Criza datoriilor suverane in Spania

Criza a scos la lumina probleme mai vechi, iar analistii sunt de parere ca Uniunea Europeana trebuie sa opereze schimbari majore, pentru a supravietui. Una din aceste probleme este o cooperare mai stransa la nivel fiscal si politic. Daca nu se va realiza acest lucru, una sau mai multe tari ar putea abandona euro. Europa se lupta sa gaseasca o iesire din criza zonei euro, in ciuda cresterii datoriilor, scaderii cresterii economice si a nelinistilor pietei. Criza datoriilor din zona euro s-a transformat in una din cele mai mari amenintari la adresa economiei mondiale, fiind si cea mai mare provocare de la adoptarea monedei unice europene. Cauze Boom-ul economic inregistrat in sectorul imobiliar si al constructiilor a impins Spania intr-o recesiune mai profunda decat multe alte tari din Europa. In ianuarie 2011 Spania a anuntat ca bancile sale au nevoie de 20 de miliarde de euro pentru a intari sistemul financiar si pentru a respecta noile cerinte privind capitalul. Temerile privind sanatatea sistemului bancar din Spania au agravat criza datoriilor suverane, care a afectat economiile de la periferia zonei euro. Principala grija a Spaniei este Portugalia, care ii este indatorata cu miliarde de euro. De asemenea, Spania datoreaza sume importante Germaniei si Frantei. Criza din Spania nu s-a declansat doar din cauza datoriei externe, increderea scazuta a investitorilor si rata mare a somajului fiind alte 2 principale motive pentru care aceasta tara are de suferit din punct de vedere economic, a declarat politicianul britanic Ed Balls. Consecinte Deficitul bugetar a crescut de la 3,8%, in 2008, la 9,7% din PIB, in 2010, ceea ce o face extrem de vulnerabila la contagiunea din celelalte tari cu datorii mari, pentru ca, din cauza situatiei fiscale, nu se poate finanta de pe pietele financiare, iar investitorii nu au incredere. Mai mult, ca si in Irlanda, in Spania piata imobiliara s-a prabusit in 2008, ceea ce a vulnerabilizat foarte mult bancile. Economia Spaniei nu a inregistrat nici un fel de crestere in ultimul trimestru al anului 2011, potrivit celor mai noi statistici oficiale.Productivitatea in perioada iulie-septembrie 2011 a ramas neschimbata in comparatie cu al doilea trimestru al anului, crescand insa cu doar 0,8% fata de anul precedent. Cheltuielile interne au continuat sa se reduca, potrivit statisticilor oficialilor spanioli, desi acestea au fost intrecute de cererea pentru exporturi. Cu toate ca Spania a intrat in umbra Italiei, pietele financiare internationale continua sa-si exprime ingrijorarea fata de abilitatea Guvernului iberic de a-si plati datoriile, in conditiile unei economii slabe. Guvernul se confrunta cu o rata a somajului de 22%, ceea ce inseamna un venit mai mic din taxe si mai multe plati compensatorii.

Costurile de imprumut ale Spaniei au crescut simtitor in ultimele doua luni ale anului 2011, la 5,9% pentru obligatiuni pe 10 ani, de la 5% in prima jumatate a lunii octombrie urmand ca fondurile de aproape 500 de miliarde de euro imprumutate de Banca Centrala Europeana (BCE) bancilor comerciale in decembrie 2011 sa reduca nivelul costurilor de imprumut pentru Italia, Spania si Belgia, compensand lipsa unei solutii la criza datoriilor suverane.Implicit, pentru titlurile pe doi ani, randamentul actual al Italiei, de 4,57%, este sub media de 4,69% a ultimelor sase luni si sub maximul de 7,66% inregistrat in noiembrie. Randamentul pe doi ani al Spaniei, de 3,48%, a scazut de la peste 6% in urma cu sase saptamani. Autoritatile spaniole implementeaza in continuare masuri de austeritate in incercarea de a redobandi o pozitie financiara stabila. Spania a platit mai mult decat Grecia si Portugalia pentru a vinde titluri de stat pe trei luni. Dobanzile pentru aceste imprumuturi aproape s-au dublat in octombrie 2011, atingand nivelul de 5,11%. Pentru titlurile de stat grecesti pe o perioada similara, autoritatile au platit o dobanda de 4,63 procente, iar pentru cele portugheze, dobanda a fost de 4,89 procente - plasand astfel titlurile de stat spaniole drept cele mai riscante, in perceptia investitorilor, pe termen scurt.Dobanzile pentru imprumuturile pe 10 ani au crescut pana la nivelul de 6,6 procente - considerat critic cu ceva timp in urma, inainte ca Italia sa continue sa acceseze bani din pietele financiare la dobanzi de peste 7 procente. Analistii considera ca este mai degraba o criza de lichiditate decat una de credibilitate. Faptul ca in prezent pietele financiare duc lipsa de investitori determina o criza de lichiditate care poate parea drept un vot de neincredere cu privire la titlurile de stat spaniole. Iar lipsa de lichiditate a pietei genereaza modificari mari de pret, si nu o trecere lina intre diverse niveluri - astfel se explica cresterea brusca a dobanzilor pentru titlurile spaniole.Se considera, de asemenea, ca interesul pentru datoria spaniola este in continuare foarte mare, iar lucrul acesta arata increderea de fond a pietelor financiare in economia spaniola. Rezolvare? In primul rand, bancile din zona euro ar trebui recapitalizate. In al doilea rand, liderii europeni trebuie sa se asigure ca exista fonduri suficiente pentru nevoile Italiei si Spaniei, in urmatorul an, in cazul in care nu se vor mai putea finanta din piete. Iar, in al treilea rand, cel mai bolnav "pacient" din Europa, Grecia, ar trebui tratat, astfel incat "infectia" sa nu se extinda la alte tari de la periferia zonei euro. Pentru toate acestea, este nevoie de un singur lucru: bani. Pentru recapitalizarea bancilor ar fi nevoie de miliarde de euro, de exemplu. Insa, pe termen scurt, este putin probabil ca Germania sau tarile nordice, in general, sa mai scoata bani din propriul buzunar pentru a salva alte tari, mai ales ca acestea din urma nu par sa isi doreasca o ajustare a cheltuielilor.