deconectarea instalatiei si masurile de prim
ajutor pentru cel accidentat.

c) In cazul in care deconectarea instalatiei nu poate fi
executata suficient de repede, atunci trebuie luate masuri
de separare a persoanei accidentate de partile
conducatoare de curent de care este agatata si anume:

o pentru separarea celui accidentat de partile
conducatoare de curent sau a conductei electrice de
aceasta, trebuie sa se faca uz de o haina, o franghie
uscata sau un bat, sau orice mijloc asemanator
neconductor si uscat;

o nu se pot intrebuinta in aceste cazuri obiecte
metalice sau umede;

o pentru ca accidentatul sa fie separat repede de
partile conducatoare de curent, se poate trage de
haina lui, daca este uscata si este departata de corp
(poalele hainei), evitand in acelasi timp atingerile de
obiectele metalice inconjuratoare si de partile
corpului neacoperite de haine;

o nu se recomanda sa se traga cel accidentat de
picioare, fara a se lua masurile necesare, deoarece
incaltamintea poate fi umeda iar cuiele batute si
ochiurile pentru sireturi sunt bune conducatoare de
electricitate;

o persoana care intervine isi va pune manusi sau isi va
infasura mainile cu o haina uscata;

o in cazul cand nu are asemenea obiecte, isi va pune
sub picioare un covor de cauciuc electroizolant,
scanduri uscate sau va incalta cizme electroizolante.

Cand, in vederea salvarii, este nevoie sa se atinga cel
accidentat pe partile corpului ce nu sunt acoperite cu haine, trebuie sa
se puna manusile de cauciuc si galosii sau sa se infasoare mainile cu
un fular uscat, cu o sapca de postav sau cu maneca ori pulpana
propriei haine uscate etc. sau acoperind persoana accidentata cu o
haina de cauciuc ori cauciucata (impermeabil) sau cu simpla stofa
uscata.

Se mai poate interveni stand cu picioarele pe o scandura sau pe
orice alt asternut uscat, neconductor de curent, pe o legatura sau
pachet de haine etc. Se mai recomanda sa se foloseasca, daca se
poate, numai o singura mana. La joasa tensiune, cand curentul se
scurge in pamant prin corpul celui accidentat prin electrocutare si
acesta strange convulsiv in maini un conductor, iar reteaua nu se
poate deconecta urgent, este mai bine ca cel accidentat sa fie izolat
fata de pamant (de exemplu impingand sub el scanduri uscate sau
orice alt material izolant uscat, astfel incat sa nu mai atinga solul,
peretii sau alte obiecte din imediata apropiere) decat sa se incerce
desprinderea mainilor.

Persoana care intervine trebuie sa respecte masurile ce trebuie
luate la atingerea celui accidentat, aratate mai sus. De asemenea, se
va avea grija ca cel accidentat prin electrocutare sa nu sufere alte
accidente la luarea acestor masuri. In caz de nevoie trebuie taiate
conductoarele de joasa tensiune, cu ajutorul unui topor cu coada de
lemn uscat, cu foarfeci izolate sau cu ajutorul unui aparat cu o izolatie
corespunzatoare. Operatia trebuie executata cu precautie (nu se ating
conductoarele, se taie fiecare conductor in mod separat, cu manusile
de cauciuc si cu galosii pusi).

La inalta tensiune, pentru izolarea celui accidentat fata de
pamant sau de partile conducatoare de curent, cel care intreprinde
acest lucru trebuie sa poarte incaltaminte de cauciuc dielectrica si
manusi si sa actioneze cu o prajina sau clesti izolati la o tensiune
corespunzatoare. Pe liniile electrice de transport, cand scoaterea
accidentatului de sub tensiune printr-una din metodele aratate mai sus
nu se poate executa suficient de repede si fara pericole, trebuie sa se
recurga la scurt-circuitarea (prin aruncarea unor conductoare) a
tuturor conductoarelor de linie si legarea lor sigura la pamant (dupa
regulile generale de tehnica securitatii). In acest caz, trebuie luate
masuri ca bucla aruncata sa nu atinga corpul persoanei care acorda
ajutorul.

De asemenea trebuie sa se tina cont de urmatoarele:

a) daca accidentatul se gaseste la inaltime, trebuie sa se
previna sau sa se evite pericolul de cadere;

b) daca accidentatul atinge un singur conductor, este adesea
suficient sa se lege la pamant numai acest conductor;

c) pentru a realiza legarea la pamant si scurt-circuitarea, este
necesar in primul rand ca conductorul intrebuintat in acest
scop sa fie pus la pamant apoi aruncat peste conductoarele
de linie care urmeaza sa fie puse la pamant;

d) trebuie de asemenea retinut ca, daca in linie exista o
capacitate electrica mare, prin deconectare poate ramane o
sarcina periculoasa pentru viata si numai legarea la pamant
a liniei o poate face inofensiva.




PRIMELE MASURI DUPA SCOATEREA
ACCIDENTATULUI DE SUB CURENT


Modul de aplicare a masurilor de prim-ajutor este in functie de
starea in care se afla accidentatul dupa scoaterea de sub curent. In
cazul cand acesta se afla in deplina cunostinta, desi pana atunci
fusese in lesin sau a stat mult timp sub tensiune, el va fi indrumat sau
transportat la un medic, spre a preveni o eventuala agravare a starii
sale; in situatii grave, trebuie sa fie chemat medicul sau salvarea la
fata locului. Pana la venirea medicului si pentru ca sa nu existe din
nou pericolul inghitirii limbii sau al inecarii cu voma in cazul unui nou
lesin, accidentatul se aseaza in decubit ventral.

Cand cel accidentat si-a pierdut cunostinta, el trebuie intins pe
un loc neted si comod i i se desface imbracamintea la piept si la gat.
Se iau masuri pentru improspatarea aerului, se evacueaza din
incapere persoanele de prisos, apoi i se da sa miroase o solutie de
amoniac, se stropeste cu apa (nu din gura !), i se fac frictiuni pe corp
pentru incalzirea corpului.

Medicul trebuie sa fie chemat cat mai urgent. In cazul cand
accidentatul respira greu, foarte rar si convulsiv, la fel ca un muribund,
i se va face respiratie artificiala si un masaj in regiunea inimii.

n cazul cand persoana accidentata nu mai da semne de viata
(respiratia, bataile inimii, pulsul sunt absente) nu trebuie sa fie
considerata pierduta. Moartea poate fi adesea numai aparenta, dar cel
accidentat va muri daca nu i se va acorda primul ajutor, facandu-i-se
respiratie artificiala. Respiratia artificiala trebuie facuta in mod
continuu, pana la sosirea medicului, care, in aceste cazuri, trebuie
chemat urgent. Pulsul se verifica la artera carotida, fara a presa
excesiv.

In operatia de readucere la viata a acelui accidentat prin
electrocutare, care in aparenta este mort, fiecare secunda este
pretioasa, de aceea primul ajutor trebuie dat imediat, daca este posibil
chiar la fata locului. El va fi transportat in alt loc numai in cazul cand
pericolul continua sa ameninte atat pe cel accidentat cat si pe cel care
acorda primul ajutor sau in cazul imposibilitatii acordarii primului ajutor
in timpul transportului. Electrocutatul poate fi considerat mort numai in
cazul unor grave leziuni externe, de exemplu fracturarea cutiei
craniene in cadere sau carbonizarea intregului corp.

Moartea poate fi declarata de catre medic. In nici un caz nu
trebuie sa se aplice celui accidentat mijloace empirice.


PRINCIPALELE INSTRUCTIUNI OBLIGATORII
APLICABILE LA EXECUTAREA RESPIRATIEI
ARTIFICIALE


Respiratia artificiala va fi executata numai in cazurile in care cel
accidentat nu respira deloc sau respira rar, convulsiv, cu sughituri, ca
un muribund, sau daca respiratia se inrautateste. Executarea
respiratiei artificiale trebuie sa fie inceputa imediat ce accidentatul a
fost scos de sub curent si se continua apoi fara intrerupere. Ea va fi
continuata pana la obtinerea rezultatului pozitiv (revenirea la viata)
sau pana la aparitia semnelor neindoielnice ale mortii reale (a petelor
cadaverice sau a rigiditatii corpului).

S-au observat cazuri cand cei considerati morti datorita leziunilor
provocate, au fost readusi la viata peste cateva ore socotite din
momentul accidentului (chiar 8-11 ore). In timpul cat se executa
respiratia artificiala, se va observa atent fata accidentatului. In cazul
cand se observa o miscare a buzelor, a pleoapelor sau a marului lui
Adam, facand impresia ca inghite, se va verifica daca nu cumva
accidentatul a inceput sa respire singur si regulat, se opreste
respiratia artificiala, deoarece continuarea ei poate fi periculoasa.
Daca insa dupa cateva clipe de asteptare se va observa ca acesta nu
mai respira, se va relua imediat respiratia artificiala. Inainte de a se
proceda la executarea respiratiei artificiale, este necesar:

o sa se elibereze imediat accidentatul de partile de
imbracaminte care impiedica respiratia (gulerul de la
camasa, fularul), sa se desfaca cureaua de la pantaloni;

o sa se elibereze imediat gura celui accidentat de obiecte
straine (sa se inlature protezele dentare daca exista);

o daca gura accidentatului este inclestata, ea trebuie
deschisa, in care scop falca inferioara este impinsa in
afara; pentru aceasta cel care da primul ajutor aplica cele
patru degete de la ambele maini in spatele colturilor falcii
inferioare, apoi, prin apasarea degetelor mari deasupra
marginii falcii, aceasta este impinsa in afara, astfel ca dintii
maxilarului inferior sa fie adusi in fata dintilor celui
superior.

In cazul cand in modul mai sus indicat nu se reuseste sa se
deschida gura, atunci se va recurge la ajutorul unei lame metalice sau
unei linguri care se va introduce intre masele la colturile gurii si
nicidecum in fata (caci dintii se pot rupe) si cu precautie se
desclesteaza dintii. (Inainte de a se folosi lama metalica/lingura, se
inveleste cu un material textil pentru a proteja dantura. Sunt
preferabile de asemenea unelte din lemn.).

Deblocarea cailor respiratorii blocate de baza limbii.


METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA


Exista mai multe metode de respiratie artificiala(Silvester,
Schfer, Howard) care se aplica de la caz la caz. Oricare ar fi
metoda, este necesar a se actiona foarte rapid pentru a realiza
primele cinci inspiratii fortate pentru a asigura oxigen creierului, altfel
dupa 3 minute fara oxigen, creierul se lezeaza ireversibil.

Metoda Silvester

Mentionam ca aceasta metoda este cea mai buna dintre
metodele de respiratie artificiala prezentate. In cazul cand se dispune
de ajutoare, se aplica aceasta metoda. Pentru aplicarea acesteia sunt
necesare mai multe schimburi de echipe, procedeul fiind obositor. La
aplicarea metodei Silvester se aseaza accidentatul pe spate, pe un sul
de haine ca sa se largeasca toracele, se scoate si se retine limba
afara cu un carlig de rufe, batista uscata sau cu ajutorul unei fesi sau
bucati de panza care se trece in jurul gatului. Operatorul se aseaza in
genunchi la capul accidentatului iar bratele acestuia se prind de sub
incheietura cotului si se apasa fara violenta pe partile laterale ale
pieptului (expiratie), numarand: unu, doi, trei- se ridica apoi bratele
accidentatului in sus si se trag inapoi peste cap (inspiratie); numarand:
patru, cinci, sase- se vor apasa din nou bratele accidentatului pe
partile laterale ale pieptului.

In cazul cand se dispune de ajutoare, la aplicarea metodei
Silvester sunt intrebuintati doi oameni, fiecare stand pe un genunchi
de fiecare parte a accidentatului, actionand in concordanta si dupa
numaratoare. Un al treilea ajutor tine scoasa limba accidentatului. In
cazul unei executari corecte a respiratiei artificiale se aude un sunet
(care seamana a geamat) produs de aerul ce trece prin traheea
accidentatului, la comprimarea pieptului si eliberarea lui. Daca
sunetele nu se produc, aceasta inseamna ca limba a cazut si
impiedica trecerea aerului; in acest caz trebuie sa fie scoasa mai mult
afara .

In cazul fracturarii unei maini sau unui umar, metoda Silvester
NU trebuie aplicata.

Metoda Schfer

In cazul cand respiratia artificiala trebuie facuta de o singura
persoana, este mai usor de aplicat metoda Schfer. Avantajele ei
constau in usurinta aplicarii procedeului, deoarece acesta poate fi
usor insusita, dupa cateva exercitii de scurta durata. In cazul aplicarii
metodei Schfer, accidentatul trebuie asezat cu spatele in sus, cu
capul sprijinit pe o mana, cu fata in laturi. Cealalta mana trebuie
intinsa in lungul capului si se va asterne ceva sub fata. Daca este
posibil i se va scoate limba afara; aceasta nu trebuie tinuta deoarece
ea va sta singura. Apoi operatorul trebuie sa se aseze in genunchi
deasupra accidentatului, cu fata inspre capul acestuia, in asa fel incat
soldurile sale sa fie cuprinse intre genunchii persoanei care da
ajutorul. Se aplica apoi palmele pe spatele accidentatului, pe coastele
inferioare, cuprinzandu-le lateral cu degetele indoite, numarand unu,
doi, trei operatorul se apleaca inainte in asa fel ca prin greutatea
corpului sau sa apese cu mainile pe coastele accidentatului.
Numarand in continuare: patru, cinci, sase, operatorul se ridica brusc
de pe spatele accidentatului, revenind la pozitia de la inceput, fara a
ridica mainile de pe accidentat.

Metoda Howard

Se aplica (in locul metodei Schfer) in cazul in care cel
accidentat are arsuri pe spinare si leziuni la maini. In cazul aplicarii
metodei Howard se aseaza accidentatul pe spate asternand sub locul
cu arsuri o batista sau o panza curata si i se intind mainile in lungul
capului. In cazul cand mainile sunt fracturate, acestea nu se vor
intinde, ci se vor aseza deasupra capului. Limba accidentatului trebuie
scoasa afara si tinuta de o a doua persoana. Apoi operatorul se
aseaza in genunchi deasupra persoanei accidentate, procedand
identic ca si la aplicarea metodei Schafer: apasa pe coastele
inferioare (nu pe burta), numarand la apasare si la ridicare. Oricare ar
fi metoda aplicata, sa se evite apasarile intense pe piept sau pe spate,
mai cu seama in regiunea abdomenului, deoarece poate produce
impingerea alimentelor din stomac spre gura, ceea ce ar putea astupa
caile respiratorii. Trebuie sa fie evitate miscarile violente ale
accidentatului, (in special metoda Silvester) pentru a nu se produce
fracturi sau luxatii.

La aplicarea oricarei metode de respiratie artificiala, trebuie avut
grija ca accidentatul sa nu raceasca; de aceea nu trebuie sa fie lasat
pe pamant umed sau pardoseala de piatra, de beton sau fier. Pentru
aceasta, sub accidentat trebuie asezat ceva calduros, va fi invelit si
daca este posibil incalzit aplicandu-i-se pe corp si la picioare sticle cu
apa fierbinte, caramizi sau pietre incalzite si bine acoperite pentru a
nu cauza arsuri. Toate acestea trebuie facute repede fara sa se
intrerupa operatia de respiratie artificiala. In timpul respiratiei, bratele
celui care face respiratia, in cazul aplicarii metodelor Schafer si
Howard, sau ale accidentatului, la aplicarea metodei Silvester, pot fi
indepartate pentru 2-3 secunde de cutia toracica a accidentatului.

La toate metodele de respiratie artificiala trebuie sa se faca 15
miscari complete pe minut, adica de inspiratie si respiratie. Pentru a
obosi mai putin, cel care face respiratia artificiala trebuie sa respire in
ritmul miscarilor pe care le face accidentatului. Metoda respiratiei
artificiale gura-la-gura este cea mai buna metoda pentru ca este usor
de invatat si practicat, poate fi folosita asupra persoanelor de toate
varstele. In plus, ofera rata mare de succes pentru salvatorul singur,
asa cum este cel mai probabil sa fie in cazul radioamatorilor, care
lucreaza in grup restrans iar in grupuri mai mari se aduna rar, doar in
cazul concursurilor sau simpozioanelor.

Pasii care trebuie urmati sunt urmatorii: - Verificati gura
accidentatului pentru a va asigura ca nu este obstructionata. - Plasati
corpul accidentatului pe spate, astfel incat pieptul sa fie in extensie -
Prindeti mandibula si ridicat-o in sus astfel incat capul sa aiba o
pozitie inspre inapoi. Aceasta actiune va debloca caile respiratorii
blocate de baza limbii, care este deseori inghitita de persoana in stare
de inconstienta. Acum se incepe respiratia artificiala: Cu o mana se
strang narile accidentatului. Dupa aceea salvatorul inspira rapid si
adanc, apoi insufla aerul prin gura accidentatului. Daca maxilarele sun
inclestate, inca se mai poate folosi aceasta metoda, aerul trecand
printre dinti, altfel se poate folosi si metoda gura-la-nas.

Expiratia accidentatului trebuie sa se produca natural, la oprirea
insuflatiei. Daca e nevoie, respiratia artificiala(metoda Silvester sau
gura-la-gura) trebuie combinata cu masajul cardiac. In cazul a doi
salvatori ritmul este de 10-12 inspiratii pe minut - o data la 5 compresii
cardiace; In cazul unui singur salvator, se face o succesiune de 2
inspiratii dupa fiecare 15 compresii cardiace. In cazul cand
accidentatul este copil, ritmul de respiratie artificiala este de 20
inspiratii pe minut, se continua cu succesiunea de 2 inspiratii la 15
compresii cardiace pana la revenire sau sosirea medicului. Nu pierdeti
nici un moment in inceperea respiratiei artificiale, cea mai mica
intarziere poate fi fatala! Masajul inimii se executa in felul urmator :
persoana care da primul ajutor pune mana sa dreapta pe regiunea
inimii accidentatului, avand degetele indreptate in directia capului
acestuia si mana stanga peste mana dreapta si apasa uniform, cu
mainile indreptate, in ritmul batailor inimii (la un om sanatos 70-80 pe
minut, sau pentru comoditate la fiecare secunda, dupa ceas) face cu
podul palmei 20-30 apasari slabe pe coastele de deasupra inimii.

ATENTIE! In caz de accidentare, se va asigura primul ajutor, se va
anunta seful locului de munca si se va apela unul din telefoanele
urmatoare:

o 112 - Serviciul comunicatii speciale (servicii reunite
politie-pompieri-salvare);

o 961-Serviciul salvare.


5.4. Raportri privind IPSSM i IPPSI
Pericolele potentiale i evenimentele de PM i PSI


Pericolele potentiale i evenimentele de PM i PSI sunt
identificate i raportate cu promptitudine persoanelor abilitate
prin procedura specifica locului de munca.

Obligaiile lucrtorilor

Lucrtorii au obligaia s cunoasc i s respecte legislaia n
vigoare n domenilu situaiilor de urgen, instuciunile proprii din
domeniul aprrii mpotriva incendiilor.

Particip la instructajele periodice, precum i la exerciiile i
aplicaiile organizate pe linia situaiilor de urgen.

Anun imediat conductorii locurilor de munc despre existena
unor mprejurri de natur s provoace incendii,precum si asupra
oricror abateri sau nerespectri ale instruciunilor si reglementrilor
psi.

Respect reglementrile cu privire la fumat i lucrul cu focul
deschis.

Verifica locurile de munc la nceputul i la sfritul
programului,n vederea depistrii i nlturrii unor eventuale
pericole i cauze de incendiu.

ntrein n bun stare de utilizare mijloacele de prevenire i
stingere a incendiilor.


Starea echipamentelor de PM i PSI


Starea echipamentelor de PM i PSI este raportata
persoanelor abilitate prin procedura specifica locului de munca.

La stabilirea tipurilor de instalaii de protecie mpotriva
incendiilor i a altor mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor
cu care se echipeaz construciile, instalaiile i amenajrile se au n
vedere urmtoarele criterii:

a) condiiile i cerinele tehnice precizate n reglementrile
tehnice specifice;

b) posibilitile de acionare n spaii nchise, n
subsoluri, la nlime sau n medii cu nocivitate mrit;

c) caracteristicile i performanele mijloacelor tehnice de
aprare mpotriva incendiilor;

d) compatibilitatea substanelor de stingere cu clasele de
incendiu i cu alte substane de stingere utilizate simultan
sau succesiv;

e) influena substanelor de stingere asupra utilizatorilor,
elementelor de construcie ale cldirii i mediului.

Tipul i numrul de stingtoare cu care se doteaz construciile
se stabilesc potrivit reglementrilor tehnice ori normelor specifice de
aprare mpotriva incendiilor.

Mijloacele tehnice de aprare mpotriva incendiilor, cu care
sunt echipate i dotate construciile, instalaiile i amenajrile, se
amplaseaz i/sau se depoziteaz, conform documentaiilor tehnice
de execuie i reglementrilor specifice, n locuri ferite de intemperii,
ageni corozivi, efecte negative ale temperaturii etc. ori se protejeaz
corespunztor mediilor n care se utilizeaz.

La amplasarea mijloacelor tehnice de aprare mpotriva
incendiilor, care sunt utilizate de personalul de pe locurile de munc
i/sau de forele de intervenie, n caz de incendiu, se au n vedere
i urmtoarele cerine:

a) locurile de amplasare s fie vizibile, uor accesibile i la
distane optime fa de focarele cele mai probabile;

b) nlimea de montare s fie accesibil;

c) s fie bine fixate i s nu mpiedice evacuarea
persoanelor n caz de incendiu.

Mijloacele tehnice de aprare mpotriva incendiilor se
marcheaz n conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice i
ale standardelor specifice. Pe timpul exploatrii se asigur vizibilitatea
i lizibilitatea marcajelor.

Mijloacele tehnice de aprare mpotriva incendiilor, cu care se
echipeaz i se doteaz construciile, instalaiile tehnologice i
amenajrile, se ntrein permanent n stare de funcionare, cu
asigurarea fiabilitii i eficienei necesare, conform reglementrilor
tehnice specifice.

Instalaiile de detectare i semnalizare a incendiului, de
evacuare a fumului i a gazelor fierbini i de presurizare pentru
controlul fumului trebuie s ndeplineasc criteriile de performan
privind meninerea funcionrii pe o durat minim normat, n cazul
ntreruperii sursei principale de alimentare cu energie.

Reelele interioare i exterioare de alimentare cu ap a
instalaiilor de stingere a incendiilor i rezervele de ap de incendiu
trebuie s asigure alimentarea corespunztoare a acestora, cu
debitele i presiunile necesare i pe durata de timp normat, potrivit
prevederilor reglementrilor tehnice specifice.




CAPITOLUL 6. Comunicarea la locul de munc

6.1. Transmiterea i primirea informaiilor

Comunicarea


Comunicarea se realizeaz numai cu persoanele autorizate
prin atributiunile de serviciu, cu respectarea raporturilor
ierarhice, operative i funcionale.

Definitii:

Comunicare reprezint : ntiinare, tire, veste, raport, relaie,
legtur.

Cea mai simpl definiie a comunicrii i cel mai des ntlnit
este cea de mijloc de transmitere a ideilor. Comunicarea este
procesul de trimitere, receptare i interpretare a mesajelor, prin
intermediul cruia relaionm unii cu alii i cu lumea
nconjurtoare.

Niveluri de comunicare

Comunicarea se realizeaz pe trei niveluri:

o logic;

o paraverbal;

o nonverbal.

Dintre acestea, nivelul logic ( cel al cuvintelor , al vorbelor )
reprezint:

o 7% din totalul actului de comunicare;

o 38% are loc la nivel paraverbal ( ton, volum, viteza de
rostire);

o 55% la nivelul nonverbal ( expresia facial, poziia,
micarea, mbrcmintea ).

Dac ntre aceste niveluri nu sunt contradicii, comunicarea
poate fi eficace. Dac ns ntre aceste niveluri exist contradicii,
mesajul transmis nu va avea efectul scontat.

Scopul comunicrii este: a informa, a ntiina, a spune, a face
cunoscut, a descrie, a convinge, a transmite ceva. Transmiterea
informaiei este nemijlocit legat de comunicare. Orice comunicare
aduce negreit informaie, pentru c a comunica nseamn i a
informa.

A comunica nu nseamn numai a transmite informaii ci i a
stpni cuvintele; putem vorbi fr s comunicm nimic i putem s
ne prezentm celorlali fr a rosti nici un cuvnt. De asemenea,
absena inteniei comunicative nu anuleaz comunicarea.
Nehotrrea, nelinitea, neputina etc pot fi transmise celorlali
chiar i atunci cnd nu dorim acest lucru.



Metoda de comunicare


Metoda de comunicare folosita este corespunztoare
procedurilor interne i permite transmiterea rapida i corecta a
informatiilor.

6.1.2.1 Expresiile utilizate la manevrele de coordonare

6.1.2.1.1 Expresii utilizate pentru indicarea grupelor distincte
de operaii

6.1.2.1.1.1 se aduce (adu). n starea deconectat , pentru a
indica efectuarea ansamblului operaiilor de aducere a echipamentului
respectiv n starea operativ n stare deconectat in strile
n funciune, n funciune in regim special de exploatare
n rezerv cald, n stare cald i n stare separat
vizibil.

Cnd echipamentul se aduce n stare deconectat din
starea operativ n starea separat vizibil, n cazul sistemelor de
bare multiple, se va preciza pe care bar va fi adus echipamentul
respectiv n starea deconectat, atunci cnd difer de schema
normal de funcionare. Dac nu se precizeaz altfel, se va aduce n
configuraia prevzut n schema normal de funcionare.

Prin dispoziia de aducere n starea deconectat din strile
n funciune , n rezerv cald , n stare cald , s-a
neles , pentru formaia operativ care a primit dispoziia,
retragerea din exploatare a echipamentului respectiv. Din momentul
deconectrii ntreruptoarelor, pentru echipamentele care au fost
n funciune, din momentul anulrii automatizrilor care sunt
prevzute pentru anclanarea din rezerv a echipamentului respectiv
(AAR etc. ) pentru echipamentele care sunt n rezerv cald i
din momentul primirii dispoziiei pentru echipamentele care sunt n
stare caldsaun funciune in regim special de exploatare,
formaia care a primit dispoziia va considera echipamentul retras din
exploatare.

Expresia folosit pentru confirmarea executrii dispoziiei
adu.. n stare deconectat este s-a adus.. n starea
deconectat.

6.1.2.1.1.2 se aduce (adu)..n starea separat vizibil,
pentru a indica efectuarea Ansamblului operaiilor de aducere a
echipamentului n starea operativ n starea separat vizibil,
din strile operative n starea deconectat, n rezerv cald,
n rezerv rece, n stare cald, n stare rece i n
starea legat la pmnt.

Prin dispoziia de aducere n starea separat vizibil din
strile n rezerv cald, n rezerv rece, n stare
cald, n stare rece s-a inteles, pentru formaia operativ
care a primit dispoziia, retragerea din exploatare a echipamentului.

Din momentul primirii dispoziiei, pentru echipamentele care se
afl n rezerv rece, n stare rece, n stare cald i
din momentul anulrii automatizrilor, care sunt prevzute pentru
anclanarea din rezerv a echipamentului respectiv (ex. AAR), pentru
echipamentele care se afl n rezerv cald, formaia care a
primit dispoziia va considera echipamentul retras din exploatare.

Expresia folosit pentru confirmarea executrii dispoziiei
adu. n starea separat vizibil este s-a adus.n starea
separat vizibil.

6.1.2.1.1.3 se aduce (adu) n starea legat la pmnt,
pentru a indica efectuarea.

Ansamblului operaiilor de aducere a echipamentului n
starea operativ n starea legat la pmnt, din starea operativ
n starea separat vizibil.

Expresia folosit pentru confirmarea executrii dispoziiei
adu. n starea legat la pmnt este s-a adus .. n starea
legat la pmnt.

6.1.2.1.1.4 pune n funciune .. pentru a indica
efectuarea ansamblului operaiilor de aducere a echipamentului n
starea operativ n funciune , din strile operativen
funciune in regim special de exploatare n starea
deconectat, n rezerv cald i n stare cald. n cazul
echipamentelor care au mai multe posibiliti de racord , se va preciza
capatul din care se va pune n funciune echipamentul, atunci cnd
difer de schema normal de funcionare sau este necesar
coordonarea pentru fiecare capt.

Dac nu se fac aceste precizri, se va pune n funciune la
capetele prevzute prin schema normal de funcionare s fie n
funciune. Expresia pune n funciune echipamentul trebuie s
fie nsoit obligatoriu de precizri privind automatizrile acestuia
(dac se pun n funciune, dac rmn anulate etc.) ntotdeauna
cnd difer de schema normal de funcionare sau necesit
coordonare. Dac nu se fac aceste precizri, acestea vor fi aduse n
situaia prevzut n schema normal de funcionare.

Expresia folosit pentru confirmarea executrii dispoziiei
pune n funciune este s-a pus n
funciune........... .

6.1.2.1.1.5 se aduce (adu) n
starea n funciune n regim special de exploatare pentru a
indica efectuarea ansamblului operaiilor de aducere a echipamentului
n starea operativ n funciune n regim special de
exploatare, din strile operative n funciune, n starea
deconectat, n rezerv cald i n stare cald. Expresia
adu n funciune n regim special de exploatare trebuie s fie
nsoit obligatoriu de precizri privind modificrile aduse strii
operative a proteciilor i/ sau automatizrilor i a modului de
operare - msuri speciale din punct de vedere a securitii i sntii
n munc nominalizate n cerere. Expresia folosit pentru
confirmarea executrii dispoziiei adu n funciune n regim
special de exploatare este s-a adus n funciune n
regim special de exploatare ....

6.1.2.1.1.6. se aduce (adu)..n rezerv cald, pentru a
indica efectuarea ansamblului operaiilor de aducere a echipamentului
n starea operativ n rezerv cald, din strile operative
n funciune, n rezerv rece, n starea deconectat,
n stare cald i n stare rece.

Cnd se aduce echipamentul n rezerv cald , din
strile operative n rezerv rece i n stare rece , n
cazul sistemelor de bare multiple, se va preciza pe care bar va fi
adus echipamentul respectiv n rezerv cald , atunci cnd
difer de schema normal de funcionare. Dac nu se precizeaz
altfel, se va aduce n configuraia prevzut n schema normal de
funcionare.

Expresia se aduce ........... n rezerv cald trebuie s
fie nsoit de precizri privind automatizrile acestuia (dac se pun
n funciune, dac rmn anulate etc. ) ntotdeauna cnd difer
de schema normal de funcionare sau necesit coordonare. Dac nu
se fac aceste precizri, acestea vor fi aduse n situaia prevzut n
schema normal de funcionare.

Prin dispoziia de aducere n rezerv cald din starea
operativ n starea deconectat, s-a inteles, pentru formaia
operativ care a primit dispoziia , redarea n exploatare a
echipamentului. Din momentul primirii dispoziiei pentru formaia
respectiv echipamentul va fi considerat n exploatare.

Expresia folosit pentru confirmarea executrii dispoziiei
adu. n rezerv cald este s-a adus.. n rezerv
cald .

6.1.2.1.1.7. se aduce (adu).. n rezerv rece, pentru a
indica efectuarea ansamblului operaiilor de aducere a
echipamentului starea operativ n rezerv rece, din strile
operative n rezerv cald, n stare rece i n starea
separat vizibil.

Prin dispoziia de aducere n rezerv rece din starea
operativ n starea separat vizibil, s-a inteles, pentru formaia
operativ care a primit dispoziia, redarea n exploatare a
echipamentului.

Din momentul executrii dispoziiei, pentru un echipament care
s-a aflat n starea separat vizibil, pentru formaia respectiv,
echipamentul va fi considerat n exploatare.

Expresia folosit pentru confirmarea executrii dispoziiei
adu. n rezerv rece este s-a adus.n rezerv rece.

6.1.2.1.1.8. se aduce (adu). n stare cald, pentru a
indica efectuarea ansamblului operaiilor de aducere a
echipamentului n starea operativ n stare cald, din strile
operative n funciune,n rezerv cald, n stare rece
i n starea separat vizibil.

Prin dispoziia de aducere n stare cald din starea
operativ n starea separat vizibil, s-a inteles, pentru formaia
operativ care a primit dispoziia, redarea n exploatare a
echipamentului.

Din momentul executrii dispoziiei, pentru formaia respectiv,
echipamentul se consider n exploatare, dar indisponibil.

Cnd se aduce echipamentul n stare cald din strile
operative n stare rece i n stare separat vizibil, n cazul
sistemelor de bare multiple, se va preciza pe care bar va fi adus
echipamentul n stare cald, atunci cnd difer de schema
normal de funcionare. Dac nu se precizeaz altfel, se va aduce n
configuraia prevzut n schema normal de funcionare.

Expresia folosit pentru confirmarea executrii dispoziiei
adu. n stare cald este s-a adus .n stare cald .

6.1.2.1.1.9. se aduce (adu)n stare rece, pentru a
indica efectuarea ansamblului.

Operaiilor de aducere a echipamentuluin starea operativ
n stare rece , din strile operative n stare cald , n
rezerv cald , n rezerv rece i n starea separat
vizibil.

Prin dispoziia de aducere n stare rece din starea
operativ n starea separat vizibil s-a inteles, pentru formaia
operativ care a primit dispoziia, redarea n exploatare a
echipamentului.

Din momentul executrii dispoziiei, echipamentul se consider
n exploatare, dar indisponibil.

Expresia folosit pentru confirmarea executrii dispoziiei
adu.. n stare rece este s-a adus..n stare rece.


Informatiile transmise


Informatiile transmise sunt reale, complete i redactate in
limbajul tehnic prevzut in normative.

Tipuri de comunicare

Se poate vorbi n acest sens de trei tipuri de comunicare:

o comunicarea verbal (prin intermediul limbajului
verbal sau scris ) este codificat i transmis prin cuvnt;

o comunicarea nonverbal (n care informaia este
codificat i transmis prin semne legate de postur,
micare, gesturi, mimic, nfiare);

o comunicarea paraverbal (caracteristicile vocii,
particulariti de pronunie, intensitatea rostirii, ritmul i
debitul vorbirii intonaia, pauza).

Comunicarea paraverbal nseamn: ton, voce, ritmicitate,
inflexiuni, viteza de vorbire, nseamn ceea ce auzi.

Elemente paraverbale:

o accent: pronunarea apsat a unei silabe, cuvnt;

o intonaie: curba melodic ce se produce datorit variaiilor
de nlime a sunetului n cursul emisiei unei fraze;

o debit verbal: numrul unitilor minimale (sunete , silabe)
emise pe secund;

o ritm verbal: succesiunea de silabe proeminente i
neproeminente ntre care se produce o distan
temporar.

Prin procesul comunicrii verbale i nonverbale urmrim s fim
receptai cum trebuie, s fim nelei ct mai corect posibil, s fim
acceptai de interlocutori i s provocm o schimbare de atitudine sau
de comportament n rndul celor ce ne ascult.

Cel mai studiat tip de comunicare, comunicarea verbal, are
form oral sau scris.



Informatii suplimentare


ntrebarile pentru obtinerea de informatii suplimentare i
clarificari sunt pertinente i logice.

Mijloace de comunicare

In fiecare zi, in fiecare moment, fiintele comunica intre ele, adica
fac schimb de informatii. Pentru aceasta, oamenii folosesc diferite
mijloace, unele dintre ele numite mijloace de comunicare.

Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple de a stabili un
contact cu ceilalti. Comunicarea directa intre oameni este realizata
prin intermediul cuvintelor sau agesturilor. Dar, pentru a face un
schimb de idei sau pentru a impartasi cunostinte cu persoane aflate
departe, e nevoie de mijloacele cu ajutorul carora sa se transmita
informatiile la distanta. Comunicarea, informarea si mijloacele de
comunicare depind unele de altele. Acesti termeni au sensuri diferite
in functie de domeniile care au drept scop comunicarea informatiei.

Pentru ziarist, informatia este expunerea unor fapte la care a
asistat sau pe care le-a putut verifica. Pentru el, o informatie buna
trebuie sa fie adevarata, noua, inedita si surprinzatoare. Mijloacele de
comunicare sunt diferitele suporturi pe care ziaristii le folosesc ca sa
transmita informatia (ziare, radio, televiziune etc.). Pentru inginerul din
domeniul telecomunicatiilor, informatia este un semnal transmis unui
destinatar prin mijloace tehnice. Inginerul numeste comunicare
totalitatea operatiilor de prelucrare, de transmitere si receptionare a
mesajului. Pentru cei din domeniul publicitatii, comunicarea are drept
scop cucerirea si influentarea consumatorului prin mesaje atragatoare.
In functie de clientul care trebuie convins, sunt folosite diferite mijloace
de comunicare.

Moduri de comunicare


Modul de adresare este concis i politicos.

Incearca sa iti pui activitatile zilnice intr-o ordine logica. La
inceputul fiecarei zi de munca, planifica-ti responsabilitatile si
ordoneaza-le in functie de prioritati. Este o medota care da
intotdeauna rezultate. Daca pentru ziua respectiva nu ai resuti sa
bifezi toate activitatile listate, a doua zi te asiguri ca ai terminat tot ce
ti-ai propus in ziua precedenta. Mai mult, daca ai responsabilitati care
stii ca iti vor consuma mult timp, incearca sa le imparti astfel incat sa
le poti rezolva pe etape.




6.2. Participarea la discuii in grup, pe teme profesionale
Problemele profesionale


Problemele profesionale sunt discutate i rezolvate printr-
un proces acceptat de toi membrii grupului.

A lista lucrurile pe care trebuie sa le faci intr-o zi te poate ajuta
din mai multe puncte de vedere. In primul rand, totul are o logica si vei
stii cum sa iti organizezi timpul mai bine. In al doilea rand, poti sa vezi
care sunt indatoririle tale si daca nu cumva in timpul unei zile de lucru
sari de prea multe ori in ajutorul unui alt coleg. Invata sa spui NU! Asta
nu inseamna ca a iti ajuta colegii este nepotrivit. Din contra. Insa
pentru a evita stresul la birou, concentreaza-te in primul rand pe task-
urile tale si mai apoi pe cele ale celor din jur.




Atitudinea


Punctele de vedere proprii sunt argumentate clar i sunt
expuse fara reinere.

Atentie la Atitudine.

Daca colegii tai sunt extrem de tensionati, nu te lasa influentat
de atitudinea lor negativa. Pune-ti intrebarea daca tot acest consum
emotional merita: proiectul care iti da atatea dureri de cap trebuie oare
finalizat maine, esti tu singurul implicat in realizarea lui, ce beneficii iti
va aduce pe termen scrut sau pe termen lung, ce aptitudini iti dezvolti
in cadrul acestei activitati. In loc sa te canalizezi pe problemele care
de cele mai multe ori sunt iminente, concentreza-te pe rezultatele
concrete pe care le anticipezi. Prima greseala pe care o facem este sa
ne consumam pe parcurs, in loc sa ne pastram energia si impulsul
creativ pentru final cand intr-adevar merita sa impresionam si sa
motivam.



Dreptul la opinie


In cadrul discuiilor in grup este respectat dreptul la opinie
al celorlali participani.

Birourile modulare si cele deschise sunt preferate de angajatori
pentru ca incurajeaza interactiunea constanta dintre angajati. Un bun
manager stie ca fara comunicare o echipa nu poate lucra eficient. Cu
toate acestea, pentru a evita momentele de stres incearca sa iti
personalizezi spatiul de lucru si sa te simti cat mai comod chiar si la
birou: fotografii cu familia, cana preferata sau o carte pot fi extrem de
utile. O usa inchisa, fie numai si pentru cateva momente, iti poate
oferi o clipa de liniste in care sa iti pui in ordine ideile si sa te detasezi
de problemele apasatoare de la birou.

Grija pentru aceste mici detalii te poate ajuta sa treci mai usor
peste momentele stresante. Puterea de a face fata situatiilor
problematice se educa. Stresul este reactia normala a corpului si a
mintii noastre la schimbare, iar schimbarea este singura constanta a
mediului profesional.



Interlocutorii


Interlocutorii sunt tratati cu ntelegere i atentie.

Poate ca zicala: Pauzele mici si dese, cheia marilor
succese! nu este tocmai fara temei. Daca ti se pare ca nu te mai
poti concentra si ca problemele pe care le ai de rezolvat te depasesc,
atunci nu te sfii sa iei o pauza de cateva minute. O scurta plimbare,
chiar si pana in alt birou, te va revigora. Numai cateva minute in care
sa nu stai cu ochii la calculator sau cu mana pe telefon, iti vor oferi
destula energie pentru restul zilei, sau bineinteles pana la urmatoarea
pauza.


Divergentele


Divergentele aprute sunt rezolvate cu calm, eventual prin
medierea efului ierarhic.

De-a lungul secolelor, oamenii au inventat diferite moduri de a
transmite informatiile. Astfel, pentru a comunica, ei pot vorbi (fata in
fata, la telefon, la radio), scrie carti sau articole in ziar, pot face
fotografii, pot filma, trimite scrisori prin posta, prin fax, prin reteaua
Internet etc. Oamenii, dar si plantele sau animalele sa comunice
pentru a trai. Ca sa transmita mesaje si sa faca schimb de informatii,
natura le-a oferit diferite mijloace a exprimarea unor puncte de vedere
diferite despre acelasi eveniment.

Scopul comunicrii:

o sa atenionam pe alii;

o sa informam pe alii;

o sa explicam ceva;

o sa distram pe cineva;

o sa descriem;

o sa convingem, etc.



CAPITOLUL 7. Desfurarea activitii n echip
7.1. Identificarea sarcinilor in cadrul echipei
Sarcina i competenta echipei


Sarcina i competenta echipei sunt identificate conform
informaiilor din surse autorizate.

In orice activitate succesul este, de cele mai multe ori, rodul
efortului comun, al muncii in echipa. Reusitele sau infrangerile nu se
datoreaza in exclusivitate nici sefului, nici subalternilor, ci sunt
rezultatul ambelor parti. Realitatea ne demonstreaza ca nu e suficient
ca un grup profesional sa fie format din personalitati puternice,
competente si cu experienta. Daca intre acestea nu exista
compatibilitati , intelegere reciproca, viziuni si motivatii comune
centrate pe acceptarea scopului propus, solidaritate si camaraderie,
nu se pot obtine rezultate meritorii.

Valorificarea potentialului de munca al fiecaruia, evolutia in
cariera profesionala nu se indeplinesc fara a lucra si a respecta
cerintele formarii si mentinerii spiritului de echipa. La aceasta stare
care potenteaza calitatea si randamentul muncii fiecaruia se ajunge
numai atunci cand oamenii inteleg ca intregul nu este egal cu suma
partilor, ci cu ceva mai mult, care se naste din interactiunea cu grupul,
din armonia relatiilor interpersonale, din identificarea oamenilor cu
valorile si scopurile grupului. A lucra intr-un grup dezbinat in care
certurile si neintelegerile sunt frecvente, orgoliile si antipatiile,
atitudinile de izolare, de desconsiderare sau indiferenta predominante,
in care fiecare incearca pe cont propriu sa-si rezolve problemele, in
care denigrarea celuilalt este practicata in mod curent, este fara
indoiala un obstacol serios pentru a munci cu placere. Pentru a nu se
ajunge la aceasta situatie, fiecare trebuie sa contribuie la
transformarea unui numar de oameni ce muncesc la un loc, intr-un
grup omogen si functional.

Intr-o adevarata echipa este nevoie de promovarea unor reguli.

Ce este munca n echip?

o Abilitatea de a lucra mpreun pentru atingerea unui el
comun.

o Indivizii pun obiectivele organizaiei n faa obiectivelor
personale.

o Este acel ceva care permite oamenilor obinuii s
realizeze lucruri neobinuite.




Sarcinile individuale


Sarcinile individuale sunt identificate / stabilite in
conformitate cu sarcina echipei i dispozitia efului ierarhic sau
al echipei.

Lucrati bine si intens, urmariti sa aveti performante nu pentru a-i
surclasa pe colegi, a le dovedi ca sunteti mai inteligent si mai priceput
decat ei, sau pentru a demonstra sefului ca sunteti mai valoros decat
oricine, ci din intelegerea necesitatilor muncii, a nevoii de a indeplini
bine indatoririle de serviciu.



Propunerile privind ndeplinirea activitatii


Propunerile privind ndeplinirea activitatii in parametrii
impui sunt exprimate cu claritate i la timp.

Evitati denigrarea si calomnia, nu comentati negativ diversi
colegi si nu formati grupulete care sa dezbine echipa.

Apreciati cu franchete si onestitate rezultatul muncii colegilor, nu
le subapreciati initiativele si stradaniile de a obtine performante.
Discutati pe marginea lor, invatati din experienta celorlalti, cereti-le
ajutorul atunci cand aveti nevoie.



7.2. Participarea la ndeplinirea sarcinii echipei


Sarcina echipei


Sarcina echipei este ndeplinita printr-un mod de actiune
acceptat i respectat de toi membrii echipei.

Comunicati curent, informati-va reciproc, consultati-va cu ceilalti,
ajutati-va in procesul pregatirii si derularii unei actiuni; in caz de
succes, bucurati-va impreuna, in caz de esec, pastrati-va calmul si
luciditatea, nu va invinuiti unul pe altul; cautati impreuna cauzele
esecului si reluati de la capat si cu incredere, actiunea initiala.

Sarcinile individuale


Sarcinile individuale sunt ndeplinite la parametrii impui
de ctre toti membrii echipei.

Indiferent de valoare si experienta, de aport personal la
realizarile grupului nu va dati aere de superioritate, evitati aroganta si
trufia, ci promovati lauda sincera si indemnul prietenesc.

Nu-i invinuiti pe altii pentru greselile personale. Asumati-le,
recunoasteti deschis in ce consta vina voastra, acest lucru va
consolida imaginea voastra in ochii colegilor.





Acordarea de asistenta


Acordarea de asistenta este solicitata / acordata argumentat
i prompt.

Ajutati-va si cooperati activ. Acceptati ideea ca astfel va
completati reciproc nu din compasiune, ci pentru a acoperi sau
substiui nepriceperea celuilalt, ci pentru reusita actiunii, pentru
indeplinirea activitatilor organizatiei.

Nu transformati divergentele de opinii si solutii in motive de
cearta sau acuze. Priviti-le ca pe ceva firesc, cautati sa sesizati
elementele comune, aveti taria de a recunoaste si a aprecia deschis
ideea celuilalt atunci cand este mai buna.



Munca in echipa


Munca in echipa este efectuata respectndu-se raporturile
ierarhice

Respectati-va colegii si sefii ierarhici, tratati-i asa cum ati vrea sa
fiti voi tratati, ca pe oameni capabili, cu calitati frumoase, cu trebuinte,
aspiratii si scopuri la fel de legitime ca ale voastre.

Dezvoltati si consolidati sentimentul de prietenie, impartasiti din
trairile, framantarile si satisfactia voastra, abordati cu tact si discretie
si problemele care depasesc cadrul profesional.


CAPITOLUL 8. Diagnosticarea defectelor i a strilor anormale



Diagnosticarea defectelor i a strilor anormale


n funcie de instalaia unde apar, de efectul asupra funcionrii
acesteia i a ansamblului instalaiilor de producere, transport i
distribuie a energiei electrice i termice, evenimentele accidentale
care se nregistreaz i se analizeaz se clasific astfel:

a. Defeciunile tehnicesunt evenimentele accidentale
care se produc n instalaiile de producere, transport i
distribuie a energiei electrice i termice, constnd n
abateri ale unor parametri funcionali sau defectri ale
unor componente ale ansamblurilor funcionale menionate
n Anexa 2 (2), care nu au consecine asupra acestor
ansambluri i nu afecteaz consumatorii sau producia de
energie electric i termic.

b. Deranjamente n reelele electrice de joas tensiune ( 1
kV) sunt evenimentele accidentale care conduc la
ntreruperea consumatorilor alimentai din reeaua de
joas tensiune ( 1 kV) sau la modificarea valorii tensiunii
n afara benzilor admise.

Se nregistreaz la categoria deranjamente i arderea
siguranelor sau declanarea ntreruptoarelor
de pe
partea de medie tensiune a transformatoarelor, cu
excepia cazurilor cnd acestea se produc ca urmare a
defectrii transformatoarelor sau a unor scurtcircuite pe
partea de medie tensiune, pn la bornele
transformatorului.

c. ntreruperile de scurt durat, produse cu ocazia
acionrii automatizrilor, sunt evenimentele accidentale al
cror efect, n timp, privind modificarea strii anterioare
de funcionare a instalaiilor sau a parametrilor funcionali ai
acestora, are o durat mai mic de 30 s.

n aceast categorie se nregistreaz funcionrile
reuite ale RAR, RABD, AAR, AUR.


d. Incidentele sunt evenimentele accidentale care apar n
instalaiile de producere a energiei electrice i termice, n
reelele de transport i distribuie a energiei electrice cu
tensiunea peste 1 kV sau n cele de transport i
distribuie a energiei termice, care se manifest prin
modificarea strii anterioare a ansamblurilor funcionale
menionate n Anexa 2 (1), prin abateri ale parametrilor
funcionali ai acestora, n afara limitelor prevzute prin
reglementri sau contracte, sau prin reduceri ale puterii
electrice produse pe central sau pe grupuri energetice,
indiferent de efectul lor asupra consumatorilor i indiferent
de momentul n care se produc. Acestea pot fi insoite de
deteriorarea unor echipamente.

Se consider incidente n unitile de producere a energiei
electrice i termice orice abatere accidental a parametrilor unui
ansamblu funcional n afara limitelor admise, inclusiv:

a. declanarea sau scoaterea accidental din starea de
disponibilitate (funcionare sau rezerv) a unuia sau mai
multora din ansamblurile funcionale din unitile de
producere a energiei electrice i termice;

b. declanarea sau scoaterea accidental din funciune a uneia
sau mai multor componente ale ansamblurilor funcionale
din unitile de producere a energiei electrice i termice,
menionate n Anexa 2 (2), care conduc la schimbarea
strii de funcionare (inclusiv reducerea puterii electrice
produse) sau la abateri ale parametrilor ansamblului
funcional n afara limitelor admise pentru funcionare;

c. reducerea puterii electrice produse de o unitate
dispecerizabil cu 10% sau mai mult fa de puterea
planificat, pe o durat mai mare de 15 minute, din orice
motiv n afara dispoziiilor dispecerului;

d. r
educerea debitului de cldur sau abaterea parametrilor
(presiune i temperatur) agentului termic livrat n afara
limitelor i condiiilor stabilite prin contract, pe o durat de
cel puin o or (altele dect cele prevzute la pct. a i b);

e. depirea valorilor stabilite prin proiect sau
caiete de sarcini pentru pierderile de ap prin organele de
nchidere (vane, stavile) ale circuitelor hidraulice i
sistemele de etanare, n cazul centralelor hidroelectrice.

Se consider incidente n reelele electrice:

a. declanarea sau scoaterea accidental din funciune a
unuia sau mai multor ansambluri funcionale din reelele
electrice de transport i distribuie de nalt i medie
tensiune (peste 1kV) sau componente ale acestora,
menionate in Anexa 2 (1 si 2);

b. defectarea transformatoarelor sau autotransformatoarelor
din reeaua de 220 kV i mai mult, cu puteri
de100 MVA sau mai mari, aflate n rezerv;

c. defectarea liniilor electrice cu tensiunea de 220 kV i mai
mare, aflate n rezerv;

d. acionarea, neselectiv sau intempestiv, a instalaiilor de
protecii i automatizri, din cauze proprii acestor instalaii;

e. funcionarea nereuit a instalaiei RAR pe o linie, chiar
dac n captul opus al LEA a fost o funcionare reuit,
linia rmnnd sub tensiune;

f.evenimentele accidentale care conduc la abaterea tensiunii
n afara limitelor stabilite prin reglementri;

g. nefuncionarea AAR, RABD,DASF, DASU, DASP, alte
automatici de sistem, dac acestea au avut condiii de
funcionare.

Valorile parametrilor sunt comparate cu valori admisibile
sau admisibile corectate n funcie de condiiile concrete pentru
depistarea abaterilor de la acestea.



8.1. Introducere in calitatea energiei. Parametri de calitate a energiei. Standarde cu valori admisibile

CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE


In conformitate cu Regulamentul de furnizare a energiei
electrice la consumatori, calitatea energiei electrice reprezinta
totalitatea caracteristicilor energiei electrice referitoare la frecventa
tensiunii, amplitudinea si variatia tensiunii, goluri de tensiune,
nesimetria tensiunii pe cele trei faze, flicker, armonici si interarmonici,
supratensiuni temporare si tranzitorii.

Calitatea energiei electrice presupune o alimentare continua cu
o tensiune de calitate:

CALITATEA ENERGIEI = CONTINUITATE + CALITATEA
TENSIUNII

Calitatea tensiunii de alimentare presupune, la randul sau, o
tensiune sinusoidala, de frecventa constanta si valoare
corespunzatoare normelor intr-un sistem trifazat de tensiuni simetric.

Fenomenele perturbatoare ale calitatii energiei electrice sunt:

o intreruperile de lunga durata;

o variatiile de frecventa;

o variatiile lente ale valorii efective a tensiunii;

o socurile de tensiune, intreruperile de scurta durata;

o fluctuatiile de tensiune flicker;

o supratensiunile tranzitorii;

o armonici si interarmonici;

o dezechilibre ale sistemului trifazat de tensiuni.




Termeni si abrevieri


Definitii de baza ale parametrilor tensiunii In standardul
EN 50160 sunt definiti cativa parametrii ai tensiunii. Cei mai importanti
sunt:

- Armonici - Tensiuni (curenti) sinusoidale cu o frecventa egala cu
un multiplu intreg al frecventei fundamentale a tensiunii aplicate.

- Flicker - Impresia de jena vizuala produsa de o sursa luminoasa a
carei luminozitate sau distributie spectrala variaza in timp
datorita variatiei tensiunii la alimentare. Caracterizat si normat
prin severitatea flickerului pe termen scurt (P
st
), masurata pe o
perioada de 10 minute, cu aparate specializate, respectiv pe
termen lung (P
lt
), calculata pe o perioada de 2 ore (12 intervale
de 10 minute):
3
12
1
3
12

=
=
i
sti
lt
P
P

- Gol de tensiune - Reducerea brusca a tensiunii la o valoare
intre 90% si 1% din valoarea contractuala, urmata de revenirea
tensiunii dupa o scurta perioada de timp. Conventional, durata
unui gol de tensiune este intre zece milisecunde si un minut.
Adancimea unui gol de tensiune este definita ca fiind diferenta
dintre tensiunea efectiva minima in timpul golului de tensiune si
tensiunea declarata. Variatiile de tensiune care nu reduc
tensiunea de alimentare sub 90 % din tensiunea declarata nu
sunt considerate ca fiind goluri de tensiune.

- Intrerupere - Situatie in care valorile efective ale tensiunilor de
linie sunt simultan sub 1% din tensiunea contractuala in
punctul de delimitare. O intrerupere a alimentarii poate fi
clasificata astfel:

o programata, cand consumatorii sunt anuntati anterior
pentru a permite executarea unor lucrari programate in
reteaua de distributie;

o accidentala, cauzata de defecte permanente (intreruperi
de lunga durata) sau trecatoare (intreruperi de scurta
durata), in majoritate datorate unor evenimente externe,
defectari de echipament sau interferente.

- Intrerupere tranzitorie - intrerupere cu durata (t) de maximum o
secunda (t` 1s).

- Intrerupere scurta - intrerupere cu durata intre o secunda si trei
minute (1s< t ` 3 min).

- Intrerupere lunga - intrerupere de peste trei minute (t > 3 min).

- Nesimetrie - stare a unui sistem trifazat de tensiuni (curenti) cu
amplitudini ale tensiunii (curentului) pe faza diferite sau/si
defazaje intre fazele consecutive diferite de 2t/3 rad. Din punct
de vedere practic, cel mai important parametru este factorul de
nesimetrie sau dezechilibru determinat de componenta de
secventa negativa (K
n
), definit ca raportul dintre media valorilor
efective calculate pentru zece minute ale componentei negative
si media valorilor efective calculate pentru zece minute ale
componentei pozitive, exprimat in procente.

- Punct de delimitare (PD) - loc in care instalatiile utilizatorului se
delimiteaza ca proprietate de instalatiile operatorului de retea.

- Supratensiuni temporare de frecventa industriala - Au o durata
relativ mare, de regula, de cateva perioade de frecventa
industriala, si se datoreaza, in principal, manevrelor sau
incidentelor, de exemplu in cazul unei reduceri brusce a sarcinii
sau a deconectarii unor scurtcircuite.

- Supratensiuni tranzitorii - sunt oscilatorii sau neoscilatorii,
amortizate rapid, supratensiuni scurte cu o durata de cateva
milisecunde sau mai putin, datorate trasnetului sau unor
comutatii, de exemplu deconectarea unui curent inductiv.

- Tensiune armonica - o tensiune sinusoidala cu o frecventa egala
cu un multiplu intreg al frecventei fundamentale a tensiunii de
alimentare. Tensiunile armonice pot fi evaluate:

o individual, prin amplitudinea lor relativa Uh, raportata la
tensiunea fundamentala U1, unde h este ordinul armonicii;

o global, de regula prin factorul total de distorsiune armonica
THD
U
, calculat utilizand expresia:

=
|
|
.
|

\
|
=
40
2
2
1 h
h
U
U
U
THD

- Tensiune interarmonica - Tensiune sinusoidala cu o frecventa
intre armonici, adica nu este egala cu un multiplu intreg al
frecventei fundamentale a tensiunii.

- Tensiune inalta - Tensiune mai mare sau egala cu 110 kV.

- Tensiune medie - Tensiune sub 110 kV si peste 1 kV.

- Tensiune joasa - Tensiune de maximum 1 kV.

- Tensiunea de alimentare - Valoarea efectiva a tensiunii existente
la un moment dat in punctul comun de conectare, masurata pe
un anumit interval de timp.

- Tensiune nominala a unei retele - Tensiunea care caracterizeaza
sau identifica o retea si la care se fac referiri pentru anumite
caracteristici de functionare.

- Tensiune de alimentare contractuala (tensiune declarata) - In mod
normal, este tensiunea nominala U
n
a retelei. La medie si inalta
tensiune, drept urmare a unui acord intre OD (Operatorul de
Distributie) si utilizator, tensiunea de alimentare contractuala
poate fi diferita de tensiunea nominala.

- Variatia tensiunii - Este o crestere sau o scadere a tensiunii,
datorata variatiei sarcinii totale a sistemului de distributie sau
unei parti a acestuia.



Standarde cu referinta la calitatea energiei electrice


Principalele standarde ce fac referire la calitatea energiei
electrice sunt:

o EN 50160 - Caracteristicile tensiunii de alimentare din
sistemul public de distributie;
o
o EN 61000-3-2 - Limitele emisiilor de armonici de curent
(curentul de intrare al echipamentului 16 A pe fiecare
faza);

o EN 61000-3-12 - Limitele curentilor armonici produsi de
conectarea echipamentelor la sistemele publice de joasa
tensiune avand curentul de intrare > 16 A si 75 A pe
fiecare faza;

o EN 61000-3-3 - Limitarea modificarilor de tensiune, a
fluctuatiilor si al flicker-ului in sistemele publice de
alimentare de joasa tensiune, pentru echipamente cu un
curent nominal 75 16 A pe fiecare faza fara sa
conditioneze conexiunea;

o EN 61000-4-7 - Ghid general pentru instrumentatie si
masurarea armonicilor si interarmonicilor aplicabil in
sistemele energetice de alimentare si pentru
echipamentele conectate in continuare;

o EN 61000-4-7 - Flickermetru specificatii de proiectare si
functionale;

o EN 61000-4-30 - Metode de masura a calitatii puterii.

Principalele recomandari ale EN 50160

EN 50160 defineste principalii parametrii ai tensiunii si banda de
abatere admisibila in punctul comun de conectare al unui consumator
cuplat la o retea de distributie publica de joasa tensiune (JT) si medie
tensiune (MT), in conditii normale de functionare. In acest context, JT
inseamna ca valoarea efectiva nominala a tensiunii intre faze nu
trebuie sa depaseasca 1000 V si MT inseamna ca valoarea efectiva
nominala a tensiunii intre faze este intre 1 kV si 35 kV.

Comparatia dintre prevederile EN 50160 si cele ale standardelor
de compatibilitate electromagnetica seria EN 61000, centralizata in
tabelul nr. 1, arata diferente semnificative ale diferitilor parametri.
Exista doua motive principale pentru aceste diferente:

- Standardele de compatibilitate electromagnetica se refera la
tensiunea distribuitorului, conform CEI 038, in timp ce EN 50160
se refera la tensiunea de alimentare. Diferenta dintre aceste
tensiuni se datoreaza caderilor de tensiune in instalatii si
perturbatiilor care provin din retea si de la alte echipamente
alimentate prin aceeasi instalatie. Datorita acestui fapt, in multe
standarde din seria EN 61000 un parametru important este
curentul echipamentului, in timp ce curentul de sarcina nu este
relevant pentru EN 50160.

- EN 50160 da numai limite generale, care sunt tehnic si economic
posibil sa fie metinute de furnizor intr-un sistem de distributie
publica. Cand se cer conditii mai riguroase, trebuie negociata o
intelegere separata intre furnizor si consumator.

- EN 50160 are limitari suplimentare. El nu se aplica in conditii de
functionare anormale, inclusiv urmatoarele:

o conditii care apar ca rezultat al unui defect sau a unor
conditii temporare de alimentare;

o in situatia in care instalatia sau echipamentul
consumatorului nu este in conformitate cu standardele la
care se refera sau nu satisface conditiile tehnice de
racordare la sistemul electric de distributie;

o in situatia in care o instalatie de generare nu este in
conformitate cu standardele la care se refera sau cu
cerintele tehnice pentru racordare la sistemul electric de
distributie;

o in situatii exceptionale care sunt in afara controlului
furnizorului de energie electrica, in particular:

o conditii atmosferice exceptionale sau alte dezastre
naturale;

o interferenta cu o terta parte;

o actiuni ale autoritatilor publice;

o actiuni ale industriei (dependent de cerinte legale);

o forta majora;

o limitari de putere rezultate din evenimente externe.

Tabelul 8.1.1. Comparatia intre reglementarile pentru tensiunea de
alimentare conform EN 50160 si standardele EN 61000 de
compatibilitate electromagnetica

Nr.
crt.
Parametrii
Caracteristicile
tensiunii de
alimentare
conform EN
50160
Caracteristicile
tensiunii joase conform
standardului de
compatibilitate
electromagnetica EN
61000
EN
6100022
Alte
parti
1.
Frecventa
JT, MT:
valoarea medie
a fundamentalei
masurata pe
10s 1 % (49,5
- 50,5 Hz)
pentru 99,5%
din saptamana
- 6 % / + 4%
(47 - 52 Hz)
pentru 100%
din saptamana
2%

2.
Variatiile
amplitudinii
tensiunii
JT, MT: 10 %
pentru 95% din
saptamana,
media pe 10
minute a
valorilor
efective

10 %
aplicata
pentru
15
minute
3.
Variatii rapide
ale tensiunii
JT: 5 %
normal
10 %
nefrecvent
Plt 1 pentru
95% din
saptamana
MT: 4 % normal
6 % nefrecvent
Plt 1
pentru 95 %
din saptamana
3 % normal
8 %
nefrecvent
Pst 1,0
P 0,8
3 %
normal
4 %
maxim
Pst 1
P
0,65
(EN
61000-3-
3)
3 % (CEI
61000-2-
12)
4.
Goluri ale
tensiunii de
alimentare
In majoritate:
durata 1s,
adancimea
60%. Goluri
limitate local
datorate cuplarii
unei sarcini:
JT: 10-50 %,
MT: 10-15 %
urbane:
1-4 pe luna
pana la
30 %
pentru
10 ms
pana la
60 %
pentru
100 ms
(EN
61000-6-
1, 6-2)
pana la
60 %
pentru
1000 ms
(EN
61000-6-
2)
5.
Intreruperi de
scurta durata
ale tensiunii
de
alimentare
JT, MT: (pana
la 3 minute)
cateva zeci -
cateva sute/an
Durata pentru
70 % din ele
1s

95 %
reducere
pe 5s
(EN
61000-6-
1, 6-2)
6.
Intreruperi de
lunga durata
ale tensiunii
de
alimentare
JT, MT: (pana
la 3 minute)
10 50 / an

7.
Supratensiuni
temporare de
frecventa
industriala
JT 1,5 kV
valoarea
efectiva
MT: 1,7 Uc
(in retele cu
neutru legat
direct la pamant
sau printr-o
impedanta)
2 Uc (in
retele cu neutru
izolat sau legat

8.
Supratensiuni
tranzitorii
JT: in general
6 kV
ocazional mai
mari; durata
ms-s
MT: nedefinite

2 kV,
faza-
pamant
1 kV,
intre faze
1,2/50
(8/20)
Tr/Th s
(EN
61000-6-
1,6-2)
9.
Nesimetria
tensiunii de
alimentare
JT, MT: pana la
2 % pentru 95
% din
saptamana,
media valorilor
efective pe 10
minute.
pana la 3 % in
unele puncte.
2% 2%
(CEI
61000-2-
12)
10.
Tensiuni
armonice
JT, MT
6 % -
armonica 5
5 % -
armonica 7
3,5 %-
armonica 11
3,0 %-
armonica 13
THD < 8 %
5 % -
armonica
3
6 % -
armonica
5
5 % -
armonica
7
1,5 %-
armonica
9
3,5 %-
armonica
11
3 %-
armonica
13
0,3 %-
armonica
15
2 %-
armonica
17 (EN
61000-3-
2)
11.
Tensiuni
interarmonice
JT, MT: in
studiu
0,2 %


Pe de alta parte, punctul de vedere al consumatorilor este, de
regula, total diferit ei considera limitele date de EN 50160 ca
reglementari care trebuie garantate de furnizor. Totusi, cum s-a
mentionat anterior, pentru multi consumatori chiar indeplinirea
cerintelor indicate in EN 50160 nu asigura un nivel de calitate a
energiei electrice satisfacator. In astfel de cazuri nivelul calitatii
energiei electrice trebuie definit printr-o intelegere intre furnizor si
consumator.

Asa cum arata analiza parametrilor prezentati in tabelul 8.1.1.,
aceste cerinte nu sunt deosebit de riguroase pentru furnizor.
Numeroasele situatii in care standardul nu se aplica poate scuza
majoritatea incidentelor si a evenimentelor cu perturbatii ale tensiunii
care pot sa apara in practica. De aceea multi furnizori considera
recomandarile EN 50160 ca fiind, in principal, informative si nu-si
asuma nici o responsabilitate cand limitele sunt depasite.

Parametrii de calitate a energiei electrice


Calitatea energiei electrice se apreciaza prin indicatori de
calitate ai marimilor electrice specifice, tensiune, frecventa si respectiv
ai serviciului de furnizare a energiei electrice prin duratele de
intrerupere a alimentarii. Indicatorii de calitate se stabilesc in punctele
de delimitare intre instalatiile electrice ale furnizorului si
consumatorului constituind responsabilitatea:

a) furnizorului pentru: frecventa, amplitudinea tensiunii,
golurile de tensiune, supratensiunile temporare si
tranzitorii, durata intreruperilor;

b) consumatorului pentru: armonici si interarmonici, fluctuatii
de tensiune, nesimetrii.

Valorile admise pentru majoritatea indicatorilor de calitate sunt
reglementate prin standarde si prescriptii energetice. Conform
Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei
electrice la tarife reglementate, aprobat prin Decizia ANRE nr.
34/1999, furnizorul are obligatia respectarii urmatorilor parametri de
calitate ai energiei electrice:

a) frecventa: in 95% din saptamana, frecventa trebuie sa se
incadreze in banda de 50 Hz 1% si in 100% din
saptamana, in banda 50 Hz + 4% pana la 50 Hz - 6%;

b) tensiunea: in 95% din saptamana, tensiunea nu trebuie sa
aiba abateri mai mari de 10% din tensiunea contractata.





Calitatea curbei de tensiune


Pentru caracteristicile tensiunii in PD, prevederile SR EN
50160 reprezinta cerinte minimale. Modul de masurare a acestora
trebuie sa fie de asemenea conform SR EN 50160. Principalii
parametri de calitate sunt prezentati in tabelul de mai jos.

Tabelul 8.1.2. Calitatea curbei de tensiune

Fenomen Limite admisibile
Limite pentru tensiunea
contractuala la MT si IT
Tensiunea contractuala U
c
situata
in plaja
` 5 % fata de tensiunea nominala
Flicker P
lt
` 1, pentru 95% din saptamana
Variatii rapide de tensiune in
regim normal
` 5 % fata de tensiunea nominala
U
n
la JT
` 4 % fata de U
c
la MT si
IT
Nesimetrie (componenta
negativa) - K
n

La JT si MT, K
n
` 2 %, pentru 95%
din saptamana;
in unele zone se poate atinge 3 %;
La IT, K
n
` 1 %, pentru 95% din
saptamana
Frecventa*
50 Hz ` 1 % (retea interconectata)
50 Hz + 4/- 6 % (retea izolata)

* intra in responsabilitatea OTS

Frecventa nominala a SEN este de 50 Hz. Limitele normate de
variatie a frecventei in functionare sunt:

o 47,00 52,00 Hz timp de 100 % pe an;

o 49,50 50, 50 Hz timp de 99,5 % pe an.

In PD, in conditii normale de exploatare, valoarea medie efectiva
pe o perioada de 10 minute a tensiunii furnizate in 95 % din
timpul oricarei perioade a unei saptamani nu trebuie sa aiba o
abatere mai mare de ` 10% din tensiunea contractuala la MT si IT,
respectiv de ` 10% din tensiunea nominala la JT. Factorul de
distorsiune a tensiunii la JT si MT trebuie sa fie mai mic sau egal cu 8
%.



Niveluri de compatibilitate privind regimul deformant in
punctele de delimitare intre consumator si furnizor


Recomandarile CEI cu privire la distorsiunea armonica totala
depind de caracteristicile mediului electromagnetic si au urmatoarele
valori:

o instalatii din clasa 1: sub 5%;

o instalatii din clasa 2: sub 8%;

o instalatii din clasa 3: sub 10%.

Normele romanesti privind nivelurile limita admisibile ale
distorsiunii tensiunii, in punctul de delimitare, sunt corelate cu normele
CEI pentru instalatiile din clasa 2 de mediu electromagnetic (tabelul nr.
8.1.3.). Coeficientul de distorsiune, pentru curba de tensiune, nu
trebuie sa depaseasca valorile:

o 8% - pentru joasa si medie tensiune;

o 3% - pentru inalta tensiune.

La normarea distorsiunii curentului au fost preluate normele
americane, fara a se stabili limitari mai severe pentru armonicile pare.

Tabelul 8.1.3. Niveluri limita de compatibilitate pentru armonicile
individuale de tensiune in retele de joasa, medie si inalta tensiune (in
% din fundamentala)



Tabelul 8.1.4. Niveluri limita de compatibilitate pentru armonicile de
curent, care se vor utiliza pentru consumatori (in % din fundamentala)



unde:

I
sc
curentul de scurtcircuit in punctul de delimitare intre
consumator si SEN;

I
s
curentul nominal la frecventa fundamentala, corespunzator
sarcinii conectate.

Consumatorii care depasesc nivelurile limita admise pentru
oricare din parametrii regimului deformant, sunt obligati sa ia masuri
de limitare.



Limite de emisie a distorsiunilor armonice pentru
diferite echipamente electrice


Perturbatiile produse in reteaua de alimentare cu energie
electrica de catre diferite receptoare electrice trebuie limitate, in
scopul mentinerii unui nivel acceptabil al perturbatiilor
electromagnetice pe ansamblul SEN. Pana in prezent, aceasta
problema a fost reglementata la nivel international doar pentru
receptoare electrocasnice, prin publicatiile CEI 555-2 pentru
echipamente care absorb de la retea un curent sub 16 A si CEI 555-4
pentru cele care absorb peste 16 A.

Prin publicatia CEI 555-2, sunt delimitate patru clase de
echipamente, cu tensiunea cuprinsa intre 220 V si 415 V, dupa cum
urmeaza:

o Clasa A: echipament trifazat echilibrat si toate celelalte
echipamente, cu exceptia celor incluse in alte clase;

o Clasa B: instrumente, scule si utilaje electrice portabile;

o Clasa C: echipamente de iluminat, inclusiv dispozitivele de
compensare;

o Clasa D: echipamente avand un curent la intrare de forma
speciala si absorbind o putere sub 600 W (majoritatea
dispozitivelor electronice de putere: redresoarele, circuitele
de filtrare etc.).

Limitele maxime admisibile, conform normelor CEI 555-2, pentru
curenti armonici emisi de aparate electrocasnice si similare sunt
prezentate in tabelul nr. 8.1.5. .

Tabelul 8.1.5. a) Limite de emisie admisibile pentru aparate
electrocasnice individuale de clasa A, in regim stabilizat de
functionare



Pentru aparatele portabile din clasa B, limitele se majoreaza cu
factorul 1,5.

Tabelul 8.1.5. b) Limite de emisie admisibile pentru receptoare de
televiziune



Receptoarele utilizand redresoare cu dubla alternanta, fara
control al unghiului de aprindere, sunt considerate ca fiind
satisfacatoare conform acestor norme, si nu necesita masurarea
armonicilor de curent, daca puterea consumata este sub 165 W.

Tabelul 8.1.5. c) Limite de emisie admisibile pentru lampi cu balast
incorporat



(*) este factorul de putere global, prin care se intelege raportul
dintre puterea globala masurata si produsul dintre valorile efective ale
tensiunii si curentului de alimentare,

(**) in cazul aparatelor de iluminat, prevazute cu balast neelectronic,
nu este necesara verificarea armonicelor de aceste ranguri.



Limite de imunitate la regim deformant pentru
diferite echipamente electrice


Luand in considerare efectele regimului deformant asupra
diverselor echipamente electrice, in literatura de specialitate apar
diferite limite admisibile pentru indicatorii de regim deformant ce li se
aplica acestora, care sunt prezentate in tabelul nr. 8.1.6. .

Tabelul 8.1.6. Limite de imunitate la regim deformant pentru
diferite echipamente electrice





Principalele cauze ale inrautatirii calitatii energiei electrice


Furnizorii nu-si pot alimenta consumatorii cu energie electrica de
calitate ideala, pe de o parte, din cauza unor caracteristici constructive
ale instalatiilor de care dispun, iar, pe de alta parte, din cauza unor
perturbatii, care apar in mod inerent in functionarea sistemelor
energetice; acestea pot afecta toate caracteristicile undei de tensiune:
frecventa, amplitudinea, forma si simetria in sistemele trifazate.



Cauze care inrautatesc calitatea frecventei


In general, incadrarea frecventei sistemului energetic intr-un
domeniu admisibil din punct de vedere calitativ este conditionata de
mentinerea unui echilibru intre resursele de energie primare si
consumul de energie electrica al sistemului.

La nivelul ansamblului instalatiilor sistemului energetic, la un
moment dat pot exista situatii in care echilibrul intre cererea si oferta
de putere nu poate fi mentinut, datorita unor cauze cum ar fi:

o inertia mare de raspuns a instalatiilor de producere;

o lipsa de agent primar;

o lipsa de capacitate in grupurile energetice, etc. .

In functie de natura cauzei care a provocat acest dezechilibru,
regimul normal de functionare poate fi restabilit relativ rapid sau se
poate ajunge la un nou echilibru, in regim anormal de functionare. Pe
durata dezechilibrului, pana la finalizarea proceselor tranzitorii de
valorificare a rezervei calde sau pana la intrarea in functiune a
grupurilor aflate in rezerva rece, turatia rotoarelor si implicit frecventa
sistemului are o evolutie descrescatoare. Fenomenul provoaca
modificarea tuturor proceselor de conversie a energiei, de la surse si
pana la receptoare.

Daca frecventa marilor retele interconectate se abate rar si
relativ putin de la valoarea nominala, calitatea tensiunii este in
permanenta supusa unor actiuni perturbatoare, indreptate atat asupra
valorii efective cat si asupra formei de unda si simetriei sistemului
trifazat de tensiuni.




Cauze ale variatiilor de tensiune


Prin variatie de tensiune intr-un punct al retelei, la un moment
dat, se intelege diferenta algebrica dintre tensiunea de serviciu din
acel punct si tensiunea nominala a retelei respective.

Calitatea tensiunii se poate considera ideala in cazul in care in
toate nodurile sistemului si in orice moment, tensiunile pe fiecare din
cele trei faze sunt functii pur sinusoidale in timp, cu valori efective
constante si egale cu cea nominala si formeaza un sistem de
secventa directa.

Neindeplinirea conditiilor ideale are la origine existenta uneia
sau a mai multora din urmatoarele situatii:

o variatii ale valorilor efective ale tensiunilor de faza de la
valoarea nominala, care apar ca urmare a unor cauze ce
pot fi atribuite caracteristicilor tehnice ale instalatiilor sau
unor perturbatii;

o abateri de la forma pur sinusoidala a tensiunilor de faza,
aparute ca urmare a prezentei unor elemente cu caracter
deformant.

Diferitele cauze care inrautatesc calitatea tensiunii afecteaza
toate caracteristicile undei de tensiune: amplitudinea, valoarea
efectiva, forma si simetria in sistemele polifazate. Cele mai frecvente
si mai deranjante sunt insa perturbatiile de diferite forme si durate ale
amplitudinii, care se pot suprapune la un moment dat, conducand la
un proces complex de variatie a tensiunii retelelor electrice.

In literatura de specialitate variatiile de tensiune se clasifica
dupa diferite criterii cum ar fi: viteza de variatie a tensiunii, frecventa si
perioada lor, durata variatiilor de tensiune. Dupa acest ultim criteriu
variatiile de tensiune se clasifica in:

o variatii de tensiune de lunga durata, functionare
stationara la tensiune diferita de cea nominala, care apare
ca urmare a unui reglaj defectuos sau a supraincarcarii
retelelor, functionarea de durata cu variatii avand un
caracter cvasiperiodic, ce sunt produse de existenta unor
sarcini pulsatorii;

o variatii ale tensiunii de scurta durata, variatii de
tensiune bruste, care sunt datorate unor defecte cu
caracter rapid, trecator sau eliminate prin protectii, variatii
bruste produse de socuri de putere cu caracter pasager,
disparitii scurte ale tensiunii ca urmare a functionarii
sistemelor automate (AAR, RAR).

Limita de timp care desparte variatiile de scurta durata de cele
de lunga durata este, in general, timpul necesar protectiilor,
automatizarilor si echipamentelor de comutatie pentru a restabili
tensiunea nominala, daca acest lucru este posibil. In Romania acest
interval este de 3 s.

Realizarea nivelului de calitate a energiei electrice oferit de catre
furnizori este posibila decat in contextul asigurarii unor conditii tehnice
si de mentenanta la nivelul distribuitorului, transportatorului si
producatorului de energie electrica.

In mare masura, perturbatiile care conduc la diminuarea
nivelului de calitate a energiei electrice sunt determinate de activitatea
consumatorilor (armonici, nesimetrii, flicker, etc.). Dar si sistemele de
producere, transport si distributie, din cauza solicitarilor specifice care
apar (trasnete, vant, depuneri de gheata, avarii etc.) pot fi sursa
perturbatiilor sub forma de intreruperi, goluri de tensiune,
supratensiuni, variatii de tensiune si de frecventa. De asemenea, la
depasirea benzii admise de tensiune, reteaua de transport poate fi
sursa armonicilor de tensiune, atat prin descarcarea corona cat si prin
functionarea pe caracteristica neliniara a circuitelor magnetice.

Dezvoltarea retelei electrice de transport trebuie sa aiba in
vedere asigurarea nivelului standard de calitate a energiei electrice in
punctele de interfata cu reteaua de distributie.

Perturbatiile introduse de marii consumatori conectati direct la
reteaua de inalta tensiune (industria metalurgica, industria de
aluminiu) se propaga in toata reteaua de inalta si foarte inalta tensiune
afectand calitatea energiei electrice pe distante mari fata de punctul
de conectare al consumatorului. Calculul nivelului alocat de perturbatii
pentru acesti consumatori (armonici, flicker), monitorizarea in punctul
de delimitare si urmarirea incadrarii pertubatiilor in limitele alocate are
un rol important pentru reducerea pierderilor active in reteaua de
transport, limitarea fondului de perturbatii in retea si asigurarea
nivelului de calitate pentru toti consumatorii din sistem.

Chiar daca in centralele electrice se produce o energie cu
parametrii de calitate corespunzatori, in conformitate cu normele in
vigoare, este imposibila impiedicarea degradarii acestora de-a lungul
retelelor de transport si distributie spre consumatori. Este deci
necesara cunoasterea principalelor perturbatii care afecteaza calitatea
energiei electrice pentru a se putea adopta masurile de prevenire
si/sau combatere necesare.

a) Variatiile de tensiune

Liniile de transport si distributie nu pot asigura furnizarea unei
tensiuni perfect constante (ca amplitudine) din cauza permanentelor
variatii ale sarcinii. Conform standardelor in vigoare, nu se admite o
variatie mai mare de 10% conform standardelor din tara noastra,
+5/-10% conform standardelor europene si 5% conform celor
americane. Fluctuatiile rapide de tensiune (create de conectarea unor
consumatori mari intr-o retea incarcata la maxim) pot crea probleme
mari aparatelor electrice foarte sensibile (se cunosc cazuri in care
aceste fluctuatii duc la oprirea televizoarelor moderne - prevazute cu
circuite automate de trecere in starea stand-by la scaderea tensiunii
de alimentare cu mai mult de 20% din valoarea nominala).

Figura 8.1.1. Perturbatie de tip "variatie de tensiune"

b) Supratensiuni de scurta durata (dropout - spikes)

Acestea reprezinta o abatere, de scurta durata, a valorii
instantanee a tensiunii sinusoidale de la valoarea instantanee,
corespunzatoare la un moment dat. De obicei, in aceasta categorie nu
se incadreaza decat perturbatiile a caror durata nu depaseste 10% din
durata unei perioade.

Figura 8.1.2. Perturbatie de tip "drop-out"

c) Caderea retelei (power failure)

Cand durata disparitiei tensiunii depaseste o perioada,
perturbatia se numeste "caderea retelei" (power failure sau blackout).
Acest tip de perturbatie este cel mai usor de observat, cu toate ca
frecventa de aparitie este relativ mica.

Figura 8.1.3. Perturbatie de tip "caderea retelei"

d) Subtensiunile (sag, under-voltage, dip sau brownout)

Daca valoarea tensiunii scade cu cel putin 10% sub valoarea
instantanee corespunzatoare la un moment dat pentru mai mult de o
jumatate de perioada, perturbatia poarta numele de subtensiune.
Cauza principala o constituie conectarea la retea a unor consumatori
cu caracter puternic inductiv (transformatoare de sudura, echipamente
alimentate prin intermediul unor transformatoare de puteri mari, etc.).
Efectul acestor perturbatii este usor observabil (mai ales in cazul
iluminatului fluorescent), dar efectele asupra echipamentelor
conectate la retea in acel moment este nesemnificativ (daca durata
disparitiei tensiunii nu depaseste o perioada). Probleme majore pot
aparea doar in cazul circuitelor de prelucrare numerica a informatiei.

Figura 8.1.4. Perturbatie de tip subtensiune

e) Supratensiuni (surge, swell sau over-voltage)

Este opusul subtensiunii si consta in depasirea valorii instantanee cu
mai mult de 10% pentru o durata mai mare de o jumatate de perioada.
Cauza principala a aparitiei acestui tip de perturbatie o constituie tot
conectarea unor echipamente cu un caracter puternic inductiv. Efectul
supratensiunilor poate fi mult mai distructiv decat ale celorlalte
perturbatii, mai ales la nivelul surselor de alimentare ale diverselor
echipamente electronice.

Supratensiunile sunt periculoase si pentru utilizatorii de diverse
echipamente (portabile sau nu) care nu au fost proiectate
corespunzator, din cauza riscului de strapungere a izolatiei si deci a
aparitiei pericolului de electrocutare. De aceea, in cazul
echipamentelor portabile se evita utilizarea directa a tensiunii de la
retea, de cele mai multe ori se foloseste o tensiune continua de
amplitudine mult mai mica. Ca o masura speciala si izolatia acestor
echipamente este supradimensionata (de obicei tensiunea de
strapungere a izolatiei se calculeaza de 3 pana la de 5 ori tensiunea
de alimentare).

Figura 8.1.5. Perturbatie de tip supratensiune

f) Zgomotul de inalta frecventa (high frequency noise)

Acest tip de perturbatie se datoreaza semnalelor de inalta
frecventa conduse ce se transmit prin sursele de alimentare spre
reteaua de alimentare. Se considera a fi zgomot un semnal cu
amplitudinea de minim 2V
VV
cu frecventa mai mare de 10 ori decat
fundamentala din respectivul sistem (in cazul nostru 500Hz) si care se
suprapune peste sinusoida retelei. Zgomotul de inalta frecventa este
foarte periculos pentru sursele de alimentare clasice (cu transformator
si stabilizator liniar), transformatorul constituind o cale de transmitere
ideala pentru frecventele mari. Cele mai afectate echipamente sunt
sistemele de calcul si cele de transmisie / receptie prin unde radio.

Figura 8.1.6. Perturbatie de tip "zgomot de inalta frecventa"

g) zgomotul de mod comun (common mode noise)

Este intalnit in locurile in care conductorul de legare la pamant
este subdimensionat sau priza de legare la pamant are o rezistenta
prea mare si consta in aparitia unei tensiuni intre conductorul de
legare la pamant si conductorul de nul. Este foarte periculos, mai ales
pentru aparatele ce necesita legare la pamant (in momentul aparitiei
unui defect tensiunea rezultata poate fi periculoasa pentru operator).

h) zgomotul de tip impuls (spike, surge)

Este un zgomot intalnit mai ales in zonele in care natura
consumatorilor este foarte diversa (cu puteri intr-o gama mare de
valori) si consta in suprapunerea peste tensiunea sinusoidala de
alimentare a unui impuls de mare energie. O mica parte a
consumatorilor aflati in exploatare (cel putin in tara noastra) au
protectie la acest tip de perturbatie.

Metoda cea mai eficienta de protectie o constituie varistoarele -
cu dioxid de titan - TiO2, dimensionate pentru fiecare caz in parte, in
functie de tensiunea necesara si energia impulsului.

Figura 8.1.7. Perturbatie de tip "impuls de inalta energie"

Aceste sunt tipurile de perturbatii cele mai intalnite in retelele
noastre. Punctual, pot apare si alte tipuri, insa ele pot fi intotdeauna
descrise ca o combinatie a celor mentionate mai sus. Protectia
echipamentelor impotriva acestor perturbatii poate fi facuta printr-o
proiectare corecta a surselor de alimentare proprii fiecarui aparat in
parte si/sau prin luarea unor masuri speciale, dintre care amintim:
proiectarea si dimensionarea corecta a retelei de alimentare,
proiectarea corecta a legaturilor dintre echipament si instalatiile de
alimentare si priza de pamant (conductoare cu o sectiune
corespunzatoare consumului), conceperea unor sisteme active de
eliminare a perturbatiilor, etc..



Analizarea defectelor si a starilor anormale:
Goluri de tensiune, supratensiuni, flicker,
nesimetrii, armonici


Informatiile privind defectele sau strile anormale de funcionare
sunt analizate in corelare cu crile tehnice ale echipamentelor.

Informatiile privind defectele sau strile anormale sunt analizate
in conformitate cu instruciunile tehnice interne.

Efectele i cauzele evenimentului produs sunt identificate corect
i rapid.



8.2.1. Goluri de tensiune si intreruperi

Introducere


Golul de tensiune (fig. 8.2.1) este definit ca fiind o reducere, pe
o durata t
g
determinata (in mod obisnuit sub 3 s), a amplitudinii sau a
valorii efective a tensiunii unei retele electrice, intr-un anumit punct al
acesteia. Fenomenul se caracterizeaza prin durata si tensiune
remanenta, exprimata de regula ca procente din valoarea efectiva a
tensiunii nominale, a tensiunii remanente in punctul cel mai jos atins in
timpul golului. Amplitudinea golului de tensiune poate avea valori de
(0,1...0,9)* U
c
in care U
c
este tensiunea contractata. Se considera ca
variatiile de tensiune sub 0,1* U
c
sunt cuprinse in banda admisa de
lucru, iar variatiile mai mari de 0,9* U
c
corespund unei intreruperi de
tensiune.

Un gol de tensiune poate sa apara la conectarea unor motoare
electrice cu curenti de pornire mari (caz din ce in ce mai putin intalnit
datorita obligativitatii controlului cu circuite cu semiconductoare a
curentului de pornire la motoarele mari) sau apare ca urmare a unor
defecte in reteaua electrica si a eliminarii acestora prin functionarea
protectiilor prin relee si a automatizarilor.

Principalii indicatori de calitate care caracterizeaza golurile de
tensiune sunt:

o amplitudinea relativa sau procentuala:

[%] 100 [%] 100 [%]

=
A
=
c
c
c
g
g
U
U U
U
U
c (8.2.1)


in care:

o U este valoarea reziduala a tensiunii de faza;

o U
c
- tensiunea contractata pe faza.

Banda admisa de tensiune
U
U
U
U
U
C
P
t
g g
t t i
f
Fig. 8.2.1. Gol de tensiune

o durata golului de tensiune:

i f g
t t t = A (8.2.2)

in care t
i
si t
f
sunt momentele initial si final ale golului
de tensiune;

o frecventa de aparitie a golurilor:
r
g
a
T
N
f = (8.2.3)

in care N
g
este numarul de goluri de tensiune care
apar pe durata de refeninta T
r
(in mod uzual un an).

Unul dintre cei mai importanti indicatori de calitate ai energiei
electrice, relativ la golurile, intreruperile de tensiune si supratensiuni
este factorul de performanta definit ca fiind intervalul relativ de timp
(t
real
/T
r
), in care tensiunea se gaseste in banda admisa.

Diferitele receptoare de energie electrica, in functie de specificul
lor constructiv, prezinta un anumit grad de sensibilitate fata de golurile
de tensiune. Goluri cu anumite caracteristici pot determina chiar
deconectarea receptoarelor sensibile, in special a celor cu comenzi
numerice.

Un gol de tensiune conduce la aparitia unor regimuri de
functionare tranzitorii in reteaua electrica a consumatorului. Variatia
marimilor de stare pe durata regimurilor tranzitorii determinate de
goluri de tensiune poate conduce la:

o pierderea stabilitatii dinamice in functionare atunci cand
duratele golurilor de tensiune au valori comparabile cu
diferite constante de timp electrice si mecanice, care
intervin in procesele tranzitorii; un exemplu de astfel de
receptoare pot fi motoarele asincrone, folosite la
actionarile electrice;

o cresterea solicitarilor termice in diferitele componente ale
receptorului, ca urmare a supracurentilor care apar pe
intervalul proceselor tranzitorii; posibilitatea ca un receptor
sa fie expus deteriorarii, din cauza depasirii solicitarilor
termice admisibile, indica si prezenta unei sensibilitati
termice a receptoarelor la goluri de tensiune; un exemplu
de receptoare cu sensibilitate termica ridicata la goluri de
tensiune il reprezinta redresoarele cu tiristoare, la care
dereglarea comenzii produsa de golurile de tensiune poate
conduce la aparitia unor curenti mari, uneori, la trecerea
practic in regim de scurtcircuit;

o cresterea solicitarilor produse de fortele electrodinamice,
aparute in diferite elemente ale receptorului, ca urmare a
socurilor de curent; posibilitatea ca receptorul sa se
defecteze in urma acestor solicitari arata existenta unei
anumite sensibilitati electrodinamice la goluri de tensiune;

o la unele receptoare, pot aparea in diverse elemente si
altfel de suprasolicitari mecanice, cum ar fi, de exemplu, in
cazul actionarilor electrice, solicitarile produse de socurile
de cuplu sau de acceleratiile mari; in aceste situatii se
poate vorbi si de o sensibilitate mecanica la goluri de
tensiune.

In functie de durata si amplitudine, efectele golurilor de tensiune
pot fi diferite in functie de sensibilitatea receptoarelor:

o pentru tensiuni U < 0,9
c
U chiar la durate foarte scurte ale
golurilor de tensiune, de ordinul
g
f A = (0,2.. .0,3)s, rezulta
perturbarea functionarii unor aparate de comanda si reglaj
(erori de comanda, pierderi de informatii);

o pentru o tensiune U = (0,7.. .0,8)
c
U si durate
g
f A =
(0,2. ..0,3)s, poate sa apara deconectarea contactoarelor
de 0,4 kV in circuitele secundare;

o pentru o tensiune U = (0,5...0,6)
c
U si durate
g
f A =
(1,5...3)s, poate aparea instabilitatea motoarelor si a
compensatoarelor sincrone;

o pentru tensiuni U < 0,5
c
U si durata golului peste 0,05s,
lampile cu descarcari se sting si se reaprind la cateva
minute de la revenirea tensiunii la valoarea normala;

o pentru o tensiune U = (0,15...0,3)
c
U apar perturbatii in
functionarea convertoarelor statice utilizate la actionarea
cu viteza variabila.

Limitele de imunitate ale receptoarelor electrice la goluri de
tensiune sunt, in general, precizate de catre fabricanti (in functie de
clasa de imunitate a receptorului respectiv). Astfel, de exemplu,
redresoarele cu semiconductoare, avand clasa de imunitate A, admit
variatii de tensiune de scurta durata: (0,5.. .30) perioade ale
fundamentalei in domeniul 15%
c
U spre deosebire de cele de
clasa B si C, care admit variatii de scurta durata in intervalul (-
10...+15)%
c
U .

Sistemele de actionare cu motoare electrice incluzand
variatoarele de viteza, au o susceptibilitate particulara la golurile de
tensiune deoarece functionarea lor necesita energie care in aceste
conditii nu mai este disponibila, in afara celei provenind din inertia
motoarelor. Intr-un proces in care sunt implicate mai multe motoare
este posibil ca sistemele individuale de control al motoarelor sa le
deconecteze la detectarea caderilor de tensiune sau la diferite valori
ale deceleratiei, ceea ce are ca rezultat pierderea completa a
controlului asupra sistemului. Echipamentele de tratare a informatiilor
si comanda-control sunt de asemenea foarte sensibile la golurile de
tensiune care pot conduce la pierderea datelor si la o durata de
indisponibilitate prelungita. Implicatiile financiare sunt foarte serioase
si sunt mentionate ulterior.

Exista doua cauze principale pentru aparitia golurilor de
tensiune: conectarea unei sarcini foarte mari, local sau la un alt
consumator racordat pe acelasi circuit precum si defecte pe alte
ramuri ale retelei.




Goluri de tensiune determinate de sarcini mari


Cand se conecteaza o sarcina mare, de exemplu motoarele de
mare putere, curentul de pornire este de cateva ori mai mare fata de
curentul nominal. Deoarece alimentarea si conductoarele instalatiei
sunt dimensionate pentru curentul normal de functionare, curentul de
pornire determina o cadere de tensiune atat in reteaua de alimentare
cat si in instalatie. Amploarea efectului depinde de cat de puternica"
este reteaua, adica cat este de mica impedanta in punctul comun de
cuplare (PCC) si de impedanta conductoarelor din instalatie. Golurile
determinate de curentii de pornire se caracterizeaza prin aceea ca
sunt mai putin adanci si cu o durata mult mai mare decat cele datorate
defectelor din retea care de regula au o durata de una pana la
cateva secunde sau zeci de secunde, mai degraba sub o secunda.

Sunt usor de rezolvat problemele datorate unei rezistente prea
mari a conductoarelor din instalatie. Sarcinile mari vor trebui racordate
direct la sursa de tensiune cea mai apropiata, fie in PCC sau in
secundarul transformatorului de alimentare. Daca problema este
cauzata de impedanta din PCC adica alimentarea este prea slaba"
trebuiesc luate alte masuri. O solutie, daca este posibil a fi aplicata
echipamentului respectiv, este prevederea unui "soft starter" astfel
incat curentul de pornire sa fie limitat la o valoare mai mica, dar va
necesita o durata de pornire mai mare. O alta solutie consta in a
negocia cu furnizorul o alimentare cu o impedanta mai mica dar
aceasta poate fi costisitoare depinzand de structura retelelor din zona.
In cazul in care cauza reducerii de tensiune nu poate fi controlata
trebuie prevazut un echipament special pentru a o compensa.
Echipamentele indicate sunt stabilizatoarele de tensiune, de la cele
electromecanice traditionale pana la stabilizatoare electronice si
regulatoare dinamice de tensiune.


Goluri de tensiune determinate de defecte in retea


Reteaua de alimentare este foarte complexa. Amploarea unui
gol de tensiune datorat unui defect intr-o alta parte a retelei depinde
de topologia retelei si de impedantele surselor in punctul de defect, de
impedantele sarcinilor si ale generatoarelor la punctul lor comun de
cuplare. In fig. 8.2.2 se prezinta un exemplu.



Fig. 8.2.2. Cauze ale golurilor de tensiune

Un defect in punctul F3 conduce la un gol de tensiune de 0 % la
sarcina 3, de 64 % la sarcina 2 si 98 % la sarcina 1. Un defect in F1
va afecta utilizatorii cu 0 % la sarcina 1 si 50 % pentru toate celelalte
sarcini. De retinut ca un defect la nivelul 1 afecteaza mai multi
consumatori si mai sever decat un defect la nivel 3. Probabil ca
sarcinile conectate la nivelul 3 vor suferi mai multe goluri de tensiune
decat cele conectate la nivelul 1, deoarece sunt mai multe potentiale
locuri in care pot sa apara defecte care sa-i afecteze: nivelul 1 si
nivelul 2. Sarcinile la nivelul 2 si 1 sunt - progresiv - mai putin sensibile
la defectele de la nivelul 3. In general, cu cat o sarcina este mai
aproape" de sursa cu atat va suferi mai putine goluri de tensiune si
cu atat vor fi ele mai putin severe.

Durata unui gol depinde de durata in care sistemele de protectie
reusesc sa detecteze si sa izoleze defectul si este, in mod obisnuit, de
ordinul a catorva sute de milisecunde. Daca defectele sunt trecatoare,
ca de exemplu caderea unei crengi de copac pe o linie, defectul poate
fi eliminat foarte repede dupa ce s-a produs. Daca circuitul ar ramane
deconectat permanent de catre echipamentul de protectie, toti
consumatorii de pe circuit vor suferi o intrerupere pana cand circuitul
va fi verificat si reconectat. Reanclansarea automata rapida (RAR)
poate face situatia mai usoara, dar produce si o crestere a numarului
de goluri. Un RAR asteapta pana sa reconecteze curentul un timp
scurt (sub 1 secunda) dupa actionarea protectiei. Daca defectul a fost
eliminat, reanclansarea va fi reusita si alimentarea restabilita. Sarcinile
de pe acest circuit sufera un gol de tensiune de 100 % intre
deconectare si reanclansare automata, in timp ce alte sarcini sufera
un gol de tensiune mai mic si mai scurt intre momentul in care defectul
a aparut si momentul in care a fost eliminat, asa cum s-a aratat mai
sus. Daca defectul nu a fost eliminat cand RAR a reconectat circuitul,
echipamentul de protectie va actiona din nou, procesul se poate
repeta conform cu modul de programare a reanclansarii. De fiecare
data cand RAR va reconecta linia cu defect, va rezulta un nou gol de
tensiune, astfel ca unii consumatori vor suporta mai multe goluri de
tensiune in serie. Performantele societatilor de distributie a energiei
electrice in piata dereglementata sunt partial - in unele tari ca Anglia,
exclusiv - evaluate dupa media minute intrerupere la consumator",
luand in considerare - de regula - intreruperile de peste un minut.
Pentru a reduce aceste valori la minim dispozitivele RAR au fost
utilizate pe scara larga, cu marirea probabilitatii de aparitie a golurilor
de tensiune. Cu alte cuvinte disponibilitatea pe termen lung a fost
maximizata insa in dauna calitatii.




Susceptibilitatea (sensibilitatea) echipamentelor


Calculatoarele sunt acum esentiale pentru toate activitatile fie ca
statii de lucru, ca servere de retea sau sisteme de control in industrie.
Ele sunt indispensabile in orice operatie de prelucrare a datelor la
tranzactii si la numeroasele functii de comunicatii, ca cele din
sistemele de mesagerie electronica si cutie vocala. Introducerea
calculatoarelor a pus in evidenta, pentru prima data, amploarea
problemei golurilor de tensiune (de fapt, cele mai multe probleme de
calitate a energiei electrice) si primele echipamente au fost afectate
de defectari aparent aleatoare ceea ce a necesitat un efort de
mentenanta considerabil. Realizarea de catre Computer and Business
EquipmentManufacturers Association (CBEMA) a curbei din fig.
8.2.3.a este rezultatul acestei experiente. Aceasta curba a fost
modificata in timp si ea este cunoscuta in prezent sub denumirea de
curba ITIC - Information Technology Industry Council (fig. 8.2.3.b), iar
o versiune a fost standardizata de American National Standards
Institute (curba ANSI - referinta IEEE 446, fig. 8.2.3.c).

Fig. 8.2.3. a) Curba CBEMA, b) Curba ITIC, c) Curba ANSI

Durata unui eveniment este corelata cu tensiunea raportata la
tensiunea nominala a alimentarii si curbele definesc infasuratoarele in
interiorul carora echipamentul trebuie sa functioneze fara intrerupere
sau pierderi de date. Daca este vorba de goluri de tensiune este
interesanta limita inferioara. Aceasta linie reprezinta demarcatia dintre
goluri suportabile si cele nesuportabile.

Intr-un mediu ideal ar exista o singura curba reprezentand
performantele retelei de alimentare la care ar trebui sa se conformeze
toate echipamentele. In realitate, deoarece numai o parte dintre
echipamente indeplinesc cerintele uneia sau alteia dintre curbele
standard, performantele retelelor de alimentare scad foarte mult.


Caracteristicile susceptibilitatii (sensibilitatii)
echipamentului


Alimentarile cu energie electrica a echipamentelor electronice,
ca cele utilizate pentru calculatoarele personale si automatele
programabile (programmable logic controllers - PLC) care utilizeaza
un condensator de filtrare pentru netezirea varfurilor curbei redresate,
ar trebui sa elimine integral golurile de scurta durata. Cu cat
capacitatea condensatorului este mai mare si cu cat diferenta dintre
tensiunea la bornele condensatorului si minimul necesar pentru
functionarea convertoarelor de tensiune este mai mare cu atat
rezilienta va fi mai buna. Proiectantii vor cauta intotdeauna sa reduca
dimensiunile capacitatii pentru a reduce dimensiunile, greutatea si
costul, asigurandu-se ca sarcina electrica inmagazinata este
suficienta la tensiunea minima si sarcina maxima. Pentru a face fata la
golurile de tensiune este necesar un condensator mult mai mare, cel
putin dublu, pentru a permite echipamentului sa le suporte o perioada
si de 100 ori mai mare daca ar trebui sa le suporte timp de o secunda.
O alta strategie a proiectantului consta in a considera tensiunea la
intrare la nivelul cel mai mic posibil pentru a maximiza durata de
mentinere a sistemului. Este solutia adoptata in lipsa unor
echipamente destinate sa functioneze intr-o banda larga de tensiune.
Durata de mentinere va fi mult mai mare daca la intrare este o
tensiune de 230 V fata de o alimentare de 110 V. Nu este o problema
tehnica sa se realizeze o alimentare imuna la goluri de tensiune dar
aceasta nu se realizeaza deoarece utilizatorii nu o discuta cu
fabricantii si sunt implicatii de costuri. Totusi, cheltuielile necesare
pentru protejarea unui calculator sau a unui automat programabil la
goluri de tensiune de o secunda sunt foarte reduse in raport cu
cheltuielile necesare pentru imbunatatirea resurselor retelei pentru
evitarea golurilor de tensiune.

Actionarile cu variatoare de viteza pot fi de asemenea afectate
de golurile de tensiune si sunt uzual prevazute cu detectoare de
tensiune minima care le deconecteaza la tensiuni cu 15 % pana la 30
% sub tensiunea nominala.

Motoarele de inductie au o inertie care le permite sa suporte
sarcina pe perioada unui gol de scurta durata, generand energie pe
masura ce incetinesc. Dar aceasta energie trebuie sa fie recuperata
atunci cand motorul reaccelereaza, iar daca viteza a scazut la mai
putin de 95 % el va absorbi aproape echivalentul curentului de
pornire; cum toate motoarele repornesc simultan, aceasta poate fi
cauza altor probleme.

Releele si contactoarele sunt, de asemenea, sensibile la golurile
de tensiune si adesea pot fi elementul slab al sistemului. S-a stabilit
ca un echipament poate fi scos din functiune la un gol de tensiune
chiar daca tensiunea remanenta este peste tensiunea minima de
functionare in regim stationar. Rezilienta (stabilitatea functionarii)
contactoarelor la goluri depinde nu numai de tensiunea remanenta si
de durata, ci si de punctul de pe curba de tensiune in care s-a produs
golul, efectul fiind minim la varful curbei.

Lampile cu vapori de sodiu au o tensiune de amorsare mult mai
ridicata daca sunt calde decat atunci cand sunt reci, astfel ca o lampa
calda nu poate reporni dupa un gol de tensiune. Marimea golului care
va duce la stingerea lampii poate fi mai mic de 2 % in cazul unei lampi
aflata la sfarsitul duratei ei de viata si peste 45 % cand aceasta este
noua.

Cele mai multe dintre echipamente sau instalatii incorporeaza
unul sau mai multe elemente din cele mentionate si vor ridica
probleme legate de golurile de tensiune. In fig. 8.2.4. este indicat
faptul ca este mai ieftin si mult mai sigur sa se proiecteze un
echipament cu rezilienta la goluri, decat sa incerci sa faci rezilient tot
procesul, toate instalatiile sau tot sistemul de distributie. Costul solutiei
creste repede daca punctul de rezolvare se deplaseaza de la
echipament la intreprindere si la infrastructura.


Fig. 8.2.4. Costuri la cresterea imunitatii la goluri de tensiune


Caracteristicile golurilor in tensiunea de alimentare


Asa cum s-a mai aratat, probabilitatea de aparitie a golurilor de
tensiune precum si amplitudinea acestora depind de topologia retelei
din vecinatatea amplasamentului analizat. Desi s-au efectuat unele
studii, limitate la regiuni restranse in unele tari, se poate afirma ca nu
exista o statistica cu privire la golurile de tensiune pentru un anumit
amplasament. Aceasta face dificila selectarea unui anumit
amplasament din punct de vedere al sigurantei. Evident, un
amplasament aproape de o centrala (sau doua) si conectat la medie
tensiune prin cablu subteran va fi o alegere mai buna decat un
amplasament departat racordat printr-o linie aeriana lunga; insa pana
unde se extind aceste principii? Este usor sa se evalueze, de
exemplu, calitatea elementelor retelei de transport si acest factor este
adesea luat in considerare ca un criteriu de alegere a unui anumit
amplasament, dar este mai greu de evaluat calitatea infrastructurii
electrice.

Amplasamentele in zone libere prezinta probleme speciale
deoarece acolo nu exista instalatii ca referinta. Pe de alta parte ele
prezinta o oportunitate de a realiza o infrastructura adecvata, atata
timp cat compania de furnizare a energiei electrice este dispusa si
capabila sa realizeze aceasta infrastructura.



Fig. 8.2.5. Gol de tensiune tipic in reteaua de alimentare si curba ITIC

Studiile efectuate arata ca durata golurilor de tensiune este ceva
mai mare decat cea indicata in curbele de toleranta pentru
echipamentele descrise anterior. In fig. 8.2.5. este indicata durata si
amplitudinea probabila pentru golurile de tensiune dintr-o retea tipica.
Este prezentata si curba ITIC pentru a permite comparatia.

Se observa in mod clar ca, in realitate, echipamentele
informatice trebuie sa fie de 100 ori mai bune decat impune curba
ITIC, asa cum rezulta din curba de toleranta necesara". Este de
precizat ca probabil nici un echipament nu satisface aceste cerinte.


8.2.2. Supratensiuni in reteaua de alimentare
Introducere


Cea mai insemnata parte din perturbatiile electromagnetice care
se manifesta in mediul industrial este produsa de regimurile tranzitorii
ale echipamentelor si instalatiilor electrice de actionare precum si de
variatiile amplitudinii si frecventei tensiunii de alimentare peste limitele
admise, perturbatii care se propaga prin conductie (reteaua de
alimentare).

Cauzele principale ale unor astfel de perturbatii sunt in general
urmatoarele:

o comutarile instalatiilor de forta;

o reconfigurarile din mers ale unor subsisteme energetice;

o schimbarea in regim de lucru a prizelor
transformatoarelor;

o functionarea cu socuri de sarcina a motoarelor electrice
de actionare de putere medie si mare;

o socurile de curent specifice arcurilor electrice (instalatii
de sudura, cuptoare cu arc electric etc.);

o comutarile on- off ale sarcinilor inductive si capacitive
importante (cum sunt de exemplu instalatiile mixte de
filtrare- compensare);

o scurtcircuitele accidentale;

o supratensiuni datorate descarcarilor electrice
atmosferice;

o variatiile rapide ale amplitudinii si frecventei tensiunii de
alimentare peste limitele admise de constructorii
echipamentelor ca urmare a supraincarcarii retelei,
comutarii instalatiilor energetice, scurtcircuite, etc... .

In reteaua de joasa tensiune impulsurile ating in mod curent
amplitudini de 2500 V, si maxim 20000 V. Se apreciaza ca 90% din
perturbarile in functionarea calculatoarelor se datoreaza
evenimentelor din retea.

Perturbatiile conduse prin reteaua de alimentare pot fi clasificate
in mai multe feluri.

O clasificare ar putea fi urmatoarea:

o fluctuatii rapide de amplitudine a tensiunii (varfuri de
tensiune suprapuse);

o fluctuatii lente de amplitudine a tensiunii;

o microdefecte in forma tensiunii si caderi de tensiune cu
revenire;

o distorsiuni armonice;

o variatii de frecventa ale tensiunii;

o parazitarea nulului si impamantarii.

O alta clasificare, mai detaliata:

o disparitii complete ale tensiunii pe una sau mai multe
semialternante;

o depresiuni sau supracresteri ale nivelului tensiunii de retea
in cadrul semialternantei;

o fluctuatii si efecte de tip flicker (palpairi pe frecvente
joase);

o impulsuri parazite oscilante;

o salve de impulsuri parazite;

o modificari ale frecventei si fazei;

o armonici superioare;

o nesimetrii ale tensiunii;

o componente de curent continuu.

Repartitia procentuala a evenimentelor din retea este:

o oscilatii, tranzitii cazatoare (15% din nivel)- 49%;

o varfuri de tensiune (25% din nivel)- 39,5%;

o fluctuatii de tensiune (10% din nivel)- 11 %;

o pierderea pasagera a intregii tensiuni- 0,5%.

Se considera ca una dintre cele mai frecvente situatii
perturbatoare este generata de disparitiile tranzitorii sau de atenuarile
pasagere drastice ale tensiunii de retea (ex. urmare a intrarii in
actiune a sarcinilor grele sau a scurtcircuitelor). Se pot cita date
statistice cu factorii care perturba si procentul de afectare a
functionarii:

o 25% perturbatii de frecventa mare, inclusiv componente
spectrale ale impulsurilor;

o 5% impulsuri transiente;

o 55% scaderea nivelului tensiunii de alimentare mai mult de
10%;

o 15% disparitii pasagere ale tensiunii de alimentare.



Fig. 8.2.7. Ponderea defectiunilor aparute ca urmare a supratensiunilor
atmosferice


Tipuri de perturbatii in retea


In Romania aceste perturbatii sunt normate de standardul SREN
50160 (caracteristicile tensiunii furnizate de retelele publice de
distributie), care prevede atat variatia maxima a amplitudinii cat si
frecventa fluctuatiilor din retea, precum si componenta in armonici
admisa pentru tensiunea retelei. Fluctuatiile rapide de amplitudine se
impart in:

o varfuri de tensiune suprapuse peste tensiunea retelei;

o scaderea amplitudinii unei alternante, cea pozitiva sau cea
negativa;

o scaderea simetrica a ambelor alternante.

De regula, variatiile lente ale amplitudinii datorate diferentelor de
consum in timp sunt mai putin perturbante decat variatiile rapide. Cu
toate acestea fluctuatiile lente pot deveni perturbante daca se
depaseste limita garantata de fabricantul de echipament pentru
amplitudinea tensiunii retelei.

Caderile bruste de tensiune cu revenire (voltage dips) sunt
caderi la zero pentru un anumit interval de timp a tensiunii retelei, cu o
anumita periodicitate.

Durata acestor caderi de tensiune este mai mare decat o
alternanta. In general aceste defecte se datoreaza instalatiilor
electrice de constructie asimetrica, precum si scurtcircuitelor in retea.
Observatiile practice arata ca aceste caderi de tensiune sunt urmate
la revenirea tensiunii de cresteri ale tensiunii de durata si valoare
mare.

Microdefectele (microintreruperile) sunt intreruperi ale tensiunii
pe intervale mai mici decat o alternanta, fiind datorate in general
comutarilor, atat la generarea tensiunii cat si la consumatorii cu
mutatoare.

Microdefectele si caderile de tensiune pot fi considerate din
punctul de vedere al analizei lor ca un caz particular al fluctuatiei de
amplitudine intre valoarea nominala si zero.

Distorsiunile armonice sunt cauzate de circuite in comutatie cu
tiristoare si triace, si de punti redresoare. Continutul in armonici
depinde de puterea comutata, de unghiul de comanda si de modul
simetric sau asimetric de comanda (triac sau tiristor).

Masurile de protectie impotriva supratensiunilor sunt functie de
valoarea si durata supratensiunii, conform tabelului urmator:

Tabelul 8.2.1 Masuri de protectie imptriva supratensiunilor

Impulsuri tranzitorii
(supratensiuni) 0,1- 100 s
Filtre si limitatoare
Supratensiuni ale
tensiunii de retea sau variatii
+/- 10% cu durata secunde,
minute
Sursa neintreruptibila
cu A VR (Automatic Voltage
Regulator)
Variatoare cu triac /
tiristor
Supratensiuni ale
tensiunii de retea +/-30%, cu
durata de minute, ore
Transformatoare cu prize
comutate automat
Supratensiuni ale
tensiunii de retea >30% cu
durate > ore
Limitatoare cu siguranta
si asigurarea energiei de la
surse alternative (grup motor
generator)

In general masurile antiperturbative sunt bidirectionale, adica se
protejeaza echipamentul de perturbatiile conduse prin retea, dar si
reteaua este protejata de eventualele perturbatii generate de
echipament.

8.2.3. Fluctuatii de tensiune (efect de flicker)

Indicatori de flicker


Variatiile aleatorii ale sarcinii ca, de exemplu, in cazul
cuptoarelor cu arc electric, determina la barele de alimentare variatii
aleatorii de tensiune care pot afecta calitatea energiei electrice
furnizata celorlalti utilizatori, conectati la aceleasi bare. Nivelul de
flicker, sesizat de ochiul uman ca variatii ale fluxului luminos emis de
sursele de lumina, este determinat cu ajutorul flickermetrului, care ia
in consideratie senzatia de iritabilitate a ochiului la depasirea unui
anumit nivel al variatiei tensiunii de alimentare.

Studiile de inconfort fiziologic au aratat faptul ca starea de
iritabilitate intervine atunci cand variatiile de tensiune au o anumita
valoare si o anumita repetabilitate, indicate de curba de iritabilitate
(fig. 8.2.8.), construita pentru variatii dreptunghiulare ale tensiunii de
alimentare.

Aceasta curba de iritabilitate reprezinta elementul de baza in
evaluarea nivelului de flicker.


Fig. 8.2.8. Curba de iritabilitate (Pst = 1)

Forma de variatie a tensiunii de alimentare si durata acesteia au
o influenta importanta asupra senzatiei de disconfort vizual, iar pentru
evaluarea nivelului de flicker pe baza curbei de iritabilitate, diferitele
tipuri de variatie sunt reduse la o variatie dreptunghiulara pe baza
unor factori de influenta.

Determinarea nivelului de flicker se face pe baza valorilor
efective ale tensiunii masurate la fiecare 10 ms.

Fiind cunoscuta forma variatiilor de tensiune, cu ajutorul
factorilor de forma F este posibila echivalarea acestora cu variatii
dreptunghiulare de amplitudine F*d
max
, in care variatia relativa d
max

rezulta prin raportarea valorii U
max
la valoarea contractata a tensiunii
(d
max
= U
max
/U
c
pentru variatii dreptunghiulare, factorul de forma
este unitar).

Valorile obtinute, pentru fiecare dintre variatii, numite flicker
instantaneu sunt plasate succesiv intr-un sistem de axe
dreptunghiulare (fig. 8.2.9) determinand o curba de variatie a acestuia.

Fig. 8.2.9 Nivelul de flicker reprezentat printr-o functie variabila in timp

Durata prezentei semnalului in clasa nr.7 este indicata ca
exemplu:
|
.
|

\
|
=

=
5
1
7
i
i
t T

Indicatorul Pst de flicker pe termen scurt se determina, pe o
fereastra de monitorizare de 10 minute din relatia:
, 08 . 0 28 . 0 0657 . 0 0525 . 0 0314 . 0
50 10 3 1 1 . 0 s s s s st
P P P P P P + + + + = (8.2.4)

in care valorile procentuale P0,1 , P1, P3, P10 si P50 reprezinta
niveluri ale flickerului depasite in 0,1; 1; 3; 10 si 50% din timp, pe
intervalul de observatie.

Intervalul de timp de 10 minute, pe care se bazeaza evaluarea
nivelului flickerului de scurta durata, este adecvat pentru aprecierea
perturbatiilor determinate de sursele cu un ciclu de functionare redus.

Daca trebuie sa se tina seama de efectul combinat al mai multor
sarcini perturbatoare cu functionare aleatorie (de exemplu, instalatii de
sudare sau motoare) sau cand se studiaza sursele de flicker cu ciclu
lung si variabil de functionare (de exemplu, cuptoare cu arc electric)
este necesar sa se dispuna de un criteriu de evaluare a nivelului
flickerului de lunga durata.

Pentru determinarea nivelului flickerului de lunga durata Plt ,
sunt utilizate valorile Pst ale flickerului de scurta durata, determinate
pe intervale succesive timp de doua ore.
,
12
3
12
1
3

=
=
i
sti
lt
P
P (8.2.5)

in care Psti (i = 1, 2, 3....) reprezinta citiri succesive ale valorilor Pst
corespunzatoare flickerului de scurta durata.

In relatia (8.2.5) s-a avut in vedere faptul ca sumarea
perturbatiilor sub forma de flicker se face dupa o lege cubica.
Evaluarea nivelului de flicker


Schema de principiu a conectarii unui flickermetru la barele
monitorizate ale unui utilizator care determina perturbatii sub forma de
fluctuatii de tensiune (de exemplu, cuptor cu arc electric) este indicata
in fig. 8.2.10..


Fig. 8.2.10. Schema de principiu a flickermetrului si conectarea la barele
monitorizate

In figura 8.2.11 este indicata curba probabilitatii cumulate la
barele de 110 kV ale unui consumator industrial care genereaza
flicker.



Fig. 8.2.11. Curba de probabilitate cumulata CPF masurata la barele de 110
kV ale unui consumator industrial

Evaluarea calitatii energiei electrice din punctul de vedere al
flickerului se face conform urmatoarei proceduri:

o datele luate in considerare corespund unui interval de
monitorizare de o saptamana;

o sunt analizate valorile succesive la fiecare 10 minute ale
indicatorului P
st
;

o sunt invalidate valorile obtinute pe durata in care
tensiunea la bare este in afara intervalului U
c
15% sau
in care apar goluri de tensiune cu adancime mai mare sau
egala cu 15% din tensiunea contractata;

o se evalueaza indicatorul P
lt
pe baza a 12 valori valide si
consecutive ale indicatorului P
st
;

o se determina numarul N de valori valide ale marimii P
lt
;

o se determina numarul N
1
in care indicatorul P
lt
depaseste
valoarea unitara;

o se verifica daca N
1
/N 0,05.



8.2.4. Perturbatii sub forma de nesimetrie
Introducere in problema nesimetriei


Definitie Un sistem electric trifazat este denumit simetric sau
echilibrat daca tensiunile celor trei faze si cei trei curenti au aceeasi
amplitudine si sunt defazate (defazati) una fata de cealalta cu 120.
Daca una sau ambele conditii nu sunt satisfacute, sistemul este
denumit dezechilibrat sau nesimetric.

Se considera implicit ca forma curbei este sinusoidala si ca
aceasta nu contine armonici.

Factorii de nesimetrie u
U
(pentru tensiune) si u
I
(pentru curent
electric) ca raport intre marimile de secventa negativa si cele de
secventa pozitiva ale componentelor tensiunii, respectiv curentului,
sunt o masura a nesimetriei (in %):
100 =
d
i
U
U
U
u [%] (8.2.6)

Acesti factori sunt in prezent utilizati in standardele de calitate a
energiei electrice, cum ar fi EN-50160 sau seriile IEC-61000-3-x.

De asemenea este definit uneori un factor similar pentru
componenta homopolara in raport cu componenta directa. O cale mai
simpla, aproximativa, de a calcula factorul de nesimetrie de tensiune,
in cazul unei sarcini conectata intre doua faze sau intre o faza si
neutru este:
100 ~
sc
L
U
S
S
u [%] (8.2.7)

neutru S
L
si puterea de scurtcircuit a retelei de alimentare S
SC
in
punctul de conectare a sarcinii.

Procedurile complete de masurare pentru determinarea acestor
parametri sunt descrise in standarde. Acestea folosesc metode
statistice pentru a determina din relatiile (8.2.6) si (8.2.7) o medie, pe
o anumita durata.

Limite Standardele internationale indica drept limite pentru
factorul de nesimetrie din definitia (3), valoarea < 2 % pentru joasa si
medie tensiune si < 1 % pentru inalta tensiune, masurate ca valori pe
un interval de 10 minute, cu un maxim instantaneu de 4 %. Totusi,
aceasta limita poate fi local redusa, chiar la 0,25 %. Ratiunea unei
limite mai stranse in sistemele de inalta tensiune este ca ele sunt
proiectate ca sa fie utilizate la capacitatea lor maxima cu o sarcina
trifazata echilibrata. Orice nesimetrie conduce la o functionare
ineficienta a sistemelor de transport, adesea avand o incarcare mare.
In proiectarea sistemelor de distributie (tensiuni mai joase)
alimentarea unor sarcini monofazate este una din premize, astfel ca
sistemul si sarcinile conectate trebuie sa fie proiectate si realizate cu o
toleranta mai mare la nesimetrie.

De exemplu, este estimata puterea de scurtcircuit necesara
pentru o cale ferata dubla cu trenuri de mare viteza cu o putere
nominala de doua ori 15 MVA (tipic in Franta pentru TGV). Utilizand
relatia (2.7) puterea de scurtcircuit trebuie sa fie de cel putin 3 GVA
pentru a mentine nivelul de nesimetrie al tensiunii la 1 %, ceea ce
explica de ce este necesara conectarea la un sistem de foarte inalta
tensiune.

Aspecte standardizate mai detaliate se pot gasi in IEC 61000-2-
x ca o parte a standardelor EMC (Compatibilitate electromagnetica) si
EN 50160, prezentand caracteristicile de tensiune in punctul comun
de cuplare (PCC). Pe langa acestea, diferite tari din Europa si
companii de electricitate functionand in acestea, utilizeaza propriile
reglementari suplimentare pentru emisia de curenti nesimetrici.

Sistemul de tensiuni la bornele generatoarelor este in mare
masura simetric datorita constructiei si a modului de functionare a
generatoarelor sincrone utilizate in marile centrale electrice. De
aceea, generarea in unitati de mare putere nu contribuie in general la
nesimetrie. Chiar si in cazul generatoarelor de inductie (asincrone)
utilizate in prezent la unele tipuri de turbine eoliene, s-a obtinut un
sistem de tensiuni trifazat simetric.

Totusi, acolo unde a capatat o larga utilizare generarea
distribuita de mica putere sau cea pentru acoperirea varfului, instalata
la consumatori si are o cota semnificativa din productia de energie
electrica, situatia este diferita. Multe dintre aceste unitati relativ mici,
ca de exemplu instalatiile fotovoltaice, sunt conectate la reteaua de
joasa tensiune prin invertoare electronice monofazate. Punctul de
conectare are o impedanta relativ mare (puterea de scurtcircuit relativ
scazuta), ceea ce conduce la o posibila nesimetrie de tensiune relativ
mai mare fata de cazul conectarii la inalta tensiune.

Impedanta componentelor sistemului energetic nu este exact
aceeasi pe toate fazele. Configuratia geometrica a liniilor electrice
aeriene, de exemplu asimetrica fata de pamant, determina o diferenta
intre parametrii liniei. In general, diferentele sunt foarte mici si efectul
lor poate fi neglijat cu conditia luarii unor suficiente precautii, ca de
exemplu transpunerea liniilor.

In cele mai multe cazuri practice, cauza principala a nesimetriei
o constituie dezechilibrul sarcinilor.

La nivelul tensiunilor inalte sau medii, sarcinile sunt uzual
trifazate si echilibrate, totusi pot fi conectate sarcini mari mono sau
bifazate, ca de exemplu calea ferata alimentata la tensiune alternativa
sau cuptoarele de inductie.

Sarcinile de joasa tensiune sunt de obicei monofazate, de
exemplu calculatoarele numerice sau sistemele de iluminat, si de
aceea este greu de garantat o incarcare echilibrata a fazelor. In planul
de pozare a conductoarelor sistemului electric care alimenteaza
sarcinile, acestea sunt distribuite de-a lungul celor trei faze ale
sistemului, de exemplu cate o faza pentru fiecare nivel al unui
apartament sau a unei cladiri administrative sau alternativ in sirul de
case. In plus, dezechilibrul sarcinii echivalente la transformatorul de
alimentare variaza, datorita dispersiei statistice a graficelor de utilizare
ale diferitelor sarcini individuale.

Conditiile perturbate din retea determina dezechilibrarea fazelor.
Defectele faza pamant, faza faza si intreruperea unui conductor
sunt exemple tipice. Aceste defecte determina goluri de tensiune in
una sau doua dintre fazele implicate si pot determina chiar indirect
supratensiuni pe celelalte faze. Comportarea sistemului este atunci
prin definitie nesimetrica, dar astfel de fenomene sunt clasificate uzual
ca perturbatii. Protectia prin relee a sistemului trebuie sa elimine
aceste defecte.

Indicatori privind nesimetria de tensiune si de curent
electric


Definirea factorilor de nesimetrie si utilizarea acestora in
analizele de regimuri in sistemele electroenergetice folosind relatii
bazate pe descompunerea in componente simetrice permite, in cazul
marimilor sinusoidale, determinarea prin calcul a acestora, daca se
cunoaste configuratia retelei electrice analizate. In mod obisnuit,
calculul se efectueaza in cazul aparitiei unor defecte nesimetrice intr-o
retea electrica cu parametri cunoscuti. Adoptarea ipotezei marimilor
sinusoidale in calculul curentilor de defect poate fi acceptata, din
punct de vedere practic, oferind datele necesare dimensionarii
sistemelor de protectie si a circuitelor parcurse de curentul de defect.
Analiza circulatiei curentilor electrici in reteaua electrica pleaca de la
premiza ca parametrii retelei electrice sunt egali pe cele trei faze,
ceea ce de cele mai multe ori poate fi acceptat doar intr-o prima
aproximatie.

In regim normal de functionare, adoptarea ipotezei marimilor
sinusoidale, poate conduce, de multe ori, la erori importante care sa
distorsioneze informatia privind nesimetria. In aceste cazuri se prefera
efectuarea de masuratori pentru evaluarea nivelului de nesimetrie.

Problema cea mai importanta, referitoare la calculul teoretic si la
determinarile experimentale, consta in existenta unor definitii
insuficient de precise pentru regimul nesinusoidal, in cazul real al
sistemului electroenergetic. In acest sens, pot sa rezulte informatii
insuficient de clare din punctul de vedere al deciziilor care trebuie
adoptate pentru limitarea nesimetriilor.

Folosirea descompunerii in componente simetrice, metoda larg
utilizata in Europa si recomandata de normele CEI, este utilizabila
numai in cazul unor marimi strict sinusoidale.

Avand in vedere faptul ca, in prezent, practic, nu mai sunt
intalnite, in instalatiile electrice, marimi sinusoidale, descompunerea
sistemelor trifazate in componente simetrice este aplicabila numai
armonicilor fundamentale, iar factorii de nesimetrie se refera doar la
acestea. Prin extensie poate fi utilizata si o descompunere in
componente simetrice a armonicelor. In acest fel, analiza de
nesimetrie a sistemelor trifazate impune, initial, o analiza a distorsiunii
semnalelor si determinarea armonicei fundamentale.


Efecte ale regimurilor nesimetrice in retelele
electrice


Efectele nesimetriilor

Sensibilitatea echipamentului electric la nesimetrie difera de la o
situatie la alta. In cele ce urmeaza se face o prezentare a celor mai
obisnuite probleme.

Masini de inductie

Acestea sunt masini asincrone de tensiune alternativa, cu un
camp magnetic rotativ indus. Valoarea acestuia este proportionala cu
amplitudinea componentelor directa si/sau inversa. Sensul de rotatie
al campului componentei inverse este opus campului componentei
directe. Deci, in cazul unei alimentari nesimetrice, campul magnetic
rotitor rezultat devine eliptic in loc sa fie circular. Masinile de
inductie au trei probleme datorate nesimetriei.

In primul rand, masina nu poate produce cuplul intreg deoarece
campul magnetic rotitor invers al sistemului de secventa negativa
produce un cuplu de franare care trebuie scazut din cuplul de baza
determinat de campul magnetic rotitor de baza.



Fig. 8.2.13. Caracteristica mecanica cuplu viteza de rotatie (alunecare) a unei
masini trifazate in cazul unei tensiuni nesimetrice de alimentare

In fig. 8.2.13. sunt indicate diferite caracteristici cuplu viteza
de rotatie ale unei masini de inductie in cazul unei alimentari
nesimetrice. Curba reala de functionare este suma ponderata a
acestor curbe, cu factor de ponderare egal cu patratul factorului de
nesimetrie, deoarece cuplul depinde proportional cu patratul curentului
de sarcina. Se poate constata ca in zona de functionare normala,
corespunzand zonei in care curba T
d
este in cea mai mare parte
dreapta (incepand din maximul curbei si eventual pana in punctul de
intersectie cu axa orizontala care corespunde vitezei sincrone), T
i
si T
h

sunt amandoua negative. Aceste caracteristici pot fi determinate daca
motorul este conectat asa cum se arata in fig. 8.2.14. .

Fig. 8.2.14. Scheme de conectare pentru un motor trifazat cu componente
nesimetrice definite

In al doilea rand, lagarele pot suferi deteriorari mecanice datorita
componentelor cuplului indus avand o frecventa dubla fata de cea a
retelei de alimentare.

In final, statorul si, in special, rotorul se incalzesc excesiv, ceea
ce poate conduce la o imbatranire termica mai rapida. Aceasta
caldura este determinata de inducerea unor curenti semnificativi prin
rotatia rapida (in sens relativ) a campului magnetic invers, asa cum
este vazut de rotor. Pentru a suporta aceasta incalzire suplimentara,
motorul trebuie descarcat, ceea ce poate face necesara instalarea
unei masini cu putere nominala mai mare.

Generatoare sincrone

Generatoarele sincrone sunt de asemenea masini electrice de
curent alternativ, ca cele utilizate la generarea locala (de exemplu,
unitate de cogenerare). Acestea manifesta fenomene similare cu cele
descrise pentru masinile asincrone, dar sufera in principal de
incalzirea suplimentara. Trebuie acordata o atentie speciala la
proiectarea infasurarilor de amortizare din rotor, unde apar curenti
indusi de componentele inversa si homopolara.

Capacitatea de incarcare a transformatoarelor, cablurilor
si liniilor

Capacitatea de incarcare a transformatoarelor, cablurilor si
liniilor este redusa datorita componentei de secventa inversa. Limita
de functionare este determinata de valoarea efectiva a curentului total,
cuprinzand partial componentele nefolositoare ale curentilor de
alta secventa decat cea directa. Acest fapt trebuie luat in considerare
cand se stabilesc reglajele protectiilor care actioneaza la curentul
total. Capacitatea maxima de incarcare poate fi determinata utilizand
un factor de descarcare, dat de fabricant, si care sa poata fi folosit
pentru alegerea unui element cu parametri mai mari, capabil sa
suporte sarcina.

Transformatoare

Transformatoarele carora li se aplica tensiuni de secventa
inversa, le transforma in acelasi mod ca si tensiunile de secventa
directa. Comportarea la tensiunile de secventa homopolara depinde
de conexiunile infasurarilor primare si secundare si, mai mult, de
existenta conductorului neutru. Daca, de exemplu, o parte are
conexiune trifazata cu patru conductoare, pot circula curenti prin
neutru. Daca infasurarea de pe partea cealalta are conexiunea in
triunghi, curentul homopolar este transformat intr-un curent circulatoriu
in cele trei infasurari (si produce incalzire). Fluxul magnetic homopolar
asociat circula prin partile constructive ale transformatorului cauzand
pierderi parazite in elemente precum cuva, astfel ca uneori este
necesara o reducere a puterii transformatorului.

Convertoare electronice

Convertoarele electronice sunt prezente in multe instalatii ca de
exemplu in sistemele de actionare cu viteza variabila, surse de
alimentare a calculatoarelor numerice, sisteme de iluminat eficient,
etc.. Acestea pot determina armonici suplimentare, necaracteristice
desi, in general, factorul total de distorsiune ramane mai mult sau mai
putin constant. La proiectarea unor filtre pasive pentru limitarea
armonicilor trebuie sa se ia in considertie si acest fenomen.

Echipamentele analizate anterior sunt evident sarcini trifazate.
Desigur, sarcinile monofazate pot fi de asemenea afectate de variatiile
tensiunii de alimentare rezultate din efectele nesimetriei.

In analiza regimurilor energetice din retelele electrice se adopta
ipoteza initiala ca sursele din sistem determina la borne un sistem
simetric al tensiunilor, iar nesimetria, in diferitele noduri din reteaua
electrica, este determinata, fie de sarcinile inegale pe fazele
sistemului datorate consumatorilor dezechilibrati, fie de impedantele
diferite pe fazele retelei de transport si distributie a energiei electrice.
In acest fel, chiar in cazul unui consumator echilibrat, transferul de
energie pe liniile din sistemul energetic conduce la aparitia regimurilor
nesimetrice. Specific liniilor de transport al energiei electrice este si
faptul ca acestea prezinta impedante mutuale, astfel ca procesele de
pe una dintre faze sunt determinate si de fenomenele care au loc pe
celelalte faze ale sistemului. De asemenea, prezenta conductoarelor
de protectie conduce, in functie de configuratia geometrica a liniei, la
influente diferite asupra fazelor active ale liniei.

Analiza problemelor legate de nesimetrie cuprinde doua aspecte
distincte:

o influenta asupra caracteristicilor de functionare ale
echipamentelor alimentate cu tensiuni nesimetrice;

o influenta asupra indicatorilor economici si tehnici ai
retelelor de transport si de distributie, precum si asupra
generatoarelor din sistem.

In primul caz, furnizorul de energie electrica trebuie sa asigure
utilizatorului final incadrarea indicatorilor de nesimetrie de tensiune de
pe barele de alimentare in limitele de calitate admise. Utilizatorul este
interesat sa monitorizeze tensiunile de alimentare pentru a avea
informatiile necesare privind nivelul de nesimetrie si incadrarea sa in
limitele admise.

In al doilea caz, utilizatorul trebuie sa asigure incadrarea
perturbatiilor emise sub forma de nesimetrie in limitele alocate,
stabilite de furnizorul de energie electrica din conditia de calitate a
energiei electrice furnizata celorlalti utilizatori din reteaua electrica.
Furnizorul de energie electrica este interesat de monitorizarea
curentilor electrici absorbiti de utilizator si de verificarea incadrarii
nesimetriei acestora in limitele alocate ale perturbatiei.

Studiile privind alocarea nivelului de perturbatii la utilizatorii
finali, astfel ca, in ansamblu, sa fie respectate conditiile privind
calitatea energiei electrice, precum si studiile privind indicatorii
economici ai transportului de energie electrica, necesita informatii
privind impedantele retelei electrice in regimuri nesimetrice. Aceste
impedante sunt determinate prin calcule, care insa, in unele cazuri,
necesita a fi validate prin masuratori.

Regimul nesimetric poate fi:

o temporar, daca perturbatia este determinata de defecte
sau de regimuri de functionare cu durata limitata in timp
(scurtcircuite nesimetrice, intrerupere a unei faze, defecte
la consumatori etc.);

o permanent, daca reteaua electrica prezinta parametri de
circuit diferiti pe cele trei faze in regim normal de
functionare.

Regimul nesimetric permanent poate fi determinat de:

o sarcinile inegale pe cele trei faze ale retelei de alimentare
de tensiune alternativa trifazata;

o receptoarele monofazate repartizate inegal pe cele trei
faze (iluminat stradal, consumatori casnici etc.);

o receptoare bifazate (aparate de sudare electrica, cuptoare
electrice de inductie la frecventa industriala, tractiunea
electrica etc.);

o receptoare trifazate dezechilibrate (cuptoare cu arc
electric);

o impedante diferite ale liniilor electrice pe cele trei faze (in
special la liniile electrice aeriene).

Datorita regimului nesimetric apar perturbatii, atat la
echipamentele electrice (masini electrice rotative, transformatoare,
baterii de condensatoare, convertoare statice de putere), precum si in
retelele electrice.

Cele mai importante efecte ale nesimetriei tensiunilor de
alimentare constau in incalzirile, datorate pierderilor suplimentare,
masinilor electrice rotative de tensiune alternativa trifazata. Incalzirea
suplimentara este determinata de curentii de secventa negativa si
zero care parcurg infasurarile masinilor. De asemenea, nesimetria
tensiunilor produce, in masinile electrice rotative, cupluri pulsatorii de
frecventa ridicata si, in consecinta, vibratii, care se accentueaza in
cazul nesimetriilor fluctuante. In acelasi timp, rezulta o reducere a
randamentului motoarelor.

Nesimetria tensiunilor determina reducerea puterii reactive
furnizata de bateriile de condensatoare.

Nesimetria curentilor are ca principal efect producerea de
pierderi suplimentare in retelele electrice de transport si distributie,
precum si in retelele industriale, cu consecinte negative asupra
randamentului de transfer a energiei.

Regimul nesimetric are ca efect diminuarea randamentului
instalatiilor de redresare si poate conduce la deteriorarea
condensatoarelor filtrelor de netezire (apare o armonica de curent de
rangul 2, proportionala cu factorul de netezire, care supraincarca
condensatoarele din filtru). Efectele regimurilor nesimetrice prezinta
aspecte specifice in functie de unele caracteristici ale receptoarelor
din reteaua electrica.

In analiza efectelor regimurilor nesimetrice asupra receptoarelor
trifazate de energie electrica este necesar a lua in consideratie:

o influenta inegalitatii, in modul, a amplitudinilor tensiunilor
trifazate;

o influenta defazajelor, diferite de 2*p/3, intre tensiunile de
faza.

Efecte ale inegalitatii in modul a amplitudinilor tensiunilor trifazate

Prezenta, la bornele masinilor rotative, a unor tensiuni
nesimetrice conduce, chiar pentru o componenta de secventa
negativa de valoare scazuta, la o crestere considerabila a pierderilor
de putere activa, ceea ce are ca efect incalzirea suplimentara a
infasurarilor si a diferitelor parti ale statorului si ale rotorului.

Cresterea temperaturii afecteaza izolatia infasurarilor. Astfel, de
exemplu, prin cresterea temperaturii cu 8C, durata de viata a
izolatiei de clasa A a infasurarilor scade la jumatate.

Prin constructie, motoarele asincrone prezinta o impedanta de
secventa negativa de circa 5 ori mai mare decat impedanta de
secventa pozitiva. Motorul asincron, alimentat cu tensiuni nesimetrice,
absoarbe un curent de secventa negativa important, care determina:

o incalzirea suplimentara a statorului si a rotorului;

o diminuarea puterii disponibile, a cuplului util si a duratei de
viata.

In tabelul 8.2.3. sunt prezentate date experimentale care
caracterizeaza functionarea motoarelor asincrone, in conditiile
alimentarii cu tensiuni nesimetrice (nesimetria de tensiune se
determina ca abaterea maxima a tensiunilor de faza fata de valoarea
medie pentru cele trei faze, raportata la valoarea medie).

Experienta arata ca durata de viata a motoarelor asincrone
scade la jumatate, la o nesimetrie a tensiunilor de 4%.

O deosebita importanta o are influenta nesimetriei tensiunilor
asupra regimurilor de functionare ale masinilor sincrone de puteri
mari, frecvent intalnite ca generatoare in centralele electrice. Studiile
efectuate, in acest sens, au permis elaborarea de normative care
reglementeaza functionarea masinilor sincrone in regimuri
nesimetrice. Astfel, conform STAS 1893/1-87 si CEI 34 (1) 1983,
masinile sincrone trifazate trebuie sa poata functiona, in permanenta,
intr-o retea dezechilibrata, astfel incat nici unul din curentii de faza sa
nu depaseasca curentul nominal, iar raportul dintre valoarea efectiva a
componentei negative a sistemului de curenti I

si curentul nominal I
N

sa nu depaseasca valorile din tabelul 2.4.; in caz de defect, se impune
sa nu fie depasit un indicator obtinut ca produs dintre
N
I I /

si durata t
(secunde) a defectului.

Tabelul 8.2.2. Date experimentale referitoare la functionarea
motoarelor asincrone alimentate cu tensiuni nesimetrice

Parametru
Nesimetria tensiunilor
(%)
0 2
3
.5
5
Curentul de
secventa negativa (%)
0
1
5
2
7
3
8
Curentul stator
(%)
1
00
1
01
1
04
1
07.5
Cresterea
pierderilor (%)

- medie in stator 0 2 8
1
5
- maxima in stator 0
3
3
6
3
9
3
- maxima in rotor 0
1
2
3
9
7
6
- in general, in motor 0 8
2
5
5
0
Cresterea
temperaturii, (C)

- clasa A
6
0
6
5
7
5
9
0
- clasa B
8
0
8
6
1
00
1
20


Tabelul 8.2.3. Valori limita privind nesimetria tensiunilor la
functionarea masinilor sincrone de puteri mari

Tipul masinii Valori
maxime pentru
functionare
permanenta
N
I I /

Valori
maxime pentru
functionare in
conditii de defect
N
I I t /

Masini cu poli
aparenti

- cu racire
indirecta

motoare 0.1 20
generatoar
e
0.08 20
compensat
oare sincrone
0.1 20
- cu racire
directa (racire
interna) a statorului
si a excitatiei:

motoare 0.08 15
generatoar
e
0.05 15
compensat
oare sincrone
0.08 15
Masini cu poli
inecati

- cu racire
indirecta

cu aer 0.1 15
cu
hidrogen
0.1 10
- cu racire
directa (racire
interna) a rotorului:

350 MVA 0.08 8
(350
900) MVA
* **
(900 * 5
1250) MVA
(1250
1600) MVA
0.05 5
*) Pentru aceste masini,
N
I I /

se calculeaza cu relatia:
10000 3
350
08 . 0

N
N
S
I
I
,
**) Pentru aceste masini:
( ) 350 00545 . 0 8 =
|
|
.
|

\
|

N
N
S t
I
I
,
in care SN este puterea aparenta a motorului in MVA.

Importante efecte negative apar si in cazul alimentarii cu
tensiuni nesimetrice a bateriilor de condensatoare. Deoarece puterea
reactiva de pe fiecare faza depinde de patratul tensiunii aplicate:
C
f
f
X
U
Q
2
= , (8.2.8)

Bateria de condensatoare, racordata la o retea cu tensiune
nesimetrica, contribuie ea insasi la agravarea nesimetriei, avand in
vedere faptul ca pe faza cea mai incarcata (cu tensiunea pe faza cea
mai mica) va fi debitata cea mai redusa putere reactiva si deci se va
obtine cea mai redusa imbunatatire a factorului de putere.

Efecte ale defazajelor diferite intre tensiunile de faza

Nesimetria tensiunilor trifazate poate fi determinata si de
defazaje diferite de 2*/3 intre tensiunile de faza. Acest lucru poate
avea ca efect perturbarea functionarii convertoarelor statice de putere
(tiristoare cu comanda pe faza). Rezulta o functionare nesincronizata
a tiristoarelor din schema redresorului comandat. Ca exemplu, in fig.
8.2.15 este prezentat cazul unei alimentari cu tensiune trifazata, cele
trei tensiuni de faza avand amplitudine egala dar defazaje diferite.

In figura 8.2.15 a) este indicat sistemul trifazat de tensiuni, in
care numai intre tensiunile u
A
si u
B
este un defazaj normal de 2*/3,
iar tensiunea u
C
este defazata cu un unghi mai mare de 2*/3 fata de
tensiunea u
B
. Analiza tensiunii de iesire u
d
(fig. 8.2.15 b)) pune in
evidenta neuniformitatea duratelor de conductie a elementelor
semiconductoare din schema, dar si diferenta intre amplitudinile
tensiunilor de iesire.

In fig. 8.2.15 s-a luat in considerare faptul ca impulsurile de
comanda sunt sincronizate, pe fiecare faza, cu trecerea prin valoarea
zero a tensiunii respective. In cazul sincronizarii cu prima faza, pot sa
apara desincronizari importante in functionarea redresorului.



Fig. 8.2.15. Influenta defazajelor inegale asupra functionarii unui
redresor trifazat semicomandat

Pierderi suplimentare determinate de regimuri nesimetrice simultane cu regimuri
nesinusoidale

In practica, mai ales in retelele de joasa tensiune, pot aparea
cazuri in care sunt prezente simultan regimuri nesinusoidale si
nesimetrice.

8.2.5. Armonici

Aspecte generale


Elementele componente ale unui sistem energetic sunt
concepute sa functioneze in regim sinusoidal, in care curbele
tensiunilor si curentilor electrici din circuit au forma sinusoidala, cu
frecventa egala cu cea nominala. In realitate, in prezent, in cele mai
multe dintre nodurile sistemului electroenergetic, formele curbelor de
curent electric si a tensiunilor prezinta distorsiuni fata de o curba
sinusoidala.

Abaterea periodica a curbei de variatie a curentului electric sau
curbei de variatie a tensiunii de la forma sinusoidala se numeste
distorsiune sau deformare.

Distorsiunea este determinata de neliniaritati ale elementelor
componente ale sistemului electroenergetic. Caracteristicile neliniare
ale receptoarelor utilizatorului sunt cauza cea mai frecventa a aparitiei
distorsiunilor curbei de curent electric, ceea ce antreneaza distorsiuni
ale curbei tensiunii de alimentare. In analiza regimurilor distorsionate
(nesinusoidale) se considera ca la realizarea generatoarelor din
centralele electrice au fost adoptate masuri adecvate, astfel incat, la
bornele acestora, tensiunile prezinta o variatie sinusoidala.

Odata cu dezvoltarea sistemelor de comanda si control cu
ajutorul semiconductoarelor de putere, sursele de curenti distorsionati
au cunoscut o larga raspandire, astfel ca prezenta in sistemul
energetic a acestor curenti impune necesitatea adoptarii de masuri
pentru depistarea surselor, evaluarea nivelului distorsiunilor, analiza
efectelor si adoptarea de masuri pentru limitarea daunelor, atat in
reteaua electrica, cat si la consumatorii conectati in reteaua poluata
armonic.

In vederea evaluarii efectelor distorsiunii curentilor electrici si ale
tensiunilor, o atentie speciala trebuie acordata stabilirii unor indicatori
adecvati care sa defineasca nivelul de distorsiune, precum si a
nivelului admisibil al acestor indicatori.

In cazul regimurilor periodice (caracterizate de marimi care se
repeta cu o perioada determinata de frecventa de lucru a sistemului),
curbele distorsionate pot fi considerate ca o suprapunere de oscilatii
sinusoidale, cu frecvente multiplu intreg al frecventei fundamentale,
conform teoriei elaborate de Fourier. In aceste conditii, analiza
curbelor distorsionate se poate face in domeniul frecventa, prin
evaluarea marimilor caracteristice oscilatiilor componente (armonice).
Acest mod de evaluare este in prezent larg utilizat si sta la baza
metodelor actuale de masurare, analiza si evaluare a masurilor de
limitare a nivelului de distorsiune.

Sistemele moderne de achizitie de date, de calcul si de executie
au permis elaborarea de metode de control in timp real al formei
curbelor de tensiune si de curent electric, astfel incat apare
necesitatea evaluarii nivelului de distorsiune in domeniul timp.

Sistemele receptoare finale de energie electrica, la o alta
frecventa decat cea nominala (sisteme de utilizare alimentate prin
intermediul convertoarelor de frecventa), au determinat aparitia in
sistemele electroenergetice a unor curbe distorsionate, care pot
contine componente sinusoidale cu frecventa diferita de multiplu intreg
al frecventei fundamentale, numite interarmonice.

Frecventele armonicilor sunt multipli intregi ai frecventei
fundamentalei de alimentare, de exemplu, pentru o frecventa de 50
Hz armonica de rang trei va avea frecventa de 150 Hz, iar armonica
de rang 5 va avea frecventa de 250 Hz.

In fig. 8.2.16. este reprezentata fundamentala peste care sunt
suprapuse o armonica de rang trei cu amplitudinea de 70 % din
fundamentala si o armonica de rang 5 cu amplitudinea de 50 % din
fundamentala. De notat ca, in practica, curba deformata de curent va
fi cu mult mai complexa decat cea din exemplu, cuprinzand mult mai
multe armonici si cu defazaje diferite.


Fig. 8.2.16. Curba deformata de curent




Indicatori in domeniul frecventa


Descompunerea in componente armonice a unei curbe
distorsionate periodice permite definirea acesteia prin marimi
caracteristice ale componentelor armonice.

Pe baza descompunerii sunt utilizati o serie de indicatori care
definesc componenta spectrala a curbei distorsionate. Fiecare dintre
indicatorii din domeniul frecventa nu pot caracteriza univoc o curba
distorsionata, ceea ce impune utilizarea mai multor indicatori:

a) Reziduul deformant

Se calculeaza ca valoare efectiva a armonicilor semnalului analizat:
. ...
2
3
2
2
2
0
2
1
2
+ + + ~ = Y U U U u U
d
(8.2.9)

in care U
0
este componenta continua a curbei, U
h
valoarea
efectiva a armonicei de rang h.

Reziduul deformant este o masura a efectului termic determinat de
componentele armonice ale semnalului distorsionat.

b) Nivelul armonicei

Se defineste ca raportul dintre valoarea efectiva a armonicei de
rang h si valoarea efectiva a armonicei fundamentale (de rang 1):
1
U
U
h
h
= (8.2.10)

Nivelul armonicei este un indicator important pentru evaluarea
nivelului de distorsiune, fiind normate valorile sale maxim admise in
curba tensiunii, in nodurile sistemului electroenergetic.

c) Factorul de distorsiune

Se defineste ca raport intre reziduul deformant al semnalului si
valoarea efectiva a armonicei fundamentale:
1
U
U
THD
d
= (8.2.11)

Factorul de distorsiune THD (Total Harmonic Distortion) este unul
dintre indicatorii utilizati pentru evaluarea nivelul de distorsiune,
fiind normate valorile maxim admise in nodurile retelei electrice.

d) Spectrul armonic

Spectrul este reprezentarea grafica a nivelului armonicelor unui
semnal distorsionat in functie de rangul lor. Acest grafic nu
caracterizeaza complet dezvoltarea in serie Fourier, deoarece nu
da informatii asupra fazei initiale a armonicelor, fiind necesar, in
general, si un grafic care sa indice spectrul fazelor unghiurilor
initiale.


Surse de perturbatii sub forma de curenti
distorsionati


Principalele surse de curenti distorsionati din retelele electrice
sunt elementele semiconductoare, utilizate pentru controlul si
comanda proceselor tehnologice. Ca exemplu, in tabelul 8.2.4 sunt
indicate formele curentilor electrici absorbiti de diferite circuite cu
elemente semiconductoare.

Specific sistemelor de redresare este faptul ca rangul h al
armonicelor care apar in reteaua electrica de alimentare depinde de
numarul p de pulsuri ale redresorului conform relatiei:
,. 1 = p m h (8.2.12)

in care m = 1, 2, ..

Tabel 8.2.4. - Factori de distorsiune pentru diferite tipuri de receptoare
cu elemente semiconductoare

Tipul de sarcina Forma curentului
Factor de
distorsiune
Alimentare
monofazata
(redresor si
condecsator de
filtrare)

80%
(rangul 3
predominant)
Convertor
semicomandat

Valori ridicate ale
armonicelor de
rang
2, 3, si 4,
pentru
sarcini reduse
Convertor cu 6
pulsuri,
filtru pur capacitiv

80%
Convertor cu 6
pulsuri,
filtru capacitiv si
inductivitate serie
( > 3%) sau motor
de
tensiune continua

40%
Convertor cu 6
pulsuri
si inductivitate
mare
pentru netezirea
curentului

28%
Convertor cu 12
pulsuri

15%
Variator de
tensiune
alternativa

Variaza in functie
de
unghiul de intrare
in
conductie

Astfel, pentru redresorul trifazat dubla alternanta, des intalnit in
practica, armonicile care apar sunt de rang 5, 7, 11, 13, 17, 19 .
Daca se are in vedere si faptul ca amplitudinea armonicilor scade
odata cu rangul acestora, rezulta ca una dintre cele mai eficiente
metode de reducere a nivelului de poluare armonica este utilizarea
unor sisteme de redresare cu multe pulsuri. Totusi, utilizarea
sistemelor de redresare cu mai mult de 12 pulsuri poate conduce la
aparitia in reteaua electrica de alimentare a unor armonici, numite
necaractersistice, fiind datorate imperfectiunilor din procesul de
redresare, determinate de mici diferente ale caracteristicilor
redresoarelor. Caracteristicile principale ale receptoarelor neliniare cu
semiconductoare de putere sunt indicate in tabelul 8.2.5..

Tabel 8.2.5. Caracteristici ale surselor poluante cu
semiconductoare de putere

Sursa poluanta
Rangul armonicelor si
amplitudinile
acestora
Redresoare
monofazate comandate sau
semicomandate,
dubla alternanta cu
sarcina rezistiva sau curent
filtrat,
practic continuu la
armonice de rang impar;
amplitudinea
armonicelor descreste odata
cu cresterea rangului lor;
disparitia unor frecvente
pentru diferite valori ale
unghiului de intrare in
iesirea din redresor;
Montaje cu tiristoare in
antiparalel, cu sarcina
rezistiva;
conductie a mutatoarelor, in
cazul redresari
semicomandate sau
comandate.
Redresoare monofazate,
simpla alternanta, cu sarcina
rezistiva sau curent filtrat,
practic continuu la iesire.
armonice de rang par si
impar;
amplitudinea
armonicelor scade odata cu
cresterea rangului lor
Redresoare hexafazate,
dodecafazate, cu p faze.
armonice de rang h = m
p 1 (m = 1, 2, 3...);
amplitudinea
armonicelor scade odata cu
rangul armonicei, aproximativ
dupa relatia:
2 , 1
1
h
I
I
h
= , in care I
1

este valoarea efectiva a
fundamentalei, iar h este
rangul armonicei;
disparitia unor frecvente
pentru diferite valori ale
unghiului de intrare in
conductie a mutatoarelor in
cazul convertoarelor
semicomandate.
Instalatii cu
redresoare comandate,
monoalternanta; punti de
redresare echipate cu diode si
tiristoare.
armonice pare si impare;
amplitudinea
armonicelor scade odata cu
cresterea rangului acestora.
Compensatoare statice
ale cuptoarelor cu arc electric
armonice de rang 5, 7,
11, 13, ...;
amplitudinea armonicei
5 de curent electric sub 20%
din amplitudinea
fundamentalei curentului
electric;
amplitudinea
armonicelor scade cu
cresterea rangului acestora.
Locomotive electrice cu
redresoare monofazate
armonice impare;
amplitudinea armonicei
3 de curent sub 20% din
amplitudinea fundamentalei
curentului electric;
amplitudinea
armonicelor scade cu
cresterea rangului acestora.

Descarcarea corona pe liniile de transport de inalta tensiune
este, de asemenea, una dintre sursele de poluare armonica in
sistemul electroenergetic.

Alte surse de armonice, cu caracteristicile lor, sunt indicate in
tabelul 8.2.6..

Tabel 8.2.6. - Surse de armonice in sistemul electroenergetic

Sursa poluanta
Rangul armonicelor si amplitudinile
acestora
Motoare
electrice universale
saturate;
Tuburi
fluorescente.
armonice de rang impar;
amplitudinea armonicei 3 sub 15
% din amplitudinea fundamentalei;
descresterea rapida a
amplitudinii armonicelor la cresterea
rangului acestora;
aparitia armonicelor pare in
cazul tuburilor cu descarcari in vapori
metalici, pe durata incalzirii.
Televizoare
a. sisteme utilizand redresarea ambelor
alternante:
armonice impare;
amplitudinea armonicei 3 de
curent poate atinge 80% din
amplitudinea fundamentalei
curentului electric;
amplitudinea armonicelor scade
cu cresterea rangului acestora.
b. sisteme utilizand redresarea unei
singure alternante:
armonice de rang par si impar;
amplitudinea armonicei doi de
curent sub 45 % din amplitudinea
fundamentalei curentului electric;
amplitudinea armonicelor scade
cu cresterea rangului acestora.
Cuptoare cu
arc electric
armonice de rang par si impar;
amplitudinea armonicei 2 de
curent, circa 5 % din fundamentala
curentului electric;
amplitudinea armonicelor scade
cu cresterea rangului acestora.

De mentionat faptul ca elementele reactive liniare determina
amplificari ale distorsiunii unora dintre marimile electrice. De exemplu,
condensatorul liniar la bornele caruia se aplica tensiune sinusoidala
determina un curent sinusoidal, insa alimentat cu o tensiune
nesinusoidala, curentul rezulta nesinusoidal, dar cu un nivel de
deformare superior tensiunii de la borne. De asemenea, bobina
liniara, parcursa de curent sinusoidal, conduce la aparitia la borne a
unei tensiuni sinusoidale, insa parcursa de curent nesinusoidal
determina o tensiune nesinusoidala, cu un nivel de deformare superior
curentului care o parcurge.

Efecte ale regimurilor nesinusoidale in reteaua
electrica


Cresterea ponderii elementelor neliniare in sistemele
electroenergetice, atat ca puteri instalate, cat si ca tipuri de
echipamente, conduce la cresterea nivelului de poluare armonica a
acestora, cu amplificarea efectelor negative determinate de prezenta
armonicelor in reteaua electrica.

Din punct de vedere practic, pot fi puse in evidenta doua tipuri
de daune datorate prezentei regimurilor nesinusoidale in reteaua
electrica:

o efecte datorate circulatiei curentilor armonici;

o efecte datorate tensiunilor armonice.

Efecte datorate circulatiei curentilor armonici

a. Circulatia curentilor armonici in reteaua electrica

Circulatia curentilor armonici este insotita de pierderi active in
elementele parcurse de curentul electric. Nivelul acestor pierderi,
depinde atat de amplitudinea componentelor spectrale, cat si de
frecventa acestora. Acest tip de pierderi apar, in special, in
retelele de transport si de distributie.

Pierderile active in elementele conductoare pot creste mult in
cazul functionarii sistemului in regim periodic nesinusoidal,
comparativ cu regimul sinusoidal normal.

b. Functionarea transformatoarelor trifazate in retele
electrice poluate armonic

Datorita cresterii rezistentei electrice a infasurarilor odata cu
rangul armonicelor de curent electric poate sa rezulte cresterea
pierderilor de putere activa in materialul conductor. Principalul
efect al functionarii unui transformator electric in regim
nesinusoidal il reprezinta ridicarea temperaturii datorita pierderilor
suplimentare in infasurari si in miez. Pentru a evita depasirea
temperaturii maxim admise de fabricant, este necesara reducerea
incarcarii, (denominarea transformatorului) respectiv aplicarea
unui factor de depreciere a puterii nominale.

c. Incarcarea conductorului neutru

In instalatiile de joasa tensiune, cu conductor neutru si incarcare
echilibrata pe faze, existenta surselor de curenti armonici
determina circulatia prin conductorul neutru a unui curent armonic
obtinut prin insumarea armonicelor de rang 3m.

Curentul de armonica 3m se suprapune peste cel determinat de
o eventuala nesimetrie a curentilor sistemului si, in consecinta,
poate aparea o supraincalzire a conductorului, mai ales din cauza
faptului ca aria sectiunii transversale a acestuia, in constructiile
uzuale, este inferioara celei corespunzatoare conductoarelor de
pe fazele active.

Problema supraincalzirii conductorului neutru apare in special in
retelele de distributie de joasa tensiune, in care o pondere
insemnata a consumatorilor o reprezinta sistemele de calcul si
instalatiile de iluminat cu descarcari in gaze si vapori metalici;
acestea se caracterizeaza printr-o valoare ridicata a armonicei de
rang 3, astfel ca prin conductorul neutru vor circula curenti de
intensitate ridicata. Avand in vedere ca acest conductor nu este
prevazut cu sisteme de protectie, riscul de supraincalzire si
generare de incendii poate fi important.

d. Efecte asupra functionarii intreruptoarelor si
sigurantelor fuzibile

Distorsiunea curentului electric afecteaza functionarea
sigurantelor fuzibile si a intreruptoarelor in mai multe moduri:

o Cresterea pierderilor de putere activa care determina
ridicarea temperaturii elementelor sensibile ale
declansatoarelor termice si ale altor elemente
componente;

o Valorile ridicate ale parametrului di/dt (viteza de variatie a
curentului electric) afecteaza eficienta dispozitivelor de
stingere a arcului electric;

o Valorile ridicate ale factorului de varf determina
functionarea incorecta a intreruptoarelor cu declansatoare
electronice, care se bazeaza pe detectarea maximului
curbei curentului electric.

Distorsiunea curentului electric afecteaza sigurantele fuzibile, care
sunt sensibile la incalzirile suplimentare determinate de armonice;
apare, deci, o translatare a caracteristicii de functionare, iar in
cazurile foarte severe, o actionare intempestiva.

Efecte datorate tensiunilor distorsionate in nodurile
retelei electrice

Prezenta tensiunilor deformate la barele de alimentare
determina daune echipamentelor alimentate cu aceasta tensiune.
Acest tip de daune apar, in special, in echipamentele de utilizare a
energiei electrice, dar sunt intalnite si in sistemele de transport si
distributie.

Acestea sunt datorate, mai ales, urmatoarelor efecte:

o Solicitari suplimentare ale izolatiilor determinate de nivelul
tensiunilor armonice din retea (valorile tensiunilor depind
de amplitudinea si faza curentilor armonici injectati de
diverse surse, precum si de existenta fenomenelor de
rezonanta);

o Pierderi in materialele magnetice, P
Fe
;

o Pierderi in dielectric, P
d
;

o Incorecta functionare a unor echipamente datorata
prezentei armonicelor de tensiune (sisteme de comanda si
control, echipamente sincronizate cu tensiunea retelei
etc.).

a. Pierderile suplimentare in materialele magnetice

Aceste pierderi apar din urmatoarele cauze:

o fenomenul de histerezis;

o existenta curentilor turbionari.

b. Pierderile in materialele dielectrice

Aceste pierderi sunt localizate in principal in:

o dielectricul condensatoarelor;

o izolatia liniilor electrice.

Pierderile sunt determinate de componenta activa a curentului
electric prin izolatie si de conductivitatea materialului dielectric.
Valoarea componentei active a curentului electric este influentata
de temperatura si umiditatea mediului inconjurator. Marimea
definitorie pentru pierderile active in dielectric este tangenta
unghiului de pierderi.

c. Cresterea potentialului punctului neutru pentru
conexiuni in stea ale transformatoarelor sau ale altor
receptoare

Un receptor echilibrat sau un transformator coborator, trifazat,
conectat intr-o retea electrica trifazata, echilibrata, cu tensiuni
sinusoidale, la frecventa fundamentala, are potentialul punctului
neutru egal cu zero in raport cu pamantul, daca prezinta o
conexiune stea. In cazul in care reteaua electrica este afectata de
un regim periodic nesinusoidal, la bornele echipamentului se
aplica tensiuni armonice.

Pentru armonicele de rang h= 3m (m=1,2,3...), in punctul neutru
apare un potential fata de pamant a carui valoare depinde de
raportul dintre impedantele armonice ale laturii conexiunii in stea
(fazei active) si impedanta conductorului neutru.

Pentru armonicele de rang h =3m 1 , potentialul fata de
pamant al punctului neutru ramane nul.

d. Supratensiuni in nodurile retelei sau la bornele
echipamentelor

Cresterea tensiunii in nodurile retelei electrice sau la bornele
echipamentelor poate fi determinata de:

o rezonanta pe o armonica de tensiune;

o cresterea potentialului punctului neutru in cazul
conexiunilor in stea a transformatoarelor din reteaua
electrica sau a receptoarelor trifazate.

e. Efecte asupra functionarii masinilor rotative

Efectele armonicelor asupra masinilor electrice rotative sunt
functie de:

o tipul masinii rotative (sincrona trifazata, asincrona mono si
trifazata);

o sursele de armonice din reteaua electrica la care este
racordata masina.

Principalele efecte negative care apar la masinile electrice
rotative, determinate de poluarea armonica a retelei in care sunt
conectate sunt:

o Cresterea temperaturii infasurarilor si a miezului magnetic
datorate pierderilor suplimentare in materialul conductor si
in materialele magnetice;

o Modificari ale cuplului masinii electrice, care conduce la
reducerea randamentului acesteia;

o Aparitia de oscilatii ale cuplului de torsiune pe arborele
masinii electrice, care contribuie la imbatranirea
materialului si la vibratii suplimentare;

o Modificari ale inductiei magnetice in intrefierul masinii
determinate de armonici;

o Interactiuni intre fluxul magnetic determinat de armonica
fundamentala si fluxul magnetic determinat de armonici.

Daca reteaua electrica de alimentare este caracterizata de o
distorsiune mai mare, poate aparea necesitatea reducerii
incarcarii masinii (o denominare a puterii motorului cu 5 -10%
poate fi impusa in cazuri foarte defavorabile).

O problema specifica apare in cazul actionarilor cu viteza variabila
(AVV), unde motoarele sunt alimentate prin intermediul
convertoarelor statice de frecventa. Acestea (mai putin cele care
contin invertoare cu comanda PWM) realizeaza o tensiune
puternic distorsionata care poate conduce la puternice solicitari
termice si mecanice ale motorului de actionare. In aceste situatii,
este necesar sa se analizeze posibilitatile practice de reducere a
perturbatiilor si limitele de solicitare ale motorului.

f. Efecte ale regimului periodic nesinusoidal asupra
echipamentelor electronice

Echipamentele electronice utilizate in sistemele de reglare sunt, in
general, alimentate cu tensiune sinusoidala, dar ele insele pot
constitui surse poluante pentru reteaua la care sunt conectate,
datorita modului specific de modificare a marimilor controlate
(reglare de faza, reglare de durata etc.).

La aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele acestor
echipamente, caracteristicile tehnice ale instalatiei sunt
modificate, putand determina efecte negative asupra comenzilor
si o functionare necorespunzatoare a echipamentului.
Poluarea armonica afecteaza echipamentele electronice prin mai
multe mecanisme, dintre care cele mai importante sunt
urmatoarele:

o Posibilitatea trecerilor multiple prin zero ale curbei de
tensiune ca urmare a distorsiunii armonice prezinta o
problema grava deoarece un mare numar de circuite
electronice isi bazeaza functionarea pe sincronizarea cu
trecerile prin zero ale tensiunii retelei; este evident ca daca
apar mai multe astfel de puncte (decat cele considerate
pentru armonica fundamentala), functionarea
echipamentului este afectata si acesta nu isi poate
indeplini in mod corect functiunile. In multe circuite
electronice, comutarea dispozitivelor semicoductoare se
face la tensiune zero, pentru a reduce interferentele
electromagnetice si socurile de curent; trecerile multiple
prin zero ale curbei de tensiune pot afecta, si in acest caz,
functionarea corecta a echipamentelor;

o Amplitudinea curbei de tensiune, respectiv valoarea
factorului de varf trebuie avute in vedere deoarece unele
surse electronice utilizeaza aceasta informatie pentru a
asigura incarcarea condensatorului de filtrare. Prezenta
armonicelor poate determina insa cresterea sau reducerea
amplitudinii (efectul de ascutire sau de aplatisare a curbei)
tensiunii retelei; ca urmare, tensiunea furnizata de sursa
se modifica, chiar daca valoarea efectiva a tensiunii de
intrare este egala cu valoarea nominala. Functionarea
echipamentelor alimentate de sursa este afectata,
incepand cu cresterea sensibilitatii la goluri de tensiune si
ajungand la grave disfunctionalitati. Pentru a se evita
aceste efecte, unii fabricanti de calculatoare limiteaza
valorile factorului de varf la 1 . 0 2 =
v
k , iar altii impun ca
factorul de distorsiune sa nu depaseasca 5% .

o Interarmonicile pot afecta functionarea monitoarelor si
televizoarelor prin modularea in amplitudine a frecventei
fundamentale. Pentru niveluri de peste 0,5% ale acestor
componente, pot sa apara modificari periodice ale imaginii
pe tuburile catodice.


Alte efecte ale regimului periodic nesinusoidal


a. Perturbatii electromagnetice in schemele de
distributie TNC

In schema de distributie TNC (fig. 8.2.17), cu conductorul neutru
si conductorul de protectie comune in intreaga retea, curentii
armonici de rang h = 3m care se insumeaza in conductorul PEN
al sistemelor de distributie cu 4 conductoare, vor parcurge aceste
circuite (inclusiv toate legaturile la masa si structurile metalice ale
cladirilor), determinand caderi de tensiune importante; acest
fenomen poate conduce la unele efecte negative, ca de exemplu:



Fig. 8.2.17. Retea TNC

o Corodarea pieselor metalice;

o Incarcarea anormala a unei legaturi de telecomunicatii
care conecteaza masele a doua receptoare (cum ar fi
imprimanta si calculatorul);

o Radiatii electromagnetice care perturba functionarea
corecta a sistemelor de calcul.

Avand in vedere aceste aspecte, se recomanda evitarea utilizarii
schemei TNC in sisteme care contin surse importante de
armonice 3m.

b. Influenta asupra releelor de protectie

In general, este foarte dificil de evaluat comportarea diferitelor
tipuri de relee de protectie in regim nesinusoidal. Raspunsul
depinde de amplitudinea si faza armonicelor.

c. Influente asupra aparatelor de masurare

Influentele sunt diferite la aparatele analogice si la aparatele
numerice, acestea avand o comportare diferita, in functie de tipul
lor.

Functionarea aparatelor analogice de masurare in retele poluate
armonic este insotita de erori relativ mari, atat in sens pozitiv, cat
si in sens negativ si dependente de tipul aparatului. Cel mai
utilizat aparat pentru masurarea energiei, contorul de inductie,
este puternic afectat de distorsiunea curbelor de curent si de
tensiune. Testele efectuate au evidentiat urmatoarele:

o erori de pana la 20% in cazul unor deformari
semnificative ale curbelor de tensiune si de curent electric;

o erori de pana la +5% pentru tensiune sinusoidala si curent
deformat;

o posibile rezonante mecanice in domeniul (400 - 1000) Hz.

Ampermetrele si voltmetrele numerice sunt imune la distorsiunea
curbei numai in cazul in care sunt prevazute cu convertor de
tensiune continua valoare efectiva a tensiunii alternative.

Pentru wattmetrele si contoarele de energie activa electronice,
erorile constatate in cazul conectarii la sisteme poluate armonic
au fost sub 0,1%; ele sunt determinate de caracteristicile de
frecventa ale canalelor de intrare (curent sau tensiune) si de
anumite neliniaritati. Problema functionarii contoarelor electronice
in regim periodic nesinusoidal necesita un studiu aprofundat.

d. Daune economice

Prezenta armonicilor in reteaua electrica determina daune, in
principal, datorita:

o Cresterii cheltuielilor de fabricatie pentru limitarea
neliniaritatilor specifice diferitelor echipamente sau pentru
cresterea nivelului de imunitate la perturbatii (incadrarea
echipamentelor in clasele de imunitate impuse de
normativele in vigoare);

o Cresterea cheltuielilor de exploatare pentru operatii de
mentenanta preventiva sau corectiva;

o Cresterea cheltuielilor de producere a energiei electrice si,
in general, majorarea investitiilor in sistemele energetice
datorita necesitatii supradimensionarii elementelor retelei.

Utilizarea, din ce in ce mai larga, a sistemelor electronice de
calcul in cladirile pentru birouri a determinat ca acestea sa devina
surse importante de perturbatii armonice, dar si sa prezinte
evidente efecte datorate reducerii calitatii energiei electrice. In
tabelul 8.2.7. sunt indicate principalele probleme datorate
perturbatiilor armonice in cladirile de birouri, precum si cauzele
care determina aceste probleme.

Tabel 8.2.7 Perturbatii armonice in cladirile de birouri

Probleme datorate
armonicelor
Cauze care determina
disfunctionalitati

o Functionarea
defectoasa si chiar
defectarea sistemelor de
calcul;

o Supraincalzirea
conductorului neutru;

o Eficienta redusa si
supraincalzirea UPS, a
transformatoarelor si a
cablurilor din instalatie;

o Functionarea
protectiilor fara o cauza
aparenta;

o Interferente cu reteaua
de comunicatii;

o Cresterea puterii active
consumate.

o Calitate redusa a
energiei electrice.

o Factor de distorsiune
ridicat in curba tensiunii
de alimentare;

o Diferenta importanta
de tensiune intre
conductorul neutru si cel
de protectie;

o Factor de distorsiune
ridicat in curba curentului
electric;

o Nivel excesiv al
armonicelor de rang 3 si 9
in curba curentului
electric din conductorul
neutru;

o Cresterea valorii
efective a curentului
electric pe faza;

o Factor de putere
redus, datorita
armonicelor;

o Cresterea pierderilor
de putere activa in
instalatia electrica.

Cresterea numarului de echipamente electronice de control si
reglare in industrie si, in special, utilizarea larga a convertoarelor
de frecventa a determinat ca industria moderna sa reprezinte o
sursa importanta de armonice, dar sa fie confruntata cu probleme
legate de functionarea eficienta a instalatiilor electrice din sistemul
electroenergetic industrial. In tabelul 8.2.8. sunt indicate
principalele probleme datorate armonicilor in instalatiile industriale
si cauzele acestora.

Tabel 8.2.8. Perturbatii armonice in instalatii industriale

Probleme datorate
armonicelor
Cauze care determina
disfunctionalitati

o Functionarea
defectoasa si chiar
defectarea echipamentelor
electronice;

o Supraincalzirea si
chiar defectarea
transformatoarelor si a
cablurilor;

o Supraincarcarea si
defectarea bateriilor de
condensatoare;

o Eficienta redusa, a
transformatoarelor si a
cablurilor;

o Functionarea
protectiilor fara o cauza

o Calitate redusa a
energiei electrice.

o Factor de distorsiune
ridicat pe curba de
tensiune;

o Supratensiuni
tranzitorii determinate de
convertoarele electronice
de putere;

o Factor de distorsiune
ridicat pe curba curentului
electric;

o Rezonante cu
bateriile de
condensatoare;

aparenta;

o Interferente cu reteaua
de comunicatii;

o Suprainacrcarea si
defectarea motoarelor.
o Cresterea valorii
efective a curentului
electric pe faza;

o Factor de putere
redus, datorita
armonicelor.


8.3 Stabilirea soluiilor de remediere a defectelor i a strilor anormale.Solutii pentru limitarea golurilor de
tensiune, supratensiunilor, flickerului, nesimetriilor si armonicelor


Goluri de tensiune i ntreruperi. Soluii de
limitare


Echipamentul utilizat trebuie sa fie rezilient (corespunzator) la
defectele caracteristice normale ale alimentarii si acesta nu este cazul
echipamentului de uz general. Costul unei imbunatatiri este mult mai
mic daca actiunea are loc in faza de proiectare a echipamentului, dar
aceasta necesita cunoasterea naturii si a probabilitatii defectelor,
aceasta fiind abordarea cu cea mai mare eficien economic.

Unii fabricani de echipamente recunosc problema dar concurena
inseamn ca ei s reacioneze numai la cererile clienilor. Pn cnd
consumatorii neleg problemele i realizeaz c furnizorii de
echipamente pot da o soluie, ei nu vor solicita o imbunatatire a
performantelor. O exceptie o constituie piata variatoarelor de viteza,
unde fabricantii au promovat produse care suporta golurile de
tensiune.

Abordarea traditionala consta in a introduce echipament aditional
pentru a ajuta sarcina in timpul golurilor. In cazul sarcinilor mici, ca
echipamentele informatice, sunt utilizate surse neintreruptibile (UPS)
pentru a le proteja atat de goluri cat si de intreruperi de scurta durata.
Stocarea energiei se realizeaza uzual intr-o baterie reincarcabila si
deci ele nu sunt corespunzatoare pentru durate mari. Puterea este
asigurata pe durata necesara unei opriri corecte a aparatelor, datele
sunt astfel salvate, dar in acelasi timp repornirea necesita o durata
mare. Uneori se utilizeaza UPS-uri care sa asigure puterea pana la
pornirea unui generator rotativ.

Pentru goluri putin adanci, in care tensiunea remanenta este
ridicata, exista regulatoare automate de tensiune cu dispozitive
electromecanice si electromagnetice. Deoarece aceste echipamente
nu necesit stocarea energiei, pot fi utilizate n evenimente de lung
durat inclusiv cresteri sau reduceri ale tensiunii.

n cazul unor sarcini mari sau a unor goluri adnci (mari) se
poate utiliza un regulator dinamic de tensiune (Dynamic Voltage
Restorer - DVR). Acest dispozitiv va fi cuplat n serie cu sarcin si va
compensa abaterile din tensiunea de alimentare: dac golul de
tensiunea ajunge la 70 %, DVR genereaza partea de 30 % care
lipseste. DVR-urile sunt concepute sa ajute sarcina pentru o perioada
scurta si pot utiliza diferite forme de stocare a energiei. DVR-urilor nu
pot fi folosite pentru a corecta creteri sau scderi de tensiune pe
perioade lungi.


Concluzii

mbunatatirea performantelor unei alimentari cu energie electrica
pentru eliminarea completa a golurilor de tensiune este foarte
costisitoare si probabil imposibila. In cazuri speciale, in care
necesitatile justifica cheltuielile, este posibil sa se recurga la doua
alimentari, provenind din puncte ale retelei suficient de indepartate
pentru a putea fi considerate independente.

Pentru cea mai mare parte a activitatilor industriale sunt suficiente
echipamente care atenueaza golurile de tensiune, alegerea este vasta
si va fi in functie de tipul de sarcina care trebuie sa le suporte.

Solutia cea mai putin costisitoare consta in specificarea (alegerea)
unui echipament cu o rezilienta necesara la golurile de tensiune, dar
aceasta optiune nu este inca implementata de catre producatorii de
echipamente.


Atenuarea golurilor de tensiune

Cea mai mare parte a golurilor de tensiune din sistemul de
alimentare au o tensiune remanenta semnificativa, astfel incat energia
este inca disponibila, dar la o tensiune prea mica pentru a fi utila
sarcinii. Aceasta sectiune prezinta echipamente de atenuare a
golurilor de tensiune care sa faca fata acestor cerinte. Nu este solicitat
nici un mecanism de stocare a energiei; ele se bazeaza pe tensiunea
intreaga generata din energie care mai este inca disponibila la o
tensiune redusa (si un curent marit) din timpul golului. Astfel de
dispozitive sunt in general categorisite ca stabilizatoare de tensiune
automate. Alte tipuri de echipamente sunt capabile sa faca fata
golurilor de tensiune cand tensiunea remanenta este zero.

Se prezinta in continuare o descriere de principiu a fiecarui tip de
stabilizator de tensiune automat. Sunt enuntate avantajele si descrise
dispozitivele fiecarui tip pentru a face posibila o alegere corecta a
stabilizatorului de tensiune necesar pentru o anumita aplicatie.

Principalele tipuri de stabilizatoare de tensiune automate sunt:

o electromecanico;

o transformator cu fero-rezonan sau de tensiune
constant (Constant Voltage Transformer - CVT) '
Regulator electronic de prize (ploturi);

o reactor saturabil (Transductor);

o stabilizator de tensiune electronic (Electronic Voltage
Stabiliser - EVS).


Trebuie retinut ca un punct important in alegerea unui stabilizator
de tensiune automat este ca solutia aleasa sa rezolve problema in
cauza fara sa creeze alte probleme aditionale. Un exemplu ar fi
conectarea unui stabilizator fero-rezonant la iesirea unui generator
secundar (inferior) pentru a compensa variatiile de tensiune. ntr-
adevar, fiecare fluctuatie de 1 % in frecventa acestui generator va
produce o variatie a tensiunii alternative de 1,5 %.

n continuare se prezint o descriere detaliata a fiecarui tip de
stabilizator de tensiune automat.


A. Stabilizator electromecanic



Fig. 8.3.1 Schema de principiu a unui stabilizator electromecanic de tensiune

Principiul acestui tip de stabilizator este de a controla automat un
transformator variabil intern pentru a compensa variatia tensiunii de
intrare provenind din alimentarea de tensiune alternativa. Iesirea
transformatorului variabil alimenteaza infasurarea primara a unui
convertor invertor de tensiune al carui circuit secundar este conectat in
serie intre alimentare si sarcina. Principiul consta in injectarea unei
tensiuni de corectie (care se aduna sau se scade) in linia de
alimentare, asa cum se arata in fig. 8.3.1.

Unul din principalele avantaje a acestui tip de stabilizator il
constituie faptul ca puterea controlata nu reprezinta decat o mica parte
din puterea totala. De exemplu, pentru a controla o sarcina de 100
kVA pentru o banda de tensiunii de alimentare de 10%,
stabilizatorul de tensiune electromecanic are nevoie de o putere de cel
mult 10 kVA. Analiza repartitiei puterilor arata o eficienta de 98 % la
sarcina plina. Chiar si la sarcini reduse, de exemplu de 10 % din cea
maxima, randamentul ramane mai mare de 95 %.

Tensiunea de iesire din stabilizatorul de tensiune electromecanic
este controlata printr-un servo-amplificator. Daca tensiunea de iesire
stabilizata difera de valoarea fixata ca urmare a unei modificari a
Iesire



tensiunii de alimentare sau a curentului de sarcina, servo-
amplificatorul va comanda un motor care va modifica configuratia
transformatorului variabil in directia necesara pentru a mari sau
micsora alimentarea introdusa pana cand este realizata tensiunea la
valoarea fixata. Metoda de stabilizare a tensiunii nu produce armonici
si deci nu injecteaza distorsiune in tensiunea de alimentare.

Actiunea servo-sistemului este foarte rapida, decelerarea este
foarte bine stapanita si controlul este perfect. Detectarea bazata pe
tensiunea de iesire compenseaza automat orice modificare in curentul
de sarcina. Datorita dispozitivelor de detectare la distanta care permit
detectarea tensiunii intr-un punct extern sistemului este posibil sa se
introduca corectia pentru caderile de tensiune in cabluri chiar daca
sarcina este la o oarecare distanta de stabilizator.

Avantajele principale ale stabilizatorului electromecanic de
tensiune sunt:

o conceptia simpla;

o tensiunea la iesire nu este influentata de factorul de
putere;

o tensiunea la iesire compenseaza automat variatiile
datorate sarcinii;

o impedanta de iesire foarte redusa;

o precizia stabilizarii ridicata, de regula 5%;

o aparatul este total insensibil la frecventa alimentarii;

o cost si dimensiuni relativ reduse;

o Iesirea nu este sensibila la distorsiunea tensiunii de
alimentare;

o cmpurile magnetice exterioare sunt foarte reduse
(nu exista curenti magnetici de saturatie).


Principalele dezavantaje ale stabilizatorului de tensiune
electromecanic sunt:

o anumite parti ale stabilizatorului sunt in miscare;

o timpul de raspuns este de regula 15 perioade (300 ms)
pentru o variatie de 40 V; este mai lent decat un
regulator electronic sau decat transformatorele cu
fero-rezonanta (CVT).


B. Regulator fero-rezonant sau transformator cu tensiune
constanta (CVT)

Schema de principiu a unui transformator cu tensiune constanta
(CVT) consta intr-un transformator cu o infasurare primara unica si trei
infasurari secundare cu un singur condensator in paralel. Infasurarea
neutra si cea secundara sunt separate de infasurarea primara prin
sunturi magnetice. Reluctanta magnetica a acestor sunturi este foarte
mare in comparatie cu reluctanta magnetica a partii centrale a miezului
transformatorului. Inductanta de scapari produsa de aceste sunturi,
impreuna cu capacitatea (CR) formeaza un circuit rezonant.

Atunci cand tensiunea de intrare creste, fluxul in partea centrala a
miezului transformatorului creste pana cand reactanta inductiva a
infasurarii secundare este egala cu reactanta capacitiva a
condensatorului. In acest moment tensiunea de iesire este ridicata
datorata rezonantei circuitului cu toate ca tensiunea de intrare este
relativ joasa. Infasurarea neutra reduce distorsiunea la iesire de la
aproximativ 20 % la sub 3 %.
Ansamblul circuitului secundar este in rezonanta pe armonica trei,
ceea ce anuleaza majoritatea armonicilor generate de saturarea
miezului si produce o curba sinusoidala relativ pura.

Stabilitatea la iesire este determinata de fluxul din miezul
transformatorului si tensiunea generata de infasurarea de
compensare. Aceasta inseamna ca tensiunea la iesire poate fi
modificata daca exista prize la transformator.

Avantajele principale ale unui stabilizator fero-rezonant sunt:

o capacitatea, la sarcini mici, de a avea o gama de
tensiuni de intrare exceptional de mare. La 25 %
sarcina tensiunea la iesire este mentinuta in limitele
5%, chiar daca tensiunea la intrare este numai 35 %
din tensiunea nominala;

o curentul de iesire CVT este limitat automat in cazul
unei suprasarcini.

Dezavantajele principale ale unui stabilizator fero-rezonant sunt:

o functiunea de limitare automata a curentului de iesire
poate impiedica sarcinile care necesita un curent de
pornire, pentru a functiona corect, in afara cazului in
care sarcina CVT nu este redusa sau nu este special
conceput pentru aceasta aplicatie. Exemple tipice sunt
motoare sau alimentari comandate printr-un
intreruptor;

o transformatorul se bazeaza pe rezonanta si in
consecinta tensiunea la iesire se va modifica cu 1,5 %
pentru orice modificare cu 1 % a frecventei de intrare;

o CVT are o precizie redusa a stabilitatii, de regula 3
%;

o conceptia miezului transformatorului se bazeaza pe
saturatie pentru a furniza o tensiune de iesire
constanta. Aceasta produce campuri magnetice
ridicate in jurul transformatorului care pot produce
probleme echipamentelor sensibile amplasate
aproape de CVT;

o dimensiunile si greutatea pentru o anumita capacitate
nominala in kVA pot fi de cateva ori mai mari decat a
unui stabilizator de tensiune electromecanic cu
aceeasi capacitate nominala.


C. Regulator electronic de tensiune (comutator de ploturi)

Regulatoarele electronice functioneaza prin selectarea separata a
ploturilor la intrarea sau la iesirea unui autotransformator. Selectarea
plotului poate fi realizata prin relee sau un dispozitiv semiconductor,
cum ar fi un tiristor. Daca se folosesc relee, ele actioneaza numai in
momentul schimbarii plotului. Totusi, daca se utilizeaza un tiristor, el
va functiona de 50 ori pe secunda, adica el se va deschide si inchide
la fiecare ciclu al alimentarii la 50 Hz. In aceasta aplicatie, releele s-au
dovedit mai fiabile.

Variatiile tensiunii de intrare ale alimentarii sunt monitorizate de un
senzor electronic care selecteaza automat plotul cel mai potrivit al
transformatorului utilizand un releu, pentru a mentine tensiunea ceruta
la iesire.

Momentul schimbarii plotului este ales electronic pentru a se face
foarte aproape de trecerea tensiunii prin zero, ceea ce garanteaza ca
toate interferentele RF si fenomenele tranzitorii cauzate de comutatie
vor fi reduse la minim. Tensiunea de iesire variaza in trepte. In
consecinta, acest tip de stabilizator de tensiune nu va fi utilizat la
iluminat sau alte sarcini care nu pot admite schimbarile in trepte a
tensiunilor de intrare.


Principalele avantaje ale regulatorului electronic de ploturi sunt:

o eficien foarte ridicat;

o nu este sensibil la variaiile de frecven;

o greutate i dimensiuni reduse;

o nu este dependent de factorul de putere;

o nu este sensibil la modificrile de sarcin;

o rspuns rapid, de regula 1-1,5 perioade (20-30 ms);

o un cost relativ redus.


Principalele dezavantaje ale regulatorului electronic de ploturi
sunt:

o reglarea tensiunii (stabilizarea) este in trepte;

o precizia tensiunii de ieire nu este, de regula, mai mica
de 3 %;

o fiabilitatea poate fi limitata (redusa) daca sunt utilizate
dispozitive semiconductoare pentru comutarea
curentului de sarcina.


D. Inductanta saturabila (Transductor - reactanta sau
amplificator magnetic)

Stabilizatorul cu inductanta saturabila functioneaza prin generarea
unui contact mobil comandat printr-un camp magnetic produs de un
ansamblu de doi transductori. Un circuit de comanda electronic
detecteaza tensiunea de iesire si regleaza infasurarile de comanda
pentru corectarea abaterii. Saturarea transductorilor produce o
distorsiune care trebuie eliminata cu ajutorul filtrelor pentru a asigura
generarea unei curbe sinusoidale pure.

Desi stabilizatorul cu inductanta saturabila nu are parti in miscare,
timpul sau de corectie poate fi lent, echivalentul a 20 perioade (400
ms), datorita inductantei transductorilor. Acesta este mult mai lent
decat un stabilizator electromecanic de aceeasi capacitate.


Principalele avantaje ale reactorului saturabil sunt:

o nu are pri n micare;

o comand continu (neteda, fr trepte).


Principalele dezavantaje:

o dimensiuni si greutate mare;

o timpul de raspuns este mai putin bun decat la un
stabilizator de tensiune electomecanic cu o capacitate
similara;

o poate genera campuri magnetice importante;

o banda de tensiune este dependenta de factorul de
putere al sarcinii;

o impedanta interna mare poate afecta unii curenti de
sarcina mari;

o distorsiunea curbei tensiunii de iesire este dependenta
de frecventa alimentarii;

o precizia la iesire este dependenta de frecventa de
alimentare si factorul de putere al sarcinii.


E. Stabilizator de tensiune electronic

Stabilizatorul de tensiune electronic este un aparat foarte rapid,
foarte tolerant si fara parti mobile.

Componenta principala a unui stabilizator de tensiune electronic
este un controler electronic de putere. In functie de model, controlerul
de putere furnizeaza o tensiune in circuitul primar al unui convertor
invertor de tensiune care este in faza sau defazat fata de tensiunea de
alimentare. Circuitul secundar al convertor invertorului este conectat
intre alimentarea de intrare si sarcina. Controlerul de putere poate deci
sa adauge sau sa scada o tensiune la cea de alimentare sau va
comanda direct sarcina printr-un autotransformator.

Functionarea controlerului electronic de putere este asigurata de
doua comutatoare bidirectionale pe baza de IGBT (insulated gate
bipolar transistors - tranzitoare bipolare cu grila izolata) care sunt
utilizate pentru a taia tensiunea la intrare la o frecventa de 20 kHz cu o
durata a impulsului care depinde de tensiunea de iesire ceruta.
Controlerul de putere compara tensiunea de iesire a stabilizatorului de
50 Hz cu o tensiune fixa de referinta si diferenta este utilizata pentru a
controla cele doua comutatoare bidirectionale. Dupa modulare (PWM:
pulse-width-modulated / modulatie de latime a impulsurilor) unda de
inalta frecventa este filtrata si ea alimenteaza:

o primarul convertor invertorului: tensiunea din
secundar adauga sau scade o valoare adecvata
pentru obtinerea unei tensiuni de iesire stabila;

o direct sarcina printr-un autotransformator.

Un circuit de ocolire integrat, utilizat pentru orientarea curentilor in
componentele IGBT in cazul unor suprasarcini sau a unui scurtcircuit,
protejeaza IGBT si permite eliminarea curentilor periculosi prin
intermediul unei sigurante fuzibile.


Principalele avantaje ale stabilizatorului de tensiune electonic
sunt:

o stabilizare foarte precis;

o un rspuns foarte rapid, de regul 0,5 perioade (10
ms);

o mari fluctuatii ale tensiunii de intrare fara a fi necesare
comutatoarele de ploturi;

o insensibilitate la variatiile de frecventa ale tensiunii de
intrare;

o dimensiuni si greutate reduse.


Principalul dezavantaj al stabilizatorului de tensiune electronic
este:

o preul mult mai ridicat decat cel al unui stabilizator de
tensiune electromecanic de dimensiuni similare.


Tabelul 8.3.1. Compararea tehnicilor de stabilizare a tensiunii

Tehnica
Mari
mea
de
intrar
e
Co
ntr
ol
Viteza
de
raspu
ns
Precizi
a de
stabiliz
are
Reglaj
ul
sarcini
i
Dimen
siuni
pe
kVA
Co
st
kV
A
Tot
al
din
70
Proce
ntual
%
Stabilizator
electromecanic
TS
10 10 6 10 10 9 9 64 91
Transformator
fero-rezonant
(CVT)
8
8
(B)
9
(B)
5
8
(D)
3 7 48 69
Regulator
electonic
cu prize MVC
8
(A)
6
(A)
10
5
(A)
6
(C)
10 10 55 79
Reactor
saturabil
8 10 5 8
8
(D)
4
(E)
6 49 70
Stabilizator de
tensiune
10 10 10 10 10 10 8 68 97
electronic



Note

1- prost 10 excelent

(A) Depinde de numarul de prize. (B) Depinde de incarcare. Poate
aparea depasiri la sarcini mici. (C) Depinde de nivelul de distorsiune al
curbei si numarul de prize. (D) Depinde de factorul de putere si de tipul
sarcinii (rezistiva, capacitiva, inductiva). Aceasta tehnica poate deveni
instabila daca constanta de timp a sarcinii este similara cu constanta
de timp a stabilizatorului. (E) Distorsiunea curbei de ieire depinde de
frecven.

n tabelul 8.3.1. se prezinta o comparatie a tehnicilor de
stabilizare a tensiunii. Se poate constata ca stabilizatorul de tensiune
electronic este aparatul cel mai eficient pentru reglarea tensiunii de
intrare care alimenteaza un echipament electronic sensibil.

Stabilizatorul de tensiune electromecanic a devenit la ora actuala
un echipament "standard" pentru industrie. Valorile limita superioare
de viteza si de capacitate a sarcinii a unui stabilizator electromecanic
sunt restrictionate numai de limitele mecanice ale partilor mobile ale
transformatoarelor utilizate in procesul de reglaj.

Eficienta diferitelor solutii disponibile pentru compensarea golurilor
de tensiune este mult dependenta de valoarea si sensibilitatea sarcinii
care necesita alimentarea la o tensiune stabila si de necesitatea de a
evita introducerea de probleme suplimentare pentru instalatie prin
procesul de stabilizare a tensiunii. Desi un stabilizator de tensiune
electronic este mai scump decat un stabilizator electromecanic si
decat un regulator automat cu prize (ploturi), dezvoltarea si
disponibilitatea in viitor de IGBT-uri de puteri mai mari, precum si
reducerea inevitabila a costului acestora, prevesteste un viitor bun
pentru stabilizatorul de tensiune electronic ca fiind cel mai rapid, cel
mai eficient si eficient din punctul de vedere al costurilor, pentru
stabilizarea tensiunii de intrare la echipamentele electronice sensibile.





Supratensiuni n reeaua de alimentare



Eliminarea supratensiunilor, la nivelul consumatorului, se face cu
dispozitive de limitare care sunt elemente de circuit neliniare care taie
varfurile de tensiune.

Filtrele echipate cu elemente de limitare se numesc si filtre cu
absorbtie deoarece convertesc energia perturbatoare in enegie
calorica. Un filtru de retea obisnuit, fiind reactiv, returneaza in retea
energia perturbatiei.


Varistorul MOV (Metal Oxid Varistor)











Varistorul are caracteristica neliniara, la alimentarea sa cu
tensiunea normala curentul absobit este foarte mic, neglijabil, cand
tensiunea depaseste un prag critic, rezistenta varistorului scade si
astfel curentul va fi suficient de mare pentru a actiona protectia la
supracurent.

Varistorul intra in actiune in timpi de ordinul sute ns, si poate
disipa doar cantitati mici de energie (20-40J).


Limitatoare cu diode Zenner Protectia se realizeaza similar ca
cea cu varistor.




Limitatoare cu mai multe etaje








Tub cu descarcare in gaze (eclator)





Dispozitive comerciale pentru eliminarea
supratensiunilor


Se definesc 5 clase de dispozitive de protectie impotriva
supratensiunilor:

o Clasa A destinate montarii in retele electrice;

o Clasa B destinate montarii in tablourile principale de
distributie ale cladirilor;

o Clasa C destinate montarii in tablourile secundare
ale cladirilor;

o Clasa D destinate protectiei exterioare a
receptoarelor electrice si care se monteaza imediat in
amonte sau la punctul de racordare la circuitul electric
de racordare;

o Clasa E destinate protectiei interioare a aparatelor
electrice.








FLUCTUAII DE TENSIUNE (EFECT DE FLICKER)


Soluii pentru limitarea efectului de flicker

Variatiile tensiunii la barele de alimentare ale unor utilizatori cu
variatii aleatorii ale sarcinii, in speciale ale puterii reactive, determina
flicker observabil in special in sistemele de iluminat electric, dar si la
monitoarele echipamentelor de calcul, precum si la ecranele TV.
Variatiile de tensiune sunt determinate, in special, de circulatia de
putere reactiva din reteaua electrica.

Pentru controlul in timp real al puterii reactive exista mai multe
solutii in functie de rigiditatea nodului (curentul de scurtcircuit) in care
este plasat consumatorul perturbator si de acuratetea necesara de
reglare. Ca exemplu, in fig. 8.3.2 a) este indicata curba puterii reactive
absorbita de consumatorul perturbator, iar in fig. 8.3.2 b), 8.3.2 c) si
8.3.2 d) sunt prezentate cele trei solutii principial posibile pentru
reglare. Acoperirea necesarului de putere reactiva cu condensatoare
prezinta dezavantajul reglarii in trepte. Totusi aceste sisteme de
reglare asigura, in cele mai multe cazuri, incadrarea tensiunii la bare in
limitele admise si este sistemul cel mai utilizat. Utilizarea bobinelor cu
reglare continua asigura mentinerea tensiunii la valoarea de consemn,
dar are dezavantajul ca determina aparitia de armonici, datorita
prezentei elementelor semiconductoare in schema.





Fig. 8.3.2. Curba de sarcina a puterii reactive a consumatorului perturbator a), variatia
tensiunii pe bare in lipsa instalatiei de urmarire a puterii reactive b), curba de variatie a
puterii reactive absorbita din reteaua electrica, in prezenta instalatiei de urmarire c),
variatia tensiunii pe barele de alimentare, in prezenta instalatiei de urmarire a puterii
reactive d).


Variatiile de tensiune, determinate de pornirile repetate ale
motoarelor mari, conectate direct in reteaua de alimentare, pot fi
limitate prin controlul curentului de pornire. Solutiile utilizand pornirea
stea-triunghi sau controlul curentului de pornire cu ajutorul
echipamentelor soft-starter permit limitarea caderilor de tensiune la
valori care sa nu afecteze calitatea energiei electrice furnizata altor
consumatori.

Aspectele prezentate mai sus pun in evidenta faptul ca, in
prezent, exista solutii, tehnic realizabile si eficiente pentru limitarea
variatiilor de tensiune, in timp real, pana la nivelul dorit.

Este necesara o cunoastere exacta a caracteristicilor perturbatiei
si alegerea celei mai bune solutii, atat din punct de vedere tehnic, cat
si economic.

Desigur ca este necesar a analiza si posibilitatea cresterii
curentului de scurtcircuit in nodul in care este conectat consumatorul
pentru a reduce nivelul variatiilor de tensiune. Aceasta solutie impune
investitii in reteaua electrica de alimentare (de exemplu prin realizarea
unei noi linii de alimentare), care sunt acoperite evident de
consumator. In mod obisnuit, solutia cu controlul puterii reactive la
consumator necesita un efort investitional mai redus si este adoptata
de consumatorii perturbatori.



Perturbatii sub forma de nesimetrie


Pentru reducerea efectelor nesimetriei se pot lua o serie de
masuri, cu diferite grade de complexitate tehnica. Adoptarea solutiei
pentru simetrizarea sarcinii, la depasirea valorilor limita admise, in
sistemele electroenergetice industriale, intra in responsabilitatea
utilizatorului perturbator.

In mod obisnuit, schemele de simetrizare conduc si la rezolvarea
problemelor de compensare a puterii reactive. Conectarea instalatiilor
de simetrizare se face numai dupa rezolvarea problemelor determinate
de eventuala existenta a regimului nesinusoidal.

Pentru limitarea nesimetriilor determinate de utilizatorii
dezechilibrati sunt posibile, in principiu, doua solutii:

o reconfigurarea schemei de alimentare a receptoarelor
utilizatorului pentru a asigura o simetrizare a sarcinii;

o utilizarea unor scheme speciale de simetrizare.

Reconfigurarea schemei de alimentare astfel incat sa se asigure o
incarcare practic egala a fazelor (simetrizare naturala) este, de cele
mai multe ori, cea mai eficienta solutie, antrenand costuri relativ
reduse. Pentru unele aplicatii, exista posibilitatea de reducere a
nesimetriei prin schimbarea parametrilor de functionare.

Schemele de simetrizare pot fi realizate in doua moduri:

o cu transformatoare monofazate;

o cu compensare (schema Steinmetz).

Pentru a reduce influenta curentilor de succesiune inversa, care
determina caderi de tensiune de secventa negativa in tensiunea de
alimentare, este necesara o impedanta interna redusa a retelei de
alimentare. Aceasta se poate realiza prin conectarea sarcinilor
nesimetrice in puncte cu o putere de scurtcircuit ridicata, sau prin alte
masuri de sistem pentru reducerea impedantei interne.

Alte tipuri de tehnici de limitare constau in utilizarea unor
transformatoare speciale ca cele tip Scott sau Steinmetz:

o Transformatorul Scott consta din doua
transformatoare monofazate, cu un anumit raport intre
infasurari, cuplat la un sistem trifazat. Ele sunt astfel
conectate ca la iesire sa fie generata o tensiune
bifazata ortogonala care permite conectarea a doua
sisteme monofazate. Aceasta conexiune prezinta
pentru sistem o sarcina trifazata echilibrata.

o Un transformator Steinmetz este in fapt un
transformator trifazat cu o schema suplimentara de
echilibrare a sarcinii, constand dintr-un condensator si
o bobina dimensionate proportional cu sarcina
monofazata. Cand puterea reactiva determinata de
bobina si cea determinata de condensator sunt egale
si egale cu puterea activa a sarcinii impartita la 3 ,
reteaua trifazata vede o putere echilibrata.


Puterea nominala trifazata a transformatorului este egala cu
puterea activa monofazata a sarcinii. De precizat ca aceasta
echilibrare este perfecta numai pentru sarcinile cu o putere activa
egala cu valoarea considerata la proiectarea sistemului.

In final, circuite electronice de putere cu actionare rapida, ca
Static VAr Compensators (SVC) pot fi utilizate pentru limitarea
nesimetriei. Acestea se comporta ca si cum ar determina schimbari
rapide de impedante complementare, compensand in acest fel
modificarile impedantelor de sarcina pe fiecare faza. De asemenea,
ele sunt capabile sa compenseze puterea reactiva nedorita. Totusi,
acestea sunt instalatii scumpe si sunt utilizate numai pentru sarcini
mari (de exemplu, cuptoare cu arc electric), atunci cand alte solutii nu
sunt eficiente.

Alte tipuri de instalatii de conditionare care pot asigura atat
limitarea nesimetriei dar pot rezolva si alte probleme de calitate a
energiei, sunt in curs de dezvoltare dar nu sunt inca disponibile pentru
o utilizare generalizata.


Concluzii

Calitatea alimentarii cu energie electrica, in special aspectele
legate de continuitatea in alimentare (calitatea serviciului de
alimentare), a constituit intotdeauna o preocupare deosebita,
intreruperile fiind generatoare de daune in industrie sau neplaceri in
alimentarea consumatorilor rezidentiali.

Nesimetria este o problema serioasa de calitate a energiei
electrice, afectand in principal sistemele de distributie de joasa
tensiune, ca de exemplu cele intalnite in cladirile administrative cu
multe calculatoare si sisteme moderne de iluminat. Totusi, ea poate fi
cuantificata printr-o metoda relativ simpla, rezultand parametri care pot
fi comparati cu valori standardizate.

In ultimul timp, procesele tehnologice specifice industriei moderne
foarte sensibile la abateri fata de calitatea normata a energiei
electrice, au adus in actualitate si calitatea curbei de tensiune. In cele
mai multe cazuri abaterile de la regimul sinusoidal si simetric sunt
insotite de daune la producator si operatorul de retea, diferentiate in
functie de caracteristicile utilizatorilor RET sau RED, la consumator
prin nerealizarea productiei, reducerea calitatii produselor realizate,
reducerea productivitatii, rebuturi in productie, defecte in echipamente,
perturbarea procesului tehnologic pe durate mult superioare duratei
intreruperii, accidente, cheltuieli suplimentare pentru salarii, materii
prime, energie, etc.

Stabilirea indicatorilor la care un utilizator este sensibil, analiza
domeniului lor de variatie intr-un nod dat al sistemului electroenergetic,
precum si deciziile privind cresterea nivelului calitatii energiei electrice
furnizate, prezinta un interes deosebit pentru utilizatorii finali, dar si
pentru operatorii de producere, transport, distributie si furnizarte.

Analizele realizate trebuie sa puna in evidenta caracteristicile
calitative ale energiei electrice posibil a fi furnizata in mod normal
utilizatorilor, iar acestia vor putea decide daca acestea corespund
exigentelor lor sau este necesara efectuarea de investitii, la furnizor
pentru cresterea nivelului de calitate sau in cadrul sistemului propriu
pentru cresterea imunitatii.


MIJLOACE DE LIMITARE A ARMONICILOR



A. Filtre pasive

Modernizarea receptoarelor de energie electrica, in primul rand
prin posibilitatea reglarii consumului de energie electrica in functie de
proces, a determinat utilizarea larga a semiconductoarelor de putere si
cresterea, astfel, a surselor de regim nesinusoidal.

Atat marii consumatori, industria de aluminiu, industria
metalurgica (cu un aport deosebit datorita dezvoltarii in viitor a
cuptoarelor cu arc electric alimentate la tensiune continua), industria
prelucratoare, dar si micii consumatori, consumatorii casnici,
consumatorii din sectorul tertiar, reprezinta, in prezent, surse
importante de armonice si interamonice.

Limitarea acestora, intr-o zona cat mai apropiata de sursa
perturbatoare, este una dintre conditiile reducerii pierderilor de energie
activa in circuitele parcurse de curentii nesinusoidali, dar si a altor
efecte datorate propagarii acestor curenti.

Una dintre solutiile eficiente pentru limitarea curentilor armonici,
plecand de la analiza in domeniul frecventa a formei curbelor
distorsionate de curent electric, este utilizarea filtrelor pasive.

In principiu, un filtru pasiv cuprinde mai multe circuite rezonante
LC care realizeaza, pentru armonicele semnificative, cai de impedanta
practic nula. In acest fel, circulatia curentilor armonici se limiteaza
numai pe circuitul sursa perturbatoare filtru. Locul de plasare a
filtrului si, deci, nivelul daunelor pe circuitul parcurs de curentul electric
distorsionat, este stabilit, in special, pe criterii economice. In mod
obisnuit, filtrul pasiv este conectat la barele de alimentare ale
consumatorului, astfel incat curentul electric absorbit de consumator
sa se afle in limitele de distorsiune acceptata de furnizorul de energie
electrica.

Conectarea unui filtru electric absorbant la barele de alimentare
ale consumatorului perturbator, cu regim stationar cunoscut, este unul
dintre mijloacele cele mai eficiente de limitare a transferului de
armonici in reteaua electrica si de limitare a solicitarii condensatoarelor
din bateria pentru compensare a puterii reactive, conectata la barele
de alimentare.

Filtrul electric absorbant (fig. 8.3.3) cuprinde un ansamblu de circuite
rezonante serie, fiecare dintre aceste circuite prezentand o impedanta
practic nula pentru una dintre armonicile generate de consumatorul
perturbator.


Fig. 8.3.3 Conectarea filtrului absorbant la
barele consumatorului perturbator

Filtrul absorbant este conectat la barele de alimentare ale
consumatorului perturbator, la care sunt racordate receptoarele cu
caracteristica neliniara RN, receptoarele liniare RL, precum si, daca
este necesara, bateria de condensatoare C pentru compensarea
puterii reactive.

Deoarece fiecare dintre circuitele rezonante ale filtrului de
armonici prezinta caracter capacitiv la frecvente inferioare frecventei
de rezonanta si caracter inductiv pentru frecvente superioare acestei
valori, rezulta ca, la frecventa fundamentala, fiecare dintre circuite
genereaza putere reactiva si trebuie luate in consideratie la analiza
problemelor legate de compensarea puterii reactive. In mod obisnuit,
la barele de alimentare ale consumatorului este conectata bateria de
condensatoare C care, impreuna cu capacitatea echivalenta a
circuitelor rezonante, asigura compensarea puterii reactive pentru a
obtine valoarea impusa a factorului de putere.

Dimensionarea filtrului absorbant se face pe baza informatiilor
privind sursa de armonici (considerata ca sursa de curent), a
caracteristicilor retelei electrice de alimentare, precum si de valoarea
admisa a factorului de distorsiune. In calcule, se iau in considerare
valorile probabile, cele mai mari, ale curentilor armonici. In mod
obisnuit, filtrul absorbant cuprinde circuite rezonante pe armonicele de
rang 5, 7, 11 si 13, cele mai importante in sistemul electroenergetic.
De regula, nu sunt luate in consideratie armonicele pare si cele
multiplu de 3, avand in vedere limitarea acestora de catre
transformatoarele stea triunghi. Problema armonicilor de rang
multiplu de 3 devine importanta daca se are in vedere tendinta de
utilizare a transformatoarelor stea stea in locul celor stea triunghi
(mai scumpe fata de cele stea stea, de aceeasi putere normata, cu
peste 15%).

Fiecare dintre circuitele rezonante ale filtrului poate fi definit de
marimile:

o putere reactiva la frecventa fundamentala;

o frecventa de rezonanta f
hi
corespunzatoare armonicei
h
i
;

o factorul de calitate (atenuarea determinata de
rezistenta electrica a circuitului, in special a bobinei
din componenta filtrului).


Elementele fiecarui circuit rezonant se dimensioneaza astfel incat
sa nu fie depasite solicitarile termice si electrice admisibile. Conform
normelor actuale, este admisa o supraincarcare de durata a
condensatoarelor utilizate in circuitul filtrelor de armonice pana la
1,3I
CN
, unde I
CN
este curentul normat al condensatorului, si o
supratensiune de durata pana la 1,1U
CN
, unde U
CN
este tensiunea
normata a condensatoarelor.

Prezenta filtrului absorbant la barele de alimentare ale
consumatorului face ca in reteaua electrica, sa se propage numai
armonicele reziduale, care pot fi limitate prin conectarea unei bobine in
serie sau de catre inductivitatea transformatorului de alimentare a
barei. Tensiunea la barele de alimentare, in prezenta filtrului de
armonici, poate sa fie considerata ca fiind apropiata de sinusoida. La
dimensionarea circuitelor rezonante ale filtrului absorbant, se
considera ca tensiunea de alimentare este sinusoidala (cuprinde
numai armonica fundamentala).

Prezenta filtrului absorbant la barele de alimentare ale
consumatorului perturbator determina, insa, modificarea caracteristicii
de frecventa a retelei electrice in acest punct. In acest fel, este posibila
aparitia unor circuite rezonante, care sa conduca la suprasolicitarea
componentelor schemei, in cazul in care frecventa de rezonanta a
circuitelor oscilante este egala cu frecventa unor armonice generate
de alti consumatori din retea.

Analiza propagarii perturbatiilor sub forma de armonice in reteaua
electrica, rezolvarea problemelor de alocare a perturbatiilor, precum si
dimensionarea filtrelor de armonice, conectate la barele de alimentare
ale consumatorilor industriali, surse de perturbatii armonice, impun
cunoasterea de catre furnizorul de energie electrica a caracteristicilor
de frecventa ale retelei electrice de alimentare. Rezolvarea
problemelor legate de implementarea unui filtru pasiv necesita o buna
colaborare intre utilizatorul de energie electrica si furnizor.

Aspecte practice la utilizarea filtrelor pasive absorbante

La functionarea filtrelor pasive absorbante in reteaua electrica
este necesar a lua in consideratie si urmatoarele aspecte:

o Pentru a evita deteriorarea filtrului absorbant in cazul
aparitiei unor surse de armonice in reteaua de
alimentare (altele decat cele generate de
consumatorul perturbator analizat), circuitele
rezonante ale filtrului trebuie dimensionate pentru un
curent armonic cu cel putin 15 % mai mare decat cel
al consumatorului studiat;

o Daca frecventa f
1
a fundamentalei nu se mentine
constanta la valoarea de calcul (f
1
= 50 Hz) din cauza
furnizorului de energie electrica, introducerea filtrelor
electrice in instalatii are eficienta redusa, deoarece,
odata cu modificarea frecventei armonicei
fundamentale, se schimba, in mod corespunzator, si
frecventele armonicelor, care nu vor mai corespunde
frecventelor pe baza carora s-a efectuat calculul de
dimensionare a circuitelor filtrului;

o Utilizarea condensatoarelor in reteaua electrica, in
prezenta regimului nesinusoidal, este admisa numai in
schema filtrelor de armonice, asigurandu-se limitarea
puterii fictive (complementare) sau circuite cu
condensatoare dezacordate.

o Utilizarea eficienta a instalatiei de filtrare a
armonicelor, impreuna cu instalatia de compensare a
puterii reactive, impune existenta unor informatii
corecte privind marimile electrice corespunzatoare
consumatorului perturbator; in acest sens, o
importanta deosebita o au sistemele de masurare,
care trebuie sa asigure date corecte in prezenta unor
perturbatii electromagnetice importante;

o Condensatoarele C
h
din circuit prezinta, la borne, o
tensiune mai ridicata decat tensiunea de la bare; acest
aspect trebuie avut in vedere, atat la alegerea
condensatoarelor, cat si pe durata exploatarii;

o Plasarea filtrelor de armonice la barele generale de
alimentare ale consumatorului determina ca, pe
circuitul dintre sursa perturbatoare si barele de
alimentare, curentul electric sa aiba o valoare mai
ridicata (in mod corespunzator pierderile de energie
activa) fata de lipsa filtrului, avand in vedere ca, in
prezenta filtrului, fiecare dintre circuitele rezonante
prezinta o cale de impedanta foarte coborata pentru
armonicele corespunzatoare;

o Utilizarea filtrelor de armonice in apropierea fiecarui
receptor perturbator este, in general, o solutie mai
scumpa fata de solutia centralizata, dar asigura
reducerea pierderilor active in reteaua industriala;
adoptarea acestei solutii impune o atentie deosebita la
dimensionarea circuitelor rezonante, avand in vedere
faptul ca unele mici abateri ale frecventei de
rezonanta, la circuitele rezonante ale filtrelor plasate in
diferite puncte ale instalatiei, dar dimensionate pentru
acelasi rang armonic, pot determina solicitari
inadmisibile ale unora dintre circuitele rezonante; in
aceste conditii este necesar sa se acorde o atentie
deosebita analizei reactantei dintre filtre;

o Avand in vedere posibilitatea utilizarii, in viitor, a
semnalelor de frecventa ridicata pentru comenzi,
utilizand conductoarele electrice ca suport fizic, este
necesar sa se realizeze filtrul astfel incat aceste
frecvente sa nu fie excesiv limitate;

o Utilizarea filtrelor pasive este posibila numai la
consumatorii care functioneaza in mod normal in
regim inductiv; rezolvarea problemelor legate de
prezenta armonicelor trebuie facuta in corelare cu
analiza compensarii puterii reactive pe frecventa
fundamentala;

o Deconectarea circuitelor filtrului, din motive legate de
depasirea necesarului de putere reactiva, trebuie
facuta cu multa atentie;

o Costul filtrelor pasive este, in prezent, intre 0,3 si 0,5
din costul unui filtru activ echivalent;

o Filtrele pasive cuprind un numar fix de circuite
rezonante realizand limitarea numai a acestor
armonice si, in mod normal, nu pot fi exploatate
partial;

o Dimensionarea unui filtru se face pentru o anumita
configuratie a sursei de alimentare si o anumita
sarcina si, deci, nu poate fi realizat ca module
standard;

o Factorul de calitate al circuitului filtrului, definit ca
raportul dintre reactanta si rezistenta electrica ale
circuitului determina, in mare masura, eficienta filtrului
pentru o anumita frecventa.


Circuite de filtrare in scheme cu convertoare

Utilizarea larga a convertoarelor in instalatiile consumatorului si
modul specific de functionare a acestor convertoare fac necesara
utilizarea filtrelor pentru limitarea perturbatiilor determinate de
functionarea convertoarelor.

Prezenta filtrelor inductive determina o importanta limitare a
perturbatiilor care apar, atat in reteaua electrica de alimentare si care
ar putea perturba functionarea celorlalti consumatori conectati la
aceleasi bare, cat si in curba curentului electric absorbit de motorul de
actionare.

B. Filtre active

Reducerea perturbatiilor determinate de distorsiunile produse de
receptoarele cu caracteristica neliniara, larg intalnite in electronica de
putere, a fost posibila cu ajutorul filtrelor active care urmaresc corectia,
in domeniul timp, a formei curbelor distorsionate. Acest lucru a devenit
posibil odata cu dezvoltarea sistemelor informatice, cu mare viteza de
calcul.

Desi, in prezent, costurile acestor filtre sunt inca relativ ridicate (de
2 pana la 3 ori costul unui filtru pasiv echivalent), eficienta si
versatilitatea lor, le fac din ce in ce mai prezente in aplicatiile
industriale.

Filtrele active, numite si conditionere de retea (active harmonic
conditioners, AHC), sunt convertoare statice de putere care pot
indeplini diverse functiuni, acestea depinzand fie de modul lor de
comanda (comandate in curent sau in tensiune) fie de modul lor de
conectare (serie sau paralel).

a) Filtrul activ conectat in paralel cu receptorul neliniar

Un filtru activ paralel, comandat de obicei in curent (filtru activ de
curent FAC) are rolul de a asigura o forma practic sinusoidala a
curentului electric absorbit din reteaua electrica de alimentare,
independenta de forma curentului electric preluat de consumatorul
neliniar. De asemenea, acest montaj poate asigura si realizarea unui
defazaj practic nul intre tensiunea de alimentare si curentul absorbit
din reteaua electrica, independent de defajazul de la bornele
consumatorului, asigurand, in acest fel, si corectia factorului de putere.

In figura 8.3.4 este prezentat modul de functionare al unui filtru
activ de curent electric pentru cazul simplu al unui receptor de tip
redresor cu bobina de valoare relativ ridicata pe partea de curent
continuu, astfel incat, in circuitul de alimentare, rezulta un curent de
forma drepunghiulara. Informatiile privind forma curentului i
rA
in
circuitul receptorului neliniar sunt preluate prin intermediul
transformatoarelor de masurare TC. Blocul de calcul asigura analiza
semnalelor achizitionate si comanda blocul de putere al filtrului pentru
a sintetiza un semnal i
fA
care se suprapune curentului distorsionat,
realizand un curent practic sinusoidal, i
A
, absorbit din reteaua electrica
de alimentare.




Fig. 8.3.4. Schema de principiu a unui filtru activ de curent electric


Avand in vedere posibilitatea corectarii formei curbei de curent
electric si realizarea formei corectate, in faza cu tensiunea aplicata,
acest tip de filtru este denumit si de corector de factor de putere PFC
(Power factor corrector) sau conditioner de retea, avand functia de
limitare a regimului nesinusoidal, dar si de compensare a puterii
reactive.

Filtrul activ de curent electric are efect numai asupra perturbatiilor
din aval si nu are nici un efect asupra perturbatiilor din restul retelei,
astfel incat la intreruperea receptorului controlat, filtrul nu are nici un
rol.

b) Filtrul activ conectat in serie cu receptorul neliniar

Filtrele active conectate in serie cu receptorul neliniar (filtre active
de tensiune, FAT) determina controlul tensiunii in punctul de
alimentare al receptorului neliniar (fig. 8.3.5).


Fig. 8.3.5 Conectarea serie a filtrului activ de tensiune


Filtrul activ de tensiune este utilizat, in special, in cazul in care
receptorul deformant este conectat la un sistem de bare de alimentare
caracterizate de un curent de scurtcircuit relativ redus. In acest caz,
prezenta receptorului deformant poate conduce la o puternica
distorsiune a tensiunii la barele de alimentare, de la care pot fi
alimentati si alti consumatori, care vor fi afectati de distorsiunea curbei
de tensiune. De asemenea, filtrul activ de tensiune poate fi utilizat in
cazurile in care la barele de alimentare tensiunea este puternic
distorsionata, iar receptorul alimentat impune utilizarea unei tensiuni
sinusoidale.

In tabelul 8.3.2 sunt prezentate unele caracteristici ale filtrelor
active de curent comparativ cu cele ale filtrelor pasive.


Tabelul 8.3.2 Comparatie intre caracteristicile filtrelor pasive si ale celor active

Caracteristici Filtru activ Filtru pasiv
Controlul formei curbei
distorsionate
Control in domeniul timp
Control in domeniul
frecventa (circuite
specializate pentru fiecare
armonica)
Influenta variatiilor de
frecventa
Fara efect Reducerea eficientei filtrului
Influenta variatiilor in
impedantele schemei retelei
electrice
Fara efect Riscul aparitiei rezonantei
Influenta cresterii distorsiunii
curbei
Fara risc de supraincarcare,
dar cu scaderea eficientei
filtrului
Risc de supraincarcare a
circuitelor filtrului
Influenta conectarii unor
echipamente suplimentare
Fara risc de supraincarcare,
dar cu scaderea eficientei
Poate fi necesara
inlocuirea unor
filtrului circuite ale filtrului
Modificarea frecventei
fundamentale
Este posibila prin
modificarea setarilor
Nu este posibila decat prin
inlocuirea elementelor
circuitelor
Controlul distorsiunii
armonice
Numai pentru perturbatii din
aval de filtru
Pentru toate perturbatiile
armonice din retea.
Dimensiuni Reduse Relativ mari
Greutate Mare Redusa
Costuri Relativ mari
De 2...3 ori mai reduse decat
cele
ale unui filtru activ echivalent



C. Filtre hibride

Costurile inca ridicate ale filtrelor active si prezenta, in curba
curentului electric absorbit de consumatori, a unor armonici de valoare
semnificativa, face ca, in unele situatii, sa fie avantajoasa utilizarea
unei solutii hibride, in care pentru principalele armonici (de exemplu 5,
7, 11 si 13) sa fie montat un filtru pasiv, cu circuitele rezonante
corespunzatoare, iar, in continuare, forma curentului electric sa fie
corectata cu ajutorul unui filtru activ.

Conectarea filtrelor active in reteaua electrica a
consumatorului

Filtrele active pot fi amplasate in diferite puncte din reteaua
utilizatorului care cuprinde surse de emisii perturbatoare:

o centralizat, in punctul comun de cuplare (PCC), pentru
o compensare globala a armonicelor de curent
electric;

o la o bara intermediara, cu compensare partiala a
armonicelor de curent electric;

o in apropierea sarcinii poluante, asigurand o
compensare locala a armonicelor de curent electric.

Stabilirea locului in care este amplasat filtrul se face in functie de
configuratia retelei industriale si de nivelul distorsiunii curbelor de
curent electric. In cazul unor distante mari intre receptoarele
perturbatoare de mare putere este preferata compensarea locala
pentru a evita circulatia curentilor distorsionati intre receptoare, pe
distante mari, ceea ce ar conduce la cresterea pierderilor active. In
cazul unui mare numar de receptoare neliniare, aflate la distante
relativ reduse, este rationala conectarea filtrului la barele de
alimentare a grupurilor de receptoare.

Mijloace tehnico-organizatorice pentru limitarea nivelului
de distorsiune armonica

Inainte de a elabora solutii bazate pe filtre de armonice pentru
limitarea distorsiunii curbelor de tensiune si de curent electric este
necesar sa se analizeze posibilitatea reducerii perturbatiei la nivelul
surselor care o genereaza.

Principalele solutii care pot fi adoptate pentru reducerea
distorsiunii armonice si care ar putea asigura incadrarea in limitele
admise de distorsiune, fara a fi necesara utilizarea filtrelor constau in
urmatoarele:

o conectarea, imediat dupa redresor, in serie cu
condensatorul de filtrare de valoare mare, a unei
bobine care determina cresterea duratei de conductie
a redresorului si limitarea distorsiunii curentului electric
absorbit;

o reducerea impedantei sistemului de alimentare prin
alegerea unei scheme cu un curent mai mare de
scurtcircuit;

o agregarea sarcinilor generatoare de armonice, astfel
incat unele armonice sa se compenseze reciproc;

o alegerea corespunzatoare a grupei de conexiuni a
transformatoarelor pentru a asigura limitarea circulatiei
armonicelor multiplu de trei;

o alegerea corespunzatoare a schemei de redresare
astfel incat sa se realizeze un mare numar de pulsuri;

o achizitia echipamentelor cu absorbtie de curent
sinusoidal.

Concluzii

Cresterea ponderii receptoarelor cu caracteristica neliniara in
retelele electrice impune adoptarea unor masuri eficiente pentru
limitarea distorsiunii curbelor de tensiune si de curent electric.

Modernizarea receptoarelor de energie electrica, in primul rand
prin posibilitatea reglarii consumului de energie electrica in functie de
proces, a determinat utilizarea larga a semiconductoarelor de putere si
cresterea astfel, a surselor de regim nesinusoidal. Atat marii
consumatori, industria de aluminiu, industria metalurgica (cu un aport
deosebit datorita dezvoltarii in viitor a cuptoarelor cu arc electric
alimentate la tensiune continua), industria prelucratoare, dar si micii
consumatori, consumatorii casnici, consumatorii din sectorul tertiar,
reprezinta, in prezent, surse importante de armonici si interamonici.
Limitarea acestora, intr-o zona cat mai apropiata de sursa
perturbatoare, este una dintre conditiile reducerii pierderilor de energie
activa in circuitele parcurse de curentii nesinusoidali dar si a altor
efecte datorate propagarii curentilor armonici.

In prezent, exista solutii tehnice eficiente pentru limitarea nivelului
de distorsiune la o valoare acceptata prin utilizarea de echipamente
specializate de filtrare.
Inainte de a lua decizia montarii de filtre, pentru limitarea nivelului de
distorsiune, este necesar a face o analiza atenta a solutiilor privind
reducerea distorsiunii chiar la nivelul echipamentului perturbator.
Numai daca aceste masuri nu sunt eficiente sau costurile sunt prea
ridicate, se adopta solutia utilizarii filtrelor.

Utilizarea unui anumit filtru necesita o analiza atenta a eficientei
tuturor tipurilor de filtre, pentru problema concreta care trebuie
rezolvata si pentru configuratia reala a retelei electrice industriale.

Filtrele utilizate in reteaua electrica pot sa asigure limitarea unora
dintre perturbatiile introduse in reteaua electrica de catre consumatori.
Principalele aspecte care pot fi rezolvate cu ajutorul filtrelor sunt:

o rezonante in reteaua electrica;

o limitarea pierderilor in reteaua furnizorului dar si in
reteaua industriala prin limitarea circulatiei curentilor
armonici;

o imbunatatirea factorului de putere al consumatorilor
perturbatori.


Conditiile impuse, in prezent, privind limitarea pierderilor in
reteaua electrica, asigurarea calitatii energiei electrice si monitorizarea
nivelului de emisii perturbatoare determina ca problemele legate de
limitarea perturbatiilor sa devina una dintre preocuparile importante ale
specialistilor electroenergeticieni.



CAPITOLUL 9. EFECTUAREA REVIZIILOR I A REPARAIILOR
Pregtirea lucrrilor de revizii i reparaii

Definiii

Examinare

Activitate de supraveghere prin care se fac observaii vizuale i
prin tehnici nedistructive.
Not: Examinrile se execut, de regul, de ctre personalul de
mentenan, cu instalaiile n stare oprit sau n funciune.

Exploatare Ansamblu de operaii (manevre) executate pentru asigurarea
adaptrii continue la cerere a producerii, transportului, distribuirii
i furnizrii de energie electric i/sau termic, n condiii
corespunztoare tehnico-economice i de siguran
Not: Personalul de exploatare execut, pe lng manevre n
instalaii, activiti de monitorizare, testare, dar, n funcie de
decizia conducerii, poate executa i alte activiti de
mentenan.

nlocuire
echivalent

Schimbare care afecteaz exploatarea unei instalaii sau a unui
echipament prin instalarea unei componente diferit de
componenta original, dar care ndeplinete cerinele de
proiect, inclusiv pe cele privind interfaa cu restul instalaiei.
Exemplu: O armtur care ndeplinete cerinele tehnice din
specificaia de procurare ntocmit pentru un caz specific dar
este de un alt model i de o alt fabricaie dect armtura
iniial, este un nlocuitor echivalent.

nlocuire standard

Schimbare n urma creia n locul unei componente
originale, uzate, se utilizeaz o component nou, identic cu
cea iniial
Not: nlocuirile constituie activiti de mentenan corectiv
dar pot fi executate i pentru a preveni o ntrerupere
accidental a funcionrii prin dezvoltarea unor defecte
constatate cu ocazia unor lucrri de mentenan preventiv.

Lucrri curente

Lucrri de mentenan care se execut imediat ce s-a identificat
necesitatea lor, fr s fie necesar un document prin care
acestea s fie iniiate i fr s fie necesar o aprobare formal.

Lucrri minore

Lucrri de mentenan executate n baza unei cereri formale
dar care nu necesit instruciuni detaliate de lucru sau controale
speciale i nu au impact asupra exploatrii sau a resurselor i
termenelor angajate pentru alte lucrri.

Mentenan Ansamblul tuturor aciunilor tehnice i organizatorice care se
execut asupra SISC aflate n exploatare i care sunt
efectuate pentru meninerea sau restabilirea strii tehnice
necesare ndeplinirii funciilor pentru care au fost proiectate.

Mentenan bazat
pe fiabilitate

Ansamblu de aciuni i msuri realizate cu scopul de a stabili
programul i coninutul lucrrilor de mentenan preventiv ce
trebuiesc executate pentru a menine i eventual restabili,
atunci
cnd este necesar, starea tehnic a SISC, utiliznd analize
ale modurilor de defectare, analize de siguran, analize
funcionale, analize de criticitate etc.


Mentenan bazat Ansamblu al activitilor de determinare/prognozare a strii
pe stare

tehnice a SISC i a lucrrilor de meninere/restabilire a
performanelor, care rezult ca necesare n urma desfurrii
acestor activiti




n stabilirea unui program de mentenan bazat pe fiabilitate
este necesar:

a) s se identifice SISC a cror nefuncionare sau
proast funcionare este critic (din punct de vedere al
produciei de energie, al siguranei n funcionare sau
al costurilor mentenanei corective). Aceast etap
implic analiza modurilor de defectare i ale efectelor
lor pentru fiecare SISC. Pentru obiectivele nucleare
implic i analize de securitate.

b) s se stabileasc cauzele ce pot conduce la
nefuncionarea sau proasta funcionare a SISC critice,
ceea ce implic detalierea modurilor i a cauzelor de
defectare pn la un nivel relevant pentru activitile
de mentenan. Metodele utilizate n scopurile
precizate la lit.a) si b) pot fi analizele funcionale,
arborii de defectare sau alte metode de analiz de
fiabilitate;

c) s se identifice activitile de mentenan preventiv
care pot preveni apariia cauzelor identificate n
etapa precedent. La alegerea activitilor trebuie
considerate att cele simple ct i cele complexe
care implic scule/utilaje speciale, personal nalt
calificat i costuri importante.

d) s existe un sistem de colectare i analizare a datelor
rezultate din aplicarea programului. Datele culese
trebuie tratate statistic pentru a obine indicatorii de
fiabilitate i alte caracteristici i vor fi validate de
experi.

Mentenana (preventiv) bazat pe stare vizeaz:

a) culegerea unui volum relevant de informaii cu privire
la starea tehnic real a fiecrui SISC prin metode
care s implice ct mai puine dezasamblri, deci ct
mai puine opriri ale funcionrii;

b) refacerea potenialului de fiabilitate i de performane
ale SISC atunci cnd informaiile culese cu privire la
starea tehnic a acestora indic necesitatea unor
lucrri de meninere/restabilire cu scopul de a preveni
apariia defectelor.

Starea tehnic a SISC este rezultatul activitilor de exploatare i
de mentenan. Determinarea aciunilor de meninere/restabilire proprii
mentenanei preventive se poate face pe baz de informaii
nregistrate i sistematizate n baze de date care dau pentru fiecare
SISC imaginea strii sale:

o reale, atunci cnd culegerea informaiilor se face prin
metode de supraveghere n instalaie;


Mentenan bazat
pe timp
Ansamblu al lucrrilor periodice executate indiferent de starea
tehnic constatat a SISC, prin care se menin/ restabilesc
performanele acestora.
Mentenan
corectiv



Ansamblul lucrrilor de mentenan care se efectueaz n
scopul readucerii SISC n stare de a-i putea ndeplini
funciile pentru care au fost proiectate:

a) dup producerea unui defect;

b) dup o ntrerupere voit a misiunii SISC atunci cnd
este iminent producerea unui defect a crui apariie
nu a putut fi prevzut.

Not: Mentenana corectiv presupune lucrri de reparaii i
nlocuiri.

Mentenan minor

Lucrri curente si/sau lucrri minore de meninere/ restabilire a
strii SISC, care nu necesit scule sau necesit scule uzuale,
portabile i care se pot executa de ctre personalul de exploatare
sau de mentenan familiarizat cu practica industrial curent
(normal).



o probabile (prognozate), atunci cnd se utilizeaz
tehnici evoluate de analiz specifice mentenanei
predictive i mentenanei bazate pe fiabilitate.

Activitile de mentenan corectiv sunt activiti cu caracter
neplanificat. Mentenana corectiv presupune:

a) diagnoza defectrilor, prin care, pe baza informaiilor
culese n urma examinrilor, verificrilor i/sau
testelor, se identific prin procese deductive cauzele
probabile ale defectrii;

b) reparaii realizate prin nlocuiri sau prin alte lucrri de
restabilire a strii de funcionare;

c) reparaii provizorii, lucrri executate n situaii n
care se amenin viaa persoanelor sau integritatea
instalaiei. Volumul unor astfel de lucrri nu trebuie s
depeasc, de regul, 1% din costul total al
lucrrilor.

Gestionarea lucrrilor de menternan minor se poate face prin
sisteme simplificate, cu un grad de formalizare mai mic dect n
cazul restului lucrrilor de mentnenan. Exemple de lucrri care pot fi
ncadrate n categoria lucrrilor de mentenan minor:

Lucrri curente, care includ:

a) nlocuiri/reparaii de:

o sisteme uoare de prindere; nchiztori de
ui fr funcii speciale;instalaii sanitare
de uz general; elemente de construcie
(mici defecte la perei, plafoane, scri,
balustrade etc.); roi de manevr la
armturi cu acionare manual; filtre de
ulei; mobilier de birou;

o lmpi; cutii de conexiuni (nlocuiri de
capace i uruburi); filtre de aer la motoare
electrice; nfurri la motoare electrice
sau motoare n totalitate, pentru pompe
mobile de epuizment; telefoane; aparate
de condiionare a aerului n birouri;

o manometre (nlocuiri); sticle de nivel; filtre
de aer; suporturi (arcuri, uruburi, etc.) la
evi de impuls; termometre amplasate n
teci.


Mentenan
preventiv

Ansamblu al lucrrilor de mentenan care se efectueaz la
intervale de timp predeterminate sau corespunztoare unor criterii
predeterminate pentru prevenirea defectrii SISC sau pentru
reducerea probabilitii de evoluie n timp a unor defeciuni.

Mentenan
predictiv

Ansamblu al lucrrilor de mentenan preventiv prin care se
monitorizeaz, se stabilete tendina de evoluie i se analizeaz
parametrii caracteristici de performan sau proprietile SISC
care dau indicii privind reducerea performanelor sau apariia
iminent a defectelor.


b) Fabricaia de plcue/etichete avertizoare;

c) Pozarea de cabluri pentru computere;

d) Ungerea axului la armturi cu acionare manual;

e) Strngerea uruburilor la flane (fr depirea
cuplului maxim), pentru eliminarea scurgerilor.
nlocuirea garniturilor, montarea sau demontarea
flanelor oarbe nu pot fi ncadrate n categoria
lucrrilor de mentenan minor;

f) Conectarea furtunelor la aerisirile i drenajele
corespunztoare;

g) Strngerea fitingurilor la sisteme de aer comprimat
pentru a elimina scprile.

Lucrri minore, care includ:

a) Reglarea sau nlocuirea presetupei la armturile cu
acionare manual, n cazurile n care nu se cere
testarea post-mentenan. Reglarea/nlocuirea
presetupei la armturile cu acionare mecanic nu
poate fi ncadrat n categoria lucrrilor de
mentenan minor;

b) Reglarea presetupei la pompe. nlocuirea presetupei
sau labirinilor, nlocuirea uruburilor carcasei sau
garniturilor la pompe nu poate fi ncadrat n
categoria lucrrilor de mentenan minor;

c) Repararea/nlocuirea izolaiei;

d) nlocuirea siguranelor fuzibile;

e) Calibrarea indicatoarelor locale i a regulatoarelor de
nivel.

Exemplele de ncadrare nu sunt exhaustive i nu sunt destinate
s elimine judecata inginereasc corect care trebuie utilizat la
ncadrarea fiecrei lucrri i, pe cale de consecin, la
gestionarea/aprobarea executrii lucrrilor printr-un sistem
corespunztor.

Mentenana predictiv constituie tot o form de mentenan
bazat pe stare (mentenan preventiv) deoarece se execut pentru
a preveni o defeciune iminent sau probabil. Activitile de urmrire
automat a strii tehnice a SISC, executate n cadrul mentenanei
predictive i monitorizarea constituie n fapt dou aspecte ale
aceluiai concept, diferena constituind-o metodele diferite prin care se
colecteaz informaiile precum i tehnicile utilizate la interpretarea
acestora.

Exemple de activiti din categoria mentenanei predictive:

a) analiza vibraiilor (inclusiv analize spectrale i
urmrirea temperaturii lagrelor) i a impuritilor
metalice din uleiurile de ungere (ferografie) pentru a
monitoriza echipamentele cu elemente rotative;

b) observaii n spectrul infrarou (termografie) asupra
echipamentelor care emit cldur (motoare,
ntreruptoare, dulapuri electrice, zone izolate termic
etc.) pentru a detecta zonele defecte;

c) nregistrarea curbei efortului de deplasare pentru
monitorizarea integritii mecanice n cazul
armturilor acionate cu motor;

d) utilizarea de sisteme acustice pentru detectarea
regimurilor de funcionare anormale.



Modernizare Ansamblu de lucrri prin care, fr a interveni asupra
tehnologiilor utilizate n cadrul SISC se nlocuiesc
elementele uzate moral i/sau fizic cu elemente noi, cu
performane superioare sau se adaug astfel de elemente
cu scopul de a crete performanele i rentabilitatea SISC
peste nivelul iniial precizat n proiectul aprobat.

Not: 1) Performanele la care face referire definiia pot fi, de
exemplu calitatea si capacitatea produciei, durata de via,
costurile de exploatare, eficiena energetic, iar pentru
construcii - gradul de confort i ambient, gradul de izolare
termic.

2) Lucrrile de modernizare nu constituie
lucrri de mentenan ntruct spre deosebire de acestea:

a) asigur obinerea de venituri suplimentare substaniale
fa de cele realizate cu mijloacele fixe iniiale,

b) reduc substanial cheltuielile de exploatare-mentenan,

c) conduc la majorarea valorii contabile a mijloacelor fixe.

Modificare major

Modificare care afecteaz bazele de proiectare sau implic costuri
care depesc o limit stabilita pentru bugetul de exploatare/
mentenan aprobat.
Not: n cazul obiectivelor nucleare o modificare care afecteaz
anumite documente de exploatare sau condiiile autorizaiei
acordate de autoritatea competent n domeniul activitilor
nucleare va fi tratat ca o modificare major.

Modificare minor

Modificare care nu afecteaz bazele de proiectare i implic
costuri care se ncadreaz ntr-o limit, stabilit pentru bugetul
de exploatare/ mentenan aprobat.
Not: O modificare minor nu implic, de regul, un efort de
proiectare multidisciplinar.
O modificare minor care implic costuri evaluate mai mari dect
limita stabilit va fi tratat ca o modificare major.

Monitorizare

Activitate prin care se culeg date din instalaie cu scopul de a
stabili dac SISC funcioneaz normal.
Not: Monitorizarea SISC se face fie n cadrul activitii de
supraveghere fie n cadrul activitailor de mentenan predictiv,
n acest al doilea caz prin mijloace tehnice speciale.

Monitorizarea se efectueaz de ctre:

a) personalul de exploatare (de la distan din camera de
comand prin observarea indicatoarelor, semnalizrilor i
nregistratoarelor i n timpul rondurilor fcute n instalaie
prin citirea aparatelor de msur montate local i prin
observaii vizuale i auditive);

b) personal de mentenan specializat (prin inspecii n
instalaii destinate identificrii oricror parametri care dei nu
au depit pragurile de atenionare sau de declanare se
situeaz n afara valorilor normale, prescrise de
documentaia tehnic sau prin mijloace tehnice speciale n
cazul mentenanei predictive).

Obiectiv energetic Capacitate energetic sau ansamblu de capaciti energetice care
se utilizeaz pentru producerea, transportul, distribuia energiei
electrice i/sau termice.

Program de asigurare
a mentenanei
Ansamblu al msurilor organizatorice, responsabilitilor,
procedurilor i resurselor prin care se pun n practic orientarea
i obiectivele generale de mentenan ale unei capaciti
energetice.

Reabilitare Ansamblu de lucrri de mentenan complexe efectuate asupra
SISC prin care, fr modificarea tehnologiei iniiale, se
restabilete starea tehnic i de eficien a acestora la un nivel
apropiat de cel avut la nceputul duratei de via.

Reparaie

Lucrare de mentenan corectiv prin care se elimin un anumit
defect, detectat la SISC, astfel nct acestea s poat fi
readuse n starea normal de funcionare.
Not: Reparaiile se pot executa n cadrul activitii de
mentenan corectiv (avnd deci un caracter accidental), dar i
pentru a preveni o ntrerupere accidental a funcionrii prin
dezvoltarea unor degradri constatate cu ocazia efecturii unor
lucrri de mentenan preventiv.

Reparaie major

Reparaie care afecteaz structura (de exemplu reparaiile prin
sudare care afecteaz incinte sub presiune sau structura metalic
a unei instalaii de ridicat) sau caracteristicile funcionale ale unei
instalaii sau care conduce la schimbarea concepiei iniiale a
componentelor acesteia.

Reparaie minor


Reparaie care nu afecteaz structura sau caracteristicile
funcionale ale unei instalaii i care nu schimb concepia iniial
a componentelor acesteia.

SISC Structuri, Instalaii (Sisteme), ansambluri, subansambluri,
echipamente i Componente ale capacitilor din sectorul energiei
electrice i termice, aflate n gestiunea agenilor economici
titulari de licen, ncadrate n categoria mijloacelor fixe, pentru
care se aplic Programe de Asigurare a Mentenanei

PAM Program de Asigurare a Mentenanei


Necesarul de materiale este verificat prin comparare cu normele de
consum.

Identificarea tehnologiei de reparare se face conform fisei
tehnologice i cu ncadrarea in graficul de lucrari.

Activitile de mentenan a SISC vor fi orientate astfel nct:

o s contribuie la realizarea nivelului de siguran n
exploatare corespunztor obiectivelor de fiabilitate,
disponibilitate, securitate i operare a SISC, la protecia
personalului de exploatare i a mediului n
conformitate cu prevederile legale n domeniu, pe
baz de cheltuieli cu eficien dovedit;

o s se asigure periodic culegerea datelor necesare
pentru evaluarea strii tehnice a SISC, astfel nct s
se permit detectarea din timp a deteriorrilor sau
strilor care pot afecta performanele tehnice de
funcionare i/sau sigurana SISC aplicnd programe
de mentenan preventiv iar n cadrul acesteia, cu
prioritate, programe de supraveghere i mentenan
predictiv;

o s fie realizate n baza unui PAM ntocmit n
conformitate cu prevederile precizate n Regulament,
care s asigure c SISC i ndeplinesc funciile pe
toat durata de via;

o responsabilitatea i autoritatea pentru aplicarea i
administrarea PAM s revin n primul rnd
conducerii titularilor de licen.

Obiectivele conducerii activitilor de mentenan constau n:

a) ntocmirea unui PAM eficient, bazat pe costuri
justificate de rezultatele obinute i care s reflecte
obiectivele titularilor de licen privind exploatarea,
securitatea, fiabilitatea, protecia muncii i a mediului
precum i orientrile generale precizate la art. 11;

b) aplicarea prevederilor PAM corelat cu importana pe
care fiecare SISC o are pentru sigurana exploatrii,
securitatea personalului, protejarea mediului sau
pentru ndeplinirea altor cerine specifice;

c) crearea unui sistem de evaluare a rezultatelor aplicrii
i a eficienei PAM;

d) definirea clar a responsabilitilor i a liniilor de
autoritate, alocarea corespunztoare a acestora;

e) asigurarea la timp a resurselor (suport tehnic, suport
logistic, fonduri, for de munc) necesare realizrii
PAM;

f) asigurarea evalurii i msurrii strii tehnice a SISC
prin aplicarea unor programe adecvate;

g) identificarea de ctre personalul implicat i aducerea la
cunotina conducerii pentru urmrire i dispunerea
soluionrii situaiilor n care cerinele programelor de
mentenan sau ale criteriilor interne de performan
prescrise pentru lucrrile de mentenan nu sunt
respectate;

h) respectarea cadrului legal general i a cerinelor
specifice emise de Autoritatea competent n
alocarea bugetelor i contabilizarea activitilor de
mentenan. Bugetele alocate vor fi justificate pe baza
aciunilor/cerinelor de mentenan, iar cheltuielile de
mentenan vor fi asociate fiecrei activiti specifice
desfurate, asigurnd condiiile necesare pentru
raportarea acestora ctre Autoritatea competent n
conformitate cu Procedura de ntocmire a Raportului
financiar de ctre titularii de licen.

Instructajul privind lucrarea este sustinut / nsuit in concordanta
cu funcia ierarhica in echipa.




Verificarea msurilor de PM i PSI


Masurile de PM i PSI sunt identificate in concordanta cu
activitatea de lucru.

Suficienta masurilor de PM i PSI prevazute in autorizatia de lucru
este verificata in comparatie cu normativele de PM i PSI solicitndu-
se completarea acestora, daca este necesar.

Instructajul privind msurile de PM i PSI din autorizaia de lucru
este susinut / nsuit in concordan cu gradul de autorizare PM i
functia ierarhic in echip.

Efectuarea lucrrilor de revizii i reparaii


Lucrarile de revizii i reparatii sunt executate in conditii de
respectare riguroasa a masurilor de PM i PSI prevazute in autorizatia
de lucru.

Lucrarile de revizii i reparatii sunt realizate conform instructiunilor
tehnice interne.

Cerinele privind respectarea indicaiilor date cu privire la execuia
lucrrilor trebuie s fie formulate clar i incluse n proceduri specifice
sau n ghiduri cu caracter general fiind comunicate fiecrui
executant. La echipamentele importante pentru sigurana funcionrii
instalaiilor, atunci cnd activitatea poate produce fenomene tranzitorii
periculoase sau oprirea capacitilor sau, n cazul obiectivelor
nucleare, la sisteme implicate n securitatea nuclear, respectarea
cerinelor se impune strict, pas cu pas; n alte cazuri se poate solicita
doar respectarea inteniei documentului.


Dotri, echipamente i scule

Dotrile, echipamentele i sculele folosite n cadrul activitii de
mentenan vor fi supuse periodic unor verificri pentru a aprecia
capacitatea lor de a rspunde cerinelor de ntreinere a capacitilor
energetice precum i celor de pregtire a personalului de mentenan.
Aceste verificri urmresc s asigure att eficiena i calitatea
activitilor desfurate, ct i condiii de siguran la locurile de
munc.

Pe lng verificrile executate conform aliniat (1), la obiectivele
nucleare se va urmri n plus i utilizarea eficient a spaiilor prin
coordonarea realizrii i utilizrii facilitilor provizorii destinate
controlului radioactivitii efluenilor gazoi i al contaminrii n timpul
activitilor executate n perioada opririlor planificate. Se vor folosi
faciliti de decontaminare pentru a reduce volumul de deeuri
radioactive solide i contaminarea sculelor i a echipamentelor
reutilizabile.

Laboratoarele de analize i de ncercri care fac parte din
organizarea compartimentelor de mentenan vor fi acreditate n
conformitate cu legislaia n vigoare.


Procurarea pieselor, materialelor i serviciilor

Obiectivul programelor de procurare a pieselor, a materialelor i a
serviciilor cerute n desfurarea activitilor de mentenan const
n asigurarea disponibilitii acestora n momentul la care ele sunt
necesare. Realizarea acestui obiectiv presupune iniierea la timp a
procesului de procurare i urmrirea aspectelor eseniale ale
procesului.


Controlul echipamentelor, al pieselor i al materialelor

Pentru recepionarea, inspectarea, manipularea, depozitarea,
regsirea i eliberarea echipamentelor, ale pieselor i ale materialelor
necesare n activitatea de mentenan trebuie s existe i s se
aplice principii i proceduri prin care s se acopere activitile
desfurate ntre momentul primirii acestora i momentul instalrii
lor. La obiectivele nucleare aceste activiti trebuie s fie n
concordan cu cerinele aplicabile ale Programului de Management al
Calitii.

Sistemul de control al echipamentelor, pieselor i materialelor va
include msurile necesare pentru a preveni utilizarea acelora pentru
care nu exist:

o un agrement tehnic;

o certificate de calitate emise de ctre un organism de
certificare acreditat sau buletine de ncercri
eliberate de laboratoare de ncercri acreditate.


Verificarea metrologic/etalonarea aparatelor de msurat

Se va institui un program de gestionare, verificare
metrologic/etalonare i testare a aparatelor de msurat utilizate
pentru a asigura disponibilitatea dotrilor, sculelor i echipamentelor
necesare pentru ntreinerea, repararea i etalonarea echipamentelor
i instrumentelor montate la nivelul SISC. n categoria aparatelor de
msurat i testare se includ toate sculele, etaloanele, instrumentele,
dispozitivele sau sistemele utilizate pentru a examina, testa, etalona,
msura sau detecta defectele n scopul obinerii datelor necesare
verificrii conformitii unui instrument sau unui echipament cu un set
de cerine precizat.

Demontarea / montarea echipamentelor electrice este efectuata in
conformitate cu crile tehnice ale acestora.

Activitile de mentenan se execut pe baz de proceduri i
documente de execuie specifice. Procedurile vor defini obiectivele
lucrrilor, vor stabili nivelurile de performan dorite i vor defini clar
responsabilitile. Procesul de pregtire, verificare, aprobare i revizie
a procedurilor va fi formalizat pentru a permite o urmrire i eviden
corespunztoare.

Stabilirea strii de uzura a echipamentelor electrice se face
conform normativului de reparaii.

Lucrarile de revizii i reparatii sunt executate cu consumuri de
materiale i de timp normate.

Se va asigura un sistem prin care cheltuielile efectuate cu
mentenana s fie ct mai precis individualizate astfel nct s se
poat face uor o corelare ntre volumul planificat de activiti i
fondurile alocate i s se permit raportarea acestora n conformitate
cu cerinele. n cadrul acestui sistem conducerea compartimentului
de mentenan i personalul care supravegheaz direct executanii
vor urmri cheltuielile pentru a evita depirea valorilor
estimate/aprobate i pentru a detecta tendinele nefavorabile n
evoluia acestora.

Costurile activitilor de mentenan se includ ca o component a
tarifului aprobat de ctre Autoritatea competent pentru
activitatea/serviciul desfurat n sectorul energiei electrice i
termice, n msura n care se poate demonstra c acestea au fost
necesare pentru a menine performanele la nivelul standardelor.

Titularii de licene acordate de Autoritatea competent n
sectorul energiei electrice i termice se vor asigura c evidenele
contabile vor fi inute astfel nct s fie posibil raportarea
cheltuielilor efectuate n cadrul activitii de mentenan n
conformitate cu cerinele cuprinse n Procedura de ntocmire a
Raportului financiar de ctre titularii de licene, emis de ctre
Autoritatea competent. Se vor raporta numai cheltuielile pentru
activiti de mentenan (cu evidenierea celor pentru supraveghere)
desfurate de ctre compartimentul de mentenan nu i cele pentru
activitile de mentenan pe care le-a desfurat compartimentul de
exploatare.

n costurile activitilor de mentenan se includ pe lng
costurile directe i:

o costurile aferente: administrrii compartimentului de
mentenan; sculelor i utilajelor necesare executrii
activitilor; exploatrii i ntreinerii facilitilor de
mentenan; pregtirii personalului n vederea
autorizrii/ calificrii; urmririi i evalurii stadiului
lucrrilor, precum i pentru alte activiti similare;

o costurile indirecte asociate activitilor de mentenan
incluznd: planificarea i programarea; depozitarea
materialelor; etalonarea, ntreinerea, repararea i
stocarea echipamentelor utilizate la verificarea sau
execuia lucrrilor etc.

Sistemul financiar-contabil adoptat de ctre titularii de licen se
poate baza pe un grad mai ridicat de detaliere n urmrirea
cheltuielilor, n condiiile respectrii cerinelor prezentului articol.

Bugetul alocat activitilor de mentenan se va justifica pe tipuri
de activiti (proiecte), pe date istorice sau prin alte metode
recunoscute care s furnizeze informaii credibile cu privire la
resursele necesare pentru a menine SISC ntr-o stare tehnic
corespunztoare. La stabilirea acestui buget se va lua n considerare
necesarul de resurse pentru a satisface toate programele dezvoltate
de compartimentul care desfoar aceste activiti pe baza cerinelor
generale din Regulament i cu respectarea reglementrilor legale
specifice domeniului.



ncheierea lucrrilor de revizii i reparaii

Corectitudinea executrii lucrrilor este verificata prin atingerea
valorilor nominale sau admisibile ale parametrilor de funcionare a
echipamentelor.

Pentru a verifica faptul c SISC supuse unor lucrri de
mentenan i vor ndeplini, la revenirea n exploatare, funciile
pentru care au fost proiectate, se vor efectua probe i ncercri post-
mentenan. Volumul i natura acestor probe/ncercri vor fi n
concordan cu lucrrile de mentenan efectuate precum i cu
importana SISC pentru sigurana i fiabilitatea ansamblului instalaiei.

Probele/ncercrile post-mentenan se efectueaz de regul
dup lucrrile de mentenan corectiv dar pot fi necesare i dup
unele lucrri de mentenan preventiv.

Trebuie s se stabileasc un program de msuri care s permit
urmrirea probelor/ncercrilor ce se efectueaz i faptul c la
ncheierea lor rezultatele sunt nregistrate n istoricul lucrrilor de
mentenan. Programul va stabili responsabilitile fiecrui
compartiment implicat, echipamentele necesare, tipul i extinderea
testelor, procedurile aplicabile, criteriile de acceptare, verificarea
testelor i cerinele de nregistrare a rezultatelor. Aceste programe
pot fi simple cum ar fi probele de etaneitate la presiunea de lucru
pentru robinete cu acionare manual sau complexe, de exemplu teste
detaliate de performan, la un motor Diesel, la un turbo sau
hidroagregat sau la alte utilaje complexe.

Acceptarea/recepia lucrrilor de mentenan se face de ctre
personalul de exploatare dup analizarea rezultatelor, testelor sau
inspeciilor post-mentenan raportat la lucrrile executate, precum i
dup constatarea ndeplinirii prevederilor legale aplicabile privind
controlul calitii acestor lucrri. Experiena ctigat pe parcursul
lucrrilor i n urma revederii rezultatelor de ctre compartimentul de
suport tehnic, Managementul Calitii, iar n cazul obiectivelor
nucleare i de cel responsabil cu radioprotecia, se comunic
compartimentelor de planificare, programare i personalului de
mentenan pentru a evidenia activitile realizate corespunztor i pe
cele ce trebuie mbuntite.

Evaluarea i analiza activitilor de mentenan trebuie fcute pe
baza unui program care trebuie s prevad: determinarea cauzelor
primare ale problemelor aprute, analizarea periodic a rezultatelor
pentru a stabili eficiena lucrrilor, msurarea performanelor pentru a
stabili baza pentru mbuntiri, gradul de implicare al conducerii
pentru aplicarea mbuntirilor necesare, observarea practicilor de
lucru ale personalului, identificarea i urmrirea cheltuielilor pentru a
controla eficiena economic.

Asistenta tehnica in timpul probelor este asigurata pana la
recepia lucrrilor.

Gestionarea corect a lucrrilor iniiate prin cererea/ comanda de
lucrare presupune:

o analizarea documentaiei de execuie i permiterea
nceperii lucrrilor numai dac documentaia a fost
verificat i avizat de personal de specialitate atestat;

o pregtirea zonei de lucru i tuturor sculelor indicate
n procedura de lucru, precum i rezervarea
echipamentului greu necesar;

o diagnosticarea fcut pentru a identifica deteriorrile
observate n cursul demontrii i cutarea cauzelor
posibile;

o verificarea metodelor de lucru i calitii lucrrilor pe
parcursul executrii lor. Cauzele care au generat o
execuie necorespunztoare trebuie identificate i
corectate. Practicile de execuie care trebuie verificate
includ: modul de aplicare a procedurilor de lucru, n
special a celor care impun o respectare pas cu pas;
protejarea SISC dezasamblate; utilizarea corect a
sculelor i pstrarea lor; gestionarea materialelor i
substanelor chimice utilizate; curenia i ordinea la
locul de munc; evoluia lucrrilor i timpul cheltuit;
utilizarea rapoartelor de lucru la ncheierea lucrrilor;
respectarea instruciunilor de protecia muncii. La
obiectivele nucleare se va verifica i respectarea
instruciunilor de protecie la radiaii i minimizarea
zonelor contaminate. Verificrile se execut de ctre
personalul cu atribuii de supraveghere ncepnd cu
maitrii;

o testarea post-mentenan (recalificarea) fcut pentru
a convinge c SISC este apt din nou s-i
ndeplineasc funciile;


Responsabilitatea pentru calitatea lucrrilor efectuate este
asumata de ctre executant prin documentele de reparaie.

Calitatea lucrarilor efectuate este realizata prin testarea post-
mentenan (recalificarea) fcut pentru a convinge c SISC este apt
din nou s-i ndeplineasc funciile.

Acceptarea/recepia lucrrilor executate n baza cererii/comenzii
de lucrare se face nainte de repunerea n funciune.



CAPITOLUL 10. MSURAREA PARAMETRILOR

Standarde cu metode de msurare


Standardele au o mare importanta in monitorizarea calitatii puterii.
Calitatea puterii trebuie definita si caracterizata utilizand aceleasi
metode, pentru a putea stabili un nivel de comparatie intre diversele
aplicatii.

Pentru stabilirea liniilor generale ale masuratorilor de calitatea
puterii si stabilirea unui limbaj comun in tratarea problemelor de
calitatea puterii, s-a elaborat standardul IEEE 1159.

S-a definit deasemenea un standard pentru formatul datelor de
calitatea puterii in scopul compatibilitatii intre diferitele inregistratoare
si aplicatiile uzuale de prelucrare. Acest format standardizat a fost
denumit PQDIF (Power Quality Data Interchange Format) si se refera
la:

o valori de prag;

o spectru armonic;

o caracterizarea calitatii puterii;

o statistici de evenimente;

o forme de unda.

Standardele IEC referitoare la monitorizarea calitatii puterii sunt
grupate intr-o serie de documente numerotate 61000-4-xx si acopera
cerinte specifice pentru fiecare variatie sau problema de calitate a
puterii.

Cele mai uzuale normative de calitatea puterii:

o EN 50160 Caracteristicile tensiunii de alimentare
din sistemul public de distributie;

o EN 61000-3-2 Limitele emisiilor de armonici de
curent (curentul de intrare al echipamentului 16 A pe
fiecare faza);

o EN 61000-3-3 Limitarea modificarilor de tensiune, a
fluctuatiilor si al flicker-ului in sistemele publice de
alimentare de joasa tensiune, pentru echipamente cu
un curent nominal 75 16 A pe fiecare faza fara sa
conditioneze conexiunea;

o EN 61000-3-12 Limitele curentilor armonici produsi
de conectarea echipamentelor la sistemele publice de
joasa tensiune avand curentul de intrare > 16 A si 75
A pe fiecare faza;

o EN 61000-4-7 Ghid general pentru instrumentatie si
masurarea armonicilor si interarmonicilor aplicabil in
sistemele energetice de alimentare si pentru
echipamentele conectate in continuare;

o EN 61000-4-15 Flickermetru specificatii de
proiectare si functionale;

o EN 61000-4-30 Metode de masura a calitatii puterii.



EN 50160

Standardul defineste electricitatea ca produs avand anumite
caracteristici de calitate pentru tensiune, precum si intervalul de valori
recomandat in cazul parametrilor de calitatea puterii in retelele de
joasa si medie tensiune

EN 50160 este aplicabil in urmatoarele cazuri:

o in punctul de livrare dintre reteaua publica si cea a
consumatorului;

o in punctul de livrare dintre generatorul de energie si
reteaua publica;

o in conditii normale de operare;

o in aplicatii cu echipament electric conform cu
standardele aplicabile ca baza in acordurile
contractuale.





Fig. 10.1.1. Parametrii tensiunii de alimentare definiti in EN 50160



Tabelul 10.1.1. Parametrii tensiunii de alimentare definiti in EN
50160

Parametru Caracteristica
Ciclu de
masura
Durata de
observare
Frecventa
50 Hz ` 1 %
timp de 99,5%
dintr-un an
(retea
integrata)
50 Hz + 4 % /
- 6% continuu
50 Hz + 2 %
timp de 95 %
dintr-o
saptamana
(operare
izolata)
50 Hz + 15 %
10 sec
valoarea
medie
un an


o sapt.
continuu

Variatia
tensiunii
Un ` 10 % in
timpul a 95%
dintr-o
saptamana
Un + 10 % / -
15 % continuu

10 min
valoarea
medie
o sapt.
Flicker
Severitatea
flicker-ului pe
termen lung
Plt <1 in
timpul a 95%
dintr-o
saptamana

2h (conform cu
EN 61000-4-
15)
o sapt.
Dezechilibru
raportul
U(contrary
system) /
U(equal
system) < 2 %
in timpul a
95% dintr-o
saptamana

10 min
valoarea
medie
o sapt.
Armonici
U
H2
... U
H40

<limita
tabelului de
standardizare
si THD <8% in
timpul a 95%
dintr-o
saptamana;
10 min
valoarea
medie din
fiecare
armonica
(conform cu
EN 61000-4-7)

o sapt.
Inter-armonici
Indiscutabil

indiscutabil o sapt.
Tensiune de
semnalizare
<curba
standard =f(f)
in timpul a
99% dintr-o zi
3 sec valoarea
medie
o zi

Cadere de
tensiune
Cantitate
<10...1000/an;
din care >50%
cu durata <1s
10 ms valoare
nominala
40%Un
U
10ms
90%Un
un an
Intrerupere de
tensiune de
scurta durata
cantitate <10
... 1000 / an;
din care >70%
cu durata <1s
10 ms valoare
nominala
U
10ms
<1%Un
un an
Intrerupere de
tensiune de
lunga durata
cantitate <10
... 50 / an
cu durata >3
min
un an
Supratensiune
temporara
(L-N)
cantitate <10
... 1000 / an;
din care >70%
cu durata <1s
10 ms valoare
nominala
U
10ms
>110%Un
un an
Supratensiune
tranzitorie (L-
N)
< 6 kV / s ...
ms
























Variatia tensiunii:

Cauza: modificari semnificative de sarcina provocate de:

o masini de sudura, cuptoare cu arc;

o motoare cu pornire pe baza de impuls;

o prese, masini de taiat;

o spargatoare de piatra;

o macarale, lifturi;

o dispozitive cu arderi controlate;

o generatoare eoliene de energie;

o dispozitive cu raza X.


Efecte:

o disfuctionalitati si uzura;

o putere redusa;

o productivitate redusa;

o pierderi mari de electrozi;

o calitate instabila a productiei;

o fluctuatii de iluminat.


Actiune corectiva: stabilizarea tensiunii.




















Flicker-ul:

Cauza: modificari rapide si frecvente de sarcina determinate de:

o masini de sudura, cuptoare cu arc;

o motoare cu pornire pe baza de impuls;

o prese, masini de taiat;

o spargatoare de piatra;

o macarale, lifturi;

o generatoare eoliene de energie;

o dispozitive cu raza X

Efecte:

o disfuctionalitati si uzura;

o perturbatii asupra omului (oboseala ochilor,
discomfort);

o pericol de accidentare din cauza efectului
stroboscopic;

o conflicte de medicina muncii;

o productivitate scazuta.


Actiuni corective:

o separarea retelei de iluminat, mutarea acesteia pe o
alta faza sau un transformator separat;

o conectarea la un nivel mai inalt de tensiune;

o instalarea unui sistem de compensare a flicker-ului.


















Dezechilibrele:

Cauza:

o in sistemele monofazate iluminatul;

o in sistemele bifazate - cuptoarele cu inductie,
iluminatul, dispozitivele de sudura, cuptoarele
rezistive, topitoarele de quartz.

Efecte: disfunctionalitati, sarcini dezechilibrate ale transformatorului,
pierderi prin transformator, zgomot, functionarea neregulata a
motorului (pierderi mari, durata de viata redusa din cauza
suprasarcinilor termice, uzura rulmentilor), costuri mari cu puterea
reactiva cauzate de nedefinirea compensarii puterii reactive.

Actiune corectiva:

o echilibrarea sarcinii pe faze la transformator (trecerea
de la monofazat la trifazat, investitii crescute in
dimensiunile transformatorului);

o cresterea puterii de scurtcircuit in retea;

o sistem de control dinamic al echilibrarii;

o compensarea puterii reactive cu adaptare la
dezechilibru.

















Armonici:

Cauza:

o consumatorii neliniari;

o convertoare de frecventa;

o redresoare;

o lampi de iluminat compacte, economice;

o sisteme de alimentare de putere cu liniarizare
capacitiva;

o cuptoare cu arc electric;

o lampi cu descarcari in gaze.


Efecte:

o disfunctionalitati si suprasarcina;

o suprasarcini termice ale transformatoarelor, motoarelor
si condensatoarelor;

o zgomot in cazul dispozitivelor cu circuit
electromagnetic;

o disfunctionalitati ale dispozitivelor electronice;

o disfunctionalitati ale controlerelor programabile;

o intercalari in dispozitivele de telecomunicatie;

o curse ale intreruptoarelor.


Actiune corectiva: filtru de armonici.



















Inter armonici:

Cauza: consumatorii electrici neliniari, precum:

o masini asincrone;

o convertoare sub-sincrone;

o dispozitive de comanda cu convertoare de frecventa;

o dispozitive controlate in durata impulsurilor;

o masini de contopire cu rezistoare;

o cuptoare cu arc;

o sisteme de control cu unde de frecventa audio
extrinseci.

Efecte:

o disfunctionalitati si suprasarcina;

o flicker;

o disfunctionalitati ale dispozitivelor de control cu unde.


Actiuni corective:

o transferul conexiunii catre un punct cu o putere de
scurt-circuit mai mare;

o uniformizare mai buna pentru circuitele intermediare
ale convertoarelor de frecventa;

o utilizarea circuitelor de absorbtie si captare.




















Cadere de tensiune:

Cauza:

o defectele aparute in uzina consumatorului sau in
reteaua publica;

o pornirea motoarelor mari;

o motoare ce trebuiesc pornite sub sarcina inalta.


Efecte:

o deconectare de la reteaua de alimentare si
disfunctionalitati;

o deconectarea retelei din cauza aparitiei unor supra-
curenti;

o deconectarea echipamentelor de la retea din cauza
unor sub-tensiuni;

o disfunctionalitati ale controlerelor programabile;

o motorul nu porneste;

o violarea cerintelor UE.


Actiuni corective:

o compensarea pornirii motorului;

o cresterea puterii de scurtcircuit;

o limitarea curentului la pornirea motorului (prin
conexiune stea triunghi, transfrmator de pornire,
inductor, rezistor, soft start).




Comutatie:

Cauza:

o consumul ridicat de curent la comutatie;

o convertoare de frecventa;

o convertoare de putere.


Efecte:

o distrugere si disfunctionalitati;

o distrugerea echipamentelor de alimentare;

o functionarea defectuoasa a ceasurilor, computerelor,
telefoanelor;

o zgomot la sistemele de alimentare, telefoane,
dispozitive de compensare, transformatoare;

o disfunctionalitati ale controlerelor programabile;

o pierderi de productie;


Actiuni corective:

o filtru de comutatie;

o cresterea puterii de scurtcircuit;

o conectarea la un nivel mai inalt al retelei;




Controlul prin unde:
















Cauza:

o perturbatii cauzate de sisteme de control cu unda de
frecventa audio;

o unde de control pentru alimentarea cu energie
electrica;

o unde de control in interiorul unei uzine;

o perturbatii asupra sistemelor de control cu unda de
frecventa audio;

o impedanta scazuta a generatoarelor;

o dispozitiv de compensare incompatibil cu frecventa
audio;

o sistem de control al iluminatului;

o amplificatoare audio puternice.


Efecte:

o disfunctionalitati;

o functionarea defectuasa a convertoarelor de frecventa;

o functionarea defectuasa a controlerelor programabile;

o functionarea defectuasa a sistemelor de control al
iluminatului;

o nu se tarifeaza comutatia;

o controlul defectuos.


Actiuni corective:

o filtru pentru suprimarea interferentelor audio;

o filtru opreste-banda audio.





Fenomene tranzitorii:




















Cauza: evenimente de comutatie in retea, precum:

o comutatii defectuoase in retea;

o sigurante de declansare sau disjunctoare;

o condensatoare de pornire fara inductanta;

o alte procese de comutatie;

o scurt-circuit;

o convertoare de frecventa;

o traznet.


Efecte:

o distrugere si functionare defectuoasa;

o functionarea defectuasa a controlerelor programabile;

o distrugerea computerelor;

o distrugerea si functionarea defectuoasa a
dispozitivelor;

o perturbatii pe liniile de date;

o distrugerea bobinajului motorului;

o conturnare in echipamente;


Actiune corectiva: condensatoare de protecie la supratensiuni.



Putere reactiva:

Cauza:

o consumatori inductivi;

o masini asincrone;

o transformatoare;

o transformatoare de curent controlate;

o cuptoare cu inductie;

o lampi cu balast propriu.


Efecte:

o sarcina in plus pentru:

o reteaua de transmisie;

o transformatoare si generatoare;

o costuri suplimentare pentru:

o energie reactiva kvarh;

o furnizarea de kVA de varf;

o pierderi de transmisie;

o extensie de retea;

o pierderi de caldura in tensiune si caderi de tensiune.


Actiune corectiva: compensarea puterii reactive.



Sectiunea 3 din standardul IEC 61000 Limite are in atentie
limitele fluctuatiilor de tensiune si flicker percepute de sistemele
publice de joasa tensiune. Specifica limitele modificarilor de tensiune
ce pot fi produse de un echipament testat in conditii specifice si ofera
indrumare asupra metodelor de apreciere.


IEC 61000-3-2

Standardul evalueaza si seteaza limitele emisiilor de armonici de
curent (curentul de intrare al echipamentului 16 A pe fiecare faza).
Pentru valori ale curentului intre 16 A si 75 A pe faza se aplica
standardul IEC 61000-3-12.

Echipamentele se pot grupa in 4 clase pe baza urmatoarelor
criterii:

o numarul echipamentelor de acelasi gel in uz;

o durata functionarii;

o simultaneitatea utilizarii;

o consumul de putere;

o spectrul armonic.

In clasa A se incadreaza:

o echipamentele trifazate echlibrate;

o aplicatii casnice (cu exceptia echipamentelor aflate in
clasa D);

o unelte cu exceptia celor portabile;

o diminuatoare pentru lampi incandescente;

o echipamente audio.

o tot ce nu este inclus in clasele B, C sau D.

Clasa B:

o echipamente portabile;

o echipamente de sudura cu arc electric neprofesionale;

Clasa C:

o echipamente de iluminat;

Clasa D:

o calculatoarele si monitoarele;

o televizoarele.

In tabelul urmator sunt specificate limitele armonice:

Tabelul 10.1.2 Limitele armonicilor de curent


Armonici
[n]
Clasa A
[A]
Clasa B
[A]
Clasa C
[%]
Clasa D
[mA/W]

Armonici impare
3 2.3 3.45 30 * 3.4
5 1.14 1.71 10 1.9
7 0.77 1.155 7 1
9 0.4 0.6 5 0.5
11 0.33 0.495 3 0.35
13 0.21 0.315 3 3.85 / 13
15 n
39
0.15 * 15
/ n
0.225 *
15 / n
3 3.85 / n

Armonici pare
2 1.08 1.62 2
4 0.43 0.645
6 0.3 0.45
8 n 40
0.23 * 8 /
n
0.345 * 8
/ n





IEC 61000-3-3

Standardul face referire la limitarea modificarilor de tensiune, a
fluctuatiilor si al flicker-ului in sistemele publice de alimentare de joasa
tensiune, pentru echipamente cu un curent nominal 75 16 A pe
fiecare faza fara sa conditioneze conexiunea.

Limitele din aceasta sectiune se refera la limitarea efectelor
variatiilor de tensiune si a fenomenului de flicker asupra
consumatorilor conectati la interfata dintre reteaua publica de
alimentare de joasa tensiune si utilizatorul echipamentului. Specifica
limitele modificarilor de tensiune produse de un echipament testat in
conditii specifice si ofera indrumare asupra metodelor de evaluare.

Se aplica echipamentului electric si electronic cu un curent de
intrare 16 A pe faza, ce urmeaza a fi conectat la sistemul public de
distributie de joasa tensiune. Conditiile de test specifice sunt
mentionate in anexa A.

Echipamentele testate in conformitate cu acest standard ce nu
corespund pot fi testate sau evaluate in conformitate cu IEC 61000-3-
11, aplicabil echipamentelor cu un curent de intrare 75 A pe faza.

Stabilirea limitelor din aceasta norma se bazeaza pe severitatea
subiectiva a flicker-ului determinata de variatiile tensiunii de alimentare
asupra luminii emisa de lampile cu filament dublu spiralat la
230V/60W. Limitele din aces standard nu se aplica in cazul sistemelor
cu tensiune nominala < 220 V si/sau frecventa de 60Hz.

In mod consecvent, daca impedanta actuala a alimentarii la
terminalele de alimentare ale echipamentelor conectate in instalatia
utilizatorului depaseste impedanta de test, este posibil sa se
depaseasca limitele perturbatiilor alimentarii.

Sectiunea 4 din standardul IEC 61000 Tehnici de masurare si
testare defineste metodele de masura si interpretare a rezultatelor
pentru parametrii de calitatea puterii in sistemele de alimentare cu o
frecventa de 50/60Hz, c.a.. Metodele de masura sunt descrise pentru
fiecare parametru relevant pentru a obtine rezultate precise si
repetabile, indiferent de metoda de implementare.

Standardul se adreseaza metodelor de masura. Masurarea
parametrilor se limiteza la fenomenele tensiunii propagate printr-un
sistem. Parametrii de calitatea puterii luati in considerare in acest
standard sunt:

o frecventa puterii;

o amplitudinea tensiunii de alimentare;

o flicker;

o intreruperile tensiunii de alimentare;

o sub si supratensiuni de alimentare;

o tensiuni tranzitorii;

o dezechilibre;

o armonici si interarmonici ale tensiunii;

o tensiuni tranzitorii;

o tensiuni de semnalizare pe alimentare;

o variatii rapide de tensiune.



IEC 61000-4-7

Standardul reprezinta un ghid general pentru instrumentatie si
masurarea armonicilor si interarmonicilor aplicabil in sistemele
energetice de alimentare si pentru echipamentele conectate in
continuare.

Standardul este aplicabil instrumentatiei dedicate masurarii
componentelor spectrale cu frecventa pana la 9 kHz. Deasemenea,
face deosebirea intre armonici, interarmonici si alte componente peste
nivelul frecventei, pana la 9 kHz.

Documentatia defineste instrumentatia de masura pentru testarea
componentelor echipamentului, in concordanta cu limitele de emisie
definite in diverse standarde; precum si pentru masura curentilor si
tensiunilor armonice in sistemul de alimentare. Instrumentatia pentru
masura peste intervalul de frecventa al armonicilor, pana la 9 kHz este
definit experimental in anexa B.

Se pune accent pe instrumentele bazate pe transformata Fourier
discreta.

Definirea functiilor si a structurii instrumentelor de masura este
explicita si trebuie luata ca atare. Acest fapt se datoreaza necesitatii
de a avea instrumente de referinta cu rezultate reproductibile
indiferent de caracteristicile semnalelor de intrare.

Instrumetele de clasa A masoara armonicile pana la rangul 50.

Metodele de masura au trecut printr-un proces de evolutie.
Masuratorile efectuate cu echipamente de masura cu consum
constant de putere sunt mai usor de realizat daca spectrul armonic de
curent ramane aproximativ neschimbat in amplitudine si faza in timpul
perioadei de test. Totusi, daca in timpul perioadei de test variaza
consumul de putere, procesul de masura devine mai complex si dificil.
Din aceasta categorie fac parte masinile de spalat, fotocopiatoarele,
imprimantele, aparatele de aer conditionat si aspiraoarele cu putere
variabila.

Standardul IEC 61000-4-7 specifica in detaliu metoda de
masurare a emisiilor armonice pentru testul de conformitate.
Deasemenea se clarifica faptul ca masura armonncilor de curent
trebuie facuta pe conductorul de linie si nu pe cel de neutru, exceptie
putand face doar aplicatiile monofazate.


IEC 61000-4-15

Standardul se refera la tehnici de testare si masurare
Flickermetru Specificatii functionale si de proiectare.

Sectiunea 15 a standardului reglementeaza specificatiile
functionale si de proiectare penru flickermetre in vederea indicarii
corecte a nivelului perceput de flicker pentru toate fluctuatiile de
tensiune. Maniera in care este prezentata informatia permite realizarea
unui astfel de instrument. Se da o metoda de evaluare a severitatii
flicker-ului pe baza rezultatelor obtinute cu un flickermetru care
indeplineste cerintele acestui standard.

Specificatiile flickermetrului din acest standard fac referire exclusiv
la masuratorile la 120V si 230V, 50Hz si 60Hz. Caracteristicile unor
lampi incandescente pentru alte tensiuni sunt destul de apropiate
valorilor din standard, incat se poate aplica un factor de corectie
pentru celelate tensiuni. O parte din acesti factori de corectie sunt
specificati in anexa B a standardului. Specificatiile dealiate pentru alte
tensiuni si frecvente raman in studiu.

Scopul acestui document este sa ofere informatii de baza pentru
proiectarea si instrumentarea unui dispozitiv de masura al flicker-ului,
fie analogic, fie digital.

Nu sunt specificate valorile limita de toleranta pentru severitatea
flicker-ului.


IEC 61000-4-30

Documentul reprezinta o specificatie de performanta ce defineste
metodele de masura a rezultatelor pentru parametri de calitatea puterii
in sistemele de alimentare in c.a., la 50 Hz sau la 60 Hz.

Standardul ofera metode complete de masura a calitatii puterii si
stabileste cerintele de precizie a masuratorilor. Nu toate
echipamentele indeplinesc cerintele exacte ale acestui standard. Sunt
definite doua clase pentru echipamentele de masura, ambele in
conformitate cu standardul:

o Clasa A este pentru masuratori de mare acuratete.
Doua instrumente care indeplinesc cerintele de clasa
A trebuie sa furnizeze aceleasi rezultate pentru orice
tip de variatie a calitatii puterii. Sunt considerate
corespunzatoare pentru lucrari de laborator sau
aplicatii speciale care necesita trezultate de inalta
precizie.

o Clasa B utilizeaza aceleasi proceduri de caracterizare
a variatiilor de calitate a puterii, dar nu indeplineste
criteriile de precizie. In aceasta categorie se
incadreaza majoritatea sistemelor de monitorizare a
calitatii puterii.


Cateva caracteristici ale clasei A:

Sincronizarea trecerii prin zero valoarea tensiunii nominale
masurate intr-un ciclu, pornind de la o trecere fundamentala prin zero
si actualizat la fiecare jumatate de ciclu.

Esantionarea asincrona introduce: componente false ale
armonicilor pare si impare. Astfel se produc erori in datele armonice iar
componenta fundamentala va fi mai mare decat cea afisata de
dispozitivul de masura.

Valori continue in cazul datelor provenite din intervale de 10/12
ciclii, 150/180 ciclii sau de 2 ore, intervalul de timp va fi agregat
continuu. Toate intervalele de timp sunt resincronizate pe intervale de
10 minute.

Alegerea solutiei discontinue va micsora valorile si va oferi
informatii eronate. Procesele ruleaza secvential, marind astfel timpul
de executie. In schimb, o solutie continua permite realizarea a 2
masuratori si calcule simultan.

Continuitate = precizie in scop contactual.

Semnalizarea in timpul unei variatii sau intreruperi, algoritmul
de masura pentru ceilalti parametri pot produce valori nesigure.

Conceptul de semnalizare evita contorizarea evenimetelor
singulare prin mai multi parametri (de exemplu, contorizarea unei
amplificari de tensiune si a unei variatii de frecventa). Este aplicabil in
cazul masuratorilor de clasa A.

Filtrul anti-aliasing nivelul maxim de nesiguranta este specificat
in IEC 61000-4-7, clasa I.

Efectele traductoarelor aflate intre sistem si instrumentul de
masura sunt recunoscute dar nu se face referire la ele in detaliu.

IEC 61000-4-30 furnizeaza metodele de masura si cerintele de
performata dar nu stabileste valori de prag. Are statutul unei publicatii
de compatibilitate electromagnetica de baza.

Lista de parametri:

o frecventa puterii;

o amplitudinea tensiunii de alimentare;

o flicker;

o cresterea si scaderea tensiunii de alimentare;

o intreruperi de tensiune;

o tensiuni tranzitorii;

o dezechilibre ale tensiunii de alimentare;

o armonici de tensiune;

o interarmonici de tensiune;

o tensiuni de alimentare de semnalizare;

o modificari rapide de tensiune;

o masura parametrilor de deviere;


Tot in acest standard este definit si conceptul de agregare, utilizat
astfel incat mai multe masuratori asociate aceluiasi eveniment sa nu
fie numarate de mai multe ori. Este, de exemplu, cazul caderilor de
tensiune determinate de operatiuni de reanclansare care trebuiesc
luate in calcul ca un singur eveniment in evaluarea impactului asupra
utilizatorului. Sunt definite 3 intervale de agregare: 3 s, 10 min si 2 h.
Aceste intervale sunt importante in caracterizatea variatiilor de calitate
a puterii (precum amplitudinea tensiunii, dezechilibre, armonici si
flicker) in stare stationara. Parametrii sunt descrisi utilizand in general
intervale de 10 min.
Perioada de baza pentru masuratori in stare stationara este de 200 ms
pentru caracterizarea interarmonicilor in intervale de 5 Hz.



Alegerea aparatelor de msur


Pentru efectuarea msurtorilor sunt identificate aparatele de
msura specifice parametrilor de msurat ncercrile i msurtorile
sunt concepute pentru a fi executate n instalaii, la locul de
montare i exploatare a echipamentelor i circuitelor aferente.

Prin nomenclatorul i volumul verificrilor se urmrete
confirmarea:

o funcionrii corecte a echipamentelor la valorile
prestabilite (reglate, parametrizate);

o corectitudinii circuitelor ntre echipamente;

o corectitudinii circuitelor de intrare/ieire (mrimi
analogice i logice);

o corectitudinii circuitelor de alimentare cu tensiune
operativ.


Lucrrile de verificri la instalaiile de automatizare din categoriile
menionate pot fi efectuate:

o simultan cu lucrrile de punere n funciune, sau
mentenan precum i alte categorii de lucrri
efectuate la echipamentele primare, ca parte
ntegrant a aceluiai subsistem al instalaiei;

o independent de alte lucrri n cadrul aceluiai
subsistem, conform celor stabilite de unitatea de
exploatare, prin planificrile lucrrilor respective
respectand cerintele Regulamentului de conducere i
organizare a activitii de mentenan.


Programul de verificri i verificrile propriu-zise trebuie
efectuate astfel nct s existe certitudinea funcionarii corecte a
ntregului subsistem (ex. verificarea finalizarii comenzii de
declanare a ntreruptorului, a acionarii comutatorului cu ploturi,
etc.) sau a interaciunii ntre subsisteme (ex. protecia barelor,
DRRI, etc.).

Integritatea i functionalitatea aparatelor de masura este verificata
conform instruciunilor furnizorului.

Pentru obinerea unor lucrri de calitate, trebuie avute n vedere:

o ntocmirea programului de verificri, cu toate lucrrile
auxiliare necesare;

o ntreruperea acelor circuite n irul de cleme care ar
putea influena funcionarea restului instalaiei (circuite
de blocaj, DRRI, protecia diferenial de bare, etc.);

o folosirea unor truse ( eventual specializate ) i
aparate de calitate;

o folosirea sculelor de calitate.


Pentru echipamentele multifuncionale cu microprocesoare,
cerinele minime ale PC ului de control i de efectuare a reglajelor
( parametrizrilor ) se vor lua din documentaia tehnic a
echipamentului sau din procedurile operaionale ntocmite n scopul
verificrilor acestor echipamente.

Pentru efectuarea masuratorilor sunt alese aparate omologate i
verificate metrologic.



Instrumente de msur

n functie de fenomenul investigat, se pot folosi mai multe tipuri
de instrumente, printre care:

o multimetre;

o dispozitive de test pentru cablare si impamantare;

o osciloscoape;

o analizoare de perturbatii;

o analizoare de armonici si de spectru;

o analizoare de perturbatii si armonici;

o flickermetre;

o monitoare de energie.


Multe probleme de calitatea puterii raportate de utilizatori sunt
cauzate de problemele de cablare si impamantare ale
sistemului/aplicatiei. Aceste probleme pot fi identificate fie prin
inspectie vizuala, fie cu ajutorul unor echipamente specializate a
cablajelor, conexiunilor, si panourilor de control. In cazul
echipamentelor pentru diagnosticare in retele trifazate exista avantajul
determinarii rotirii fazelor si a tensiunilor intre faze.

Suprasarcinile, problemele de sub si supratensiuni, dezechilibrele
intre circuite se pot detecta cu un simplu multimetru.

Osciloscopul este un instrument important in testele in timp real.
Afisarea si vizualizarea formelor de unda pentru curent si tensiune
ofera multe informatii asupra evenimentelor, chiar si fara o analiza
detaliata asupra armonicelor formelor de unda. Un osciloscop digital
cu posibilitatea stocarii de date permite salvarea formei de unda si
analiza ei ulterioara, fie pe display-ul dispozitivului, fie pe o unitate de
calcul daca se permite transferul pachetelor stocate.

Analizoarele de perturbatii fac parte dintr-o categorie de
instrumente proiectate special pentru masuratori de calitatea puterii. In
mod uzual pot masura o mare varietate de perturbatii, de la fenomene
tranzitorii foarte rapide, pana la caderi de tensiune de lunga durata si
intreruperi. Permite stabilirea de praguri pentru inregitsrari
nemonitorizare pentru anumite perioade de timp. Se mpart in doua
categorii: analizoare conventionale (centralizeaza evenimente
specifice asa cum sunt: amplitudini ale sub si supratensiunilor,
amplitudinea si durata caderilor de tensiune si a fenomenelor
tranzitorii) si analizoare grafice (care stocheaza si tiparesc forma de
unda impreuna cu informatii descriptive generate de un analizor
conventional).

Analizoarele spectrale si de armonici au posibilitati limitate de
analiza. Ca performante, aceste analizoare:

o pot masura simultan curentul si tensiunea pentru
determinarea puterii armonice;

o pot masura simultan amplitudinea si unghiul de faza
pentru componentele armonice individuale;

o pot sincroniza cu o rata de eantionare foarte buna
pentru obtinerea unor masuratori precise ale
componentelor armonice cel putin pana la ordinul 37;

o pot caracteriza natura statistica a nivelelor
perturbatiilor armonice.

Dispozitivele mai noi combina esantionarea armonica si functiile
de monitorizare a energiei cu functii complete de monitorizare a
perturbatiilor. Informatia furnizata are o forma grafica, iar informatia
este achizitionata la distanta intr-o baza de date centralizata. Datele
obtinute permit analiza statistica intr-un software specializat si
prelucrare pentru rapoarte si statistici.

De-a lungul timpului, s-au dezvoltat multe metode de masurare a
fenomenului de flicker, de la utilizarea unor dispozitive uzuale de
masura a valorilor de prag, pana la flickermetre complexe continand
filtre si analiza statistica pentru determinarea nivelului de flicker pentru
tensiune.

Dispozitivele de monitorizare a calitatii puterii inteligente au
avantajul efectuarii unei analize locale, a interpretarii datelor
achizitionate si determinarii evenimentelor din sistemele monitorizate.
Aceste instrumente permit adoptarea unor masuri corespunzatoare in
timp util pentru prevenire efectelor negative, permitand managementul
proactiv.

Pentru masura fenomenelor electromagnetice se pot folosi de la
cele mai simple instrumente, precum voltmetrul analogic, pana la cele
mai complexe, asa cum sunt analizoarele spectrale. Selectarea si
utilizarea tipului corect de monitorizare presupune ca utilizatorul sa
inteleaga capabilitatile si limitarile instrumentului, raspunsul la variatiile
sistemului si obiectivele specifice ale analizei.

Un instrument de masura a parametrilor de calitatea puterii trebuie
sa ia in considerare urmatoarele:

o variatii de tensiune, goluri, supratensiuni, intreruperi;

o armonice;

o flicker;

o fenomene tranzitorii;

o dezechilibre;

o variatii de frecventa.

Necesitatea de a mentine, in reteaua electrica, un factor de
nesimetrie de 1% sau 2% impune o monitorizare a nivelului de
nesimetrie, compararea cu nivelurile admise si, in unele cazuri,
alarmarea la depasirea acestora.


Categorii de instrumente de msur n funcie de mobilitate

Din punctul de vedere al aplicatiilor pentru care sunt destinate,
instrumentele de masura se pot calsifica in echipamente fixe sau
mobile.

n aplicatiile ce necesita monitorizarea unuia sau mai multor
parametri online sau pe perioade indelungate de timp se utilizeaza
analizoarele stationare, avand si avantajul generarii de rapoarte si
statistici pe baza analizei calitatii puterii, in conformitate cu EN 50160
sau particularizate, si permitand inregistrarea evolutiei anumitor
evenimente predefinite de utilizator.

Dezvoltarea managementului predictiv prin gestionarea de date si
statistici privind evolutia pe un termen indelungat este asigurat cu
sisteme de monitorizare online si transmisia datelor catre postul
dispecer pentru centralizarea si stocarea acestora intr-o baza de date.
Datele pot fi utilizate pentru realizarea studiilor si proiectelor de
modernizare si eficientizare, a auditurilor energetice, compararea cu
datele inregistrate ulterior proceselor de modernizare.

Daca investitia intr-un echipament stationar nu isi justifica utilitatea
sau mobilitatea asteui sistem reprezinta o conditie necesara, se poate
realiza monitorizarea temporara a parametrilor de calitatea energiei cu
dispozitive mobile de masura. In functie de complexitatea lor, acestea
sunt echipate cu software de analiza post-masura a pachetelor de
date achizitionate sau cu analiza online cu afisare pe display-ul
echipamentului. Spre deosebire de cele stationare, acestea nu sunt
echipate in mod uzual cu module de transmisie a informatiei catre un
dispecer, permitand doar transferul pachetului de date pe o unitate de
calcul dupa ce toate datele au fost achizitionate.


Categorii de instrumente n funcie de performan

Din punctul de vedere al performantelor, sunt 4 cateorii de aparate
de masura a puterii:

o contoare online (analogice sau digitale) care ofera
informatii de curent fara sa inregistreze;

o inregistratoare de date care ofera periodic inregistrari
de date;

o analizoare de calitatea puterii care ofera inregistrari
selective pe baza de evenimente;

o analizoare de calitatea puterii cu inregistrare continua
care inregistreaza in mod continuu toti parametrii.


Msurarea direct cu ajutorul voltmetrelor sau ampermetrelor este
practic posibil numai pentru o evaluare grosier a existenei
nesimetriei n reea. Avnd n vedere modificarea n timp a
factorului de nesimetrie apare necesitatea urmririi continue i
prelucrarea, conform unui algoritm impus, a datelor obinute.

Plecand de la ipoteza unor marimi practic sinusoidale,
determinarea factorilor de nesimetrie poate fi realizata pe baza
valorilor a 32 esantioane pe o perioada (de fapt echipamentele de
masurare actuale sunt utilizate, in general, si pentru masurarea altor
marimi, astfel incat sunt disponibile cel putin 126 esantioane pe o
perioada).

n cazul determinarilor in sisteme cu curbe distorsionate, este
obligatorie utilizarea unui filtru trece jos pentru a elimina componentele
cu frecvente peste 50 Hz.

Pentru efectuarea masuratorilor privind factorul de nesimetrie,
este necesar sa se verifice exactitatea de masurare a
transformatoarelor de masurare de tensiune si de curent electric.

Utilizarea de grupuri de masurare cu o clasa de exactitate peste
0,5 nu este admisa deoarece conduce la erori de masurare peste cele
acceptabile. De asemenea, trebuie evitate sistemele de masurare cu
doua transformatoare.

n general, valorile instantanee (determinate pentru o perioada a
marimii electrice) nu prezinta importanta. Conform recomandarilor CEI,
determinarile se fac pe intervale de observare succesive de 3 secunde
conform relatiei:


m
k
k
m
i
nsi
s n

=
=
1
2
3




m este numarul de determinari pe durata fiecarui interval de 3
s. Conform normelor actuale, se considera ca determinarea pe 3 s se
realizeaza pe baza valorilor obtinute pe o fereastra de masurare de
circa 200 ms (10 perioade ale marimii alternative analizate).

Valorile determinate pe intervale de observare de 3 s stau la baza
determinarii valorii de 10 min, utilizata ca marime de referinta pentru
evaluarea nivelului de nesimetrie pe termen lung. Valorile de 10
minute sunt utilizate in evaluarea fenomenelor de supraincalzite in
circuitele convertoare trifazate. De asemenea, acestea stau la baza
realizarii curbei de probabilitate cumulata pe durata unei saptamani
(maxim 1008 valori). Valoarea de 95% a curbei de probabilitate
cumulata este utilizata pentru compararea cu valoarea normalizata si
pentru evaluarea nivelului de perturbatie sub forma de nesimetrie. In
acelasi timp, se verifica faptul ca niciuna dintre valorile de 3 s nu
depaseste 1,5 ori valoarea admisa.

Masurarea in cazul curbelor de curent electric urmeaza aceeasi
procedura ca si in cazul tensiunilor. Determinarile privind nesimetria
curentilor electrici pot fi utilizate pentru diagnosticul sau pentru
coordonarea sistemelor de protectie. Determinarile pentru curbele de
curent electric trebuie sa ia in considerare faptul ca acestea sunt, in
mod obisnuit, mai deformate decat curbele de tensiune, astfel incat
este recomandabil ca informatiile privind durata unei semiperioade sa
fie obtinute din curbele de tensiune corespunzatoare.

Evaluarea nivelului de distorsiune a unei curbe de tensiune sau
de curent electric din sistemul electroenergetic necesita utilizarea unei
proceduri normalizate. Determinarea spectrului de armonice pentru o
curba distorsionata, conform normelor actuale, se face pe o fereastra
cuprinzand 10 perioade ale fundamentalei marimii analizate, in care T
este perioada componentei fundamentale. Marimile determinate pe
fereastra de 10 perioade ale fundamentalei considerate ca marimi
instantanee, sunt prelucrate conform unei proceduri standard
pentru a obtine datele de baza necesare analizei calitatii energiei
electrice.

Determinarile pentru curba curentului electric urmeaza aceeasi
procedura cu specificatia faptului ca trebuie invalidate valori ale
curentului electric sub un anumit prag. Se considera ca acest prag ar
putea avea valoarea de 20 % din curentul nominal. Analiza unor
curenti de valoare redusa in raport cu curentul nominal, pentru care
consumatorul este dimensionat, nu prezinta interes practic, desi ar fi
posibil ca nivelul de distorsiune sa fie important. Astfel, de exemplu,
curentul de mers in gol al unui transformator este, in mod obisnuit,
foarte distorsionat, insa efectul lui asupra tensiunii de la bare este
nesemnificativ avand in vedere faptul ca, la barele de alimentare,
curentul electric de scurtcircuit practic nu depinde de curentul electric
de sarcina al consumatorului, conectat la aceasta bara.

Inainte de efectuarea unor masuratori de detaliu, este necesar a fi
realizata o evaluare subiectiva a existentei marimilor distorsonate. In
acest sens, este suficient a utiliza unosciloscop sau un aparat numeric
cu functie de osciloscop pentru a observa forma marimii analizate si a
evalua abaterea fata de o sinusoida. De asemenea, pot fi utilizate
aparate numerice simple pentru masurarea factorului de distorsiune, a
valorii de varf sau a factorului de forma.
Numai daca se apreciaza existenta distorsiunii marimilor electrice,
urmeaza a fi efectuata o monitorizare pentru determinarea cantitativa
a indicatorilor care definesc regimul.

Schema de principiu a unui echipament care face analiza
distorsiunii armonice a curbelor de tensiune si de curent electric, cu
determinarea puterilor armonice este indicata in figura10.2.1.:




Fig. 10.2.1. Schema de principiu a unui echipament pentru analiza curbelor
distorsionate


Clasa A pentru un instrument de masura descrie metodele de
masurare si defineste precizia, latimea de banda, domeniul,
sincronizarea si permite utilizarea in litigii.

Setul minim de parametrii specificati pentru clasa A include:

o frecventa;

o nivelul tensiunii de alimentare;

o flicker;

o armonice si interarmonice;

o scaderi si cresteri de tensiune;

o intreruperi de tensiune;

o dezechilibru tensiune de alimentare;

o tensiuni de semnalizare;

o modificari rapide de tensiune.


Cerintele unui instrument de masura depind de locatia si
obiectivele monitorizarii. Daca se evalueaza calitatea puterii de
alimentare, de exemplu, masuratorile sunt in mod obligatoriu pe
tremen lung si in regim stationar, cu transmisia anomaliilor inregistrate.
Gradul de detaliere (reprezentari grafice ale valorilor nominale sau
captura formei de unda de mare viteza) tine cont de fenomenul
probabil sa creeze probleme.

Cel mai important avantaj pe care il ofera un sistem de
monitorizare a calitatii puterii este furnizarea informatiilor necesare
localizarii si rezolvarii problemelor in mod rapid. Alegerea unui analizor
de calitatea puterii se face in general pe baza specificatiilor tehnice
oferite de producator. Pentru a putea fi utile in procesul de selectare,
aceste specificatii trebuie sa contina atat capabilitatile dispozitivului,
cat si limitarile acestuia.

Selectarea corecta a unui analizor care sa aprecieze calitatea
puterii poate fi o sarcina extrem de dificila. Figura 10.2.2 transpune
grafic evolutia capabilitatilor catorva echipamente fixe de masura.
Complexitatea aparatelor de masura a crescut in timp, bazandu-se pe
necesitatile percepute ale industriei. Complexitatea aparatelor de
ultima generatie depaseste cu mult cerintele standardelor stabilite cu
cativa ani in urma.




Fig. 10.2.2. Evolutia capabilitatilor echipamentelor de masura fixe


Primul pas in alegerea unui echipament este determinarea
necesarului sistemului de monitorizare. Aparatele de masura care
masoara parametrii cum sunt consumul de energie, curentul si
tensiunea fundamentale nu sunt foarte sofisticate, sunt mai putin
costisitoare si mult mai usor de utilizat decat cele complexe. Dar
complexitatea din ce in ce mai ridicata a echipamentelor comerciale si
industriale pot necesita sisteme de masura mai avansate.

De cele mai multe ori, costurile unui sistem de masura ii
determina limitarile intrucat toate sistemele de masura sunt limitate de
functionalitatea componentelor hardware si software. Constrangerile
hardware se refera la dimensiunea memoriei, viteza procesorului,
precizia si acuratetea componenetelor discrete. Microinstructiunile
sunt limitate de dimensiunea memoriei si viteza de procesare.
Limitarile sofware-ului includ dimensiunea memoriei, viteza
procesorului si platforma de operare (sistemul de operare). Pe langa
acesti factori, mai apar constrangeri legate de accesoriile periferice
(comunicatia, interfata cu utilizatorul, capacitatea de navigare si
controlul de la distanta).

Analizoarele de calitatea puterii trebuie sa includa cel putin:

o capacitatea de captura;

o vizualizare;

o alarmare pe baza evenimentelor sau conditiilor de
stare ce pot afecta operarea echipamentelor sau a
procesului.


Deasemenea, un analizor trebuie sa poata examina cateva
categorii de probleme determinate de calitatea deficitara a puterii. Un
analizor care ofera informatii cuprinzatoare pentru toate categoriile de
calitate este mult mai util in situatia in care cerintele de calitatea puterii
sunt mai ridicate. In mod firesc, un astfel de analizor va avea un cost
mai ridicat. Daca cerintele care trebuiesc indeplinite se limiteaza la
variatii ale tensiunii sau armonici, este mai indicata alegerea unui
analizor mai putin performant.


Criterii de selectare a unui analizor de calitatea puterii

Analizor stationar/portabil in general, producatorii de aparatura
de monitorizare a calitatii puterii iau in calcul diversitatea aplicatiilor din
acest punct de vedere si produc periodic analizoare de calitatea puterii
atat portabile cat si stationare.

Un sistem complex de masurare instalat permanent intr-o retea
poate oferi informatii de timp real ce permit o reactie mult mai rapida la
comportamentul nedorit al sistemului. Intrucat bugetul este in mod
invariabil limitat, monitorizarea sistemului electric poate furniza indicii
referitoare la aria in care ar trebui investit. In mod paradoxal,
cheltuielile cu investitiile in sisteme de monitorizare complexe pot
minimiza cheltuielile cu alte investii generate de inlocuirea si reparatia
altor echipamente.


Rata de esantionare masura a severitatii evenimentelor
inregistrate

De exemplu, daca apar probleme in izolatia motoarelelor, tendinta
este sa se ceara monitorizarea supratensiunilor tranzitorii pentru a
stabili daca acestea afecteaza sistemul electric. Cele mai multe
analizoare pot indeplini aceasta cerinta, insa severitatea evenimentului
poate fi descrisa cu atat mai bine cu cat rata de esantionare este mai
buna.




Fig. 10.2.3. Inregistrarea unui eveniment cu doua rate de esantionare diferite


Memoria disponibila in functie de tipul monitorizarii impuse de
aplicatie poate fi necesara o memorie mai mare sau mai mica. In cazul
analizoarelor portabile este important sa fie pusa la dispozitie o
memorie cat mai mare, fiind aplicatii care necesita monitorizarea pe
o perioada de pana la o saptamana, cu stocarea unei cantitati mari de
marimi si fenomene. La analizoarele stationare, in functie de metoda
de comunicatie aleasa si de tipul monitorizarii (online sau offline), se
poate alege un dispozitiv cu o capacitate mai mica de memorare.

Metode de comunicatie in functie de complexitatea lor,
analizoarele de calitatea puterii au una sau mai multe posibilitati de
transfer al informatiei stocate in memoria interna. In cazul
analizoarelor portabile acest aspect este mai putin important intrucat
cea mai mare parte a producatorilor echipeaza dispozitivele cu porturi
uzuale si pun la dispozitie cabluri de transfer; viteza de transfer a
informatiei nu este de imprtanta majora in acest caz. Analizoarele
stationare trebuie, in functie de aplicatia in care se doresc a fi
implementate, sa aiba una sau doua cai de comunicatie la distanta. In
alegerea modulul de comunicatie trebuie tinut cont de cantitatea de
date transferata, de caracteristicile procesului si viteza minima
necesara de actualizare a informatiei, de structura retelei si de raportul
costuri generate de o metoda anume de transmisie beneficii.

Ca medii de comunicatie se utilizeaza in mod frecvent
comunicatia prin Ethernet, seriala sau prin modem. Protocolul de
comunicatie este un set special de reguli ce definesc modul cum
comunica dispozitivele intre ele. Protocolul MODBUS este cel mai
frecvent utilizat in sistemele de monitorizare din prezent.

Software-ul de post-procesare marimile, evenimentele
inregistrate si alte eventuale capabilitati cu care este dotat sistemul de
monitorizare trebuiesc afisate pe un sistem de calcul, pentru
vizualizare si prelucrare ulterioara. Exista in mod firesc, o legatura
stransa intre disponibilitatea hardware si cea software a
echipamentului.

La achizitia software-ului pentru interfatarea procesului de
monitorizare trebuie avute in vedere aspectele legate de
compatibiltatea cu unitatea de calcul ce il va gazdui. Cele mai multe
necesita o platforma Windows, 98, 2000 sau XP. Deasemenea trebuie
acordata atentie necesarului hardware (dimensiunea si tipul memoriei,
viteza procesorului si afisarii grafice). Aceste caracteristici se gasesc
in general in specificatiile tehnice.

Clasa de masura si conformitatea cu normele in vigoare fiecare
analizor de calitatea puterii este clasificat in functie de precizia de
masura, conform cu standardul EN 61000-4 -30.

Este justificata achizitia unui analizor de clasa A in contextul
utilizarii rezultatelor masuratorilor in instanta sau procese care
necesita o precizie foarte mare.

Analiza in conformitate cu EN 50160 analizoarele de generatie
mai noua au incorporata posibilitatea de analiza a datelor inregistrate
in conformitate cu standardul de calitate a energiei. Limitele
recomandate in norme sunt implementate dupa algoritmi speciali si, in
baza acestora, se genereaza statistici si rapoarte.

O caracteristica mai noua in masura calitatii puterii o reprezinta
capacitatea de a evalua incadrarea parametrilor in limitele
standardelor stabilite de organizatii precum IEEE sau IEC.

Posibilitate de diagnoza este in general o caracteristica a
analizoarelor stationare si a sistemelor mai complexe de monitorizare.
Se monitorizeaza fiecare punct al retelei, putandu-se stabili ce
componenta din retea genereaza anumite evenimente.

Analizoarele actuale fac referire la o categorie mai larga de cerinte
ale calitatii puterii. De exemplu, detectia directiei perturbatiilor
analizeaza variatiile tensiunii, golurile, varfurile si forma de unda
pentru evenimentele definite pentru alarmare, in scopul indicarii cu
precizie a sursei evenimentelor ca fiind in aval sau amonte de punctul
de masura. Daca se folosesc astfel de analizore in toata structura
sistemului de monitorizare, se poate detecta cu precizie sursa
evenimentelor.




Fig. 10.2.4. Detectia defectului intr-o structura monitorizata din punctul de vedere
al calitatii energiei

Flexibilitatea si adaptabilitatea la alte sisteme/aplicatii/modernizari
structurile retelelor sunt in continua modificare datorita
modernizarilor, aparitiei de noi sub-retele.

Sunt producatori de analizoare de retea care ofera pe piata
microprograme noi pentru actualizarea si imbunatatirea analizoarelor
produse, prin incarcarea unui set de microinstructiuni in memeoria
ROM a analizorului. Noile capabilitati ale analizorului devin
permanente si pot fi utilizate ca parte integranta a dispozitivului.
Imbunatatirea capacitatilor dispozitivului are costuri mai mici decat
inlocuirea analizorului cu unul mai performant.

Intrari/iesiri analogice/numerice in functie de tipul retelei,
analizorul trebuie sa poata realiza masura in monofazat sau trifazat.
Numarul intrarilor trebuie ales in consecinta. Analizoarele pentru
retelele trifazate au 3 sau 4 intrari, in functie de complexitatea
musratorilor (sunt 4 intrari atunci cand se masoara si parametrii pe
nul).

Fenomene inregistrate si marimi memorate cele mai simple
analizoare inregistreaza cel putin variatii ale tensiunii.

Functionarea dispozitivelor poate fi afectata de multe tipuri de
evenimente de calitatea puterii; prin urmare este necesara
monitorizarea acestora.

Trigger configurabil de utilizator daca este necesara
inregistrarea pe o perioada mai lunga sau chiar permanenta a
anumitor evenimente si nu a intregului set, se alege un analizor cu
posibilitate de triggerare configurabil de utilizator sau in conformitate
cu limitele impuse de standardul EN 50160.

Configurarea unui analizor pentru monitorizarea evenimentelor din
punctul de vedere al calitatii energiei poate ridica probleme complexe
din cauza procedeului de alegere a pragurilor diferitelor categorii de
parametrii ai calitatii puterii. Unele analizoare de calitatea puterii au o
interfata sugestiva pentru configurarea acestor praguri, in functie de
aplicatia in care este integrat analizorul.

Tipul alimentarii in functie de aplicatie, poate fi necesara
alimentarea printr-un UPS, mai simplu sau mai complex in functie de
existenta unor fenomene perturbatoare in reteaua de alimentare, de
stabilitatea tensiunii si structura dispozitivului; sunt analizoare de
calitatea puterii care au incorporat un UPS de catre producator.

Indicatori de stare ai dispozitivului se refera la led-uri
indicatoare sau/si afisarea informatiilor de stare ale echipamentelor de
monitorzare pe eranul afisor, daca exista.

Conditii de lucru trebuie tinut cont de conditiile de mediu in care
urmeaza a lucra echipamentul, mai ales in cazul analizoarelor
stationare. Factori de mediu ce trebuiesc avuti in vedere sunt
temperatura de lucru, gradul de rezistenta la umiditate, praf, vibratii,
perturbatii.

Potentialul unui analizor de calitatea puterii se vede in legatura
dintre componentele software si hardware. Intr-un sistem de
monitorizare a puterii, componenta hardware achizitioneaza si
stocheaza datele din punctul de masura. Urmeaza ca, fie un calculator
sa incarce datele, fie un analizor sa le transfere catre un calculator
pentru post-procesare dedicata si analiza. Pentru ca PC-urile au o
capacitate mare de stocare si procesare, se obtin mai multe informatii
legate de starea sistemului de monitorizare si a sistemului monitorizat
in faza de post-procesare. Un analizor de calitatea puterii stationar
este mai rezistent, fiind inserat in structura stratificata a sistemului
electric. Daca software-ul are acces la informatiile achizitionate de
contoare/analizoare de pe toate aceste nivele, se poate analiza mult
mai usor sistemul din punctu de vedere al calitatii puterii in sistem.

Masura fluctuatiilor de putere armonica indica directia evolutiei
puterii pentru diferite componente armonice. In figura 10.2.5., de mai
jos, componenta armonica fundamentala (50 Hz) are sensul de la
furnizor catre consumator in conditii normale de lucru.




Fig. 10.2.5. Directia armonicii a treia


In acest caz, pentru ca funizorul are in general o impedanta foarte
scazuta, armonica a treia (la 150 Hz) are sensul spre sursa de
energie. Acest aspect furnizeaza o metoda simpla de determinare atat
a sursei de armonici (in aval sau amonte) cat si furnizarea de informatii
suplimentare referitor la sursa si localizarea problemei.

Pe masura ce tehnologia avanseaza, costurile fabricatiei
analizoarelor de calitatea puterii complexe devin din ce in ce mai mici
si produsele mai accesibile. Un sistem de monitorizare a calitatii puterii
complex trebuie sa poata face mai mult decat sa informeze asupra
aparitiei unor evenimente in retea. Trebuie sa cuantifice severitatea,
locatia si sursa problemei.

In timp ce specificatiile reprezinta pentru utilizator o modalitate
generala de selectare a unui analizor, acesta trebuie sa inteleaga de
ce este necesara o caracteristica anume si daca un anumit analizor
poate sau nu indeplini cerintele specificate. Un sistem de masura
selectat pe baza caracteristicilor sistemului in care urmeaza a fi
integrat este intotdeauna cea mai eficienta solutie pentru problemele
de calitate a enegiei.


Efectuarea msurtorilor

Masurarea parametrilor este realizata conform instruciunilor
furnizorilor de aparate de msura.

Masurarea parametrilor este executata conform instruciunilor
tehnice interne.


VERIFICRI I INCERCRI COMUNE INSTALAIILOR DE
AUTOMATIZRI


Nr.
crt.
Denumirea
probei
Lucrrile care se
efectueaz n cadrul
probei
Indicaiile i
valorile de
control
0 1 2 3
1








Verificri
preliminare






Se identific
subsistemul i partea
acestuia care face
obiectul verificrii.

Se verific
corespondena ntre
datele din proiect i cele
ale instalaiei.
Se verific
corectitudinea
marcajelor pentru
panouri, dulapuri,
echipamente, iruri de
cleme, cabluri (i pentru
celelalte elemente
nenominalizate) ale
instalaiei verificate.

Corespondena
deplin ntre
proiect i cele
verificate.
Lipsa
corespondenei
trebuie s
conduc la aciuni
de punere de
acord ntre
proiect i partea
de instalaie care
face obiectul
verificrii.
2






Msurarea
rezistenei
de izolaie
- starea conexiunilor
la instalaia de legare
la pmnt a tuturor
echipamentelor care fac
obiectul verificrii,
precum i a panourilor,
stelajelor, dulapurilor
n care acestea sunt
montate.
Se msoar rezistena
de izolaie a







Rezistena de
izolaie trebuie s
fie egal sau mai
mare dect 2MO
pentru circuitele
circuitelor independente
(nelegate galvanic),
ntre ele, precum i
ntre acestea i
pmnt, cu un
megohmetru de 500 V.
Circuitele de curent, de
msur i de protecie,
care aparin instalaiei
verificate din acelai
subsistem, cuprind:
-nfurrile
secundare ale
transformatoarelor de
curent (pe durata
msurtorilor se
desface legtura de
legare la pmnt);
- circuitele din cabluri i
din panouri/dulapuri,
inclusiv irurile de
cleme;
-transformatoarele de
curent de egalizare (pe
durata msurtorilor se
face o legtura ntre
nfurarea primar i
cea secundar);
-circuitele de curent ale
echipamentelor
instalaiei verificate.
Circuitele de tensiune,
de msur i de
protecie, care aparin
instalaiei verificate din
acelai subsistem,
cuprind:
-nfurrile
secundare ale
transformatoarelor de
tensiune ( pe durata
msurtorilor se
de curent i 0,5
MO pentru
circuitele de
tensiune ct i
pentru circuitele
de tensiune
operativ de
curent continuu.

desface legtura de
lagare la pmnt );
-transformatoarele
intermediare dac
exista ( pe durata
msurtorilor se face o
legtura ntre
nfurarea primar i
cea secundar );
- circuitele din cabluri i
din panouri/dulapuri,
inclusiv irurile de
cleme, pn la
siguranele sau
ntreruptoarele
automate;
-circuitele de tensiune
ale echipamentelor
instalaiei verificte.
Circuitele de tensiune
operativ de curent
continuu, care aparin
instalaiei verificate din
acelai subsistem,
cuprind ansamblul
circuitelor conectate la
aceleai perechi de
sigurane sau
ntreruptoare
automate. In cazul n
care ntr-o instalaie
sunt mai multe perechi
de sigurane sau
ntreruptoare
automate, acestea vor fi
considerate
independente (nelegate
galvanic).
In cazul n care
circuitele de mai sus
sunt comune mai multor
instalaii din acelai
subsistem sau
subsisteme diferite, se
vor lua msuri de
separare
corespunztoare, n
puncte bine alese, pe
durata msurtorilor
astfel ca msurtorile s
fie concludente.
3 Incercarea
rigiditii
dielectrice
Se ncearc starea
izolaiei circuitelor
independente (nelegate
galvanic), ntre ele,
precum i ntre
acestea i pmnt, cu
2000V; 50Hz sau un
megohmetru de 2500V,
timp de 1 minut.
Circuitele supuse
ncercrilor sunt cele
enumerate mai sus.
S nu se produc
strpungeri sau
conturnri prin aer
sau n masa
materialului
izolant.




Msurarea parametrilor se face n condiii de siguran, cu
respectarea NPM i NPSI.

Masuratorile cu aparate portabile in instalatiile electrice de joasa si
inalta tensiune se executa in mod direct sau indirect, pe secundarul
transformatoarelor existente in statii.

Se permite executarea unor masuratori folosind transformatoarele
de masura montate provizoriu, dar numai pe baza autorizatiei de
kucru, in care trebuie sa se stabileasca in mod concret masurile de
protectie a muncii ce trebuie luate.

Masurile directe n instalatiile de joasa tensiune cu aparate
portabile (ampermetru, voltmetru, trusa wattmetrica, contorul etalon si
clestele ampermetric) se pot executa, dupa caz pe baza de ITI - PM,
AS sau DV. Formatia minima de lucru pentru aceste masurari trebuie
sa fie de doi electricieni, seful de lucrare avand cel putin grupa a III-
a de autorizare.

Masurarile privind continuitatea sigurantelor de la cicuitele de
tensiune si masurarile de tensiune la consumatori se pot executa de
catre un electrician cu minimum grupa a III-a de autorizare.
Electricianul trebuie sa fie echipat pe durata realizarii legaturilor la
circuitul primar sau secundar cu manusi electroizolante "clasa 0 sau
00", casca de protectie a capului si viziera de protectie a fetei si sa
utilizeze unelte electroizolante sau eletroizolate. In statii si posturi de
transformare se va folosi n plus ncaltaminte electroizolanta sau
covor electroizolant.

Nu se permite folosirea clemelor de tip crocodil la circuitele de
curent.

Masurarile directe cu megohmmetrul asupra instalatiilor (aparataj
electric, cablur etc.) trebuie sa se execute dupa caz pe baza de ITI-
PM, AS sau DV n urmatoarele conditii:

a) instalatia respectiva trebuie sa fie separata electric si
descarcata de sarcina capacitiva, naintea fiecarei
masurari;

b) celelalte lucrari asupra instalatiei respective trebuie
ntrerupte si personalul evacuat, n zona
ramanand numai executantii masurarii. In cazul n
care instalatia supusa masurarilor este separata prin
dezlegari de cordoane, prin dezlegari de conductoare
de la aparataj sau prin demontarea unei portiuni de
bare de restul instalatiei care ramane legata la pamant
si n scurtcircuit, lucrarile n aceste zone de lucru
pot continua n timpul masurarr cu meghommetrul
n instalatia dezlegata;


c) n punctele accesibile ale instalatiilor asupra carora
se efectueaza masurarile si care nu sunt ngradite,
n incinte nencuiate, trebuie sa se posteze
porsonal de paza;

d) formatia de lucru trebuie sa fie formata din cel putin doi
electricieni dintre care unul avand minimum grupa a
III-a de autorizare;

e) electricianul care aplica conductoarele
meghommetrului pe elementul de ncercat si care
are cel putin grupa a II-a de autorizare trebuie sa
utilizeze manusi electroizolante si ncaltaminte
electroizilanta sau covor electroizolant;

f) este interzisa atingerea bornelor aparatului,
cordoanelor sau instalatiei ncercate, nainte de
descarcarea de sarcina capacitiva, a acesteia.

Masurarile directe, n instalatiile de nalta tensiune, cu clestele
ampermetric si verificarile cu indicatorul de corespondenta a fazelor,
trebuie sa se execute de catre doi electricieni, dintre care unul are
minimum grupa a III- a de autorizare, carora li s-a facut instructaj
n acest scop, cu luarea urmatoarelor masurari:

a) folosirea de manusi electroizolante "clasa 1-4"
ncaltaminte electroizolanta sau covor electroizolant,
casca de protectie a capului si viziera de protectie a
fetei;

b) pastrarea distantelor minime, prevazute la art.50 (2)
din prezentele norme, ntre electricienii care
executa masurarile si partile aflate sub tensiune;

c) manevrarea clestelui sau indicatorului, fara a se depasi
limitatorul si fara sprijinirea acestor aparate de
ngradiri sau partile metalice ale instalatiei;

d) asigurarea unui echilibru stabil executantului si unei
pozitii comode, n timpul executarii masuratorilor.



Parametrii masurati sunt specifici activitatii desfaurate

Rezultatele obinute n urma msurtorilor i/sau a verificrilor
se consemneaz ntr-un document (buletin/protocol/raport de
verificri pe suport din hrtie, sau buletin/protocol/raport de verificri
sub forma de fiier pe suport magnetic, pentru banca de date, etc.),
protejate corespunztor, a crui forma i continut vor fi stabilite de
ctre unitatea de exploatare.

Documentul rezultatelor trebuie s cuprind cel puin:

o titlul documentului i elementele de identificare;

o datele de identificare a instalaiei i/sau a
echipamentului;

o prezentarea msuratorilor i/sau a verificrilor. Se vor
indica limitele admise, rezultatele obinute, erorile fa
de valorile de referint i concluziile pentru fiecare
tip de msur toare i /sau verificare n parte;

o concluzia final formulat de conductorul lucrrii;

o datele de identificare a aparatelor utilizate la
executarea msurtorilor i/sau a verificrilor;

o datele de identificare a personalului care a executat
msurtorile i/sau verificrile;

o datele de identificare a conductorului lucrrilor si
semnatura.


Documentul ntocmit i concluziile formulate vor sta la baza
deciziilor ce vor fi luate de ctre unitatea de exploatare privitor la
regimul instalaiei de automatizare, care face obiectul documentului
(introducerea n exploatare, remedierea deficienelor, etc.).



CAPITOLUL 11. SCHIMBAREA STRII OPERATIVE A ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
Identificarea strilor operative ale echipamentelor
electrice

Starile operative initiala i finala sunt stabilite conform situatiei in
care se gasesc echipamentele i a dispozitiilor primite sau conform
instruciunilor tehnice interne.

Personalul operativ este personalul care are ca sarcin de
serviciu monitorizarea funcionrii echipamentelor, executarea
operaiilor i manevrelor n mod nemijlocit (local sau prin
telecomanda) ntr-o instalaie electric (staie, central electric etc.)
sau ntr-un ansamblu funcional de echipamente i instalaii
electrice ( grup de staii, zon de reea electric etc.). n
cazul instalaiilor telecomandate, pentru perioada cnd sunt pe
telecomand, o aceeai formaie de personal operativ poate comanda
instalaii amplasate n teritorii diferite.

Personalul operativ face parte, de regul, din subunitatea care are
instalaia respectiv n gestiune/administrare sau exploatare
nemijlocit i i desfoar activitatea n cadrul instalaiei sau
asupra instalaiei.

Prin manevr se nelege ansamblul acelor operaii, operaii
distincte, grupe distincte de operaii, prin care se schimb
starea operativ a echipamentelor, sau a poziiei elementelor
acionate, regimul de funcionare sau schema de conexiuni n care
funcioneaz acestea. Manevrele se fac utilizand dispozitivele de
acionare a aparatelor de comutaie i telecomand sau cheile de
comand hard/ soft de ctre personalul operativ/ de comand
operativ fr s ating direct prile conductoare aflate sau destinate
a se afla sub tensiune.

De o importan major este cunoaterea scopului manevrelor de
ctre tot personalul operativ angrenat n pregtirea i executarea
manevrelor. De aceea, tot personalul operativ i de comand
operativ angrenat n pregtirea i executarea manevrelor trebuie
s cunoasc scopul acestora.

Prin manevre curente se neleg acele manevre care au ca
scop modificarea-cu o periodicitate relativ constant a regimului de
funcionare a sistemului electroenergetic/al reelei electrice sau a unei
instalaii (realizarea unor niveluri de tensiuni, reducerea unor circulaii
de putere, reducerea pierderilor tehnice de energie etc.) sau sunt
determinate de schimbarea regimului de funcionare a sistemului
electroenergetic (vrf de sarcin, gol de sarcin,urmarirea curbei
de sarcina). Aceste manevre au un caracter frecvent, se execut
mereu n acelai fel i trec echipamentul aflat n exploatare din
aceeai stare operativ A n aceeai stare operativ B sau
invers.

Nu se consider manevr curent aceea care are drept scop
retragerea echipamentului din exploatare.

Prin manevre programate se neleg acele manevre care au
drept scop modificarea configuraiei sistemului electroenergetic,
instalaiei, reelei electrice, fr ca aceastea s aib un caracter
frecvent sau periodic, precum i acele manevre care au drept scop
retragerea din exploatare a echipamentelor pentru lucrri sau probe.

Aducerea unui echipament ntr-o stare operativ din alte stri
operative este prezentata in urmatorul tabel:



Starea operativ n care se
aduce echipamentul
Strile operative din care se poate
aduce echipamentul n starea
operativ din coloana 1

1 2
starea deconectat funciune
rezerv cald
stare cald
starea separat vizibil
in functiune in regim special de
exploatare

starea separat vizibil starea deconectat
rezerv cald
rezerv rece
stare cald
stare rece
starea legat la pmnt

starea legat la pmnt starea separat vizibil

funciune starea deconectat
rezerv cald
stare cald
in functiune in regim special de
exploatare

n funciune n regim
special de exploatare
funciune
deconectat
rezerv cald
stare cald

rezerv cald funciune
rezerv rece
starea deconectat
stare cald
stare rece
in functiune in regim special de
exploatare

rezerv rece rezerv cald
stare rece
starea separat vizibil

stare rece stare cald
rezerv cald
rezerv rece
starea separat vizibil



Aprobarea schimbrii strii operative este obinuta conform
regulamentului de efectuare a manevrelor i a instructiunilor tehnice.

Persoanele rspunztoare de desfurarea manevrelor de
execuie sunt:

a) persoanele care ntocmesc, verific i aprob foaia
de manevr de execuie rspund de
corectitudinea foii de manevr de execuie;

b) persoanele care dau dispoziii rspund pentru
corectitudinea dispoziiilor privind manevrele de
execuie;

c) persoanele care particip nemijlocit la executarea
manevrelor rspund pentru executarea
corect a manevrelor de execuie.


Pentru echipamentele telecomandate, responsabilitile
enumerate mai sus revin personalului care telecomand instalaia,
pentru intervalul de timp ct acestea sunt n regim de
telecomand.

Dup comutarea pe comand local, responsabilitile revin
personalului care opereaz nemijlocit echipamentul/instalaia
respectiv.



Stabilirea operaiilor de schimbare a strii operative
a echipamentelor electrice

Succesiunea operaiilor de schimbare a strii operative este
stabilita conform regulamentului de efectuare a manevrelor i a
instructiunilor tehnice interne.

Personalul operativ este personalul care are ca sarcin de
serviciu monitorizarea funcionrii echipamentelor, executarea
operaiilor i manevrelor n mod nemijlocit (local sau prin
telecomanda) ntr-o instalaie electric (staie, central electric etc.)
sau ntr-un ansamblu funcional de echipamente i instalaii
electrice ( grup de staii, zon de reea electric etc.). n
cazul instalaiilor telecomandate, pentru perioada cnd sunt pe
telecomand, o aceeai formaie de personal operativ poate comanda
instalaii amplasate n teritorii diferite.

Personalul operativ face parte, de regul, din subunitatea care are
instalaia respectiv n gestiune/administrare sau exploatare
nemijlocit i i desfoar activitatea n cadrul instalaiei sau
asupra instalaiei.

n cazul instalaiilor telecomandate, pe perioada cnd sunt
n regim de operare prin telecomand, instalaiile pot fi
telecomandate de alt personal operativ care i desfoar
activitatea ntr-un punct de telecomand i supraveghere amplasat
n afara instalaiei.

Nominalizarea instalaiilor sau echipamentelor care se afl n
operarea unei formaii se face prin decizia unitii sau subunitii de
exploatare.

Subunitatea de exploatare nemijlocit a instalaiei sau zonei de
reea electric asigur desfurarea urmtoarelor activiti operative:

a) ntocmirea, verificarea i aprobarea foilor de manevr
de execuie;

b) dispunerea manevrelor de execuie;

c) efectuarea operatiilor, manevrelor de execuie n mod
nemijlocit de ctre personalul operativ din instalaie
sau zona de reea respectiv (staii electrice de
transformare si/sau conexiunii, centrale electrice, zone
de reea etc.).

Personalul operativ al subunitii de exploatare, numit n acest
scop, rspunde de ordinea detaliat de execuie pe operaii a unei
manevre n instalaia sau zona de reea electric respectiv, de
corectitudinea foii de manevr de execuie i corectitudinea
dispoziiilor de execuie pe operaii a manevrelor.

Persoanele rspunztoare de desfurarea manevrelor de
execuie sunt:

a) persoanele care ntocmesc, verific i aprob foaia
de manevr de execuie rspund de
corectitudinea foii de manevr de execuie;

b) persoanele care dau dispoziii rspund pentru
corectitudinea dispoziiilor privind manevrele de
execuie;

c) persoanele care particip nemijlocit la executarea
manevrelor rspund pentru executarea
corect a manevrelor de execuie.


Pentru echipamentele telecomandate, responsabilitile
enumerate mai sus revin personalului care telecomand instalaia,
pentru intervalul de timp ct acestea sunt n regim de
telecomand.

Dup comutarea pe comand local, responsabilitile revin
personalului care opereaz nemijlocit echipamentul/instalaia
respectiv.

n cazul n care operarea unor instalaii sau echipamente se
face prin cooperare de ctre personal care nu aparine subunitii de
exploatare care gestioneaz/administreaz nemijlocit
echipamentele/instalaiile respective, responsabilitile care revin
subunitii din care face parte acest personal se vor preciza prin decizii
ale unitii de exploatare sau prin convenii de exploatare/operare
scrise.

Aprobarea operatiilor de schimbare a starii operative i a
succesiunii acestora este obinut conform regulamentului de
efectuare a manevrelor i a instructiunilor tehnice interne.

Modul de efectuare a manevrelor de execuie prin acionarea de
ctre personalul operativ a aparatelor de comutaie de la faa locului
se stabilete prin proceduri i instruciuni interne emise de unitatea de
exploatare avnd n vedere si instruciunile proprii de securitate i
sntate n munc.

ntreruperea sau stabilirea continuitii unui circuit cu ajutorul
ntreruptoarelor (separatoarelor de sarcin) se va face respectndu-
se prevederile normelor/instruciunilor tehnice emise de autoritile
competente, condiiile i restriciile impuse de fabrica constructoare
etc. (n funcie de tipul constructiv al aparatului, caracteristicile
circuitului care va fi ntrerupt sau stabilit etc.). Unitile de
exploatare, prin proceduri i instruciuni tehnice interne, vor stabili
condiiile i restriciile ce se impun la efectuarea manevrelor cu
ntreruptoare (separatoare de sarcin) pentru toate cazurile care pun
probleme deosebite.




Efectuarea operaiilor de schimbare a strii
operative


Operatiile de schimbare a strii operative sunt efectuate conform
foii de manevre.

Operatiile de schimbare a strii operative sunt efectuate strict in
succesiunea prestabilita.

Ordinea operaiilor, a operaiilor distincte i a grupelor distincte de
operaii trebuie s fie astfel aleas i nscris n foaia de manevr,
nct prin executarea acestora n ordinea prevzut s nu se
produc perturbaiii in funcionarea sistemului electroenergetic,
instalaiei, reelei electrice etc., perturbaii n alimentarea
consumatorilor, defectarea sau distrugerea unor elemente ale
instalaiei sau reelei electrice, accidente i chiar s poat preveni
consecinele anumitor greeli n executarea manevrelor sau
funcionarea defectuoas a unor utilaje.

Manevrele legate de funcionarea tehnologic a anumitor
echipamente, elemente (generatoare, compensatoare sincrone etc.)
vor ine seama de ordinea impus de aceasta. Manevrele cu
ntrerupatoare, separatoare, sigurane, CLP-uri etc. vor respecta
principiul ordinei prevzute n prezentul Regulament,. i n
procedurile i instruciunile tehnice interne sau instruciunile de
exploatare ale aparatelor i instalaiilor.

n ordinea de nscriere a operaiilor (operaiilor distincte,
grupelor distincte de operaii) trebuie s se in seama de o serie de
recomandri speciale cu caracter provizoriu sau permanent, privind
ordinea de manevrare a unor aparate, pentru a limita supratensiunile
interne (ordinea de deconectare i conectare impus de existena unor
ntreruptoare pentru care exist restricii, ordinea de deconectare i
conectare la transformatoare, impus de modul de tratare a neutrului
i felul ntreruptorului etc.), pentru a limita puterile de scurtcircuit etc.

Operatiile de schimbare a strii operative sunt efectuate conform
regulamentului de efectuare a manevrelor i a instructiunilor tehnice
interne.

Ordinea operaiilor la ntreruperea unui circuit este:
deconectarea ntreruptoarelor i apoi deschiderea separatoarelor
(debroarea ntreruptoarelor), iar la stabilirea continuitii unui circuit,
ordinea operaiilor este: nchiderea separatoarelor (broarea
ntrerupatoarelor) i apoi conectarea ntrerupatoarelor.

Ordinea de acionare a separatoarelor: la deschiderea acestora
nti se deschid separatoarele de linie, transformator (sau borne) i
apoi cele de bare, iar la nchiderea acestora nti se nchid
separatoarele de bare/nod i apoi cele de linie, transformator sau
borne, pentru ca n cazul unei eventuale acionri greite (n
sarcin) s nu se afecteze barele colectoare/ nod.

Inversarea ordinii operaiilor este permis numai n cazul n
care acionarea greit (n sarcin), de la faa locului, a unui
separator de linie, de transformator este mai periculoas pentru
executant dect acionarea separatoarelor de bare/nod. Pentru astfel
de situaii, unitatea de exploatare trebuie s elaboreze proceduri i
instruciuni tehnice interne n care nominalizeaz, pentru instalaiile
proprii, locul de acionare, condiiile i modul de desfurare a
manevrelor.

La acionarea manual (de la aparat) a separatoarelor,
atunci cnd aparatul permite aceasta, se recomand urmtorul
mod de acionare:

o la deschidere - separatorul se va aciona n aa fel
nct n prima faz a operaiei
contactele acestuia s se
ndeprteze lent, iar n cazul n
care se observ un nceput de arc,
acestea s se nchid la loc ct mai rapid posibil;

o la nchidere - separatorul se va aciona n
aa fel, nct contactele acestuia s se apropie
ct mai rapid posibil, iar dac se observ arc electric,
trebuie continuat aciunea de nchidere, n nici un
caz nu se va incerca deschiderea sa.


n acest fel se pot diminua efectele unei eventuale manevre
greite cu separatorul respectiv.

Operatiile de schimbare a starii operative sunt efectuate corect.

De regul, n foile de manevr nu este permis s se fac
corecturi, adugiri sau tersturi.

n cazul n care este necesar refacerea unei foi de manevr,
ntocmirea, verificarea, aprobarea i controlarea acesteia se vor face
ca pentru orice foaie de manevr nou.

Foile de manevr de execuie vor fi citite pentru verificare i
aprobare (cnd acestea se fac prin telefon sau pentru control), de
eful de tur al formaiei de servire operativ, care este de serviciu.
Foile de manevr de coordonare vor fi citite pentru verificare i
aprobare (cnd acestea se fac prin telefon) de persoana de serviciu
n tur (eful de tur) din compartimentul de comand operativa al
centrului de dispecer respectiv.





CAPITOLUL 12. SUPRAVEGHEREA INSTALAIILOR ELECTRICE


Supravegherea instalaiilor electrice

Parametrii sunt citii, msurai sau calculai la intervalele de timp
prestabilite.

Valorile parametrilor sunt identificate in raport cu domeniile
prescrise sau cu valorile admisibile sau admisibile corectate in funcie
de condiiile concrete.

Valorile noi ale parametrilor sunt corelate intre ele i comparate cu
cele anterioare pentru stabilirea unor regimuri optime de funcionare.

Elementele de execuie sunt acionate pentru realizarea noului
regim de funcionare.

Sistem de monitorizare a parametrilor de calitate ai
puterii

Calitatea puterii deficitara poate avea un impact economic
semnificativ in multe intreprinderi. Pornind de la aceasta problema, s-a
dezvoltat o gama larga de tehnologii, fie pentru atenuarea
consecintelor nefavorabile, fie pentru rezolvarea problemelor rezultate.
Costurile acestor tehnologii se justifica prin imbunatatirea
performantelor si reducerea costurilor de productie.

Inainte de luarea unei decizii de investitie in calitatea puterii, este
foarte important sa se evalueze impactul economic al calitatii puterii
deficitare pentru comparatie cu costurile eventualelor masuri de
imbunatatire si verificarea eficientei masurilor implementate.

Procesul de evaluare al acestor investitii cuprinde:

o caracterizarea performantelor de calitate a puterii
actuale;

o estimarea costurilor impuse de calitatea puterii;

o caracterizarea diferitelor solutii in functie de costuri si
eficienta;

o realizarea unei analize economice comparative pentru
diferite solutii.

Analiza evenimentelor de calitate a puterii se realizeaza pe baza
monitorizarii continue ce poate determina problemele potentiale. In
sprijinul analizei evenimentelor s-au elaborat si se aplica standarde
de calitate. Cele mai uzuale sunt EN 50160 si IEC 61000-4-30. En
50160 ofera nivele recomandate pentru diferiti parametri de calitatea
puterii, in timp ce IEC 61000-4-30 ofera metode de masura si descrie
formule de masurare.

Pentru luarea unor decizii de eficientizarea consumurilor,
reducerea costurilor de mentenanta si imbunatatirea parametrilor de
calitate a energiei, un sistem de monitorizare a parametrilor de calitate
a puterii trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:

o sa fie bazat pe:

o pachete de programe de achizitii de date;

o inregistrare;

o transmisii de date;

o prelucrare;

o monitorizare;

o analiza;

o urmarirea unui numar mare de marimi de
interdependenta a canalelor de
intrari/iesiri;

o urmarirea calitatii energiei electrice din
sistem.


o sa asigure:

o monitorizarea consumului si a parametrilor
de calitate a energiei electrice in sistemul
monitorizat astfel incat sa permita luarea
unor masuri de eficientizare a
consumurilor. Deasemenea, trebuie sa
permita un set de analize post avarie
pentru a dezvolta un management
predictiv;

o generarea de rapoarte flexibile, in
conformitate cu necesitatile si
responsabilitatile personalului de
monitorizare, referitoare la masurarea,
monitorizarea si raportarea parametrilor de
calitate a energiei electrice;

o eficientizarea mentenantei intregului sistem
monitorizat.

Conform cu specificatiile internationale si analizand sarcina
propusa, orice sistem de monitorizare este structurat pe 3 nivele:
nivelul de achizitie a marimilor electrice din proces, nivelul de analiza a
marimilor monitorizate din punctul de vedere al calitatii energiei (se
realizeaza pe un sistem de calcul la distanta) si nivelul de comunicatie
dintre primele doua nivele.

Implementarea unui sistem de monitorizare, precum si structura
acestuia sunt complet determinate de o serie de cerinte care trebuiesc
indeplinite pentru ca decizia de implementare sa fie intemeiata, iar
momentul oportun acestei operatii.

O prima conditie necesara pentru ca solutia aleasa sa poata fi
considerata cea mai buna, este expandabilitatea disponibilitatea
sistemului pentru upgrade (hardware si/sau software) sau modificari
ulterioare cu efort minim, atat din punct de vedere financiar cat si
tehnic. In virtutea acestei conditii, trebuie ales un analizor de calitatea
puterii modular, configurabil pentru diferite aplicatii doar prin inlocuirea
sau adaugarea de noi module de intrare. De asemenea, software-ul
de vizualizare si prelucrare a datelor achizitionate este bine sa fie
acelasi pentru toate aplicatiile pe care le permite dispozitivul. Pentru
viitoare upgrade-uri, software-ul permite gestionarea informatiilor de la
mai multe dispozitive de masura, apartinand diferitelor tipuri de
aplicatii de management al sistemului energetic.

Comunicatia este de asemenea un factor esential. Protocoalele
de comunicatie folosite este bine sa fie cat mai raspandite. Un protocol
de comunicatie robust, dar rigid limiteaza plaja de echipamente ce pot
fi folosite in sistem. In afara de protocolul de comunicatie, sunt foarte
importante modulele de comunicatie suportate, mediul de transmisie a
informatiilor si viteza de transmisie. Viteza de transmisie este
determinata de modulele de comunicatie, de mediul de transmisie si
de porturile de comunicatie ale dispozitivului de masura si, respectiv,
de calcul. De asemenea, trebuie sa fie disponibile cel putin 2 moduri
de comunicatie (redundanta) pentru a preintampina eventualele
disfunctionalitati.

Resursele hardware ale sistemului de calcul trebuiesc corelate cu
specficatiile dispozitivului ales pentru indeplinirea sarcinilor de achizitie
si stocare. Aceste specificatii se refera la viteza procesorului,
capacitatea de stocare, dar si modul de vizualizare. Tot in aceasta
cerinta se incadreaza si echiparea sistemului cu imprimata pentru
tiparirea de rapoarte si statistici.

Interfata cu utilizatorul resursele software trebuie sa permita
operarea cat mai facila a sisitemului, preferabil intr-un format familiar
sau usor de invatat.

Componenta hardware de masura traductoarele de masura
curent/tensiune este conditionata de caracteristicile aparatului de
masura. Aceasta cerinta stabileste masura corecta a marimilor
electrice. Din punct de vedere hardware, trebuie cunoscut modul de
conectare la retea in punctul de masura; este o cerinta necesara ca
aceasta conectare sa nu afecteze in niciun fel functionarea procesului.

Punctele monitorizate locatia fizica in care se realizeaza
masura. Din acest punct de vedere, trebuie stabilit numarul optim de
puncte de monitorizare, astfel incat cerintele de monitorizare sa fie
indeplinite. Locatia fizica a acestora trebuie sa tina cont si de
infrastructura retelei.

Raportarea generarea de rapoarte este o cerinta primordiala a
monitorizarii. Rapoartele si statisticile generate trebuie sa contina toate
informatiile necesare unui management eficient al energiei. Generarea
de rapoarte se va face atat un format electronic, cu posibilitatea de
prelucrare a informatiei cat si pe suport de hartie.

Alarme un set de alarme definite corespunzator permite luarea
unor masuri eficiente in caz de defect. Deasemenea, permite
generarea unor statistici pentru analiza ulterioara si dezvoltarea
managementului energetic.

Pentru ca un sistem de monitorizare sa fie complet, acesta trebuie
sa aiba o viteza mare de esantionare si o capacitate mare de
prelucrare numerica a semnalelor pentru a permite masurarea tuturor
parametrilor inclusiv armonici si fenomene tranzitorii, pe fiecare
perioada.

Un sistem stationar de monitorizare a calitatii energiei trebuie sa
fie capabil sa culeaga si sa stocheze un volum important de date.
Aceasta conditie poate duce la nivelul de proces la pierderea unei
parti a datelor achizitionate:

o posibilitatea pierderii datelor legate de evenimentele
curente aflate in desfasurare in cazul pierderii
alimentarii;

o posibilitatea pierderii datelor prin umplerea sau
suprascrierea memoriei analizorului in cazul lipsei caii
de comunicatie.


Solutiile posibile pentru rezolvarea problemei pierderii datelor
cauzata de lipsa tensiunii de alimentare sunt:

o folosirea de surse de alimentare neintreruptibile;

o folosirea unor dispozitive care sa sesizeze caderea
tensiunii de alimentare, sa salveze datele curente la
disparitia acesteia si sa contorizeze timpul cat
tensiunea de alimentare lipseste.

Pentru a preveni pierderea datelor din cauza suprascrierii sau
umplerii memoriei interne se pot folosi cai de comunicatie permanente
pentru descarcarea continua a datelor spre un echipament de calcul
aflat la nivelul central.


Structura unui sistem de monitorizare

In conformitate cu practica mondiala in domeniu, un sistem de
monitorizare a parametrilor de calitate a energiei are structura de
ansamblu din figura 12.1.1.

In functie de cerintele aplicatiei, structura unui sistem de
monitorizare poate fi mai complexa, insa structura de baza trebuie sa
cuprinda:

o achizitie si monitorizare locala;

o procesare si stocare;

o comunicatie;

o interfata cu utilizatorul.




INTERFATA TIP
WEBSERVER
PROCESARE SI
STOCARE
GSM
PT
PA
R
N
T
S
R
N
T
S
ACHIZITIE SI
MONITORIZARE
GSM
COMUNICATIE


Fig. 12.1.1. Structura unui sistem de monitorizare a calitatii puterii aplicat
alimentarii unui sistem de iluminat public, cu transmisia informatiei prin GSM.


Un sistem de achizitie si monitorizare locala a datelor din proces
cuprinde un aparat pentru masura calitatii puterii cu transformatoare
de masura pentru curent si tensiune (in functie de valorile ce urmeaza
a fi masurate), un sistem neintreruptibil de putere pentru mentinerea
alimentarii in caz de defect, si cabluri de conexiune.

Sistemul de comunicatie intre proces si dispecer se stabileste in
functie de particularitatile aplicatiei. Cele mai uzuale sisteme de
comunicatie sunt Ethernet, GSM si linia de alimentare (PLC).

Procesarea si stocarea datelor achizitionate este realizata cu un
software specializat pentru transferul si prelucrarea de date si analiza
a calitatii energiei; are ca suport un sistem de calcul tip laptop sau
desktop.

Interfata cu utilizatorul permite vizualizarea si prelucrarea datelor
si comenzi de imprimare de statistici si rapoarte personalizate.

In figura 12.1.1. este specificat si traseul informatiei, din starea de
marime analogica la iesirea din postul de transformare, in format
digital pentru afisare grafica. Valorile de tensiune si curent sunt aduse
in gama de valori impusa de aparatul de masura prin transformatoare;
in aparatul de masura, informatia de curent si tensiune este digitizata
si transmisa spre procesare. Software-ul prelucreaza pachetele de
date si ofera utilizatorului o analiza a calitatii puterii in functie de
standardul EN 50160 sau particularizata.

Studiu de caz sistem de monitorizare a parametrilor de calitate a
puterii de alimentare a unui sistem de iluminat public

In vederea alegerii celei mai bune solutii pentru monitorizarea si
eficientizarea energetica a iluminatului public (fara a afecta nivelul de
iluminare), s-a facut o analiza a caracteristicilor si particularitatilor
retelei de iluminat pentru a stabili masuri de imbunatatire eficiente
adaptate la situatia propusa.

PT PA
R
N
T
S
R
N
T
S
COMUNICATIE
GSM
ACHIZITIE SI
MONITORIZARE
PROCESARE SI
STOCARE
INTERFATA


Fig. 12.1.2 Structura unui sistem de monitorizare cu punct de masura la iesirea
din postul de transformare pentru iluminatul stradal (sistemul se bazeaza pe un
analizor de calitatea puterii si comunica prin GSM)


In fiecare post de transformare se poate instala un sistem de
monitorizare (avand in componenta cate un analizor de retea, un
modul de transmisie de date in functie de variantele disponibile
local, o sursa neintreruptibila pentru alimentare si protectie, alte
sisteme de siguranta si protectie). Datele inregistrate in fiecare punct
de masura vor fi transmise catre un centralizator pentru prelucrare,
vizualizare si raportare. Pentru fenomenele inregistrate in retea se pot
defini alarme, atat locale (pe unitatea de calcul pe care administratorul
acceseaza software-ul dedicat), cat si la distanta, prin serviciul SMS
sau e-mail, catre persoanele predefinite de administrator. Astfel,
cerintele de monitorizare sunt acoperite.

Utilizarea sistemului de monitorizare permite inregistrarea
evenimentelor din reteaua publica de iluminat, in vederea unor analize
care vizeaza calitatea energiei electrice si luarea de decizii privind
eficientizarea energetica. De asemenea, permite analiza unor
evenimente nedorite post avarie pentru identificarea cauzelor anumitor
evenimente sau anomalii in retelele electrice, precum si localizarea
acestora.

In fiecare post de transformare se poate instala un sistem de
monitorizare avand in componenta cate un analizor de retea, un modul
de transmisie de date, o sursa neintreruptibila pentru alimentare si
protectie, alte sisteme de siguranta si protectie. Datele inregistrate in
fiecare punct de masura vor fi transmise catre un centralizator pentru
prelucrare, vizualizare si raportare. Se propune monitorizarea continua
a retelei de iluminat cu un analizor de retea cu posibilitati de
transmisie la distanta prin conexiune GSM (este necasara o buna
acoperire a zonei in ceea ce priveste semnalul GSM), si transfer local
de date prin cablu RS 232 sau RS 485.

Partea de masura si calcul a parametrilor de calitatea puterii este
asigurata in totalitate de analizorul de retea. Dispozitivul poate
achizitiona si procesa datele online, permitand utilizatorului sa
vizualizeze inregistrarile ca valori metrice (in format analogic, digital
sau combinat) a maxim 4 canale pe display, evolutie grafica in timp
pentru valorile a cel mult 6 canale sau in format tabelar cu pana la 10
canale de masura selectate de utilizator. Durata intrevalului de
monitorizare poate varia intre cateva minute si cateva saptamani, sau
chiar mai mult, in functie de configurarea memoriei pentru inregistrare.

Analizorul de retea, permite atat monitorizare online cat si offline
continua sau cu declansarea inregistrarii in momentul in care anumite
conditii de declansare impuse de utilizator sunt permise.


Monitorizarea online

In bara de instrumente, in sectiunea a doua sunt grupate
butoanele inteligente necesare procesului de inregistrare. Pentru
inregistrarea online, odata realizate toate configurarile anterioare, se
acceseaza butonul Start Online Recording. In fereastra de lucru vor
aparea valorile inregistrate ale canalelor selectate pentru vizualizare in
format contor, asa cum este prezentat in figura urmatoare.




Fig. 12.1.3. In vizualizarea on-line este posibila afisarea valorilor a 4 canale de
masura sub forma de multimetru (analog, digital sau combinat) cu posibilitate de
modificare a limitelor de afisare si a unitatii de masura




Fig. 12.1.4. Reprezentarea grafica a evolutiei in timp a pana la 6 marimi
electrice cu posibilitate de editare, precum si copiere partiala sau integrala a
reprezentarii pentru importare in diverse tipuri de documente




Fig. 12.1.5. Reprezentarea tabelara a evolutiei in timp a marimilor electrice cu
posibilitate de editare a reprezentarii, precum si copiere partiala sau integrala
pentru importare in diverse tipuri de documente



Monitorizarea offline

Datele achizitionate online si salvate pot fi vizualizate si offline in
forma tabelara sau ca evolutie grafica in timp. Datele pot fi ulterior
procesate cu functia FFT (transformata Fourier rapida) pentru
vizualizare ca bar-graph a armonicilor de curent si tensiune pentru
fiecare faza. Armonicile inregistrate de analizorul echipat cu metoda
de analiza FFT sunt reprezentate ca un spectru de frecventa cu bare
verticale. In jumatatea superioara (reprezentate cu albastru pe figura)
sunt armonicile de curent iar in jumatatea inferioara (cu rosu) sunt cele
de tensiune. Comutarea intre valorile pe cele 3 faze se realizeaza cu
butonul din dreapta jos.




Fig. 12.1.6. Reprezentarea grafica a armonicilor de curent si tensiune pentru
fiecare faza calculate cu Transformata Fourier rapida (FFT) si analizata in
conformitate cu standardul de calitate EN 50160

Odata terminata comunicatia cu dispozitivul, analizorul continua
sa monitorizeze reteaua in care este instalat iar la o noua conectare
se pot vizualiza statistici de evenimente, un centralizator cu maximele
si minimele zilnice, contorii de energie si reprezentarea grafica a
armonicilor. Citirea datelor din memoria analizorului, se realizeaza la
urmatoarea conectare.







Fig. 12.1.7. Statistici si rapoarte in conformitate cu standardul de calitate EN
50160 realizate pe baza masuratorilor continue

Pentru a preveni pierderea datelor din cauza suprascrierii sau
umplerii memoriei interne se poate folosi calea de comunicatie
permanenta pentru descarcarea continua a datelor spre un
echipament de calcul aflat la nivelul central. O a doua varianta
presupune utilizarea functiei de partitionare a memoriei interne in
functie de tipul datelor stocate si interogarea periodica (in functie de
perioada estimata de umplere a memoriei) pentru descarcarea
pachetelor de date.

Acest sistem de monitorizare poate fi utilizat pentru diverse tipuri
de consumatori, nefiind specific iluminatului public:

o permite analiza conform cu EN 50160 a evenimentelor
inregistrate cu afisare de rapoarte si statistici;

o contorizeaza consumul de energie pe o anumita
perioada definita de utilizator;

o permite vizualizarea online a pana la 10 parametri
electrici simultan in diferite moduri de vizualizare;

o realizeaza masura de tensiune si curent direct sau prin
transformatoare de masura, in functie de retea;

o permite transferul local (prin RS 232) sau la distanta
(GSM) pentru datele inregistrate;

o informatia inregistrata poate fi copiata si stocata pe o
unitate de calcul intr-un format consacrat utilizatorilor
de calculatoare pentru analiza si comparatie ulterioara
proceselor de modernizare, a auditurilor energetice,
etc.

In urma masuratorilor efectuate, s-a concluzionat ca lampile cu
vapori de mercur sunt mari consumatoare de energie si slabe surse de
lumina factorul de putere este mic (0,5). In plus, prezenta
condensatorului accentueaza distorsiunile armonice in timp ce lipsa
acestuia determina cresterea consumului de energie reactiva (apar
pierderi de 5W/lampa).

Pentru cazul studiat s-au propus masuri de eficientizare vizand
inlocuirea lampilor cu vapori de mercur cu cele cu vapori de sodiu si a
balasturilor electromagnetice cu unele electronice si controller pentru
diminuarea fluxului luminos.

Aplicand masuri de eficientizare a consumurilor prin inlocuirea
echipamentelor de iluminat neeficiente cu unele superioare si alese in
conformitate cu SR 13433 Standard roman pentru iluminatul cailor
de circulatie si SR EN 13201:2004 Iluminat public se poate
obtine o economie de energie de aproximativ 25%.

Solutia cea mai buna de transmisie a informatiilor pentru
monitorizarea retelei de iluminat stradal intr-un oras este comunicatia
GSM cu monitorizare offline, avand costuri mici, ocupand un spatiu
fizic redus, cu o implementare usor realizabila si posibilitati de
extindere fara modificari ale structurii actuale a sistemului.

Costurile implementarii unui sistem de monitorizare cu un analizor
de clasa inferioara sunt:

o pentru un punct de monitorizare: 19842 RON;

o pentru un oras cu 10 puncte de monitorizare: 127620
RON.


In cazul unui sistem de monitorizare cu un analizor de clasa A,
costurile sunt mai mari:

o pentru un punct de monitorizare: 45013 RON;

o pentru un oras cu 10 puncte de monitorizare: 381550
RON.

Concluzii

Perturbatiile si evenimentele pot fi precis indicate, documentate si
analizate chiar si in sistemele puternic ramificate, cu referinte in
standardele aplicabile baza perfecta pentru o optimizare sustinuta.
Optimizarea creste siguranta in functionare, mentine stabilitatea
calitatii produsului si asigura nivelul scazut al pretului.

Monitorizarea continua a consumurilor retelei de iluminat public
permite:

o luarea celor mai bune masuri de eficientizare si
imbunatatire a calitatii puterii;

o dezvoltarea si controlul studiilor si proiectelor de
modernizare;

o dezvoltarea managementului predictiv bazat pe
statistici de evolutie continua;

o imbunatatirea conditiilor contractuale;

o imbunatatirea relatiei dintre furnizor si consumatori.

Avantajele sistemului de monitorizare obtinute aplicand masurile
rezultate din analiza calitatii energiei au in vedere:

o reducerea costului facturilor la energie electrica;

o reducerea costurilor cu intretinerea;

o cresterea duratei de functionare a instalatiei;

o reducerea emisiilor poluante de CO2.

Alegerea tipului de analizor se stabileste in functie de cerintele
utilizatorului si conditiile impuse de retea.

De curand, Romania a adoptat standardul SR EN 16001:2009,
care specifica cerintele pentru stabilirea, implementarea, mentinerea si
imbunatatirea unui sistem de management al energiei pentru
imbunatatire continua in sensul de utilizare a energiei in mod durabil si
mult mai eficient. Elaborarea si adoptarea standardului EN
16001:2009 contribuie la stimularea procesului de imbunatatire
continua ce conduce la utilizarea mai eficienta a energiei. Aceasta
incurajeaza organizatiile sa implementeze un plan de monitorizare si
analiza a energiei.

In conformitate cu specificatiile standardului EN 16001:2009, un
sistem de management eficient al consumului de energie are ca
urmare in practica:

o posibilitatea luarii unor decizii de imbunatatire a
eficientei energetice;

o imbunatatirea continua anuala precum si imbunatatirea
performantelor consumului de energie;

o analiza mai profunda a zonelor cu potential pentru
economisirea de energie.

Dezvoltarea managementului predictiv prin gestionarea de date si
statistici privind evolutia pe un termen indelungat este asigurat cu
sisteme de monitorizare online si transmisia datelor catre postul
dispecer pentru centralizarea si stocarea acestora intr-o baza de date.
Datele pot fi utilizate pentru realizarea studiilor si proiectelor de
modernizare si eficientizare, a auditurilor energetice, pentru
compararea cu datele inregistrate ulterior proceselor de modernizare.

Informatiile obtinute prin monitorizare sunt esentiale pentru luarea
de masuri optime de imbunatatire a calitatii puterii si eficientizare
energetica.
Economiile mari de energie realizate prin implementarea sistemului
cresc gradul de eficienta energetica a instalatiei optimizate, cu
influente pozitive asupra emisiilor de CO
2
in atmosfera.



Efectuarea controlului in instalaii

Controlul este efectuat la intervalele de timp prestabilite.

Controlul este realizat pe traseele stabilite prin instruciuni tehnice
interne.

Echipamentele electrice i dotarile stabilite prin instructiunile
tehnice interne sunt controlate vizual i auditiv.

Starea de curenie este controlata conform instruciunilor tehnice
interne.


Efectuarea verificrilor profilactice


Verificarile profilactice se realizeaz conform graficelor sau de cate
ori este necesar.

Verificarile profilactice sunt efectuate la echipamentele electrice
specificate in instruciunile tehnice interne.

Echipamentele electrice i instalatiile sunt verificate tehnic i
funcional conform instruciunilor de funcionare.

CAPITOLUL 13. NTREINEREA INSTALAIILOR I A ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Verificarea strii tehnice a instalaiilor i
echipamentelor


Instalatiile i echipamentele electrice sunt verificate la intervalele
de timp prestabilite sau de cate ori este nevoie.

Instalatiile i echipamentele electrice sunt verificate tehnic i
functional cu SDV-uri i aparate de laborator specifice.

Instalatiile i echipamentele electrice sunt verificate conform
instruciunilor tehnice interne.

Lucrarile de ntreinere sunt identificate pe baza datelor
verificrilor.

Executarea lucrrilor de ntreinere


Lucrarile de ntreinere sunt executate periodic sau de cate ori
este necesar.

Lucrarile de ntreinere sunt efectuate in conformitate cu
documentaia tehnica a instalaiei sau echipamentului electric.

Lucrarile de ntreinere efectuate permit atingerea valorilor
nominale ale parametrilor.

Intretinerea instalatiilor i echipamentelor electrice se face cu
respectarea normelor PM i PSI.

Intretinerea instalatiilor i echipamentelor electrice este realizata
cu respectarea normelor de timp i de consum de materiale.
CAPITOLUL 14. RECONDIIONAREA MATERIALELOR


Verificarea strii materialelor

Sunt identificati parametrii care caracterizeaza starea materialelor
i valorile acestora.

Valorile parametrilor sunt comparate cu valorile nominale sau
admisibile i, daca este necesar, se decide reconditionarea
materialelor.


Recondiionarea materialelor


Materialele sunt prelucrate prin operaii specifice, conform
instruciunilor tehnice interne.

Parametrii materialelor recondiionate ating valorile admisibile sau
nominale.

CAPITOLUL 15. PLANIFICAREA ACTIVITII PROPRII
Ealonarea activitilor

Inventarierea activitilor este realizata prin luarea in
considerare a tuturor surselor autorizate.

Formulare specifice pentru lucrari

Autorizatie de lucru

Executarea lucrarilor in baza autorizatiei de lucru se face n
conformitate cu prevederile subcapitolului 3.2 din norma NSSM 65. In
anexa 3C de prezinta modelul "Autorizatiei de lucru". Aceasta contine
urmatoarele:

o A "Dispozitia de executare a lucrarii";

o B "Admiterea la lucru";

o C "Inceperea si desfasurarea lucrarii";

o D "Modificari n componenta formatiei de lucru";

o E "Intreruperea si reluarea lucrarii";

o F "Terminarea lucrarii si predarea - primirea
instalatiei".

A "Dispozitia de executare a lucrarii", parte care se completeaza
de catre emintent. Acesta nominalizeaza seful de lucrare(1) stabilit
corespunzator complexitatii si profilului lucrarii (pregatire si experienta
profesionala, grupa de autorizare).

Emitentul stabileste mpreuna cu seful de lucrare detaliile
tehnologice si de protectie a muncii specifice lucrarii ncredintate si
anume:

a) instalatia n care se va desfasura lucrarea(2),
nominalizand-o;

b) partea din aceasta la care urmeaza a se lucra (3);

c) continutul lucrarii (4).

Emitentul si seful de lucrare stabilesc durata de lucru (5),
nscriind numarul zilelor afectate petru aceata; data nceperii
lucrarii (6), aducerea instalatiei, la sfirsitul programului zilnic de lucru,
n starea corespunzatoare repunerii sub tensiune (7), dupa caz.

Emitentul si seful de lucrare stabilesc numarul zonelor de lucru (8)
si nominalizarea lor (9), astfel ncat seful de lucrare sa-i fie clare
legarile la pamant si n scurtcircuit. Emitentul si seful de lucrare
stabilesc cerintele de protectie a muncii (10), marcandu-se cu "X", n
chenarul aferent. De asemenea , emitentul, nominalizeaza instalatiile
care nu respecta distantele de vecinatate fata de instalatia la care
urmeaza a se lucra si se stabileste starea n care trebuie aduse
acestea (11).

Se consemneaza cine asigura separarea electrica a instalatiei, se
stabileste si se marcheaza cu "X" n chenarul corespunzator (12),
modul de executie al separarii electrice, nominalizandu-se toate
locurile de operare.

Tot emitentul stabileste admitentul desemnandu-l la randu (17).

Masurile suplimentare apreciate ca fiind necesare, de catre
emitent si seful de lucrare se vor nscrie la punctul (13).

Emitentul ntocmeste clar si fara modificari schema electrica
monofilara a instalatiei primare sau partii din instalatie la care urmeaza
a se lucra, evidentiind modificarile de la schema normala de
functionare, pozitia n care trebuie aduse aparatele de comutatie
de catre admitent pentru realizarea separarii electrice, CLP care se
nchid si scurtcircuitoarele mobile care trebuie montate pentru
delimitarea zonelor de lucru.

Emitentul va mentiona personalul care executa legarile la pamant
si in scurtcircuit completand rubrica corespunzatoare (14) din
autorizatia de lucru. Insusindu-si decizia si preluand responsabilitatea
celor dispuse si consemnate, emitentul semneaza sub propriul nume
(15) si (16). Acelasi lucru l face si admitentul dupa clarificarea
continutului autorizatiei de lucru, la preluarea formularului (18) si seful
de lucrare (19) (20).

Un exemplar al formularului cuprinzand dispozitia emitentului
(cap. A) este retinut de acesta dupa predarea celorlalte admitentului
sub semnatura.

Ordinea desfaurarii activitatilor este stabilita in functie de
importanta i urgenta lor.

B "Admiterea la lucru" revine admitentului si n situatia n
care acesta urmeaza a fi si sef de lucrare.

Admitentul completeaza n autorizatia de lucru, numarul foii de
manevra (1) numerele mesajelor primite (2) si continutul acestora
(sub schema electrica prezentata pe formular).

In cazul executarii manevrelor fara foaie de manevra, admitentul
consemneaza acest lucru marcand cu "X" n chenarul de la randul
3, dupa executare.

Admitentul confirma realizarea masurilor tehnice, consemnand
detaliat unde a realizat separarile electrice (4) si locurile unde a
realizat legarile la pamant si in scurt circuit prin nchiderea CLP sau
montarea scurtcircuitoarelor mobile (5).

Admitentul trebuie sa consemneze realizarea concreta a masurilor
suplimentare pe care le-a realizat (6).

Dupa terminarea manevrelor si operatiilor ce-i revin, inclusiv
realizarea, dupa caz, a zonei/zonelor de lucru, daca schema electrica
monofilara difera de cea precizata de emitent, admitentul ntocmeste
schema electrica monofilara primara pe care a realizat-o cu
figurarea pozitiei aparatelor de comutatie actionate si a punctelor
unde a realizat legarea la pamant prin nchiderea CLP sau
montarea scurtcircuitoarelor mobile, inclusiv marcarea zonelor de lucru
(11).

Daca scurtcircuitoarele pentru delimitarea zonei de lucru se
monteaza de admitent acesta completeaza tabelul de la cap. C,
punctul 6 respectiv semnand mpreuna cu seful de lucrare.

In cazul n care nu a adus nici o modificare sau completare
schemei realizate de emitent, admitntul va confirma, prin marcare cu
"X" n chenarul randului 10.

Dupa punerea de acord ntre admitent si seful de lucrare asupra
corectitudinii si suficientei masurilor luate, cei doi si nscriu
numele si semneaza formularul la randurile 8 si 9, consemnand la
randul 7 data si ora ncheierii acestei etape.

Al doilea exemplar aferent capitolului A si un exemplar aferent
capitolului B din formularul autorizatiei de lucru sunt retinute de
admitent, iar originalele aferente capitolelor A si B si exemplarele
aferente capitolelor C, D, E si F se predau de catre admitent sub
semnatura sefului de lucrare.




Studierea documentaiei tehnice


Este identificat modul reglementat de desfaurare a activitatii.

C "Inceperea si desfasurarea lucrarii", parte care se completeaza
de catre seful de lucrare. Inceperea lucrarii este conditionata de:

a) identificarea instalatiei la care se va lucra si
consemnarea acestei actiuni de mare raspundere
pentru seful de lucrare, prin marcare cu "X", n
chenarul aferent randului 1;

b) confirmarea, prin marcarea cu "X", n chenarul
aferent randului 2, ca lucrarea se desfasoara n
deplina cunoastere a fisei tehnologice sau a
instructiunii tehnice de lucru specifice, respectiv, a
dotarii cu dispozitive, sculele si mijloacele de protectie
proprii acesteia;

c) efectuarea unui instructaj, complet si responsabil,
membrilor formatiei de lucru (inclusiv a deserventilor
de utilaje sau persoanelor de alta specialitate),
repartizarea sarcinilor concrete fiecarui component al
formatiei si confirmarea acestor actiuni n autorizatia
de lucru prin marcarea cu "X" a chenarului aferent
randului 3;

d) confirmarea recunoasterii, de catre seful de lucrare, a
suficientei si corectitudinii masurilor de realizare a
zonei de lucru luate de catre admitent (altul decat
propria personala), prin marcarea cu "X" a chenarului
de la punctul 4;

e) realizarea zonei de lucru ( a primei zone de lucru n
cazul n care vor urma altele ) prin executarea
masurilor specifice conform prevederilor capitolului 3,
subcapitolul 3.1. din prezenta norma; consemnarea
n tabelul de la punctul 6 a locurilor de montare a
subscurtcircuitarelor mobile sau nchidere a CLP; a
datei si orei admiterii la lucrare inclusiv semnatura
de confirmare a masurilor luate. In cazul n care zona
de lucru a fost realizata de admitent acesta va
semna, de asemenea, n tabelul dela punctul 6;

f) consemnarea, n spatiul rezervat dela puntul 7; a
eventualelor masuri suplimentare de protectie a muncii
pe care le-a luat seful de lucrare ntr-una din zone;

g) confirmarea, prin marcarea cu "X", n chenarul
aferent randului 5, a realizarii conditiilor specifice
lucrului la naltime, acolo unde este cazul. Acesta
actiune, de mare raspundere pentru seful de lucrare,
trebuie avuta n vedere de la etapa pregatirii lucrarii,
n sensul dotarii corespunzatoare pentru realizarea la
fata locului a masurilor necesare;

h) confirmarea, prin semnatura, n spatiile rezervate de
la punctele 8 si 9, de catre seful de lucrare si de catre
membrii formatiei de lucru, ca acestia au fost instruiti,
respectiv, au nteles conditiile n care se
desfasoara lucrarea si riscurile specifice acesteia,
cunosc prevederile fisei tehnologice sau a
instructiunii tehnice de lucru proprie lucrarii ce
urmeaza sa o execute, au nteles care sunt sarcinile
concrete ce le-au fost repartizate de catre seful de
lucrare, cunosc si vor respecta limitele zonei de lucru,
obligatii pe care le vor respecta ntocmai;

i) Desfasurarea lurarii consta din realizarea n
sucesiune, a operatiilor din fisa tehnologica sau
instructiunea tehnica de lucru cu respectarea
masurilor de protectie a muncii, obligatie a fiecarui
component al formatiei si a sefului de lucrare.

D "Modificari n componenta formatiei de lucru". Acesta actiune
este la latitudinea sefului de lucrare si necesita o instruire temeinica,
efectuata de catre aceasta noului introdus n formatie, confirmata, de
ambele persoane, prin semnaturi n tebelul aferent. Vor fi
sonsemnate numai modificarile de durata ale formatiei, respectic
scoaterile pe motiv de boala, indisponibilitate, indisciplina etc. sau
introducerea pe motiv de necesitate a suplimentarii fortei de munca,
revenirii la lucrare etc.

E "Intreruperea si reluarea lucrarii", parte care se
completeaza de catre seful de lucrare cu:

a) numarul sau nominalizarea zonei de lucru n care se
gaseste formatia n momentul ntreruperii;

b) data si ora treruperii, nsotita de semnatura sefului
de lucrare, care confirma prin aceasta ca au fost
evacuati membrii formatiei de lucru, si prin semnatura
admitentului (personal de servire operativa) care
verifica, la fata locului, starea instalatiei la
momentul ntreruperii;

c) daca si ora reluarii lucrarii, confirmate prin
semnaturi, de catre admitent, ca nu a modificat starea
tehnica a instalatiei ce face obiectul autorizatiei de
lucru, si de catre seful de lucrare ca sunt asigurate
conditiile de securitate n zona de lucru. Din acel
moment seful de lucrare isi reia atributiile la locul de
munca.

F "Terminarea lucrarii si predarea - primirea instalatiei", prin care
se completeaza de catre seful de lucrare, prin care acesta confirma
luarea masurilor necesare (marcarea cu "X" n chenarul randurilor
aferente si semnarea de predare - primire), astfel:

a) atrangerea sculelor si materialelor din zona de lucru si
ndepartarea lor din aceasta (2);

b) demontarea si strangerea mijloacelor de protectie
folosite pe durata executarii lucrarii 3);

c) demontarea scurtcircuitoarelor mobile sau deschiderea
CLP montate sau actionate de formatia de lucru
pentru realizarea zonei de lucru sau din ratiuni de
protectie suplimentara (6);

d) retragerea sau demontarea mijloacelor care au
constituit masuri suplimentare realizate pentru
executarea lucrarii, cum ar fi: schele, sisteme pentru
asigurarea lucrarilor la naltime, balustrade etc. (5);

e) executarea curateniei n zona de lucru(7);

f) evacuarea din zona de lucru a membrilor formatiei si
semnarea de catre acestia n formularul autorizatiei
de lucru, luand la cunostinta de interdictia
reintoarcerii sub nici un motiv n aceasta zona (4) si
(9);

g) efectuarea probelor functionale, mpreuna cu
admitentul, la aparatele la care s-a lucrat, confitmindu-
se buna lor functionare (8). Orice necesitate de reluare
a lucrarii sau unele verificari ditate de insuccesul
probelor functionale este posibil numai pe baza inei
alte aprobari pentru lucru, dispuse de emitent, conform
prevederilor art. 80;

h) confirmarea de catre seful de lucrare a modulului
n care a comunicat terminarea lucrarii, cui a facut-o
si la ce data, respectiv ora (10);

i) semnatura de predare a instalatiei la care a lucrat si
semnatura de primire a instalatiei de catre admitent cu
consemnarea datei si orei respective (11) si (12).

Din acest moment seful de lucrare se considera descarcat de
responsabilitatile de protectia a muncii pe care le-a girat n tot
intervalul de timp de la semnarea autorizatiei de lucru pentru primirea
instalatiei de la admitent n vederea executarii lucrarii si pana la
predarea (napoierea) instalatiei admitentului.

Seful de lucrare va preda "Autorizatia de lucru" admitentului sau
emitentului pentru arhivare.

Formularul autorizatiei de lucru se va pastra n arhiva cel putin
60 de zile.

Etapele de desfaurare a activitatii sunt stabilite in conformitate cu
tipul activitii.




Aprecierea parametrilor activitii


Durata activitii este estimata in funcie de complexitatea
activitii, de normele de timp i de dimensiunea echipei.

Necesarul tehnico-material este apreciat in funcie de tipul
activitii, normele de consum i / sau instructiunile tehnice interne.

Activitile pentru care se face aprecierea parametrilor sunt
corespunztoare grupei de autorizare PM.

Bibliografie

[1] Perturbatiile din retelele de alimentare si calitatea energiei electrice
ing. Eugen COCA;

[2] Voltage characteristics of electricity supplied by public distribution
systems, SR EN 50160/2007;

[3] Electromagnetic compatibility (EMC) Part 4-7: Testing and
measurement techniques Guide on harmonics and interharmonics
measurements and instrumentation, for power supply systems and
equipment connected thereto, IEC 61000-4-7/2002;

[4] Electromagnetic compatibility (EMC) Part 4-30: Testing
and measurement techniques Power quality measurement
methods, IEC 61000-4-30:2003;

[5] Electromagnetic compatibility (EMC) Part 3: Limits Section 6:
Assessment of emission limits for distorting loads in MV and HV power
systems Basic EMC publication IEC 6100036/2005;

[6] Electromagnetic compatibility (EMC) Part 3: Limits Section 2:
Assessment of emission limits for distorting loads in LV power
systems Basic EMC publication IEC 6100032/2006;

[7] IEEE Standard 519-1992: Recommended Practices and
Requirements for Harmonic Control in Electrical Power Systems;

[8] IEC 61000-4-15, Electromagnetic Compatibility (EMC). Part 4:
Testing and Measuring Techniques. Section 15: Flickermeter
Functional and Design Specifications;

[9] IEEE 1159: Guide for power quality monitoring;

[10] Methods for power quality analysis according to EN 50160 -
Aleksandar Nikolic, Dragana Naumovic-Vukovic, Slobodan Skundric,
Dragan Kovacevic Electrical Measurements Department Electrical
Engineering Institute Nikola Tesla Belgrade, Serbia;

[11] http://www.leonardo-energy.org/;

[12] Legea energiei electrice;

[13] Codul tehnic al retelei electrice de transport;

[14] Codul tehnic al retelei electrice de distributie;

[15] Codul de masurare a energiei electrice;

[16] Normativ pentru analiza si evidenta evenimentelor accidentale din
instalatiile de producere, transport si distributie a energiei electrice si
termice;

[17] Regulament de furnizare a energiei electrice la consumatori;

[18] Normativ privind limitarea regimului nesimetric si deformant in
retelele electrice;

[19] Alte articole si publicatii postate pe internet;

[20] PE 114-83 Regulament de exploatare tehnic a surselor de
curent continuu, CIRE Centrala Industriala de Retele Electrice
1983;

[21] PE 115-85 Regulament de exploatare tehnic a instalaiilor
auxiliare din staii, CIRE Centrala Industriala de Retele Electrice
1985;

[22] PE 116-94 Normativ de incercari si masuratori la echipamente
si instalatii electrice, Ed. ICEMENERG, 1994;

[23] PE 117-79 Regulament pentru conducerea prin dispecer in
sistemul energetic, DEN Dispecerul Energetic National, 1979;

[24] PE 118-92 Regulament general de manevrare in instalatii
electrice, Ed. ICEMENERG, 1992;

[25] Standard Ocupational Domeniul: Energie electrica, termica,
gaze si apa, Ocupatia: Electrician centrale electrice, Consiliul pentru
Standarde Ocupationale si Atestare, Bucuresti, 1999;

[26] NTE 002/03/00 Normativ de ncercri i msurtori
pentru sistemele de protecii, comand-control i automatizri
din partea electric a centralelor i staiilor;

[27] NTE 004/05/00 Normativ pentru analiza i evidena
evenimentelor accidentale din instalaiile de producere, transport
i distribuie a energiei electrice i termice;

[28] NTE 009/10/00 Regulament general de manevre n
instalaiile electrice de medie i nalt tensiune;

[29] ANRE: 035.1.2.0.7.0.06/12/02 Regulamentului de conducere i
organizare a activitii de mentenan;




ELECTRICIAN CENTRALE ELECTRICE (CALITATEA ENERGIEI
ELECTRICE)
- CAPITOLUL 1. COMPLETAREA DOCUMENTELOR DE EVIDEN TEHNIC
1.1. Identificarea tipului de document
o
1.1.1. Tipul documentului de evidenta este identificat in conformitate cu regulamentul
i instructiunile tehnice interne
1.1.2. Tipul documentului de evidenta este specific activitatii desfaurate
1.2. Completarea documentelor de evidenta tehnica
o
1.2.1. Modul de nregistrare a activitii in documentele specifice corespunde
regulamentului i instructiunilor tehnice interne
1.2.2. Activitatea nregistrat corespunde realitii
1.2.3. Activitatea desfaurata este precis identificabila in documente sub aspect
temporal i al raspunderii personale
1.2.4. Completarea autorizaiei de lucru este fcuta respectnd normele de PM i
PSI
- CAPITOLUL 2. NREGISTRAREA DATELOR OPERATIVE
-
o nregistrarea datelor operative
- CAPITOLUL 3. Aplicarea procedurilor de calitate
o 3.1. Asigurarea premiselor pentru realizarea activitilor in condiii de calitate
o
3.1.1. Prescriptiile in domeniul calitatii
3.1.2. Regelmentarile si procedurile de calitate
3.1.3. Situatiile i factorii care pot afecta calitatea activitatii desfaurate
3.2. Verificarea rezultatelor activitilor din punctul de vedere al calitii
o
3.2.1. Modul de desfaurare al activitatii i rezultatele acesteia
3.2.2. Responsabilitatea pentru calitatea activitii efectuate
- CAPITOLUL 4. Admiterea la lucru
4.1. ANALIZAREA DOCUMENTELOR DE LUCRU
o
4.1.1. Datele caracteristice ale lucrrii
4.1.2. Identificare masuri tehnice suplimentare
o 4.2. Asigurarea condiiilor de lucru
- CAPITOLUL 5. Aplicarea IPSSM si IPPSI
5.1. Aplicarea IPSSM
o
5.1.1. Normele de protectia muncii i masurile de prim ajutor
5.1.2. Echipamentul de protectie din dotare
5.1.3. Autorizare lucrri efectuate
5.1.4. Lucrrile sunt efectuate cu respectarea normelor de PM
5.2. Aplicarea IPPSI
o
5.2.1. nsuirea normelor de PSI
5.2.2. ntreinerea echipamentelor de stingere a incendiilor
5.2.3. Efectuarea lucrrilor
5.3. Aplicarea procedurilor
o
5.3.1. Modul de actiune i echipamentele de interventie
5.3.2. Intervenia pentru limitarea efectelor evenimentului de PM sau PSI
5.3.3. Evacuarea in caz de incendiu
o 5.3.4. Acordarea primului ajutor n funcie de tipul de accident
5.3.4.1. Scoaterea celui accidentat de sub curent
5.3.4.2. Primele masuri dupa scoaterea accidentatului de sub curent
5.3.4.3. Principalele instructiuni obligatorii aplicabile la executarea
respiratiei artificiale
5.3.4.4. Metode de respiratie artificiala
5.4. Raportri privind IPSSM i IPPSI
o
5.4.1. Pericolele potentiale i evenimentele de PM i PSI
5.4.2. Starea echipamentelor de PM i PSI
- CAPITOLUL 6. Comunicarea la locul de munc
6.1. Transmiterea i primirea informaiilor
o
6.1.1. Comunicarea
6.1.2. Metoda de comunicare
6.1.3. Informatiile transmise
6.1.4. Informatii suplimentare
6.1.5. Moduri de comunicare
6.2. Participarea la discuii in grup, pe teme profesionale
o a
6.2.1. Problemele profesionale
6.2.2. Atitudinea
6.2.3. Dreptul la opinie
6.2.4. Interlocutorii
6.2.5. Divergentele
- CAPITOLUL 7. Desfurarea activitii n echip
7.1. Identificarea sarcinilor in cadrul echipei
o
7.1.1. Sarcina i competenta echipei
7.1.2. Sarcinile individuale
7.1.3. Propunerile privind ndeplinirea activitatii
7.2. Participarea la ndeplinirea sarcinii echipei
o
7.2.1. Sarcina echipei
7.2.2. Sarcinile individuale
7.2.3. Acordarea de asistenta
7.2.4. Munca in echipa
- CAPITOLUL 8. Diagnosticarea defectelor i a strilor anormale
Introducere
8.1. Introducere in calitatea energiei. Parametri de calitate a energiei. Standarde cu valori admisibile
8.1.1 Calitatea energiei electrice
8.1.2 Termeni si abrevieri
8.1.3 Standarde cu referinta la calitatea energiei electrice
8.1.4 Parametrii de calitate a energiei electrice

8.1.4.1. Calitatea curbei de tensiune
8.1.4.2. Niveluri de compatibilitate privind regimul deformant in
punctele de delimitare
8.1.4.3. Limite de emisie a distorsiunilor armonice pentru diferite
echipamente electrice
8.1.4.4. Limite de imunitate la regim deformant pentru diferite
echipamente electrice
8.1.5 Principalele cauze ale inrautatirii calitatii energiei electrice

8.1.5.1. Cauze care inrautatesc calitatea frecventei
8.1.5.2. Cauze ale variatiilor de tensiune
8.2. Analizarea defectelor si a starilor anormale: Goluri de tensiune, supratensiuni,
flicker, nesimetrii, armonici
8.2.1. Goluri de tensiune si intreruperi

8.2.1.1. Introducere
8.2.1.2. Goluri de tensiune determinate de sarcini mari
8.2.1.3. Goluri de tensiune determinate de defecte in retea
8.2.1.4. Susceptibilitatea (sensibilitatea) echipamentelor
8.2.1.5. Caracteristicile susceptibilitatii (sensibilitatii)
echipamentului
8.2.1.6. Caracteristicile golurilor in tensiunea de alimentare
8.2.2. Supratensiuni in reteaua de alimentare

8.2.2.1. Introducere
8.2.2.2. Tipuri de perturbatii in retea
8.2.3. Fluctuatii de tensiune (efect de flicker)
8.2.3.1. Indicatori de flicker
8.2.3.2. Evaluarea nivelului de flicker
8.2.4. Perturbatii sub forma de nesimetrie
8.2.4.1. Introducere in problema nesimetriei
8.2.4.2. Indicatori privind nesimetria de tensiune si de curent
electric
8.2.4.3. Efecte ale regimurilor nesimetrice in retelele electrice
8.2.5. Armonici
8.2.5.1. Aspecte generale
8.2.5.2. Indicatori in domeniul frecventa
8.2.5.3. Surse de perturbatii sub forma de curenti distorsionati
8.2.5.4. Efecte ale regimurilor nesinusoidale in reteaua electrica
8.2.5.5. Alte efecte ale regimului periodic nesinusoidal
8.3 Stabilirea soluiilor de remediere a defectelor i a strilor anormale.Solutii pentru
limitarea golurilor de tensiune, supratensiunilor, flickerului, nesimetriilor si armonicelor
8.3.1. Goluri de tensiune i ntreruperi. Soluii de limitare
8.3.2. Supratensiuni n reeaua de alimentare
8.3.3. Fluctuaii de tensiune(efect de flicker)
8.3.4. Perturbaii sub form de nesimetrie
8.3.5. Mijloace de limitare a armonicilor
- CAPITOLUL 9. EFECTUAREA REVIZIILOR I A REPARAIILOR
o 9.1. Pregtirea lucrrilor de revizii i reparaii
o 9.2. Verificarea msurilor de PM i PSI
o 9.3. Efectuarea lucrrilor de revizii i reparaii
o 9.4. ncheierea lucrrilor de revizii i reparaii
- CAPITOLUL 10. MSURAREA PARAMETRILOR
o 10.1. Standarde cu metode de msurare
o 10.2. Instrumente de msur
- CAPITOLUL 11. SCHIMBAREA STRII OPERATIVE A ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
o 11.1. Identificarea strilor operative ale echipamentelor electrice
o 11.2. Stabilirea operaiilor de schimbare a strii operative a echipamentelor electrice
o 11.3. Efectuarea operaiilor de schimbare a strii operative
- CAPITOLUL 12. SUPRAVEGHEREA INSTALAIILOR ELECTRICE
o Introducere
o 12.1. Sistem de monitorizare a parametrilor de calitate ai puterii
o 12.2. Efectuarea controlului in instalaii
o 12.3. Efectuarea verificrilor profilactice
- CAPITOLUL 13. NTREINEREA INSTALAIILOR I A ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
o 13.1. Verificarea strii tehnice a instalaiilor i echipamentelor
o 13.2. Executarea lucrrilor de ntreinere
- CAPITOLUL 14. RECONDIIONAREA MATERIALELOR
o 14.1. Verificarea strii materialelor
o 14.2. Recondiionarea materialelor
- CAPITOLUL 15. PLANIFICAREA ACTIVITII PROPRII
o 15.1. Ealonarea activitilor
o 15.2. Studierea documentaiei tehnice
o 15.3. Aprecierea parametrilor activitii
- Bibliografie