.,,'.

'..

~.:'

"

..... ,,:.

...

,,:.,:~ .'.

. ,..
-

H Asonache

-- CONS'lRUC'lJI

CIVILI,', vol.l , cap . .1- Notiuni introductive

HORI/\

ito

,1 1

'l.Scurta incursiune ':n istoria constructiilcr. 2.Particularitati ale orodusolcr constructii ~i ale activitatilor legate de reaiizarea acestora.
,j

3 '- ,\...'I3SIl!Car! TUnC;!Ona,8

v r

(""", ..(:'
C'"'-' .... l

a e cons

t rUC)IlOL t"'
I

4.Categorii $i clase de importanta ictiilor '-JU UV lnvi.

ale con-

>< 5. Probleme de coordonare

13in proiectarea

dimensionaconstructiilor. Sistern

modular, Tolerante. 6.Elernente de legiferare tehnica a

activitatilor c( '" ,
\j
I

CA.",I

de constn v .
h_"..J

!r"tji uv~_,l ,

7.Conceptul

pnncipale.e clemente de continut; exernple; 8.Directiv3 Europeans 89/1 06-CEr- ~i Legea 10/1995 reteritoare la calitatea In '1"' constructu,

de pertormanta;

Tootu drefJ/llrile

rezcrvot antornlni

'"

..~..

: .....

,.'.

~ ....

,-,

.,

,.',"

H. A "~r:"l,-h: CONSf'RUC"j'1I -

CIVILE~ vo!.l , cap. l

>

Notiuni

imroductive

H Asanache

-- CONSTlIUC{,!1

CIU!.E,

vol.L, cap. l=- Noiiuni

intrn ductive

1 SC~ ~'. .lIIN' ~_-Y2~ 'DYA- l"I('Un ... ",Co;i 'N !~Tr,RI' 1"'"('-" .... f\.~~f,.J~ v 'lo.-,;/~
",_4f

CONSTRUCT!L~OR
i.-1 Constructiile ale activitatii urnane leqate de teren !?i destinate a adaposti ~i deservi multiplele procese ale vietii umane: e!e reprezinta cea rnai veche sunt produse

median 'de -1 m grosirn{; din parnant batut si un strat 'I exterior de 12 mqrosime din cararnida arsa (fig.1.1)_ '" Gra9inil~_~~mendate p_ ale Sernirarnidei (Iuerare considerata una din cele 7 minuni ale lumii ant ice ) inaltate pe 0 celina din Babiion (eea 800 i.e.n) eonstau dupa aprecierea arheoloqilor dintr-o sueeesiune de 4 terase suprapuse, de forme patrate $i dimensiuni din ee in ee rnai mid sustinute de stalpi eu sectiune patrata (eei de la baza de latura 7 m) i Inaltime de cca 11 m, realizati din cararnizi arse

-~- -

tehnica a oarnenitor Tnsotind permanent lupta acestora cu vi'iregiile rnediului inconjurator. Descoperirile arheologice indica prezenta unor adaposturi construite inca din neolitic (rnileniul V Le.n), rn
foarte rnulte dunareana, parri ale lumii, inclusiv in zona carpale-

activitate

--__ -

~_~ --: J '3b :

1
s-

".

--

S-:-r:

+.---l-- -q'-1-

A -eSA-

d_L f5;<"T'E!2/010

/)1;../

C4bVtlDA-_

Evolutia istorica a conceptiilor ~i tehnicilor de realizare ,3 constructiilor a fost strans leqata de materialele disponibile :;;i de nivelul cunostintelor ~i descoperirilor tel-mice. Mii de ani S-8 construit eu lut, lemn, piatra $i ceramics, pe baza de experienta $i requli empirice transmise de Ia 0 qenerafie 18 alta, dar completate $i imbunatatite permanent. Chiar ~i in acesle conditii ;,-au conceput $i realizat constructii ale caror perforrnante irnpresioneaza $: uimesc. 1,2 Din inFormaiii!e scrise ~i din marturiile oferite de cercetarile arheologice, In rnileniul 1 Len, in vechea Mesopotamie s-au realizat constructii gigantice folosindu-se fut, caramizi nearse si cararnizi arse 'in atcatuin constructive ingeniqq$t3. Dintre cele mai celebre pot f arnintite: <> f:J.<;iI,!! exteJJgr<''lL BaJ:illQmll~!i. de cca. 'I i3 Kin lunqirne

--tm-o

, ",r 1=== r.:==,<@:;:q j-1{o I -r---+---'----r--j.

~l

': i,. "

ST.&\T

..,lcC/AN

,fJ1}J ?'r4Nrj:>IT .. ;V N

84m?"

ST,.QAT_c,::/'<,/7ERJO~

c-f>AH/,QA

II EA,C'>\-

~o\

Fig.1:1

Prima terasa, dezvoltata pe un patrat cu latura de 243 rn era sustinuta pe 625 stalpi oispusi la 3 m distants unuf de altul; ultima terasa se afla amplasata la lnaltirnea de 77m. Toate teraseie erau legate intre ele prin scari de piatra, iar apa necesara udarii veqeiatiei era ridlcata la inaltime printr-un sistern ascuns intr-r.nul din stalpi care era realizat ell sectiunea tubulara.
OJ

al terfll2l1!lui di~J?abilon, (cunoscut sub denumirea de "turr.ut Babel") era 0 suprapunere uriasa de 7 volume prisrnatice, din ce in ce rnai rnici, legate lntre ele prin rarnpe de aeces. 'in plan, etajele aveau forma patrata : 180 x 180 rn 13 baza) iar inaltimea totala atingea cca 90 rn.
ZiquraJ~r.jnciQ.al

ave a grosimea
interior de 7
III

de 30 m $1 0 structura qrosime din caramida

tristrat: nearsa,

un strut un strat

i.3 Activitatea de constnctii a cunoseut 0 lnflorire spectaculoasa In perioada d. dorninatie a Rornei antice.

:i;:;(f(~' (irt1i-;~7IiJ(~ r;~~~~-;;;;;;~r-()!,l-;;;;;------'~'-- _-- ..---"-.._-_ ... -.,-----

"l

3
Toatc drept urile rezervate autorului

,';' ,"

.',-, .! .~::"'::'."-.

:..:..':

J(

ASllnucne-CONSTRUCTII

CIVILE, vol.I, cap. I-Noli"'l! introductive

H Asanache - CONSTRUCTlI C1VJ.'., vol.l, cap.il-: Notiuni introductive

Coristructorii rornani au creat tehnici $i precedes constructive noi, deosebit de evoluate pentru acea vreme Ei au utilizat, alaturi de lernn, piatra ~i argila arsa ~i un mortar special al carui liant era asa numitul "ciDlenU-2.LD.?r(; In esenta i ui acesta era 0 mama arsa la cca. gOODC ;;! maci nata apoi irnpreunacu cca 5%) ghips !?i cca. 15% pieire vulcanice (puzzolane). Cu aceste rnateriale ;;i eu scheme statics alese cu multa ~Irija !i?icunoastere tehnica, ing inerii roman! au proiectat ~i realizat constructii care impresioneaza $i astazi prin dirnensiunile lor.uneori uriase, prin durabilitatea lor exceptionala 9i chiar prin diversitatea functionala i utilitatea sociala. in prirnul rand trebuie mentionata uriasa retea de sosele de pe tot cuprinsul imperiulu! (cca 80000krn), dezvoltata pe trasee rectilinf ce legau Rorna de cele mal indepartate provincii ale uriasului sau irnperiu.Realizarea acestor constructii a presupus Iucrari masive de parnant ~i un numar imens de lucrari "de arta" respectiv QQQuri. viaqucte, 1une!uri, 7iduri de sprijin etc~. In structura tuturor drurnurilor (soselelor) exists dedesubtu! -unu] pava] din piatra un strat suport gros realizat din beton.si din aces! rnotiv unele drurnuri realizate scum 2000 de ani se mentin functionale ?i astazi. La constructia podurilor !?i viaductelor romanii foioseau, de regula, arce sernicirculare late realizate din bollari de piatra lipit: eu mortar de var de buna calitate (fig. 1.2). As ezate uneie langa aaele, cateva aree de acest tip reatizau sisternul de rezistenta al podului sau viaductuiui; p e ste arce 5e realiza 0 zidarie pana la nivelul caii :;;i tot din zidarie se realizau si parapetii de protectie (fig.1.3)
j

. t~ .. "

Fig,L3

categorie spectaculoasa de lucrari inqineresti, realizate pe tot euprinsul irnperiului roman 0 reprezinta apec!uctele, constructii destinate sa sustine tuburi !?i canale pentru aducerea ape! in erase de la mari distan]e. Imaginea istorica celebra ;, unui apeduct roman este aeeea a unei succesiuni de arce uriase etajate rezernand fieeare pe doua pile (stalpi) scurte (fig, 1~4) In epoea irnperiala, ROI'na era .alimentata cu apa prin 13 apeducte eu lungirne tOt.'I18 de 430 km (eei mai lung dintre ele adueea apa de !a 0 distanta de 91 Km). Ruine ale fostelor apeduete se intalnesc !?i azi pe teritoriile fosteior provincii rornane.

_~~~{f;dIJ:
-=~~07Qflb.r"::G~-~ .:
...---;""'= ";-

.c--:;

"""~-:fQ.:drJ~-----::=:
f<

--_.---*- -------

5<'rnjalC:""J.-ry/-;(\frJff['-7'~ I !----'.5ernial-C . ~ Jl~r:--7:.-..--""' }--, '--1,

I
!

~rV''''Ljf~1 r,
)J~"I=d~J
~'L~~c~'

~~

.JiQ'-"=--.

.. '2 ! ,---...:",",<

it~

t, t-c>
I

/;~V

/A'
,

\.chc'.!(;

J~

"Jr'c'-<.<~\

<: );:.,

c.yK .... f-D-ihlC'; t;:--- .. v .: , r ..

'q\ \.
.' \,\ ,~3 I,
.

Fig. '1.2

---~ "~;:~~}ii~<~~f~",]E'l~
Fig 1.4
5 Toate drepturile rczervate autornlui

~"~"1 fl, \~.

/= ">.

\
\
.

/ .'

\2\\ ' .

)L__ ~~

,~~ra~ierc

1/1 1\ !I;,=-:~~J.- .. ---

-t.
, .... : ..t> .

~.'"

I..

._._ ..-

..

_._-_.

__

.. ,

...... .._ .....

,

-.. ~

If .As..:JllOdJC - CONSTJUJC7'J1

CIVILE, vol. 1,

cO{J.

l .. /VojlulJi

introductive

If Asanache

- CONSTRUC!i!

ell

'LF, vol.l , cap. i-No{ill'li

iruroductive

Aile
cuprinsul

constructii imperiului

utilitate publica realizate pe roman au fost baziliciie, terT!.2!?!e. de

amfitea1J:rele:;lI

tent!ele,

Cel rnai celebru edificiu roman (~i eel mal bine coris ervat) a fost Panteonul, "temptul tuturor zeitor", construit de Apoltodor din Darnasc Continea un vestibul de schis susfinut de 16 coloane ~i un edificiu circular cu Inaltirnea totala de 43 rn (f:g. 1.5) acoperit cu 0 cupola se misferica cu diarnetrul la baza de 43 rn reaiizata din zidarie lepata cu mortar de var. La partea sa suoerioara cupola Panteonului roman are un gol de lumina, circular, de 9 m diametru.

etc.) dotate cu sisterne de ::limentare<;:.u apa,_canalizare ~i Incalzire, ce nu puteau lips, din niciun eras roman. In Roma s-au construil .erme qrandioase, ca dimensiuni, dotari :;;i confort (fig.1.6) :;;i care alatun de salile de baie cuprindeau :;;i bazine de apa ell diferite ternperaturi, bai de abur, Incapen de rnasaj, vestiare, soatii de odihna, ablioted, terenuri sportive.

l~~'~Ia.

Ik~.:~~~j
Fig. 1.5

Dupa colonizarea ron.ana a Daciei, pe teritoriul ei incep sa apara toate tipurile de constructii specifice provinciilor romane, cateva exemple In acest sens fiind: palatul Augustalilor din Ulpia Traiana Dacica (Sarmisegetuza) prevazut cu instalatii de alirnentare cu apa, canalizare ~i lncalzir. arnfiteatrul de 50DO locuri, terrnele din Ulpia Traiana, .voulum si Drobeta, reteaua de drurnuri, doua poduri peste Uunare etc. -1.4 Cateva sute de ani mai tarziu, aproximativ in anii 550 e.n, constructorii bizantini cHI realizat (in cca 5 ani) cerebra Catedrala Sfanta Sofia acoperita eu 0 cupola de 32,6 m diametru, arnplasata la 0 Tn(-i~ime de peste 50 m. Pentru a

Semnificative pentru tehnicile constructive ~i edilitare pentru exiqentele vietii or aserresti ale Romei anuc e, sunt termele Ele erau cladir! ell funcliune cornplexa (baie publica, Iocuri de recreere, disculii, sport
$1 toto data

--~-. - .. _-----Tciar r'n':/'Iflf'jle.

e

~---.-.--.---.-.---- --.
rezervuic aut orul a:

(,

Toutc drepturile rczervare

---------_._--_
autorului

.._-----

._----

----------

~/

JL

ASWILJ,!Jt; -

CONS'l:11.UCTI! CIViLE, 1'01.1, cup. 1- Notiuni introduciive

H. Asanache

- CONSTRUC'll!

en

'fA

vol.I, cap. J- Nctiuni introductive

ft uso ara cupola (ca ~i to ate boltile) a fast realizata din zidarie de placi ceramice marl, de cca 45x45x5 em (cararruzi bizantine), legate eu mortar. P entru stalpi 8 fast folosita zidaria uscata din blocuri grani1ice ell foi de plumb Tn unele rosturi, pentru realizarea unui contact cat mai intim. Dupa doua cutrernure puternice (aparute intr-un interval de nurnai 21 de ani) cupola catedralei s-a prabusit fiind nevoie de reconstruire. Noua cupola s-a realizat cu 0 geometrie putin modificata in sensu! ca i s-a marit saqeata 13 cheie (cupola prabusita era foarte pleostita).

din grinzi eu zabrele de mare deschidere (de ex. podol peste Vist~lla eu sase deschideri de cate 131 m In 1857). Unul dintre cele mai reprezentative poduri proiectate ~i realizate In sec. XIX este podui de peste Dunare de la Cernavoda (Podul Carol), F'rin deschiderea sa centrala, de 190 m (Fig, 1.7), aeest pea era In anul inauqurarii sale (1985) cea mai spectaculoasa realizare din Europa continentala. Irnpreuna cu podu! de ia Fetesti, de peste bratul Borcea al Dunarii, podul de !a Cenavoda, a format un ansamblu de peste 4000 m lungime (eel rnai lung din Europa aeelor ani), realizat in premiera rnondiala din oteluri mol.

1,5 Cladirile catedralelor qotice realizate In secolele Xll XV[ III principalele tari ale Europei occidentale uimesc prin proportii ~i dirnensiuni ~i prin perfecta adaptare a leqilor s taticii la proprietatile !}i neajunsurile pietrei, Performantele extraordinare, sub aspectul rezistentei ~i stabilitati: mecanice a acestor cladiri realizate din piatra, pot fi usor sesizate atunci cand se afta ca, de exemp!u, Catedrala de la Beauvais are latirnea nave: de 48 rn, ~i inal\irnea de cca 165 m; pentru cornparatie trebuie avut in vedere faptul ca celebrul Turn Eiffel eu structure sa metalica, usoara, are inaltimea de 306 m, iar nu mai putin celebrui zqarie-nori Sears Tower din Chicago are 0 inal1irne de 443 rn (obtinuta lnsa cu 0 structura de rezistenta din otel).
i.6 Secolul XIX marcheaza 0 cotitura esentiala in dorneniu! constructiilor datorita In principal aparitiei a doua noi materiale de constructie ell caracteristici mecanice mull superioare pietrei naturale, cerarnicei ~i lerrmului. In pri rnul rand este verba de aparitia profilelor laminate din 01et !?i a pos ibilitatii de imbinare a
ac estora prin nituire la cald (1830),

C~~::;t~!7
Fig_ 1.7 A! doilea material de constructie care incepe sa fie utilizat In ultimele doua decenii ale secolului XIX, este betonul realizat eu ciment .portland. (sub forma beton~i.Wl sirnplu $1 mai sub forma be~onului armat). Romania a fost printre primele -tari din Iume in
care s-au realizat.constructii din

betnn.armat.

Dovada,

foarte _scuri timp (anii 1840-1850) se realizeaza structu ri de acoperisuri CLl ferrne de otel, (de ex. acoperisul garii din Liverpool, eu ferme metalice de 47 rnetri deschidere) :;;i mai ales poduri ell structure rnetalica

In

o reprezinta silozurile de cereale de la Braila, Galati si Constanta Tncepute In perioada 1884-1885 , celebre !?i prin faptu! ca la realizarea lor inginerul A~ Saligny a utilizat Tn premiera mondiala -elemente prefabricate. din beton, arrnat si Tmbinarea barelor de otel prin sudaret Inca din a doua jurnatate a sec. XIX, au inceput sa existe preocupari intense oentru aspecte!e teoretice $i experirnentale ale utilizarii ceior doua materia!e in dorneniul lucrarilor de constructii: a inceput se eontureze aparitia unei adevarate "stiinte a constructiilor". lntre cornpetentele arhitectilor si inginerilor in raport ell proiectarea ~i realizarea coistructiilor s-a produs In tirnp 0

,---....,

sa

s
Tocr e drept uriit: rezervate autorului

TOOle drepturile

rezervate

autorului

_._----

Jj "J.l(liwdu~ -CONSTRUCT!!

CIVILE, vo!.l ,

CLIP.

l= Nosiuni introductive H Asanache ... CONSTRUC[,JJ

ClV),.E, 1'01.1, cap. 1- Notiuui introductivc

de limitare, aparand in mod practic doua profesii.

Preqatire a specialistilor a inceput tacultati tehnice de sine statatoare. Comenfarii .

sa se faca

in

in eceestii

perioede s-<'(/ pastrat pana de curen, jar unele 'exista i estiiz! (in special ctediri de iocuinte cu diferite regimuri de Tna/(irne).

Romania, domnitotu! A.f. Cuza a eptobe; te propunerea fui M./(oga!niceanu, (In ceiiiete sa de /i;1;nistru de interne, Agricuitura $i Lucrari Dub/i~ infhntarea unei Scoti de Poduri i Sosele i l.;fine (1867j Aceasta era destitiet toanerii de ingineri, I2IirJ. cursuti de 5 anLgj[l camyrirnii trt&..Qcau destinati preqajj~funda[nel1iale. lricepenc: din enul 1890 denumirea scoli! s-a sehimbat in Scoels natjonafa de Poduri ;;; Sos ele, ier in anul J921, aeeasta S-B transformat in Scoel Politebnicii.cu. 4 seciii, prima tiind Sectia Consituctii. Prega tire a ortutectiitor remer s-a tecut initial in cearu! un ei seciii a Scolii de' ette frumoase (Tnfiintata tot de Ai. Cuza) iar din anu! -f904 in Scoele Supetioere de
Arhitectura.

Tn

'1] Secol ul X)( este secolul constructiilor din beton arrnat ~U5au din metal, In solutii tehnice ~i tehno!og~ din ce In ce mal diverse ~Ylai indrazn~te In QIima iumatate a secolului XX;, in intreaqa lume are ioc 0 adevaraia explozie a a.ctivitatilor de constructii. Sunt proiectate !}i realizate, alaturi de locuinte individuate, un mare numar de irnobile de locuinte, cladiri publica (foarte multe rnonurnentale), cladiri pentru activitati indus triale, qaraje, silozurl, castele de apa, depozite, rernize, ateliere, lucrari edilitare i hidrotehnice, drurnuri, poduri, tuneluri etc.

Cometitetii .tntetbetice a cunoscut 0 dezvoltare a domeniului construciii reelizendu-se, in numer mare, lucreti din practic tceie tipurile mentionate' anterior; 0 toerte mare parte! din cotistruciiile reauzeie
Romania
e dreordinere
iO
TOelle

:;;-i

1.8 Dupa_ge! de.:...~q5'liea razboi mondial, rnarea majoritate a tarilor lumii si-au propus programe deosebit de arnbitioase in domeniul r.onstructiilor. Voiumui urias de .ucrari, implicat de aceste programe, s-a dovedit a fi rerealizabil cu vechiie tehnici si tehno!ogii, ceea ee a cor-Jus inevitabi! la introducerea rnultor elemente de noutate Majoritatea acestor clemente de noutate In dorneniul tehnicilor ~i tehnoloqiilor de constructii s-au incadrat Intr-o strateqie de principiu care .-:;fast exprimata prin termenul generic de "indusirializare a constructiilor". Optiunea catre industrializarea dorneniului constructii s-a manifestat in practic toate tari!e lurnii si a urmarit adoptarea ~i adaptarea la acest dorneniu, a acelor principii de conceptie, proiectare, orjanizare ~i control al executiei, care T!?i dovedisera viabi.itatea in ingineria induslriala clasica 9i fusesera foarte oine puse fa punct in anii de razboi, In fruntea tarilor in care activitatea de constructii a lnceput sa capete din CE In ce rnai mult un caracter industrial s-au situ at tarile care, lnainte de razboi, erau posesoare de tehnologii industriale de varf, !?i deci si de experienta orqanizatorica ;;i rnanaqeriala in dorueniul industrial. Principa!eie ca: prin c.ire aceste \ari au industrializat sectorul constructii au fost: mecanlzarea lucrarilor mari consurnatoare de forta de rnunca si rna] ales de tirnp (de ex. lucrar: de parnant, de transport, de preparare !;li punere in opera a betoanelor ,,?i rnortarelor etc). orqanizarea proce selor de Iucru pe santier ell modele ;;i metode eir:; tip inginerie industriala. -- QLefC!.bricarea .nultor componente ale constructiilor, respcctiv realizarea acestora ell
I1 Tome drepturile rezervatc autorului

drepruri! re zervate outorului

.--

.:...~,.:

: .'.

!f. Asuna. },~ -. CONST1?UCTll

CIViLE, volI,

cap. 1- Notiuni introtluctive H .Isanache - CONSTRUC1'J1 C1Vi,L, vol.L, cap. J-. Notiuni intro ductive

procedee tehnoloqice irrtreprinderi specializale, IOf pe santier.

de tip industrial, si montarea-asamblarea

in

" 0 conceptie hiqroiermic.i a ctedirilor, mica ellerqetic 'in exploet.sre,

cat

mai econo-

ObservaUe: Prin utittzeree etemenieior prefabricate, activitati/e pe ::;antierele de consiructii au devenit din ce in ce mai mot; ac{jvita!i de monte], reietiv rap ide i posibi! sa
fie desf8urate aproape pe otice vreme. Ca utmere 0 mare parte a iucretotiloi: constructoti a iticeput sa

" 0 mai bun compeiibititete inire mediu! natural i obieciele construite (ariiti'J'iale) pe care acesta utmeeze sa le ptimeesce i sa Ie T!Iglobeze;
tiparele

activeze
tucretotilor

in in treorinden

de prefabricate,

numeru!

constructii
sezonier. 1.9

pe sentiete s-a recius, iar ectivitetee In a Tnceput sa-i piarcfa irednioneiu' cerectet

Nolle prioritatl s-au dove dit greu de arm onizat ell industrializarf de tip 1960, care nu suferisera practic arnendari esentia!e, si care conduses era la 0 utilizare excesiva a prefabricarii. Deoarece nu se putea pune problema renuntarii

Strategia de dezvoltare a domeniului constructii adoptata la sfarsitul deceniuiui !}2Se !?i fundarnentata pe conceptul industrializarii ~i tipizarii a perrnis realizarea In deceniile sapte !;>iopt a unui volum irnpresionant de tucrari. S-a ajuns insa Tn rnulte cazuri se subordoneze nece sitatue umane dezideratelor tehnice :;;i tehnoiogice ale industrietizarii Carla In mod firesc $! corect ar f trebuit procedat invers. In plus contextul social si economic de la inceputul anto r '80 a fost puternic rnarcat de criza rnondiala de rnaterii prime $i energie care a zguduit deceniul opt In 3. doua sa jurnatate. lnceputul deceniului noua s-a caracterizat - eel putin ln Europa occidentala - printr-o diminuare a interesu!ui peritru aspectele cantitative ale domeniului de constructii $i printr-o crestere a interesului pentru aspectele calitative . .Au aparut no! obiective ale conceptiei, proiectarii !?i execLliiei constructiilor. Se pot mentiona :

sa

totale la ideea de industrializare prin prefabricate, singura cale rationale S-8 convenit fie aceea a adoptarii unor soiutii de prefabricare muit mai adaptabile decat cele de ..li.Q ~Iasic la fluetuatii!e pietei de constructii, !a nevoia de diversitate functionala $i estetica a constructii!or, la restrictiile din ce In ce mCii severe impuse de protec:tia mediului $i de economia de.~_Q.~.r::g!e etc. Aceasta noua orientate a stirnulat creativitatea ~I inovarea in special in domeniul materialelor ~i produseior de construct.i ~i pe aceasta baza i In domeniul solutiilor construcnv-tehnoloqice. 1.10 Dupa anul 1990 ctivitatea de constructii din Romania a inceput sa asirnileze materiale, prod use ?i tehnici constructive de ultima qeneratie. In plus, datorita dotari rapide eu mijloace de calcul automat a devenit posibila 0 mai mare rafinare a instrumentelor de proiectarc ?i pe aceasta baz a 0 ca!itate superioara a conceptiei si ptoiectarii constructiilor.

sa

2. PARTICULARITATI

'" 0 mei buna etieplere a obiecte/or construite /a necesi-

tafire j preteniiiio utitizetoritor; 0 retiucere substantia/a a neceserului de materii prime i energie imputabif reetizerii construciiiior;
---------------Tcat e drcpiuril c
.... _-

ALE PRODUSELOR CONSTRUCT!! Si_ALE ACTIVITATILOR "DE CONSTRUCTH

p.oduse ale activitatii umane, au un specific aparte se serie de particularitaf ce \i,1 atat

Fata de celelalte produsele constructii individualizeaza printr-o

re:!erv(!/;;: nuror

------~----~~-------.---------~-----ui ui

j?

Toate drepturile
., __ .~, . ,~ .. .",,<s.., --~ . _... _' __ .-. ... a

rezervate autorului

-------------------

'-'

J{

Asanuche - CONS7'lUJC{n

CiVILE, vol. l, cap. 1- Nosiunt intro.iuctivc

H ASGIJ(lche - CONS"}]! UC'l'll

CIVil i-.', 1'01.1, cap. i- Not iuni introductive

de procesul de conceptie-proiectare cat i de procesul de execu]ie (re alizare) ~i de eel de intretinere-exploatare. Dintre aceste particularitati cele mai irnportante pot f considerate urrnatoarele:

a) Qurata de viat!) este d.?2sebit de1]1are

De la nici un prcdus al activitatii urnane nu se cere ill prezent (~i nu se asteapta) 0 durata de via\a In functionare asa de mare ca in cazul constructiilor. n mod concret, ln actuala viziune, construcliilor Ii se pr etinde 0 durata de viata de cca 70100 ani, adica de cca 10 or; mai mare decat a rnajoritatii celorlalte prod use

urnane. Din acest motiv, conceptia,

proiectarea,

executia

Aceastii notiune, care a file cpu! sa fie utilizata dupa J 9.90 In tarile CBE, defineste 0 peril 'ilc/{z de timp stabilita prin analise multicriteriale ce all in vedc:e: );- Costurile survenite In cozul in care constructia afunge inuti lizab i16, Riscurile :;i consecintelc unei prabusiri a construct iei si costurile asigurarii contra acestor riscuri; );- Costurile renoviirilor I .artiale ce se estimeazd a fi necesare; ;-~Costurile de tntretinere, Costurile dezafectdrii, y. Efectele ecotogice ale existentei constructiei sou. ale dezafectarii ei; lntroducerea acestui concept nou, este de asteptat sa aduca unele modificari 'in viziunea traditionala asupra duratei de viata a proouselor constru eiii eu tcate precizarile ~i implicatiile ce 'lor decurge din aceasta. b] URsa serlei "zero:~ Pentru orice produs industria! este obliqatorie verificarea solutiei de proiect prin testarea tehnolo qicafunctionala a unor prototipuri, cu aceasta ocazie verificandu-se i tehnoloqi.: de executie propusa $e aplice. In acest mod proiectantul dispune de mai multe posibilitaf de trnbunatatire din aproape in aproape a calitatii de conceptie-proie.ctare a produsului, pard la atingerea nive!ului dorit (propus, irnpus). In cazul produselor cr.nstructii situatia este eu to'ul alta, acestea neputand fi testate, In ansamblui lor. !a sCqra naturala ~i in regim real de existenta CLl introducerea fae~orului timp. Proiectul unei construr.tii, in ansamblul ei, nu poate fi lmbunatatit succesiv Inainle de a fi materializat, iar fiabilitatea viitorului produs. pe durata a 70-100 ani de existents sub actiunea coru.nua, cornbinata ~i ale atoare ln

~i intretinerea unui obiect de constructie trebuie sa-i asigu re acestuia 0 durabilitate fizica ?! functionala deosebit de mare, si aceasta ln conditiile cresterii continue a actiunilor distructive a factorilor de rnediu inconiurator (natura! !?i artificial). Utilizarea unor materiale i solutii constructive noi, a caror comportare Tntirnp nu este toarte bine cunos cuta, se face (~i trebuie sa se faca) cu foarte multa prudenta. Datorita duratei marl de viata, produsele constructii ajung sa fie utilizate de doua sau mai rnulte qeneratii. Ca urma re , performantele acestor produse, concepute ~i stabilite corespunzator cu exiqentele ~i aspiratiile socioprotesionale ale unui moment istoric, trebuie sa poata fi adaptate eu usurinta ceior ale genera\ii!or viitoare, inca necu nose ute.
J

sa

06.rervmii -.
'" iVU

toate , orodusele constructiir trebuie "inzestrate" ClI 0 aceesi tluratd de vioft'i. Ea depinde foarte mull de grculu! de importantd at acesteia pentru comunitate. trebuie mentionata preluarea construct ii ii unci notiuni mdustriald. ceo de "dura({i

]n legacuri'i ell problema duratei de viatti a unei constructii,

pentru domeniul utilizate in ingineria ~k_~d.f!.f.!l ationale ecot?o.mic:.'- .. r si

adaptarea

curent

14 'i'o ti! e clrcpturLe rezervine antorului

TO(Jfe

drepturile rezervat e autorului

.-.---~----..----

15

_:~.:;.,;s.:..:.:.:_ __ .....

._.

.__ ... __ .__

:...

..1:

l].

,J.S(lItircti - .. C'ONSTH

UCTJI CiVILE, vol. J, cup. l-.. Noii uni

introductive

H.

AS:1rI{/c}w

CONSTR UCTIf CIVi!.F,

VO!.],

cap.

l> Not

illizi

introducuve

trmp i spa[iu a marelui nurnar de agent! fizico-rnecaruci, chirnici, biologici etc, este sortita S3 rarnana necunoscuta. ell 10t c~ect~ d~3Qa@nta .m~~g{\reaia,

conceptia Si proiectarea _uneiconstructii pune !n final mult mai multe probleme decat In (~zu! C!ltoL.QIQ9u~~.E_carOC duraia de viata Tn functionare seJ2Q?te masura in sute sau mii de ore. c) .Q?p'nclEmta..Qer:f2!ma_0ie!o!" de arnptasament Fiind legate de parnant lntr-un fel sau altul, pentru toata durata lor de viata, constructiile f!?i realizeaza perforrnantele In strinsa iegatura cu caracteristiclle arnplasarnentului. Astfe!, siquranta mecanica ~i stabilitatea depind foarte mult de caracteristicile terenului. Problernele interactiunii teren-constructie sunt foarte laborioase, In special in cazul actiunilor ce se transmit prin intermediu! terenului (de ex. a ctiuni seisrnice) sau provin de la teren (cazul ccnstructiilor total sau partia) ingropate). Arnplasarnentul influenteaza ;;i prin particu'aritatile lu! ciimatice: temperatura exterioara, inscrire (ca intensitate ~i durata}, cantitati de precipitatii (ptoi, zapezi), viteza ~i directia vanturilor, cornpozitia fizico-chimica a aerului, etc. Ca urrnare, fiecare constructle este intr-un fe! sau altul un unicat, chiar dad este realizata dupa un proiect tip. Prin aceasta, constructiile se deosebesc mull de produse!e uzinate de serie ale alter dornenii de activitate.

ajutorul unor constructii speciale- constituie In ultimul timp o problema de mare importonta. Chiar simpla depozitare a unor reziduuri solide nepoluante poate modifica In mod nefavorabil peisajul natural ;:;iechilibrul sau ecoloqic. Constructiile trebuie proiectate ~i executate in termenii conceptului de "dezvoltare durabila" a societatii. Acest concept urmareste satisfacerea nevoiior @lleratiei actuale far;) a ~;ompromite $ansa generati!lor viitoare de a satisface _propriile cerinte, prezervand resursele si echilibrul meo.ului natural. Pentru aceasta este necesara 0 anticipare atenta a tuturor consecintelor pe care Ie va avea viitoarea constructie, inclusiv cele irnputabile dezafectarii ei :;;i reciclarii materialelor rezultate. Problema cheie a dezvoltarii durabile (0.0) 0 constituie armonizarea a doua aspiratii umane ,aparer:t ireconciliabiie: -necesitatea continuarii dezvoltani economice ~i sociale -----protectia :;;i lmbunatatirea ~;1,3rii rnediului natura! ;;i construit Aceasta armonizare este considerata singura cale pentru bunastarea qeneratiilor prezente si viitoare. Schematic ;;i sintetic, irnpactul posibil .al unei constructii asupra rnediului Inconjurator este prezentat in 'fig. 1.8.

rF
,
IMPACTUL UNEI CLAOIR! ASUPRA MEOIULUI

IL
c:\TERENU~Jri

J-

Aledare. a penzetcr frealica

de

api5l

Modificari

ale

~fgecii uno~~u~J

-, I
1-

L[-Modifi;;-;;re~ Spa\iilorv;;:;;---j
POI~:;;--=:J MOOIFIC-.R[A MEDfVLUI FIZIC ~ --. Poluaraa '" sono

d) !moactu! asunra rnediului natural Fiind produse artificiale irnobile ~i de mare durata de viata, constructiile, odata reaiizate, rnodifica esential

mediul natural, facandu-l de cele mai rnulte ori de nerecunoscut, stricandu-i echilibrul ~i arrnonia. Procesele functionale adapostite de multe constructii . sunt qeneratoare de reziduuri, eel rna: adesea poluante. Reintroducerea lor 'in circuitul natural- care se face tot CLi

-I
-I

J
-;i]
_-.J

~~CONJURAT~J

~erea

laun~ore;-l
area de erecto de mascero
umb(jre .

r--
~--

.
OIN\->:CIN~TATE -

INFLUEN-i.'A CLAOIHllOR

l' 1
~

Cre

I
.

Lr--~IWuccll

. "." ""'l\1!illilOI!J ..

"'l

Fig. 1.8

~---.------.-------.---------
'r;)O'~

drept uril e rczervnte o utorului

.---- ..---

-----

1G
TOole drept urile rczervute antorului
-------

17

'

.....

:-:-~ -- .- -_ .... -

H .lsanuche

- CONSfJ<(jCTlJ

CIVILE,

VII/.

l,

C(IP.

J- Notluni intro ductive

1-1. sanache A

- CONSTliUCTff

CJV,' .E, vol. J, cop. l=Noiiuni

introductive

in an<1i 1992,1n cadrul Conferintei de la Rio ,Fa de state (printre care ~i Romania) au CaZUl de acord asupra necesitatii strinqeme de D.D In secolul XXI.Strategia acestei dezvoltari a fost denurnita "Agenda 21" Alaturi de proiectantii tehnologiiior industriale ~i de instalatori, constructoriior le revine, din acest punct de vedere, 0 raspundere foarte mare e}

bine precizata ;;i bine executantii constructiei,

cunoscuta, atat de proiectantii cat ;;i de tof utilizatorii.

~I

Criteriul functionalitatii, este in mod natural, prirnul criteriu de clasificare 31 produselor cladiri. in prezent, aceasta clasificare urmareste urrnatoarea schema prirnara:
CIVILE CLADIRI --lINDUSTR!ALE AGROZOOTEHN II CONSTRUCTli

P rocesut de realizare are loc In mare parte l]_ uneori In totalltatel In aer Iiber.

.c E

acestei particularitaf a dorneniului constructii rezida din faptul ca obtinerea unei executii de calitate e ste Ioarte dificila atunci cand aceasta are ioc 'in aer liber sub actiunea directs a Iactorilor clirnatici exterior! Tot in leqatura cu activitatea de executie a constructiilor este de rnentionat faptul ca resursele tehnico-rnateriale necesa~e ocupa un val urn mare :;;i depozitare a loreste greu sa se taca In spatii acoperite ~i inchise. Ca urrnare, operatiile de aprovizionare, depozitare ~) qospodarire a acestor resurse sunt mai greu de stapanit $1 con1rolai decat in cazul altar rarnuri de activitate.

trnportanta

CONSTRUC:Til

INGINERE$TI

3.2 Termenul CLADIRE dcsemneaza orice constructie destinata sa adaposteas ca, In conditii convenabile, oameni, animale, activitati umane sau produse a
acestor activitati. Ca urmare functiunea oricarei constructs de tip cladire este aceea de a Qferi protectie tata de actillqiie acentilor de mediu exterior realizand in interiorul ei un mediu adecvat uti!izatori!or Orice cladire este 0 ~onstru~tje :nchisa, dotata cu diferite echipamente ~i insialatii ~i a carei spatiu interior este de regula divizat (compartimentat) pe orizontala si /sau pe verticala. Cladirile a! carer utilizator principal nu este ernul (de ex. depozitele, adaposturile pentru animale) II au pe acesta intr-un fel sau aitul r.tilizator secundar. CONSTRUCTIILE ING!NERE$T! cuprind tcate

3. CLASIF!CAR! FUNCT!ONALE ALE . ---.CONSTRU~Ti~LO~

3.1 Constructiile sunt obiecte artificiale prin realizarea carora oarnenii rernodeleaza cadrul natural In conforrnitate ell diversele lor necesitati. Existenta ccnstructiilor a ajuns asa de obisnuita ~i de subinteleasa incat foarte multi oarneni nu ajung s8. constientizeze singuri uriasa diversitate si, Cll atat rnai putin, faptul ca lntreaga lor viata ~i activitate depinde, Tntro rnasura din ce In ce mai irnportania, de constructii ~j de calitatea acestora Fiecare constructie este conceputa )'i realizata pentru a fi utilizata ea trebuie sa aiba deci 0 destinatie functionala

constructiilo care nu au caracteristicile unei cladiri.

3.3 CLADIRILF CIVilE reprezinta denumirea qenerica actuala (din Romania) a tuturor cladirilor destinate sa ad2:12Qsteasca oameni si/sau activitati umane ce nu intra In sfeC,.CU2iQdctiei. u La randul ei, aceasta categorie de cladiri cornporta 0 clasificare proprie. Principalele subcategorii de cladiri civile, definite tot pe baza unei caracteristici functionale globale, sunt urrnatoarele: .-----10

'[OI1:C

drepturile rezervate

aurorului

,---_._----_

----------

1s Toate drepturile

rezervtite autorului

11 Ar,Jrlocill:!

-. CONS'IRUCf'l1

CIViLe, vol. I, cop. 1- Noiiuni introductive

1f. Asanache - CONSTN.UC{If

Cl VilE, vol. 1, cap. 1- Noiiuni iutroductive

(a}

Cladiri de LOCUIT

- locuinte individuals sau colective

- hoteluri, moteluri, cabane; - carnine, internate, aziluri. (b,\ C ladi ri SOC!Al_-CUL TUF\/\LE: - spitale, policlinici, dispensate. sanatorii, statii de salvare; - biblioteci, muzee, sali de expozitii .teatre. cinematografe, cluburi.sali polivalente; - qradinite, ere;;e, sco!i, institutii de invatamant superior; saf de sport, bazine de inot 't acoperne; .
C!adiri ADMINISTRATIVE - cladiri de birouri;

{fsirnifat1 cu ceo de locuirc. mai coniine intotdeauna un ccrp (0 parte) cu [unctiune de coiner] _)'i alimentatie publica. 3. 0 mare parte a proceselor functionale "civile" necesitd spatii relativ reduse ,),i co urinare cliiadiri cu cOJr!J2{)rtimen/(~re fie as?!... Este cazul Iocuint-Lor, hotelurilor, corpurilor de cazare spitaliera, policlinici.or, scolilor, birourilor etc;

Cliidirile ce urmeazii sa adaposteascii un mare num/ir de oameni (siiti de spectacole, amfiteatre. siili de expozitii, stili de sport, restaurante, magazine' universale, gar-i, etc) necesitii spatii mari, aproape lipsite de compartimentiiri.
3.4.
CI ADIR!LE

INDUSTR!.t\LE

qenerica
activitat:

(c)

- banci; - tribunale; - prirnarii, prefecturi etc; (d) Cladiri COrv1ERC!ALE;;i de AUMl::NTATIE PUBLICA - maqazine diverse;
- restaurante, cantine.cote-

tarii, baruri etc; (el Cladiri pentru DIRIJ/\REA TRANSPORTURILOR - qari feroviare, autoqari; - aeroporturi; - gari portuare; Cladiri pentru CUL TE
- biserici, catedrale, ease de ruqaciune etc:

(f)

_Observaf.iL J. Chiur ~i simp/a enumerare de rnai sus este suficienui pentru ([ evideruia faptul cii in categoric cliidirilor civile existd 0 foarte mare varietate functional-tipologicd. 2 0 clddire poate addposti una sou mai multe [unciiuni Un excmplu fn accst sens if constituie 0 cl/idire hoteliera, care, in afara corpului (piirjii) de cazare, a ciirui functiune poate [i
20

a tuturor cladirilor umane product 've si/sau rezultatele unor asemenea activitati. Cladirile "de productie" sunt cunoscute ;;i sub denumirea de HALE.JNDUSl RIALE-Eia.s.e....ciiiereoiiaza dupa tipulde activitatec.industriala -pe .care.Lurmeaza sa 0 adaposteasca __ (de ex. constructii de masini, industrie textile, industrie de aparae electrocasnice, industrie de preluerare a lernnului, industrie metalurqica, etc). Dimensiunile spatiilor ~;i modul lor de compartirnentare sunt determinate de tipul utilajelor, al instatatiitrr, al fluxurilor tehnoiogice, al circulatiilor lnterioare, etc. hala industriala este in genera! 0 cladire parter sau etajata ce are ca elernente verticale de rezistenta stalpi metalici sau din beton arrnat dispusi dupa 0 retea rectanqulara requlata (fig.l.9). Cea mai mare raspandire o au halele-parter care pot avea in pian latirru foarte rnari (au mai rnulte "deschideri" I, deoareee ituminarea naturals se poate face in mare masura prin luminatoare special prevazute in acoperis Diferitele tipuri de cepozite reprezinta 10t cladin industriale, alaturi de qaraje, remize, hangare, atetiere de intretinere si reparatii. Ca !?i In cazul cladirilor civile, diversitatea functionala a cladirilor industriale este t arte mare ceea ee implica o

reprezinta denumirea destinate sa adaposteasca

Tr~~~fr;~;'~l~;(;~;'.i!e I'er;;;~;:;i-~~~~~~~-;;r;-i-.-----.------.-.--- ..-------.-

- .-.--'.-..---.

------._-----"--------_

Toate drept urile rezervate autorului

..... -

21

~".:~-~ :-.;;.
~: __ h -.':"':: ,':""_.

. ,.. -

11.Asauuchv

_. CONSTRUCFf

CIVil. 1:.', "01..1, WI'. J - Noiiuni introductive

H Aso)Joc!Ie - CONSn,UC'tIJ

C1Vl : /,', vol, I, ClIp. J-- Notiuni

introductive

a) Constructii , industriale spi;claI8, ce!e mai cunoscute ~I raspandite fund: turnurile de racire, cosu rile de furn, castelele de apa, silozurile buncarele, rezervoarele; b) ~onstru~ui retle edilLl~!re pentru alirnentari ell apa, canaiizare, termoficare; c) ~onstructii nidrotehnice. d) Cai de comunicatii: drumr.ri, cai ferate, poduri, viaducte, pasarele, tuneluri, ziduri de sprijin, funiculare, piste aviatice, etc; e) Constructii pentrLl_~telfL_~_eriene: stalpi pentru linii electrice de lnalta tensii.ne, piloni radio, turnuri TV, estacade pentru transportu f!uideior tehnologice, etc. Chiar ~i in lipsa oricaror inforrnatii suplirnentare referitoare la aceste exernpie de constructii inqineresti, irnportanta lor pentru viaa oamenilor este eviderna. Existenta ~i buna functionare a unei societati rnoderne este de neconceput In absents constructiilor inqineresti.
Turnurile de racire sunt consu uclii speciale in care apa de racire a unui proces industrial, incabta Tn timpul de sfasurarii acestuia este adusa la 0 temperatura +e cca 25-30 pentru a putea f refolosita. Sunt constructii descnise la partea de sus i de jos

Fig.

A!.9

mare varietate de rezolvari (qenerale sau/s: de detaliu).

3.5. ~LAD!RILE

constructiv-arhitecturaie

reprezinta 0 cateqorie speciala de cladiri, destinate sa adaposteasca anirnale, pasari, prod use agrovegetaie si procese de productie specifice sectorului agrozootehnic. Principalele cladiri de acest tip sunt cele destinate ..8C1QIU!ui zootehnic: adaposturile pentru bovine, porcine,
AGR0700TEHf.JICE

ovine i halele pentru pasari; acestea sunt fie de tip qospodaresc, fie de tip semiindustrial sau industrial. alta categorie de cladiri agrozootehnice 0 constituie cele destinate sectorului agro-ve~ta!~ rasadnite, sere, uscatorii, rnori, crarne, sectii de vinificare, abatoare, magazii de cereale, etc. Majoritatea cladirilor agrozootehnice sunt cladiri

(unde reazerna pe un sistern de stalpi). Racirea apei tehnoloqic-, se realizeaza tn principiu p.in pu!verizarea ei lntr-un curent ar.cendent de aer reee; un aslfel de curent de aer poate fi obtinut ;)e cale artificiala eu ajutorul unor venti!atoare, sau pe cale natursla folosind efectul de cos (tiraj) ce
se produce in turnuri de mare ir,~dtime.

r=;
F\
, =,

r',

parter
categoria sunt cuprinse in principale

3.6

ln

larqa a CONSTRUCTlil OR Ii'JGINEREST! mod curent urrnatoarele subcategorii

r=r: .\

/I

! \
\

--t~ij&JlIJ,~~i_ .~lS'5lS!515li1_
Fig. 1.10

22
'{ rjO:11

')~

.:.._\

clreprurii: rezervat e nutorului

Toute dreprurile rezervate autorului

..

:-:

,- ..

11 Asanache

- CONSTRUCTfl

CIVILE, vol. 1, WI'. J- Notiuni introductive

11. Asanache - CONSTNUC!'II

elf/i.'_!,, vol.I, ClIP. l=Notiuni

introductive

Cele mai cunoscute constructii de acest tip - datorita geometdei specifice de hiperboloid de rotatie (fig 110) eu inaltime ioarte mare - sunt cele In care contracurentul de aer rece se obtine cu tir aj natural. Apa calda este lrnprastiata intr-un nor de picaturi foarte mid care traverseaza gravitational eontracurentul de aer reee !?i se colecteaza intr-un bazin aflat la baza turnului. CO~lH'iie de f!!!!! sunt constructii cu structura tubulara, de regula variabila pe inaltime. care au rolul de a imprastia in atmosfera, ia cat rnai mare rnaltime, gazele de ardere rezultate in urrna unui proces tehnoloqic. Exewtate initial din zidarie de cararnida (cu lnaltimi miei de 50-60 m) ccsurile de furn de tip industrial se executa In prezent din beton arrnat si au inaltim: ee depasesc 200m. o atorita ternperaturii ridieate a gazelor (cca 200C) in alcatuiea peretilor cosurilor de furn trebuie sa existe un strat term oizo lant. Castalele de apa sunt constructii inqineresti alcatuite, principal, dintr-un turn care, sustine 18 inaltime (20-80rn) rezervor de apa ell volurn de 100-2000m3 (fig 1.'11). In un

Apa 1!1magazinata la Tn;JI\ime (ridicata cu ajutorul unei instalatii de' pornpare) rnerge orin cadere libera intr-o retea de alirnentare (CLI 0 presiune corespunzatoare cerintelor). De-a !ungul anilor, inaltirnea ~i capacitatea castelelor de apa au crescut sirntitor. Turnul de sustinere are, In general, 0 alcatuire tubulara cu perete!e din betor. arrnat; in solutiile mai vechi era realizat dintr-un sistem spatial do'; stalpi. Cea mai utitizata forma p--ntru rezervor este cea tronconica, ell baza mica ill jos (volurn mole rezernat pe un turn cu diametru relativ redus) Rezervoarele sunt co.istructii destinate inmaqazinarii lichidelor, realizate Tngropat, sernilnqropat sau la nivelul terenului (fig -1.12); cele supraterane sunl de reguia evitate caci au nevoie de izolare terrnica ~i se incadreaza greu intr-un ansamblu arh itectural.

~9~----t=!~:=:_pV~v: ~
! 1
I
1

~,~~~,/
"i~~'

'~~I;':,& t-'~
,}

.~;;--~~

.Hi1tjc:'jEd~~J~'ai~I!!

J. ~~.- I
1~~

'j'

,! , ~"I i

.~ -=- 1---=:-- i ,::.:::...:: g'--~ I 1---= ~"=;=;'. ."i~ I

III

1'' ' :[1~~

I

._~_--1-\

A
C
I

o
~
:'

')'1>(0

o~.

J ~ ~~~~I:::--='~Io~r~~'l,;~ [~~~~----~
"~~\l';;'-~7T'n",!;r:\,
1

-:--.~--~@
:

J'ecliunt' A-A

@-~---Tj'I',_I

..~

... __

I; I
i1
~

',' pJ

:'t,
J." ---i

~7;!:lit;) ..... ~
. ~__ ~o iJ \.
J > D

" L.L.-~2\----""
.. , 1

I -:: -:- i ~-:-!I-:-1/ ' I'I I,.. I' . ~

L

'. ~

t= ;
t

0
,'

III

iI
I

-~.1k~
~

,~=::I.

L::i~lt -f--

_;~~

O;~li::

--,!~"';""L
' ,.
I

~:~1~:-:----. .. '-. oJ}.,) ~

- ---

__

<~zA/
'11J

Fig 1.12 a) sub nivelul terenului

Diterite tipuri de rezervoare b) semirnqropat c) la nivelul terenului

-I"

~.

~':':::i\'/>"lie .... \h~-?~:t1.\;

1-:._~
y. -.

..,"j;lB~1'>. .,",,~.,,~~ ""',' ( ~ l'- \. ...-.. i Ulo-f.~JI; ~

7, I
~
-~,-&<~ -:).\j-

'} r Y'\' . i"'

\*7 ;.:(l..
~''':~~~

J " "IV ,$,.,-. ~ r,~t. .

pn

~"r

Cele rnai utiiizate forme geornerflce sunt, din considerente tehnologice, cele paralelipipedice, eu stalpi avand capitetun la arnbele extrernitati. Majoritatea rezervoarelor, fiind Tngropate S3U serni'ingropate se realizeaza dir i beton armat. Silozurile sunt constructe inqineresf destinate sa depoziteze cantitati mari de materiale qranulare sau pulverulente (cereale, ciment, faina, zahar, etc).

Fig

1.11
2'1
TOOle

---~---------------TO(J(~drepturi!
I:!

rezervate nutorului

...--------.---.--------------.-

25 drcpt uri!c rezervate autorului

'.:: ',

:.:'.~.~~:.....:.... :.

~'CiViLE, vol.l ,
L'U!)

.__ ..... __ .... ._. ~ :__ _

;~ ~:,-~L

_._'._ ..

~._~._'.'.'......c

. :_,'"._;

__ . ,;,

_."".:c...~ __.

H. Asanache

-CONSiRUC71i

i- Noiiuni introductive

II: Asunache - CONSTRUCj1I

CIV1Ii,;, vol.L, cop. J-- Noiiuni

introductive

Pentru obtinerea unor capacitati de imnagazinare foarte mari (de ex. 50000m3 ), silozurile moderne contin un nurnar mare de

C 11 '\ Ctiiditi pentru sanatate

C 12 - Claciiri pentru cuite

f:2f1structii ingineresti.J
j

spatii 'inchise nurnite celule (de obicei de forma citindrica), alipite unele de altele pe doua sat! rnai muite siruri (fig 113)_ (~nl '
"I
i'
i_F=F=.F= -

I)
tieiionele

Fig. '1.13

t f,fl.~.... -~I'~I(i~mi-H1T II
,

f)

12

-n!~~I' =f \1 ,I

La partea de

! I

\:)r:2y,. 1,:.I,y:'>
':-'-

I::,:./.,I~.j ... ._',',.~.(.;_ I.,.7 .._ :;.

._

sus

":

A I ,-

I':/I;~;I-'(;:: /-, ! lilp-M .::<, :.--, <,

I fFj'l=l/"

~i~=~lII !L~_~'
f

i.'. _. J,-~ 1r'~nl"~'j'j !. ';Lj'illh=1l ' i -_iJ"'~~!:rr:~-Tlr 11' T 1!.ulJ!_ltIi. _U J

dT-,;:'j~~{f,~~"'.!,Il;!'j}j,_:r9E~~~'j!:f
J",d,ilfl( '!!! A-A

~'!}1~~1~~1.~~-J(.c#~F.'~~' tHHtt;l~' 'l"

1_1 i1_.... " __s

I I I!
~-

'I[1 I i! .(

,I

'

--'--j

d ili,''''''_'
'J

ill" --

rr=-~qx;~~ r-':!.~):)/
'I ~l~!~~

J-----rJ~~t~-Jii~',

r-------;-r~-----------,..-------~-.--l

~G:/~~-jl

celulele sunt inchise cu 0 galerie de rncarcare aflata In leqatura directa CLl sistemul de elevatoare atlat rntr-un COI-P special. La par-tea de jos ceiu!ele au forma cornea si debuseaza lntr-o galerie inferioara (de golire ;;i

101 - Autostrazi si oiumuri 02 - Dtuttiuti judetene J 03 - Dtutnuti comune!c i 04 - Cai teteie J 05 - Aeroporturi ! 06 - Poduri 107 - Tutieluti J 08 - Cai subterane

! 09 - Consituctii pottuete
f 10- Canale neviqebit I 11 - Aile constructii tn.troiennice i 12 - Consttuclii penitu sport si reereere J 13 - Constructii si rete!e pentru energie electtice f 14 - Construetii si reteie pentru energie ietmice j --15- Consituctii petitru aiimentare eu apa sf epurere a ape/or uzete f 16 - Ccnsttuctii si reiete de alimentare cu ga ze f 17 - Constructii si tete'e de teJecomunieatii

lncarcare In rniiloace
de transport). din de

Pentru capacitati mici de depozitare silozurile realizeaza metal, solutiile din beton arm at fiind specifice capacitatilor depozitare mari $i toarte mari.

58//v-19 a/19 aug_ -1999, enexe prevazutaurmatoarea ctesiticere a constructlitor :

In Ordinuf

3J.

'I

este

~'L CATEGORJ~i CL\SE

III ~~
1'---

CON. 1C;,rRi 'C"'.:Tm OR __ ~ __ "--U _ "'_ .

DE !MPORTANTA

Clediri (ej C 0-[ - Cledin rezidentiale

C 02 C 03 C 04 C 05 C 06 C 07 C 08 -

Ctedir! reziaentiele Hote/uri, restaurante Clediri administrative Clad/ri eomereiate (inclusiv Sieii! $i aerogari Cla_diri industria/e Deoozite, silczuri C 09 - Clediti penitu culture C '10- Cladiri pentru jnvatamant

(Ioeuinte) individuale colective (bloeuri de foeuit)

butieuri)

4.1 Conceptia, proiectarea executia si exploatarea unei constructii reprezinta activitaf a caror destasurare concreta depinde direct ~j esential de irnportanta pe care aceasta se considera ca 0 va avea in ansarnblul social, cultural $i economic al tarii. i\ceasta important ocate fi a) globala atunci cand priveste intreaqa constructie sub toate aspectele. b) specifica atunci cand priveste intreaga constructie sau numai parti ale acesteia sUfL_un anurnit asoect exiqentji,!
26 route drepturile rezervate auiorului 27

-:Io

u"(-~"~-j;~~/-;r;-;;i!c;~ r ~rvm~-;:-;;fr-;';Tui----~-~'------'-~ -.-'---'~----'----~-

.. - ... --.'"--.~.
H AYmtacJ,e

. ,~--.'-'"

: "-'

.'

.',,-

,----,

- CONSTRUCT1!

Cl Vll.E, vol, f, C"!'. t : Notiuui introductive

f1. Asanache

- COl";STJIUCTff

C!Vi' E, vol.l , cap. i- Not iuni introductive

o Ln~irecty,

Cand se are ill veclere importanta qlobala, constructia 5e califica prin Categoria cle imoortanta, iar cand se are in vedere 0 singura importanta specifica calificarea se face

prin C{asa de importantl..

4.2 [ncepand din anul 1997, In Romania, oricarei constructii viitoare, (dar $i existente - atunci cand se pune problema unei reabilitari) trebuie sa i se stabileasca de catre proiectant CATEGORIA DE IMPORTANTA in sensu! : Categoria A - constructie de importanta EXCEPT!ONALA Categoria B - constructie de irnportanta DEOSEB!TA Categoria C - constructie de importanta NORMAL.A Categoria D - coristructie de irnportanta REDusA Modul coneret de incadrare a unei constructii in una din cele patru categorii de importanta este precizat lntr-un regulament special ~i are la baza sase factori determinanti " lmportanta vital a constructiei in societate '" lmportanta social-econornica $i culturala ,. lrnplicarea ecoloqica II Durata de utilizare " Conditii!e locale de teren ~i de mediu II Volumul de munca $i cle rnateriale necesare

atunci cane afecteaza persoane sau cornunitati care nu folos esc direct constructia, dar se afla iOnvecinalatea sau i;l zona de influenta a acesteia (de ex. avarii la baraje, poduri, constructii eu pericol de exp!ozii sau de contarninare chimica, etc.} soc:a!-econop
ill

lmpmianta
principal din: o Masura

dca

i Guitu!fa!a

decurge

In

care comu.iitatea (locala, regiona;r sau nationala) depinde de tunctiunile constructiei ;;i de posibi!itatea ca aceste tunctiuni sa pcata fi preluate de alte constructii (difererltiind, de exemplu, un spital dintr-o localitate izolata de un spital dintr-o localitate mare, ale carui functiuni pot f preluate de celelalte spitale, In caz de necestate); o Valoarea bunurilor materiale adapostite de constructie (diferentimd astfel dour. constructii de tip depozit, de ex. un depozit de mol )iia $i un depozit de piese de schimb pentru aviatie): o lmportanta pentru palrimoruul cultural national a constructiei In sine sau/si a bunurilor pe care aceasta le adaposteste; o Caracterul de reprezeutativitate a constructiei pentru localitatea sau zona III care este amplasata. deci.rqe Tn principal din: Masura In care realizarea !i'i exploatarea constructiei produc rnodificarea unor caracteristici ale rnediului natural !?i construit (d- ex, ridicarea nivelului apelor freatice, intreruperea unor circulatii firesti, umbrirea unor constructii existenre, etc); o Gradul de influenta nefavorabila asupra mediului a unor situatii de disfunctionalitate a constructiei (de ex. deqradari sau distruqeri ale biosferei, alunecari de teren, modificari ale cornpozitiei a pei, aerului sau terenului, deqradari sau distrugeri ale constructiitor Invecinate, etc);
o

Importanta vi~a!a a une! constructii decurge din pericolele per.tru sanatatea $i viata oarnenilor induse de aparitia unor disfunctii ale constructiei sub aspectul rezistentei ~i stabilitatii, a! nivelului protectiei terrnice, acustice, h idrofu ge, etc. Efectele produse de astfel de disfunctii pot fi: o Directe ,a1unci cand afecteaza persoane din randul celor care fo!osesc direct constructia, prin vatarnari fizice si/sau psihice imediate (de ex, In cazul unor avarii sau prabusiri structurale) sau vatarnari progresive cu acurnulare in tirnp (de ex, In cazuri de reqirn ne core spunzator sub aspect terrnic, acustic, de urniditate , etc).

!miQJicare~l ecolQ.gica

28
Toote tlrcpturilc rezcrvate outorul ui Teate drepturile

rezervate autorului

----------

2Sl

.J~

H Asunache - CONS"fRUCfll

CiViLE, vol.I , cap. t : Nouuni iutroductivc

H Asanaclre - CONS1J1UCTfJ

C/vi,.!,', vol.l , cap. 1-Not iuni introductive

Rolul pozitiv pe care constructia, odata realizata ! puaa In functiune, s-ar putea sa-l exercite asupra mediului inconjurator (protejare sau refacere), desi nu se urrnareste In mod expres acest lucru.

este absolut necesara pentru I nlatu rarea urm arilor acestor evenimente; in aceeasi categorie s-ar inscrie ~i constructiile cu valoare palrimoniala. .; ln categoria de. impo..d!:1~J...ta se inscriu rnajoritatea C constructiitor. ~ Tn categoria de importar~\... D se inscrlu constructiile a

intervine prin influenta pe care 0 are a Incarcarilor ~i asupra asupra modului de evaluate a exiqentelor tehnico-functionale evolutiei probabile asociate constructiei. In cazul unor constructii cu statut de monument nu se poate vorbi de utilizare In sens obisnuit si, de aceea, se are In vedere "durata de existents".

Durata de utllizare

c~rc:.r avariere implica LlI: pericoll~.~us I"pen~u ~ia~a :-.~i sanatatea oamenilor, de/,iI/nc.t. Of..6(0u?7l~( ac -(!o.(M:''... /k a-f... co~c-.;t,'l.~( .r7?/C'V,I/ ac. CJt.A..c,:. Ut-i-c ac. /.--:Y'~0 !/!
/

;.:;..:.-':.'i'

Necesitaiea adaptarii !a tere~ mediu este luata In considerate nurnai In masura In care: ::J Asigurarea solutiilor construc:tiv-tehnologice este dependenta de conditiile de mediu; ::J Conditiile locale pot evolua defavorabil in timp; o Conditiile locale impun masuri deosebite pentru exploatarea constructiei. Volurnul ne~esar de munci=l i de I}lateriale lnfluenteaza fill nurnai prin valorile imputabile fazei de realizare a constructiei (valoare lnqlobata) ci si prin cele ce se prevad pentru fazade exploatare a acesteia. 4.3 Cateqoria de irnportanta stabilita pentru 0 constructie .;;i Illata in considerare In procesul de proiectare-executie, S8 consernneaza in mod obliqatoriu in toate documentele tehnice ale constructiei. autorizatia de construire, proiectu! de execuiie, cartea tehnica a cotistructiei, documente!e de asigurare ete . Cu titlu orientativ, se poate estirna ca: ~ in categoria de importanta A se inscriu constructiile a carer avariere ar avea urrnari catastrofale ~i cele a carer exploatare neintrerupta este indispensabila. + In ca~qoria dejmportanta ELse Tnscriu constructiile a carer supravietuire in caz de evenimente catastrofaie
-_.--_. ~--"------'------"'----'---'--

4.4 In prezent, din ounct.n de vedere al proiectarii lor antiseismice cladinle si constructiile inqineresti , S8 grupeaza In patru ucJase de irrwortanta" notate I - IV Clasificarea este facuta Tn f inctie de consecintele pe care !e irnplica un cutremur major asupra cladirii precum si de irnportanta acesteia In actiunile necesare post-cutremur. Clasa de iDlPortanta ! Constructii de importanta vitala pentru functionalitate In timpui cutrernurului cutremur trebuie sa se asiqure integral.
<; e
$

societate, a carer ~i imediat dupa

spitale.servicii de urqenta, statii de salvare, statii de pornpieri,garaje servicii de urqenta cladiri pentru unitati administrative, cu rot de decizie in orqanizarea dupa cutrernure: pentru comunicafii de centrale ~i judeiene, rnasuri lor .de urqenta interes national electrice ra-

" ctadiri

~i

judetean;
unitati de producere/distnbutie a energiei II rezervoare de apa i statii de pompare . cladiri/constructii ce adapostesc dioactive, gaze toxice etc;
e

explozivi.substarrte

turnuri de control

pentru

aviatie

Glasa de imporianta II Constructii pentru care .deoarece In caz provoca pericole majore pentru viata irnpune lirnitarea stricta a a\ ariilor :

de avariere pot oarneni lor, se

Four!,;drcpturi!c rezcrvat e outorutui

._---_._--

:30
TOOle

J1 drcpt urilc rezervate autor ului

_.'

GI..

'_.~-'":'.:.

'._'

_.'--_.._-

--.

.....

, . '--

:'. -...:...~..

-.;-.--- ...~--.. . ...

IF. ASaTJCfCnt

CONSTRUCI'll

C!VILE, vol.L, cap. J.- Notiun! inu oductive

1i Asanache - CONSTRUCTiI

Cl Vl i.i, vol. J,

COp.

1- Noti un! intr oduct ive

" spitale \31 institutii medieale ell peste 50 de persoane; " institutii scolare cu peste 150 de persoane; ~ cladiri care adapostesc aqlorneratii de peste 300 persoane,(de ex. sali de speetacoie artistice 9i sportive, biserici, centre cornerciale importanteete); If cladiri de patrirnoniu.rnuzee.cladiri care adapostesc valori artistice, istorice, stiintifice deosebite; Clasa de im Dortanta II! Constructiile care nu fac parte din clasele I, Ii ;;i IV; Clasa de importanta iV Con structii care in caz de avariere pot pune Tn perico! un nurnar foarte mie de oameni ( datorlta in principal unui grad redus de ocupare ) ; '" constructii agrozootehnice de importanta redusa (de ex. sere, constructii parter diverse, pentru cresterea animalelor f,ii pasarilor: etc); constructii de locuit unifamiliale; " alte constructii civile 9i industrials care adapostesc bunuri de mica valoare ~i in care lucreaza un persona! restrans:
Observatie Pentru stabilirea exactii a clasei de imJ2Qrlanta JI unej constructii lrebuie consultat Normativul P 100-2006,Con(orm ocestei reglementilri,celor uatiu clase de importanJii Ie cores]Jund "coefi(;ien~importan~_J CII y-o[orile 1,4: 1.2: 1.0 sf @(Jec(iv QJ31-care intervin in co/cullil inciirciirii seis:nice.

5. PROBLFME DE COORDONARE DIMENSiONALA -!N PROIECTAREA CONSTRUCTIILOH. SISTEM MODULAR.

TOLERANTE ._--.
5.1 GENERAIITATI

5.1_1 Ca si In alte domeni. de activitate, in conceptia ::?i proiectarea constructiilor, oroblerna dimensiunilor este esentiala. Ea vizeaza c;tat cladirea in ansamb: u (volurnetrie, proportii, sup.afetele i volumele spatiilor interioare, ete) cat !?i toate oiviziunile ei fizice (grosimi ale elementelor plane, dimensiunile sectionale ale elemente!or tiniare, etc). Dirnensiunile spatiilor inchise trebuie sa satisfaca un mare numar de exiqente furctionale ;;i sanitar-iqienice. JJxemple ~ o Inilltimea libera minina a incaperilor c ladirilor de locuit trebuie sa fie de 2,60 :n; ill cazul incaperilor cladirilor de birouri, aceasta In1'\1 .ime trebuie S8 fie de 3,50 In, Suprafata minima n . 'ormitoarelor pentru 0 persoana este de cca 10m2, jar ;; celor pentru dou a. p ersoane este de 12-14 m2; dirnensiunile 'in plan trebuie sa asigure posibilitatea unci mobilari rninime $i spatii de circulaiie 'intre elernenteJe de rnobilicr. (fig 1.H).
[J

~. ~;) "~'-l

IQ I
I

1>090 I/'

i .

1
I
L

~490 ~

.~

':l ~}I=. -[-~i

1 I ~il

'I I.
.

'-.J .-!

i
1-

f-iOPTI f5f2A-

FOO

pA

T 1)Uf.jLU

.1

DULApU

r---.

1)0,90_',/
! -;>

.6i

l_LI __ L
_ Q

.- l
...,;'i

.. ~

"
Fig.l.t4
]}

l~J{j/~~"-rJr'~~r0r;:i!e "cz-;;~-:;;J-;;~---;;;';Ir')ruT;;;---------

._--

32 Teate drept urile rezcrvate outoruiui

:.,

"

..'

.-. -.::.--.~""""-""- ..

-. _.

. ..,.,. .....

__ ..If CONS'f'RUC(ll CJV;'.E, vol.I, i-Nofhmi introd uctive

F! .'J.mnoche - CONSJ~,{UCTI1 Cl ViLE, vol.I , cup. i Noiiuni introductive

AS(!lltiche

Clip.

elementelor "de rezistenta" (structurale) sunt direct legate de obtinerea unor anumite performante de stabilitate ~i rezistenta mecanica, de izolare acustica, terrnica, etc.
Dirnensiunile in sectiune ale

Exelm21~
o Dimensiunile sectionale b si h ale grinzilor din beton , , annat sunt direct legate de deschiderea acestora; ell titlu inforrnativ se pcate considera ca:
Cig.1.'!6 requla qeornetrica ,;tilizata in Antichitate esre cea care "dreptunqni de aur", dreptunghi considerat a avea proportia optima. Este vorba de orice dreptunqhi ale carui dimensiuni B :;;i H
S8 baza pe asa nurnitul

. -'~

2:;m--

u Pentru placile din beton annat ale planseelor cladirilor civile, grnsirnea minima este de ]3 em, din considerenre de asigurare a unor performante minirne de izolare acustica la zgomot aerian.
5 1.2 Inca din Antichitate all existat preocupari atente pentru stabilire a celor rnai indicate proportii dirnensionaie sub aspectul rszultatelor estetice oferite de cladire in ansarnblul ei sau de oiferitele ei diviziuni fizice. Un exernplu in acest sens Ii constituie ideea de a obtine prcportii armonioase prin combinarea unor dreptunghiuri particuiare; acestea taceau parte dintr-o serie specials care pornea de !a patrat i continua eu dreptunghiuri de latirne cons tanta $i Tnai\imi egale eu diagonala celui precedent (fig. '1.15) Fig. 1,15

o alta

13 -1-1B sa t IST8Cre Ia t'!a-- =:-- a dica ' care .~--{:: tI lea!3 - t;) ; acest raport -f-{BI-~~ -r1 {GQ 8 este egal eu raportul dintre i3'ura unui decagon regulat ~i raza cercului circurnscris lui.

5.2 CONCEPTUI
D!MENSIUN!LOR

DE

COORGONARE CONS:JWC1J!LOR

MODU! .I\RA

, ,'t\.
I -,
1\ ' '-'\'

L)2

<-

r
;

'I\-'--:---l
I

1\--1
!

\LJJ

IL
3~
" I

1- ~-

.~_.",J

ItJ2 I \ \ i !
!
.

I \Lfii I I \ I
x ]

C' I . \ LVSi \ lLV3 i \ !Ltf~

I

'I

L--'J!

"'l"'---~-

\1

Qb,~erwrfJf,: Este .foarte interesant de meniionat faptui co in arhitectura popul ard romaneascii se regases! In multe cazuri utilizarea acestei serif
dc: drepcl/llghiuri

]11 figura
ctir1 [utletu!

.. 1./6 este prezentata schematicfcuada Constaruu s! seria de dreptunglnuri

unei case {(ldine}!i

ce

.I'C

regiiseste in

tlimens iunilc acesteia.

3-1 Totue drepturile rczerv ate ourorul ui

5.2.'! Odata CLl nevoia de lndustrializare a lucrarilor de constructii ~i in special de .niiizare a unor prefabricate de mar! dirnensiuni, a aparut necesara adoptarea unui sistem, eoerent :;;i :;;tiintific conceput, de sisternatizare pe verticals i orizontala a sp.tiului, care sa permita un mod de coneeptie unitar, privito~ Ja determinarea dimensiunilor glferiteior componente ale _L;nei cladiri, precum $i la mQ~lul 9'?_jJunere Tr~!2~.T~i,;estora (trasarea pozitiei ior, realizarea sau montarea in 'aport eu axele trasate), etc. Este vorba de un SISTEM DE COORDON,l'I,HE D!MENSIONALA a! carui scop este rnultiplu. In primul rand se urmareste sa se asigure utilizC!!ea farf~ a;ustari a cornponentetor prefabricate ale unei cladiri, indiferent de furnizorul aces.ora.
3.5
TOOle

drept urile rezervate autorului

l l. Asanache

- CONS'[J,UC/,II

CIViLE,

1'0/./, cap. /- Notiuni introductive

H Asanache -. CONS'J'f/(}CjlI

Clit. i:, "01.1, cap. 1- Notiuni introilnctive

in ai doilea
tipunlor

rand, se urrnareste

de prefabricate ~i produse in serii rnari, asigurarea unui mare nurnar de cornbinatii reciproce ~i de posibilitati de utilizare la cladiri eu destinatii drierite in prezent coordonarea dimensionala a

a anumita unificare a uzinate, rea!izarea lor

dimensiuni

de sectiuni

$i profile,

dimensiuni

ale geometriei

Imoinarilor dintre diferite cornponente, etc. Anumiti submultip!i s unt consideraf el Insi~i ca moduli ~i sunt denumiti submoduli: in Romania sunt standardizati ca subrnoduli fvlJ2 (50 mm), rvi/10 (10 rnm), M/50 (2 mm) $i M/100 (1rnr..).
O!.2:.'i.ervg@.;..

conceptiei i proiectarii constructiilor este structurata ajutorul unei notiuni speciale, cea de f\IIODUL, purtand din aceasta cauza denumirea "coordonare mo dutara".
CLl

marirne conventionala eu ajutorul careia sunt exprimate toate dimensiunile constructlilor ~i diviziunilor lor fizice",
"0

Preluata ca denurnire notiunea de modul defineste

$i

esenta

din

Antichitate

1'1 anumite situaiii, unele .ltmensiuni ale elementelor de constructie nu pot respecta intrutotul principiul exprirndrii de tip nN sau 1\1/n; (de ex. gro.. imea de 13 em a unei pliici de planseu, grosimea de 25 em a unui perete, etc). Accste dimensiuni nemodulare se nuu.csc diJ.!.7ensiyni tehnice.
5.2.3 coordonarii modulate a dimensiunilor lor tizice utitizeaza 0 terminologie specifics $i un set de notiuni proprii. Dintre acestea ce!e mai importante sunt: a) istem moduiar de refer!Jl@ "sistern triortoqonal de planuri care Imparts obiectul cladire Tn prisme dreptunqhiulare, a carer laturi sunt egale fiecare ell un multplu a! modului de baza." b) planuri modulate "planurile sistemului modular de reterinta" Teoria

cladirilor ~i diviziunilor
52.2 in majoritatea tarilor europene, vaioarea actuala a modu!ului este data 'in sistemul metric $i este de 10 cm; eu caracter de exceptie se mai utilizeaza !?i veehiul modul de 12 " 5 em (in cazul unor prod use traditionale carora nu Ii , s-au mcdificat dirnensiunile, ca de ex. cararnizile pline pre sate). Diferitele dimensiuni sernnificative ale diviziunilor fizice ale cladinlor S8 exprima eu ajutoru! rnultiplilor nM ~i subrnultiplilor Mill modului M=10 em, eonsiderat modul de

baza. Anumlti multipli al rnodulului de baza sunt conslderat! ei imji~i ca moduli ~i sunt denumiti
mu!timodulL Alaturi de diferitii multipli ai lui M, rnultimodulii sunt utilizaf pentru stabilirea !?i exprimarea dimensiuniior traveilor !?i deschiderilor sistemu!ui structural, a Inaltirnilor de nivel, a !ungimiior !?i latirnilor prefabricateior plane, etc. In Romania ca multi moduli sunt standardizati: 3M (30 ern), 6M (60 ern), 12M (1,20m), .{5M (1,SOm), 30M (3,OOr-n); 60M (6,OOni). Submultiplu modulului stabilirea i exprirnarea de baza sunt utilizati pentru unor dimensiuni reduse:

c) p'xe m09ulare "intersectiile planurilor mooulare"

d) .Retea rnodulara "ansamblul axelor rnodulare de referinta" modular

e) Trarna

modulara orizonta!2jverticala} "reteaua obtinuta prin prciectarea sistemului de referinta pe planul oriz ontal (vertical)"

Pentru aceeasi cladire tipuri de trame modulate detaliu. Trama principala se

se pot Ilia In consideratie [rei principala, secundara ~i de

utitizeaza

eiernentelor

subansambtu.jor

pentru structurale

localizarea vertica!e i 37

-- ------ --------------.-----Tcat e drepturi!e r ezervate

OUIOTlI./ui

. ---------.--.--~.---

36

--_._---- ... _-----

FT ,{sCr!wc!Je -- CONSTHUC{J[

CIVilE,

vol. 1, Cill'. 1- Notiun: introductive

H Asanache

... CONSTRUCj'JI

C/vF E, vol.I, cap. 1- Noti uni introducuve

oriz ontale (pereti ~;ipanouri rnari de pereti, stalpi, qrinzi, placi de planseu ~i panouri mari de planseu etc).

Observatis:

>-

Observatie: ._ .._. __ Jl._. Dimensiunile erective trebuic siifie cat mai apropiaie de cele de proiect, dar niciodatit nu esie obligatoriu .I'd fie egale ell aces/ea. Totdeauna trcbuie uccepuue 0 serie de tolcrunte de
excel/fie. 5,3 FXEMPLE PRIV!ND Dlj\{lENS!UNlLE NOMINALE Sl DF PROlECT ALE UNOR EL,EMFNTE PREFABRICATE DE CONSTRUCTll

Prin indesirea tramei modulare principale se obtine trama modulara secundard (jig 1.17).

~I .
<:oS

_.~-_

Ij-l.!-+. I -f-' -1-~ItLI _

cD

= 1'-/ -r'- -I 1 . +f-=l;J::o ..-f _+-/-;,=L

'3-- -t~l!
I

j +0
C:J' i

' -1-+

----6
.

-tJ

.-1--0 ~
1

Ex S:iIlJ.2i u !I
Fig 1.17 Prefabricate arrnat). de planseu "fa;;ii
ell

goluri" (din beton

r) l.-!!.~'N;;/!S!U)/.E....JJ_'

.~~~JE

.C0012~O}/rfI25~

.:

-- n
~..

I lito J
.~J ,:.

I
DII-1C,vs;'u/-Icj}E

A-SAH.8Utl2e

,f;ECIPROC.q

1?,~,1!5-C:t; 1-:~_ r-;eE-.r_ 7'70/// c:'Elo,(ii;el;=

17X(~R,.co>\>oi~
)(,;IX,I,

l~~",)
_

{&:tSS~~6Y"'~~11
.:;z:,.l.:>IE Cu

""

"

'\\

(m0/70!77zaie)
bE ~4Z~~( _

-li!-j~
_ L_ - '. -'-

1~rFA,OA:ig_".

('J
7

'=r-:
"L

-l -) INTE/2/0R--("I,

J ct~~/1~fJT
'J

('6etde :,jruc

,Jou fliinWct) CI j

' ASic

CiI COLUR,;;'

Figl,18
f) D!!\fo.E!\lSI UN! DE EXECUTtE

-1--32-8-'~

----------~._~.
. 0 0
0.-------.::

<->:

(de prciect) "dimensiunile pe care trebuie sa le aiba diviziunile fizice ale unei cladiri, sau elernentelepretabricate utitizate, In conditiile unei executii perfecte."
"0

./ '_____-------~8~? c .."-.,'....~O
............. ~'

'~

' ~.;>

-----::J-:--.... .:.-< ~5-i. ------~----, . ----.. :), ~----~

.. ...---- -------.

"'-"{eL

\(d \ n) y)

~ .

-.----.-n)

~F~ ."'..:::- (Dn)

<,

~,.

~]) DIMEt~S!UNENOM!NAU\ (de coordoriare)

dimensiune rnodulara asociata e!ementelor prefabricate; ea cuprinde dimensiunea de proiect si 0 parte din rnarirnea rostului de asarnblare."
D!JI,~EblSIUIi!J::FE:~TIV~

Fig.1.19

h)

'dimensiuru!e

reale oblinute clupa executie

(rezultate 'in

urrna rnasuratorilor)" :>9

Il17,/

t~

~-;'cp'(~rire

re~~;;;; ar'!-;;;~lui------- ..--- -------- .."------- ..--------------

J"o

-----------"----- ... _-._----------_.

TO(Ili:

drepturile

rezervate

auiorului

_:L_~4'

"~.. _.

ll. _Jswlllciw-

CONs'r-RueJ'!1

CIV1Lf,~ vol, 1, cap J- Nosiuni introductive

HAsrmache-CONSTRUCj'lf

cin..

1'01.1,cop.i-Nu!iatl;

introduct ive

Exemplul2 Prefabricate arrnat)

I'

de planseu

tip "panouri marl"

(din beton

5.4

FXEMPLE DE AMPLASf~:.RE A AXELOR PRINqPALE LA CLA.DF~l

MODULARE

~:- I ~ . -'f'"rrll'OU I-i' De _L' v: ,~

_'._

I
~

"1>'

. ~. - ~ ANy"U Dn ;;3XD
Y

No~U3 __

'- Zillr ' ~ -X>6 t1V...::...JJ i i "cA-1eE

~1"H~~--

..JEI+ Dp= 3,'10 ~~W J_ X~I--

+=----/ C!)
>(.#

t:: <~~~/'
'''~~

"~.
-

~tt3

i ">"4L...J 2

cs-

r ~--

@--~t-*- , - . -*-, -.-. ~-. -4

'C) , 1

a) cazul cladirilor la careelernentele structurale vertiea1e. sunt stalpi (cladiri eu stru::;jura in cadre) Stalpii se amplaseaza de regula astfel Tncal centrul geometric al sectiunii lor coincida cu intersectia axe!or modulate ("[ig.1.22).

sa

~!

'-'s~
~r

--+ ~~I.
c.()

-~-

i ~~- ~"--'-~-.. -.
,

),-, ~
, -?

-_. -4

-,- 1):""1'....'
I

r't'

-.--

---ii!
'

Fig. 1.20

S:l

@--

Exernplul S Prefabricate
~

.-*- . -- .,-' ----,-~-.- . -~-+ J; 4------~----9.00 ('JON) 90,-,

1 90()'

L-'-'-~'T ! ,
,
I

-t~~i-

tip "caramizi pline arse" format normal.

25

.i.
~
1.
I

__ _. '" r"' U 1 ~----t

i
La

n.

C'I I H

~Ill ll I ~I f .J1~jL_Ji LJ;(! J,---r-~-~j!25 .cfu~~~- - f II "

~-JL,-..-.ll~:~f~J~~~~ rI
/'

II2.f/ '[ 1--1 .' .. ", "",~l-==-

Fig. 1.22 Observatie: La rosturile dintre doud cladir. uncle stdlpii sunt dubli, poziiionarea lor se poateface 'U doud modur i (jlg.I.J6).

-t

..,

'::::...." &, .

. r!'- .'
t=': , _.

':';~J'l-

1:[

'.

,I

'--'\ -'-1~-------.

i:

-+Jfl

'i-'-' --Illf .-) ( ..

-~!11 /N'
I

'-,/
\
I

:l."dt-fA Ifeo/c/"j

;
\"
)
\ ,
rr~">(A.4

':><--

<Ii

_1-

DIMENSIUNILE "OE PROIECT' $1 C~LE "NOMINALE" ALE

I' jXG
.

I NOOUL.-(-.eb:,\~II

__

'.It' hrl

;~T

{ :OIST/NCT~

\,jli

( ) )

I-fODf./U, {ll.f! CA

t--

~~~\~~1~6~r:~RES,~TE

PERETEOlN ZloARIE DE cARAMloA

PLlf'-lA, 1,5 C, GROSill!1E NOMiNALA 37,5 em (sectlune orizontala)

~- --'. ~~~-t . ....... --_([~-_. --.--; .:

unei

J= R.osT --<I'<;~, ' I

C-:.=1IY":~---)b) varianta C'7I 0 sill&"lrrii axil moduiard principala trecdnd prinjurniit area 161illlii rostul ui

(I) varianta ell axe independente

paraleie (,I-i intercalarea zone neutrc)

Fig.121 -:T~)~;r; (j;,~~)~(~,~-:jl<J ~;;~-;;le-~;;~/~;-z:11~;~----~--(:0 ..~---.-.-.-------'l'oatc drept urile rcz ervatc

l~"i..rs_.

j. -}3

--ui

uutornl

._-----_._--------

41

,-,.;..

~.:- -~

IJ. Asunuche

- C()NS~1'RUC1'jf

emu:

vol.I , cup. /- Nouuni

introductive

11. Asanaclie _. CONS'f'RUCj'Jl

CIV[. I':, vol.L, cup. I-: Notiimi jr:Jroiluclive

b) clad.ri la care elemente!e structurale verticale sun! pereti din zidarie De regula amplasarea peretilor structural: se face astfel incat axele tramei modulare principale sa treaca prin mij!ocul grosimii sectiunii lor. situatie mai deosebita apare atunci cand grosimile peretilor exteriori sunt mai mari decat ce!e ale peretilor interiori (fig. 1.24).

c.\h')
<:.

Gtnr;~- rm-' j-'~"-\lC'=f

!Y;:PGTS

0:

-H
-t .

-+4t 25'r1'-.

8~t~~~t.,.,~~~5
\0'

"'1,,-,:1
'\\j

11 \~'

1 __

11

~_.ln!

,-----lb..-I I \' 1
J

L'

~ \S2 .t::r.::J=:: ._
I {2,~

(;?<

]?eR.{71f6 INT.

~--.
_

-~t=r
EEL 1fj7i5'
..-: ... ,

(j---O-CS-C)-

-I-

e.ro

.72

:I

-----

Fig. 1.24

5,5

ASPECTE GENERALE REFERITOARE CONCEPTULUi DE TOLERANT/I, IN COl\lSTRUCTllLOR

LA UTILlZAREA DOMENIUL

Odata cu introducerea procedeelor industrializate, bazate in special pe utilizarea de elernente prefabricate de rnari dimensiuni, concept-a, proiectarea ;;i executia constructiilor a inceput aiba rnulte elemente comune cu domeniul constructiilor de rnasini. In acest dorneniu problema tolerantelor :;;i a asarnblajelor diferitelor "repere" este esentiala i a beneficiat de-a lungui anilor de numeroase studii teoretice !?!experimentale. Multe dintre elernente.e cu care opereaza inqinerii mecanici In domeniul tolerantelor au fost preluate :;;i adaptate In activitatile de constructii. Oeoarece la realizares unei constructii, indiferent de gradul de utilizare a elernentelor prefabricate, sunt inevitabile !?i lucrari executate In sistem de sarrtier, proqlema tolerantelor nuse poate rezuma numai J. 2Recte!e leqate de forma dimensiunile, pozitionarea $i asamblarea elementelor _._Qi..efaJ2ricate. Materializarea oricarei diviziuni fizice a unei constructii trebuie sa respects specificatiile de p: oiect, inclusiv cele reteritoare la abaterile admisibile (.'(evazute explicit in cadrul proiectului, sau implicit, prm prevederea obliqativitatii de respectare a anumitor reqlenentan tehnice). Ca in toate dorneniile de activitate, si in dorneniul constructiilor, probiema tolerantelor de executie este 0 problema de calitate, esentiala pentru asigurarea acesteia.

sa

5.5.1 Problema tolerantelor In activitatea de constructii a devenit deosebit de preocupanta, odata ell extinderea utilizari: de prefabricate de rnari dimensiuni, uneori cu finisaje aplieate din fabrica. Procedee!e constructiv-tehnoloqice traditionale, bazate in special pe zidarii ~i turnan de beioane in sistem monolit erau relativ putin sensibile la deficientele de executie, multe dintre acestea urmand sa fie "acoperite" prin prevederea unor finisaje groase, corectoare.

5.5.2 Reprezentativa, in special prin implicatiile {ennice ;;;i tehnologice, este problema Joierante!or . dimensionaie ale elernentelor prefabricate. Ea este strans legata de problema proiectarii In concept modular, deci de sernnificatiile notiunilor "dimensiune nominata", "dirnensiune de executie (de protect), "dirnensiune efectiva". in mod practic, intre_s!m.ensiunile de proiect 51 cete efective exista diferente int;,rente; ele sunt mai mari s au mai mic: tunctie de :;apabilitatea tehnoloqica a
._-----------:j]

T(;;;"k

dl,(.:{>f-;;r-:;!u

r'-;;~l!r\'{)lc

(;'-;/:'~-ruilli -- ---.---------

---------.--------

-----

'12 Toute drepturilc rezcrvate autorulul

H Asanache

- CONSTRL'CTI!

CIVJLE, vcl.l, cap. J.- Notiuni iutroductive

H Asanache

- CONSTRUC'l'1!

CIVi.'

j,'.

1'01.1. cap. J- Notiuni introduc'ive

producatorului (utilaje, forta de munca, nivel de orqaniz.are, nivelul controlului de calitate etc). Nu se pune problema elirninarii totale a acestor difere nte, ci doar mentinerea lor intre anumite limite prestabilite, toarte atent eore!ate eu posibilitatile de "preluare" ale sisternelor de asarnblare. Prin definitie toleranta asociata unei dimensiuni D a unui element prefabricat este diferenta To = Dmax - Omin (fi9.1.25) intre valori!e efective extreme ce se admit pentru aceasta, astfel lncat asamblajul (In care aceasta intervine) sa pcata fi realizat In conditii bune ~i fara sa necesite nici un 1el de ajustari sau artificii tehnice.

.
ELc,'l'C-,ITUL

b,=L1,b

I
I}

'

-:;;1
.

c+1 ,-<
U

I.

T~L-L'r "I

L2

L
=::

?p
I

Fig. 1.26

f!~~? i' "r-/-;:

')Y.

l~/YX:';.:0"

t".-y:7

-~;J-,~~,'l~ ~2/<-)~
.f:~ .. " :.. : I

/-.Jl''''''~' '/;~;JI1EtVTUL P!27S,

EP:1

I:
i

~--.: .=4= -1- -r .--

16

'

t;-P2
e'LM(5;J TUL

.
E-/~,

DE ,(;F-'i2:'6/";"

-tI

____

D_rr_~Cl.x

--------t
-'-:1 -------\~.J Fig. 1.25

~azu! limita I (fig.'1.27) - arnbele elemente prefabricate sunt "rnai !ungi"; - apare problema daca latirnea b* este suficienta tehnic !?i tehnologic pentru asambiare; daca b*=O unul sau arnbele prefabricate trebuie ajustate.
. . , t7. ~' I\.? '-.

F
;

;.." - - -

>-~!f-'_-,->-L.lL_I_-E:~ie> !-20 J.! J

I I

bb

~ 1---Et---------.;- ~9
~
i
L .,.r----------~J
D1l7il2.

W'},"-,}\>:I ... '\I~?:};'lli"'YW>~0m.q1 &

I ~.
')("~'" . er:

7/'f1j'''''''' . - .. ). jg%. 0'.t;{,~?, ~

_

-, I
I

1~ ........ 1,
'y
I), r .rn--0 1p_

--,Omax-Op-AM

-_.

0 min

+Ly-I

'-n Llmax-' D111m

J -

Valorile celor doua abateri dimensiona!e ;i1.M !?i .AI11 trebuie tinute sub control, pentru a nu se cornprornite asarnblarea pe santier a elernente!or prefabricate.

Cazullimita - arnbele elemente prefabr ate sunt "rnai scurte" - apare problema unei reze.nari insuficiente sau imposibile ~i deci problema sprijinirii inuia sau arnbelor prefabricate in faza de asarnblare; 'in plus detaliul de rezolvare concreta a asamblarii poa:e necesita rnodiflcari
[1..:::.L.16

_.-l ,_L n (fig. 1.2.'32

I C, -t-i--.-.f

V,"'i'"'-'~' ' ' l-

r.' .

Fig. 1.27
;::::-p
:!-

~
y.'>;;::3L... .r x\

' Y,

i _~-1-6F(

~'-"

Cazul ideal (fig. 1.26) - elernentele prefabricate EP1 !?i EP2 au ambe!e lungimi!e "de proiect"; - elernentul de reazern ER are latirnea "de project", este perfect ax~t~i perfect vertical; latirnea b a rostului de asarnblare este cea "de proiect"

[:0

,--f _~~~_?
I
D
1"\

>hp

J ",.

L2. ~

L ?h

" >\
-

-r

r"til

1~&-"'J,2f~ ,,,.>-<::CLLXc:...c..-'--'--'-"i

-t-.-~!----+-T()~j(

~-E-R
Fig. 12

e
/,.)

J;,:pi-;;;iTc r ezervll{;,-~',-;;-un/I,~;:--.------------

--- .. -----.--

4'1

Toaie drepturi!e rezervatc

---------autorului

. --.-1--------

.~......... .:.,.... !. I ~ .'

-."~-.--...::.. . -

- .,.~

f! A.rarllJche - CONSTRUCTll C[VILj~~vol. I, CClf'. 1- Noiiuni introductive

II. Asanache - CONSTIIUC7!l eIV!:

'c',

vol.I, cop. l=Notiuni

irJlToduCli\",

o b se rl!.QJjL
2npracticii situaiiile sunt mai complicate cad se suprapun ine vita 0 il
- aoatere a dimensionalii a liuimii b a lui El! - abaterea de fa verticalitate a lui El;

Fig.1.29
\

/'!XEC.-0716 ."DE

r~~-~.AT-=--------'I /~

~STE~~?~7'A--l \,>; /
/<... r" --r,-,I '. ,-'
_____ _.'_---:; /

,E":~~~:~
DE+=/ch::;;.-0.+ ~

- abaterca de axare a lui ER Intervine deci 0 combinatie aleatoare a diferitelor abateri dimensionale, de formii, de axare, de }JoziliolUue, eu: ceca co: complicii llt mod evident tinerea sub control a problemei. intre tolerantele de realizare a elernentelor prefabricate ;;i coriceptia sistemului de asarnblare exista 0
coriditionare reciproca: aceasta trebuie inteleasa in urmato ru I sens: o Fiecare sistem eoneret de asarnblare are pnn logica sa tehnica !?i tehnoloqica 0 anumita po sibilitate de preluare a fiecarui tip de toleranta dirnensionala a elementelor pe care le are In vedere; ca urrnare, et va impune valorile acestoc

./

-'\IIU\'l--

"

<, ~

~--.- -------=-.

JJp'

.J

JD~?

asupra

Alura concrete a clopotutui Illi Gauss ofera indicatii irnediate calitatii procesuiui tehnoloqic. (fig, 1.29)

6:i:i.e cE \.DET/P \

//?7fl..eQ I scu,te..' , '

.1

ItV.tJ/C/{. NUrl,.(ROL

~'~_R.6~Js.I

-I
i.e, /. ~llinC__
.Dmi/l
.1l /1 oJ:

/--r-jl-7-i,/;r:;;~~~1!S~~pj
./ I"

I . I Ar-l

:
(_ ,,1

,4kJ6 CG fNDIC-{ l/u.YI;P)JL

(A!:z)

...

/2CD!/S(i,{.cc6PT~3ii

.:i~!.E_cr:'

/~-

[olerante, oEste lnsa posibii ca aceste valori sa fie "prea stranse" ~i sa nu fie cornpatibile eu orocesul de realizare a prefabricate!or, sau sa-l scurnpeasca excesiv de rnult. in acest caz, toleranteie pe care Ie poate realiza oroducatorul de' prefabricate in conditii no.-male de !ucru $i de eficienta economica, vor fi ce!e care 'lor dirija $1 restrictiona conceQ.erea asambtaielc~ (Imbinarilor, rnonoliti .. zarilor),
5.5.3 Abateri!e dimensionale limita ale unui prefabricat realizat cu un sistern tehnolagic concret au 0 variabilitate proprie, strans legata de caracteristicile sistemului tehnoloqic. Caracterui lor variabit este guvernat de legi aleatoare :;;i de aceea eel rnai coreet mod de abordareeste eel de tip probabilistic. Aceasta presupune apriori 0 inforrnalie statistica suficienta, deei un nurnar suficient de mare de date statistics (rezultate ale unui prog ram de rnasuratori efectuate pe prod use reaie) in genera! variabililatea stat istica a unei caracteristici de caiitate este, in cazul produselor uzinate, de tip normal (fig.1.29).

1-+
I l1D<-f Jr:;. "--Jb

j!itl~'
:-jl.LLUlillllllfl"DlI.....-~ DcE
..)",0..< I

Fig 1.30

)b~>X!

_-'--. 1
Jnm1JllHJ -r-;

('
.

L -:

r~.
[----

o= .... IL

V.??/1'2

-"-f:J

+L--.-~' :1JIrnmIITIlL-:?:D
,... r

'.

[.>r

.);1;>~-

~L"'f.

-- ',,=

1'"

"I

ObservafiL [n Jig. 1.29 s-u considerat, penrJ"l1 simplificare, cant! fictiv a douli procese tehnologice care realizeoza dimensiuni efeciive C[I aceeasi valoare medie statistica si cu aceei.si abatere sistematica a acesteia folli
de dimensiunea de proiect. Daca valorile lui D"'n< ,I'i D .. " ale unui element prefabrictu s unt " impuse atunci difcrenta dintre un roces ichnologic de culitate si unul mai putin perfonnant poate fi intlicuta, rclativ intuitiv, infig.l .30
E\el1lnll/~

o grindd prefabricaui
Toute drcpt urile rezervate
UJJ[OTului

din b;

'.>17

CIUlla: CII !ungimea

de coorcloncire
17

'16
1'CI{J(t.:

drcpt

urile rcz crvate

a ut orul ui

.... ~.

11..l.rllrlac;h~ -- CONSl'lIUCr{J

CIVILlc.~ vol. l ,

LII/'.

/.-

Notiuni introductivc

I-I.Ascnache ...CONS"J'jiUCTlI ExeEIf21-;.

C!V!J./'., vol.I ,

ClIP. I=Notiu

ni i'l;rudlicth'c

de 6, (JO

metri

dimensionale

are prevtizutii ilifJgimea de proiect de 5,70 metri. Abaterile admisitnle SIIn! impuse [a vatoarea :.!:12!J/1lI.

Dace procesul tehnologic realizeaza o abatere sistematica pozitivii de

4 mm este valabilii reprezentatea din fig 1.31 To'erania irnpusd grinzii prefubricate in discuiie este de 24mm.

-I

'r~r~+-I~A'
~,-l",

Unui prefabricat de lip fCl;:,>, avdnd L=2, 70 afiat in c ia.iu de precizie CP& i se acceptii L,"ox='.t.'?10 mm :)'j Lmin= 261)0 mtn (dacii
abaterile dimensionale admisibi!e suut egale.)

(-:2m;!f-!A;"I.t
id

I 1Q~~L-i-l~tlnill1\Iill'<l.

I
J

') r
"")!\II
1

6. ELEMENTF DE ! EGIFERARE TEHNiCA

ACTIVIT,4.T1LOR. DE CONSTRUCTI!

1"

'II .

~~

'l
I:

B'r G; &
,
'

rf

J-~~"
.....

'I

5.5. 4 in documentatia de proiectare ~i executie a unu! element prefabricat se precizeaza in mod explicit valorile tolerantelor admisibile (per.tru cele trei dimensiuni ele nefiind in generai aceleasi). Cu cat dimensiunea este rnai mare, ell atat toleranta care i S8 impune trebuie sa fie mai mare. Peniru 0 aceeasi valoare a lui Dp se pot irnpune valori dilerite ale tolerantelor tunctie de gradul de precizie necesar realizarii irnbinarilor 'in care intervine Dp . In Romania sunt iegiferate pentru constructii 10 clase de precizie, notate CPI CP10, cea mai severa fiind CPl. In mod evident, cele trei dimensiuni ale unui prefabricat

6:1 Ca ~i In cazul celorlaite cornerui de acfivitate=- i chiar intr-o rnasura mai mare - In domeniul constructiilor, optirnizarea conceptiei, proiectarii ~i executiei l?i pe aceasta baza asigurarea ca.uatii lor qlobale) se obtine prin respectarea unor "leqi tehnic.e". Pana In 1995 acestea au fast denumite .generic "PRESCRIPT!! TEHN!CE", toate a/and caracter obliaatoriu. Principale!e prescriptiitehnice elaborate si utilizate In Romania, in uitimii 40 de am.au fast:
~ Standardeie Normativefe ~ lnstruciiuni!e tetinice Fi$efe tehnofogice }> Proiectefe $i cieielii!

tip

STAl'H)AR..,) ELF. (STAS - urile) cuprindeau

nu

S8

incadreaza

intr-o aceeasi clasa de precizie. Pentru

fiecare dimensiune incadrarea se face functie de consecintele tehnice, tehnoloqice ;;i functionale pe care le imptica diteritele valori ale tolerantelor. Pentru
0 aceeasi

Tn principal: -principii fundamentaie pentru proiectarea i executia constructiilor -caracteristicile rnaterialelor ~i produselor de constructii

clasa de precizie,

valoarea

tolerantei

difera

L~xelnple:
STAS 10101I0A-77 "Clasificarea ',;i gruparea actiunilor pentru constructii civile 5i industriale" STAS 856 --71 "Constructi: .le lemn. Principii pentru proiectar c " STAS 10107/0 - 90 "Construct)' civile si industriale, Calculul si alcaruirea e iernentelor din beton, beton arrnat .5i STAS 10103-76 S'CAS 6472/3-89
1)

functie de valoarea lui Dp , fiind ell atat rnai mare Cll cat Dp este rnai mare. f n tabelul 1.1 sunt redate Cll tit!u exernplificativ valorile In mm ale tolerantelor dimensionale in cateva cazuri semnificative.

Claoa

r
,

[__.._~~~_~--=L If~:~~~=[_
C';L 1,8mrn
1

__~~~i:~~ . ~22=-~Q~) __ __r-~~~~~2.9.~._I---=~9.~.:I~?OO 11__ ~~OO~

2,Omrn

d;;-I

Valoar.~" ~in.'''05iu~ii D !

de

proi,,':!"'.rnrn_ ...1 .
_'__ 3,Omm

2,Limm f1mrn

precornprirnat". "Ccnstructi din otel. Principii ealcul."

fundurncntale de;

20mn~=[_

_~_~=_~32~lrrl-=j
-18

"Fizica consrructiilor . Calculul tcrmote hnic at elerncntelo- de construcrie ale c.adirilor"

~i c;

Torue drepturil e rezervate autoruini

TOIjI~(/,.~pl"ri/e rezervate

autorului

_~"'4":"~

~t=:~"

..- ,.' ';..::,:,,-,~ ~~> ':.'

H Asanache - COi'.'SJ"RUC,/,fI CWILE, vol. I, cap. 1- Notium

introductive

H Asunache - CONSTRUCflI

C!Vi.' i{ vol.l , mp. 1- Noiiuni introducuve

STAS 6029 - 68 ST.r\S 465 - 91 NORMA TfVELE

"Materiale de zidarie. Blocuri mici ell agregate ll:;;oare," "Ferestre ~l u~i de baleen, din lemn, pentru constructii. Sectiuni."

C149 - 93 C205 - 81

reprezentau prescriptiile tehnice care reg!ementau proiectarea.;;i executia constructiilor. Eie cornpletau ::;;i detaliau standardele, stabiiind reguii ~i procedee detaliate de aplicare a acestora in diferite cazuri concrete. Excmple:
C 107 - 82 C L12 - 86 PIOO -92 P 2 - 85 "Normativ penrru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii tennice la cladiri" "Normativ pentru proicctareu ~i exccutia hidroizolariilor din rnateriale bitumincase In lucrari de constructii'' "Norrnativ pcntru proiectarea autiseisrnica a constructiilor de locuinte social-culrurale, agrozootehnice ~iindustria le" "Norrnativ privind alcatuirea, calculul si cxecururca structurilor din zidiirie" "Norrnativ privind proiectarea ~iexecutia lucrarilor de fundatii directe la construciii" "Norrnativ pentru proiectarea constructiilor cu pereri strucrurali din bcton arrnat" "Norrnativ pentru exccurarea lucrari lor din beton ;ii bcion annat"

C222 -- 85

\"Inslruc[iuni tehnice pri vind procedeele de remedie:e n defectelor pentru elen cntele din beton si beton annat." "Instructiuni tehnice privind incercarea in situ prin incarcari statice a con-tructiilor civile si industriale." "Instructiuni tehnice l'rivind utilizarea metodelor acrstice prin soc, la controlu! \<liitatii elementelor prefabricate."

ObservgJjL J. Chiar ,),i numai din putinele cxemple indicate mai sus, rezultd cu evidenta marea diversitate de probleme CLl care se confruntii in practicii inginerii construc.ori .ji pentru a ciiror rezolvare unitard ~'i optimald este nevoie de acte tehnice normative. 2. Multe dintre prescriptiile I,'hnice elaborate inainte de 1995 sunt inca In vigoare, ele urmdr.d afi treptat inlocuite.
B.S.ELE TEHNOLOGICE aveau caracter de reglementare a

P 10-86
P tiS - 96 C )elO-85

proceselor de executie a lucrarilor de santier, prezentand In detaliu operatiile, ordinea acestora, sculele i dispozitivele necesare, formatia oe lucru, modul de control a calitatii, etc.
PROIECTELE 81 DF.TALfILE l'lP reprezentau ansambluri de piese scrise si/sau desenate cuprinzand datele necesare realizarii unor elemente pn.febricate de catalog (inclusiv montajul), a unor rezotvari f.rnctional-constructive de mare utilizare ~i repetabilitate, a unor constructii In ansamblu.
Tn perioada 1960-1990 foarte multe proiecte tip, constructiilor industria le ~-au elaborat (~i s-au 9i realizat) special in zona cladirilor ~I etajate,
CLi

fNSTRUCTIUNILE

TEHNlCE aveau rolul de a detalia siandardele ~i norrnativele, precizand anumite conditii speciale de aplicare E!e reglementau in mod directiv rezolvare a unor problerne tehnice cu obiectiv mai restrans i deci mai specializat.

il1

hale

industriale

parter

sau

diferite

descbide r: ;;i

alcatuiri constructive
pentru cereaie ;;i direr ite materiale :;;i prod use qranul are pulverulente, de diferite capacitati . turnuri de racire, cu tiraj natural sau Cll tiraj tortat * cosuri de furn * castele de apa de diferite capacitati * estacade pentru conducte tel inoloqice in domeniu! cladirilor civile s-au elaborat proiede tip, in special pentru blocuri de locuinre. scoli ,spitale,cinematograFe,etc Alaturi de proiecte-tip pentru constructii in ansa nolu.s-au elaborat ~i proiecte-tip pentr . elernente ;;i subansambluri de ;

E!.\emQ.!~.
C 28 - S3 P 28 - 86 l' !22 -- g9 "Inslruc\iwti lei mice pentru sudarea arrnaturilor din otelbeton" "Instructiuni tehnice peutru proiectarea ~i Iolosirea arrnarii cu plase sudate a elernentelor de beton" "I nstructiuni tehnice pcntru proiectnrea mhsurilor de izolare f'ollicil la c)itdiri civile, socinl-cuh urn le ~i tehnicoadministrative" "Instructiuni tehnice provizorii

* silozuri
S3U

NP2DO--89

stabilitate termier, a cleruentelor

pentru proiecturea la de inchidcre ale cladirilor

u:

1~);;~"~i;'~p(](rile r~z-~~-::'.;;,~~-;;i;;::;tl:J; -----~--.-----~

-- .._. --

-----.-. ---

50

-----------

51

Toate drcpturile rezervutc

uutorului

JI. /{YWlOc!", - ClJ,v,,:nRUcTIJ

C);-}/.I

\.,,1.l , ""fJ. /- Nott uni

In/TV"J/C:I\"

il. ,L~( I.r.:iJl'

:".(/i\','"J<,

iil

l iJ

u-r.,

'"1.'1.1,

~,Il"

0\;'1"""

/,,,

.......

constructie

, In special

qrinzi, si.~dpi 9i elemente

de acoperis pen-

0)

j{r;gjI!..!..'wlifnrLc..iJ.

c(1m({:r. ..x~l7er{!l

(normative

metodologicc,

tru hale mdustriale Principalul elaborator ,;1 prescriptiilor tehnice din dcmeruul constructii a fast !nstitutui de Cercetari tn Constructii i Economia Constructiilor (!NCERC) prin filialele saledin Bucuresti, ia;>!, Cluj i Tirnisoara. Alaturi de INCERC trebuie arnintite institutele de proiectare de nivel republican (de exemplu lnstitutul de Proiectari Constructii Tipizate - IPCT) ;>i institutele de invatarnant superior de cor.structii din cete patru rnari centre universitare. 6.2 Dupa anul 1990, activitaiea de leqiferare in dorneniui construcliilor a suterit treptat modificari irnportante, urrnarindu-se realizarea unui cadru tehnic ~i legisiativ de factura rnoderna, racorda: la realitatile sociale 9i econornice, la nevoia de asicurare a calitatii In sunsul In care acest lucru este statua: in prezent In reqlernentarile internationale (;>i III particula: in cele care functioneaza In Uniunea Europeana). In locul denumirii gene-ice "prescriptii tehnice" s-a introdus denurnirea "reqlemcntari tehnice" mult mai adecvata, deoarece nu mai .sugereaza un caracter strict descriptiv $i prescriptiv, de natura a li.-nit3 9ama solutiiior acceptabite la solutii deja cunoscute $i considerate ~atisUjcatoare.U~1 obiectiv Uflp21jt de_reqlernentariie tehnice este ace!a de a siirnula .creativitatea, concepuea de materialet-12.roduse JL~~tenJ-,~~:o~lstructive $1 tehnologice noi. Elaborarea, avizarea :?i tehnice din constructii est ministerul de specialitate, pr'!;i cialitate :;;i prin Grupuri Tehn:e aprobarea reqlernentarilor coordonata $i avizata de Cornitete Tehnice de Spede l.ucru.

cxigentiale,

ctc).

pe domenii, profesiuni sat: specialit ati, avdnd caracter informativ si educational. cO Xc;.gjemcIJlnri COllex? (stondarde) ce all rol ul principii] de armonirare terminologicii ~'i simbolisticii, de clasificarc, de

c) K?gjJ~!.!lcl7l.ari de sintczii (manuale)

conceptie generald Si metodologicii etc cu standardele internationale (indicativ ISO) sau/si cu cele europene
(indicativ EN).

CO' :ji manualele, informativii. In actuala vrziunc cuprind in pri ncipal:

o NORMATiVE
(J [I

standardelc

au

caracter le tehnice

~,i aplicare constructii

, reglcrnentari
(CODURl);

111

'iElINTeR

G l-llDUlU; Sl'ECiFICATU

TEH1"lICE;

f avute in vedere urrnatoarele

fiecarui tip de regiementare, pot definitii: NOF';fJlATIVE GENERALE = reqlementari Cll caracter general Qbligatorii, care cuprind notiuni ~i principii generale, terminoiogii ~i clasificari, modul de considerate a aqentilor. etc. N0l3eMATiVE TEHNICE sau CbDURi = reqlernentari tehnice ell (~aracter ob!igatoriu care detaliaza cerintele de calitate, definesc niveluri minime de perforrnanta pentru conslructii ln ansarnblu sau pentru diferitele diviziuni fizice ale lor !?i stabilesc modalitatile de evaluare-verificare a acestora HIDURl :;: reqlementari tehnice ell caracter obligatoriu, ce contin elernentele exiqentiaie $1 elementele descriptive necesare conceptiei, proiectani 9i executiei unui anumit tip functional de constructie. [ntr-'l~n 9hid (de proiectare - GP, de executie - GE, de utilizare -GU, de control ~i verificare - GV, de agrernentare .. GJ\) stint precizaie toate cerintele $i criteriile tehnice :;;i tunc icnale asociate unui produs de constructie, precum ~i valo Ie minime .adrnise ale acestor criterii; III plus suni

Pentru caracterizarea

O~servatie: Reglementiiriie tehnice reprezinto

a sistemului a) Aete normative

principala componenta de reglementc-i din constructii, aliituri de: de stat (Iegl. FiG, regulamente si instruciiuni

emise de MLPAT).
52
7(~.rl(edrcpturile rez ervat c autorului

-j:;ate d.dpl/Jrj/f~"eze,~~'ate ;;~;;~rul--;-;-'-----------------------:-;-...,_ . -,.- ;!"'.;,

53

-". ':

--,--:--_.-;-:-

....--,:-...,..

-'.'

. '.-:". ,- ~.,- . 'f' .~.!>,~-: .:;',":..ro.

"'",.

H. Asanache

- CONSTRUCTU

C!VIU

1'01./, COI', 1-- Noiiuni introductive

11

AS(J!1n{~he -

C'ON,':/'rlU J(

"[l

! (.:IVI/.F.

vol.I,

cop. J"R

Notvun,

IlUrclllliCiJVLJ

prezentate ~i recomandate r"9ulile !?i proceduri!e ce pot conduce la obtinerea unor pe: rorrnante admisibile.
SPEC!FICATII THUJICE reqk-mentari tehnice cu carader oQligatoriu, care precizeaza pentru un anumit tip de

NP 002-96

"Cerinte esen\iale. Norrnativ pentru proiectarea

construcne,
perforrnanta,

setul
alaturi

specific
de

de

criterii

eiernentele

!?I niveluri de necesare pentru

evaluare a i verificarea pertorrnantelor. Un loc cu totul special pnntre reqlernentarile tehnice actuate II ocupa S.TANDAROE~_E._,A,cestea sunt documente aprobate de un organism specializat recunoscut, care tumizeaza regu!i, linii dire()oclre, caracteristici tehnice. simboIUl-i, terminoloqie. ete in scopul de a se obtine un ----_. , gra,j ridicat de ordine conceptuala ~i terrninoloqica lntr-un dorneniu dat. Observatic' in Romania standardele noi all nidicativul SR. Cele care sunt In curs de armonizare cu sistemul international ISO primesc indicaiivul SR-lSO, iarin cazul ii care armonizarea se face eu un standard european (normii curopeana cu indicativul E~ elaboratii de Comitetul European de Standardizare-ClcN}, se adoptd indicativul SR-EN in uncle cazuri poate apare indlcativul SR-EN-JSo. in prezeni standardele SR uU caracter de recomandare 5i iufornuire. Pentru a deveni ohligatoriu, !lI1 standard SR trebaie sii aiba prevederile preluate total sail partial intr-ust norinativ.
Cu titlu
"reolernentari

ST 001-96 "Specificatie tehnica privind stabilirea calitatii betoaneior I mortareior din constructii existente prin metode fizico-chimice" SRISO 9346 "lzolatie terrnica. Transfer de masa. Marimi fizice ~i definitii." SF~ ..EN 30077-98 "Ferestre, usi ~i jaluzele. Transrnitanta terrnica. Metoda de calcul." SREN-ISO 13789-98 "Performanta termica a cladiri lor Coeficient de pierderi de caldura prin transfer Metoda de calcul."

7. CONCEPTUL DE PERFORMt\NTA IN CONSTRUCTI!. PRINCIPALFLE ELEMENTF= DE CONTiNUT

s-a avut intotdeauna In vec!ere satisfacerea anumitor cerinte: in acest scop s-au stabilit, initial reguli, iar ulterior reqlernentari tehnice Nu a existat lnsa preocuparea pentru 0 prezentare clara ~i explicita a acestor cerinte In ansambiul ~i totalitatea lor i nici convinqerea ca acest lucru este absolut necesar. in dorneniile industriale, cercetatorii 9i proiectantii americani au introdus, Inca de la rnijlocul acestui sacol, conceptul "abordare de perforrnanta" (perform a neeapproach), pentru a stirnula rationalitatea conceptiei ?i proiectarii, inovarea tehnica ~i tehnoloqica, precurn ~! proceduri!e de control ale calitati: conceptiei, proiectarii ~I executiei. In domeniul constructiilor, abordarea pe baza conceptului de performanta s-a introdus mult mai iarziu ca QI.Q-cecluraorganizata; inceputurile dateaza de !a sfarsitul deceniuiui sapte, iar rezultatele concrete -- sub aspect teoretic 91 operational -- S-3U grupat In ceea ce este
constructiilor 7.'i In proiectarea

exernplificativ sunt redate In continuare tehnice" aflate in prezent in viqoare.

cateva

"Cod de proiectare penlru structuri In cadre din beton arrnat" i"-iE 001-96 "Cod de proiectares executie pentru constructii o"b fundate pee parnantur: CLi urnflaturi ~i contractu rnari" f'-lP005~;::J() "Cod pentru calcuiul si alcatuirea elementelorde
constructii din lernn"

:,~p001-91

GP 013-96

"Ghid privind proiec.area, executia si asigurarea pardoselilor la constructii "

54

55
Toate drcpturile rezervatc autorului

Toat e drcprur ile rezcrvate outorului

,.

~ .

H. Asanacbe

- CONSTRUC(J1

CI VI),!, vol.I, cap. J- Natinni introductive

fl.

ASf111(Jche

_.

C()N,)"FIU.JC{JI

C;JVIl.H,

vot.L,

CLIP.

j .-

JVV/t!Oil

lllln;llU.:IIVl.

cunoscut astazi sub

denunirea

"teoria

conceptului

de

porf o rman !.a"_ Studiile intocmite In deceniile opt )'i noua In problernele leqate de fundamentarea teoretica a 'ntroducerii conceptului de vierformanta in modelele de gandire specifice activitatilor de proiectare )'i execu\:e a cladirilor. precurn ~i experienta practica pe plan mondial, In acest domeniu, permit sa se defineasca conceptul de oerforrnanta ea fiirid: '- "un instrument destinat sa rationalizeze aceste activitati, sa stirnuleze prornovarea progresului tehnic ~i a solutiilor innoitoare, fal"a a le lnqradi In anurnite tipare, dar orientandu-l.. spre asigurarea conditiilor ~i criteriilor de satisfacere cat mai cornpleta a cerintelor

utilizatcrilor" (!SO 62421'1992); In Romania S8 utiiizeaza in ultirnii ani termenu! "cerinte ale utilizatorilor". Conform definitiei ISO, prin utilizator ai unei cladiri se inteleqe fiin\3 sau obiectul pentru adapostirea careia este conceputa ;>i realizata respectiva cladire. In mod practic utilizatori ai cladirilcr pot fi:
u
LJ
[J

oamenl; anima Ie; materiale ~i prod use; activitati de productie.

utuizatonlor".
Aplicarea concepiului .Je pertorrnanta In constructii este considerate ca 0 revoluue in domeniu, ca 0 schimbare profunda a modului traditional de conceptie, proiectare, realizare ~i exploatare a ciadirilor: aceasta deoarece se .rnpune 0 aborda:-e giob~1!a a tuturor problemE?l~ 2J2ectelof si nu numai i -izolvari separate !?i partiale, asociate fiecare unui obieci singular ;;;i limitat, de regula irnediat :;;i direct. Teate performanta definitiile evidentiaza propuse pentru conceptul de ca dement fundamental faptul ca

in cazu! cladirilor a carer functiune de baza (obiectiv fundamental) este aceea de a adaposf animate, rnateriale, prod use sau activitaf de productie, desi prezenta oamenilor in interiorul acestora este ineviiabiia (ocazional sau chiar permanent), acestia se constituie ca utiiizatori secundari, a carer exiqente fata de cladire urrneaza fie satisfacute numai in rnasura ill care nu intra in contradictie cu cele ale utilizatorului principal (animal, produs, etc). Considerarea ca punct de plecare al actului de proiectare a unei cladiri a exiqentelor (cerintelor] utilizatorilor acesteia este esentiala, deo arece

sa

optimizarea

acestui

act nu poate avea loc decat in

in acest tip de abordare se pleaca nu de la "ceea ce

este si reprezinta" un produs, ci de la "ceea ce trebuie :.:;a ofere acesta, indiferent de solutla concreta", ,'.2 De 18 orice produs de tip "ciadire", ceea ce se asteapta in ,inai este un raspuns corespunzator !a toate cerintele formulate de cei irnplicati in utilizarea ei. Denurnirea curent Iolosita in prezent in literatura de specialitate, pentru aceste cerinte, este aceea de ::exigente QLe utilizalQiUor", (Jar exista deja propunerea de inlocuire a acestei denurrui cu cea de "objective ale

condltiile in care se stie exact ceea ce S8 doreste, ce S8 asteapta de la acoasta cladire. Deoarece listarea exiqentelor utilizatorilor se face Q~.!J..truun anumiLtip functional de ciadire ;;i nu pentru una anurne, este obligatoriu ca aceasta operatie sa aiba un inalt grad de qeneralitato. Co. urrnare, pentru toate cladirile de locuit, indiferent de numarul de niveluri, de amplasament, de geometrie de plan ~i velum, de structura de rezistenta ~i materiale!e utiiizate, trebuie sa existe In principiu 0 aceeasi lista de exigen18 ale utilizatorilor, acestea acoperind ln mod evident aspectul obiectiv al probJemei locuirii. De 10. caz 10. caz, pot f necesare anumite nuantari pentru a se tine

Toole drepturile

re zervate oUlondui

'.- ----.-----------.---------

Sri

-.------ ----- ------------_ Toole drcpturile rezervate onmrului

.._---------------_._---

57

-:-'".""

.-:-_.

.__ .". -... .. .'~

'

_,.-

':

;-

H. Asanochc

-- CONSl'RlJCj'i1

C!vJjJ~. vol.I, coil. t : Notiuni introductivc

II.

Asnnuclu: ... CONSnU/C{1f

I..'{)-li./i,

vol.L,

LIII).

J-

NU(I/i:;

1I1I!',)f/IICII,',:

seama de specificul local, istoric ~i traditional al conditiilor de locuit. Forrnularea exlqentelor utillzatorilor nu se poate face decat in termeni calilativi, proprii utilizatorilor, :,;i fara a 5e face vreo referire la 0 solutie concreta; ele au de regula ca obiect cladirea III ansarnblul ei. Observatie: Trebuie foe-utii preciznrea
(cerinia)

sistcm) pentru a asigura sctisfacerea unci cerintc a utilizatoiilor ".

!otohz sou For/ii/Jet

Formuiarea unei conditii tehnice de pertorruanta pentru o anurnita entitate trebuie sa urrnareasca precizare a - in termeni calitativi - a unui singur seep (obiectiv) ce trebuie urmaril ~i atins ln activitatea de conceptie - proiectare a respective: entitati.
EJ;; e!J2JJ.k,;.

ca notiunea de exjgell?1. este legatii rIU de WI utilizator-persoand indivi.lualii ci de unul neprecizat, considerat ca reprezantctiv. Nu este deci vorba de exigente de lip aspiratii, de exigente objective, minime pentru un anumit stadiu ell dezvoltare economico-sociala. in mod evident este (:f~ asteptat 0 evolutie in limp a acestor exigenie, dar intr un ritm rnai lent dedit 'in cazul aitor produse (de exempl cele electronice, electrocasnic, etc).
~Lutilizalortlr.?.LlJ:!!.1!!I!..i
c :

{.3 Cea de-a doua etapa, pe care 0 presupune abordarea pe baza conceptului de performanta, 0 constituie convertire a exiqentelor (cerintelor) utitizatorilor In exiqente tehnice, asociate diferitelor diviziuni fizice ~i functionale ale cladirii (9i prin aceasta ale cladiri] In ansamblu). Aceste exiqente au fosi denumite initial "exiqente de pertormanta"; III prezent, in Romania a fast adoptat terrnenut "conditi! tehnice de perforrnanta", 9bservat.ie. Introducerea in denumi:e zr atributului "tehnice" dorestc sa sublinieze faptul ca este vorba de cerinte C1.I r:;grar:;,f.!,:;.L
ten]1ie,~(Q5:!._ m!"JZ9J..Jl_f~'nn.J!:.I(Jte__ .4.lic{jt

a) 1n !cgatura cu exigenta utilizotorilor care pretinde un confort acustic In interiorul cliidirilor civile, pentru eletneniele de anvelopit ale acestora (de exemplu pentru peretii exteriori) se poateformula urnuitoarea conditie tehnicd depcrformonui: "orice perete exterior trebuie astfel conceput s! realizat-in ansamblul sail .Ji al iuturor legiiturilor cu elementcle de constructie adiacente- incdt sa limiteze intr-o rnasurij cdt mai marc patrundcrea zgomotului aerian stradal in incapcrca cdreia fi este asocial".
b) in legaturii ell aceeasi exigcnta a utilizatorilor peniru 0 plod! de planseu curent a unei cladiri civile se poate formula urmatoarea conditie tehnicd de perforrnanui: . "orice placd de planseu trebirie astfel conccpllfr'l si

rcalizaui - in ansamblul ei ,,I'i al Iegiiturilor cu clemcntele de constructie adiacente - incdt sa limiteze intr-o miisurd ceil mai mare, transmiterea zgomotelor de impact In incapcrea dcasupra cdreia se gaseste ".

fn!.!~::un....limbgL!/:;;. ..

specialitate. posibila definitie pernru termenul "conditie tehnica de perforrnanta" esle: "enuntul calitativ of unci insusiri pe care trebuie .\'(/ o posede un subsistem al urei clddiri (ma! rar chiar intrcgul

ln mod analog se tormuleeze -- 717 legatura Cll eceeesi exigenta a utilizatorilor -- cotuiiiii tehnice de pertotmenie peniiu pereii inietioti ei cleaimor, peniru legatuIile cu peteti! a conciuctetor de instalatii senitere, etc.
In mod practlc toate subsistemele unei cla diri trebuie suspectate ca Intervin favorabi! in s atisfaceraa
unei anurnito cerinte a utilizatorilor, deci ca fieca ruia Ii trcbuie asociata una sau rnai multe co nditii te hnice de

porforrnanta direct legate de aceasta cerinta.

5S
Teate drept urile rezervate auior ul ui
5<,)

-'J;;O-~t~-;jJ~j;~~~ii~"~-:~;;;;;}U{{;-;;;-;;()/,~)~~i------.--.-----.-.-------.---~

-::-:,(,,1: "'-'.~'.-'.

-.. "~;- ....

-.,0::-:

(.'",.':-,

H Aswrache

-- CON::07RUCrJI

C{VILF

V,)I.!, cap. t : Noiluni introductive

11 Asnnache - CONS7'f<UC'[,!f CfViI,E, W;O, cap. i= Notinn! intrtrtlucuvu

-=-...-~ ,"*--.--. - -

--

? ,4 Urmatorut pas In abordar-:a de pertorrnanta II constitute stabilirea criterulor de apreciere a gradului de satisfacere a fiecarei exiqente de: perforrnar.ta. 'In teoria clasica a Conceolului de perforrnanta aceste criterii erau nurnite "criterii de perforrnanta". In prezent- eel putin In Pornania- se prefera denurnirea "pararnetri de performanta" definite posibila :3 notiunii "pararnetru de performanta" este urrnatoarea: "0 caracteristicd miisurabilii a unui subsistent al sistemului cliidire (SCiU a sistemului jr, ansatnblu) cu ajutorul cdreia se po ate cuantifica gradu! de ictisfaccre a unei conditii tehnice de performan{ii impuse ace.tuia".

s:-feizolare i

fa zaomot

de irTJ.pact", notat Ii ex prime: fizice_

In dB

avand propria

sa semntiicetie

7,5

Fiecarui pararnetru de perforrnanta i se asociaza 0 lirnita, maxima sau minima, (sau un interval de valori) considerata ca 0 pertorrnanta norrnata, obligatoriu de realizat. Aceasta este denurnita in prezent "nivel de ~fonnanta" ~i este definita ca reprezentand "valoare a de referinta a unui parametru de perforrnanta in raport ell care se evalueaza indeplinirea acestuia". Nivelul de performanta asociat unu: anurnit pararnetru de perforrnanta este precizat sl rmpus prin reqlernentarile tehnice de specia!itate
vaioare

Daca conditia tehnica reprezinta componenta "de scop" a oricarui enunt de pertormanta 9i are rolul de a indica calitativ ceea ce trebuie oblirut, parametrul de pertormanta reprezinta components "de control", care precizeaza caracteristica masurabila cu ajutorul careia poate fi
controlata satisfacerea Fiecare pararnetru asociate :
SCOPU!ui.

a)

de

perforrnanta

trebuie

sa

aiba

'*'
-t

.' a notatie proprie; 0 imitate de maslfra;

0

Exemple: unLii perete interior ce separE] doui'J, incaperi are unsi acefeia$i locuinte (apartament) in dice!' de ;zofare ia ;~QS2!!wt qerian fa are nivelu! de pefiormanta 32dB, dee[ fa ~ 35dB_ b}}n cazui unui perete interior,52are separa dcndi incaQerj ce fac parte din locuinte ~partamente) diferite, tuveiu! ~e oertormente af fui fa esie de 51dB_

It, cazuf

semniitcetie tizics precise ~;i univocii;

0 metoda

~ un model de evelusre prin ca/cul si/seu de determinere pe cele experimenteie,

f=xemp/e:

t----.
!

7.6 Se poate conciuziona ca schema forrnala de abordare a conceptiei ~i proiectarii unei cladiri in_termeni de perforrnanta este ln terminoiogia actuaia urrnatoarea:

-----t,!
II

I 1
d~ ".~,

CEf~INTf=

i CONOiTl1 TEHN1CE~
I'

a) Coruiitiei

tehnice enuntate tn exemolul anterior pentru un per-ete exterior j se asoci<Ha l2E.rametruf de performanta denumjt "Indice de afenLl::.,[!Z..-gfobal"; ef are natalia unitatea de miisura decibeiul (dB) si 0 semnificatie fizicB, bine precfzata.

e,

._I~_~~:ZP~~_~L.~, J_.
I

i.

_31':.

'

'

-~'1 _, _ _

I 1

PARAMETRI

de.

h
I I

~~~::~NTA

,l!~~FORMf\NTA

.. 1

I
L~

~-~iVELURI'-l

oj Condiiiei tehnice enuntei peniru pfaca de plenseu j se esociez pararnetruf cIe pe.iormente denumit "Indice

de" IPEF~FORMANTA r
~

++1
J,

r:': ~H!
PERFORMAI'JTE "de proiect"
--

1
PERFORM.P.NTE "efective" .
f

~l~;;1c dr~pl1ircre

60
re2e7Yate ullforului -.-------"--.--------------

Tootc drepturi!c rezervate autorului

._.._--_._----_._--------_._--_._-_._--------------

Gl

_____

:-

__

..

::~

... ,*:.:_ _

..,__ :r_.

_ ._

_". ." ._ __

__ .

H Asonachc

-- CONSJ1, UCf'l/

UV1U

vo]. 1, cup. 1- Notiuui introductivc

H ,lstil/i1c1/C - CONSnUICrll

CiVIi.i~, "01.1, cup. i-No{illlli introducuve

Redactarea primelor acre normative de tip specificatii (norme) de performanta a ev.dentiat 0 serie de dificuita~i; unele tin de respectarea rnouelului forma! at sintacticii de redactare a exi9.eni~lor je _p,::;rform;:'!fIta, ormantelor ~ i'i a criteriilor de perfon.:nanta, altele tin de lipsa mornentana a unui nurnar mare de criteri de perforrnanta, de valori normate (sau nurnai recomandabi!e) ale acestora, de metode standardizate de evaluare analitica si experirnentala a perforrnantelor erective, iar altele tin de retinerile multora din cei antrenati in activitatea de constructii fa~a de schimbarca actelor normative ell care suni obisnuiti i pe care Ie cunosc. l.istarea explicita, in cadrul unor acte normative, a rnarelui nurnar de perforrnante obiigatorii ale produselor "cladiri" ::;;i ale diferitelor lor diviziuni fizice, conduce la 0 cretere substantiaia a dificuita~ii actului de concepere, proiectare ~i executie a ace stora, a actului de avizare a lucrarilor de proiectare, a act' .lui de receptie a lucrarilor de executie. Ace asta cleoarece pe baza datelor 'ins crise In actele normative de perforn-anta, se va putea stabili in mod explicit ~i riguros daca () solutie tehnica se lnscrie in spatiu] solutiilor acceptabile se va putea evalua calitatea de conceptie-proiectaro a doua solutii aflate in cornpetitie, se va putea evalua calitatea !e conformitate a executiei. Dificultatile unui asemr.nea "examen", pe care va trebui s3-1 treaca orice solutio de proiect 9i orice realizare concreta, vor putea lnsa ofe.i qarantia (intr-o masura rnai mare decat In prezent), ca obiectivui fundamental nu a fost jrllocuit In mod voluntr sau involuntar cu cateva obiective partiale, ca produsele "cladiri" raspund corespunzator tuturor exlqentelor ce le sunt obiectiv asociate.

DIRECTiV/\ EUROPEANA 89 f 106-CEE Si LEGE.A. 10/1995 REFER!TOARE LA CAUTATEA ----fN CONSTRUCTI! B.

.-

8.1 Pe baza rezultatelor cercetarilor efectuate in cadrul principalelor orqanizatii profesionale de specialitate (CIB, CIE, CEI, !SO, etc), grupul de iucru in domeniu! cladirilor, al Cornisiei Econornice Europene (CEE), a redactat In uitimii ani 0 serie de materiale cu caracter leqislativ adrninistrativ ~i de reglementare. Caracteristica acestor materials este faptul ca sunt concepute 91 redactate In mod exiqential, deosebindu-se prin aceasta tn mod fundamental de reqlementarile traditionale de tip descriptivist. Un prim material elaborat de catre specialistii CEE este intituiat "Directiva Europeans asupra produselor de constructii" ?i a fast notificat statelor membre ale CEE in
27 decernbrie 1988.

Principalele prernize ale recactarii acestei directive (a$3 cum este rnentionat in prearnbulul lucrani) au fest: Teate tarile mernbre doresc sa se asigure ca, pe teritoriul lor, lucrariie de constructii sunt reaiiza1e astfel Inca! in paralel cu securitatea persoanelor, animalelor domestice i bunurilor sa se asigure respectarea celorlalte exiqente de interes general ;.0. In to ate tarile rnembre, alaturi de dispozitii privitoare la exiqentele de securitate ale cladirilor, exista ~i dispozitii privitoare 13 sanatatea ocupanfilor, la durabilitate, la econornia de energie, la protectia mediurui inconjurator, la aspectele economice ale realizarf exploatarii cladirilor, etc; Pentru toate tipurile de exiqente exista ln tarile mernbre regiementari nationale, pe baza caro.a se pot radacta reqlernentari armonizate la nivel European.

To ate drcpturile

rezervate

Gu(oru/ui

q~
Toole drepturile

63
rezervate autorul ui

~;'::.:-.'::'~~-:~-T~-:-:-':,F.~":':.- - -r. ;

J-L Asanache=

CONST RUCI11

CJ nu. vol. J, WI'. J- Notiuni introductive

11.

.-fS{1170che

--

CON.\'}'/\

U. (If

L'/I-'i!.i~,

vol.l ,

CUjJ.

f.-

NO/lI.li;

WJ . .:;W(:l

I~'"

In
esentiale",

anexa

Dire.tivei,

mtitulata

"Exiqente

se precizeaza norma le a constructiei, asociate ace stela, trebuie sa fie intreaqa duata de via\a rezonabila

"sub rezerva unei exigen1eie esentiale,

rcalizate pe

Intretineri

conceputa ~i realizata astlel incal In caz de incendiu: Stabilitatea elementelor structurale sa se mentiria pe
o perioada data;

o construc~ie trebuie

SECURiTATE

iN CAZ DE INCENDIU

economic", Ca exiqerrte esentiale indicate urrnatoarele:

1) Rezistenta

asociate

unei

ctadiri

sunt

rnecanica si stabilitate:

. 2) Securitate tn caz de ir.cendiu: 3} lqiena, sanatate ~i me diu inconjurator: 4) Securitaie in utiliz are 5) Protectie irnpotriva zcornotelor, 6) Economie de energie :-,;i izolatie termica. Expunerea exiqentelor este facuta In termeni "de obiective", urrnarind 0 scheme'; qramaticala unica de tipul: "0 consuuciie itebuie r:onceputa i teetizete astfe!

Aparitia ~i propaqarea focului ~i fumului In interior sa fie limitate); '" Extinderea focuiui ia constructiile vecine sa fie lirnitata; '" Ocupantii sa poata parasi cladirea neafectati, sau sa poata 1i .asistati 13 aceasta; Echipele de salvare sa poata actiona eficient ;>i rapid, tara a fj expuse unor pericoie majore.
<&

!GIENA., SANATATE S! MEDIU INCONJUR.ATOR

incet ..,
In
esentiale

"
concret forrru.larea celor cinci exiqente

mod

este urrnatoarea:

REZISTENTA MECANICA { ST.ABIUTATE constructie trebuie conceputa !?i realizata astfel Incat actiunile susceptibile a se e xercita in timpul realizarii ~i utilizarii ei sa nu antreneze nici unui din evenimentele

urmatoare: Prabusirea ansamblutui sau a unei parti: Deformatii de 0 amplcaro inadrnisibita: '" Deteriorari ale unor ccments nestructurale, instalatii $i echipamente, ca urrnare a unor deformatii lmportante ale elementelor structurale; e DS31er:iorarf rezuttand din solicitari accidentale, de 0 amploare diSofl!:oportioilCit de mare r-n raport elf intensrtatea evenirnen.utui solicitant.
"7 -~ ,

constructie trebuie conceputa ~i realizata astfel lncat nu constituie un . peri co) pentru igiena !?i sanatatea ocupantilor sau a vecinatatilor din cauza: Unor deqajari de gaze toxice; . Prezentei in aer a unor particuie sau gaze pericuioase; Emisiei de radiatii periculoase; , Po.uarii sau contaminarii apei sau solului; Oefectelor de: evacuare a apeior, fumului, dejectiilor solide ~i lichide; " Prezentei urniditatii In diferite parti ale constructiei sau pe suprafetele interioare ale acestora,

sa

G OJ

.ECUR!TATE

constructie trebuie conceputa ~i realizata astfel incat utitizatorii ei sa nu fie expusi unor riscuri majore de accidente de tipul alunecarilor, caderilor, lovirilor, arsurilor, electrocutanlor, ranirilor In urrna exploziilor, etc.'
PROTECTiE CONTRA ZGOMOTELOR

iN

UTIUZARE

trebuie conceputa ~i realizata astfel incat zuornotul perce put de ocupanf sau de persoane aflate In apropiere sa fie rnentinut ia nivelul la care sanatate a lor sa

o constructie

Toat e dreptnrile

-~-

64'

rezervate autoruiui

---------------------------------Toatc drepturile rezervate outor ului

GS

,...

,'

':""-.''':-'''''~''';'''_'

"' .'0'-

.,__ ._. __._

..

,~-.-."'---"-.

.'~'---'"

';~>':':.~f~~- -.,-.... .. --

.. ;,~ ..

f;

...

rr AmJldChe

- CONSTRUCTfJ

C/VIU

vol. J, cop. 1-- Notiuni introductive

TI Asanaclic - CONSnU)CTII CIVil)!:, 1'0/.1,

Cllj'.

f- Nottun:

nu rouucuv:

nu fie pri rnejduita pas/bile

ECONOMIE

,?i sornn.il,

odihna

sau lucrul

sa

fie

Df- ENERGIE:~l

IZOLARE TERMIC.A

constructie lmpreuna cu instalatiile i echiparnentele sale trebuie concepute ~i reauzate astfel lncat consumul de erierqie necesar utilizarii sa ~amanc3 moderat in raport eu conditiile clirnatice locale, f~ha ca prin aceasta sa fieafectat confortul termic al ocupantilor ' Cu rnici rnodificari; Directive 8S)tl06/CEE sicele sase Documente interpretative, ad fost aprobate Comitetul Permanent CEE in noiernbrie 1g~n, devenind astfe! in prezent un document valabil :;;i aplicabil intr-un mare nurnar de tari europene.

de

cei situati pe cea mai de jos treapta ierarhica. Aceasta presupune ca fiecare salariat sa aiba 0 con$tiinta a calia!ii, 0 motivatie pentru caiitate $i 0 responsabilitate clara In sistemul calitatii. Pentru once intreprindere moderna, calitatea procluselor nu mai reprezinta doar 0 problema de prestiqiu, ci in primui rand 0 problema de ericienta, ~i din acest motiv managementui ei se construieste in jurul ideii de calitate. Principiiie teoretice ale asiqurarii calitati. produselor sunt cuprinse in prezent in standardele ISO din seria 9000 (ISO 9000 - ISO 9004) elaborate de Comitetul Tehnic '176 "Asiqurarea calitatii" al Orqanizatiei lnternationa!e de Standardizare (ISO). Primele norme de asigurare a calitatii produseior in cadrul unui sistern al cafitatii, au aparut ill domeniul "constructiilor cu grad ridicat de rise", in primul rand in eel ai centra!elor nucleate (SUA, Franta, Canadadeceniile opt ~i noua). Ulterior, preocuparile pentru asigurarea calitatii (AQ) s-au extins treptat asupra tuturor cateqoriilor de constructii. In anul 1995, III Romania, a intrat in vigoare LEGEA PRiVIND CALITATEA iN CONSTRUqll (Legea 10/1995) iege aplicabila tuturor categoriilor de constructii (precum ~i instalatiilor acestora), singurele exceptii fiind cladirile de locuit P ~i P+1, anexele qospodaresti ~i constructiile provizorii. Legea 10/1995 institute SISTEfviUL CALITATIl IN CONSTRUCT!I, acesta fiind definit ca: "ansarnblul de structuri organizatorice, respons abilitati, regulamente, proceduri ~i mijloace care concurs la realizare a calitatii constructiilor In etapele de concepere,realizare, exploatare ~i 8.3
constructs postutilizare a accstora."

8,2 Constructiile cumuleaz avalori materiale mari si de aceea constituie 0 parte Tmportanta a avutiei fiecarei natiuni In plus, ele asiqura cadrul de viata al societatii ~i conditiorreaza calitatea vietii i nernbrilor acesteia. Din aceste motive, ~~;llilrarea calitatii produselor <::":onstructiicOllsti1ui~ mL.D.i:!i1::~?~Q~r:9blema protectie a de consumaiorilor, ci $i 0 probl~!"a de protectie Cl societatii. Preocuparea pentru cahtatea produselor i lucrarilor de coristructii este toarte veche, iar modalitatile de rezolvare a acestei problem- s-au lmbunatatit permanent de-a lungul anilor Dupa eel de-al doilea vazboi mondial a avut loc 0 transforrnare radicala In mocul de abordare a problemelor calitatii In sensul ca s-a trecut, de !a procedura traditionala " , de controlare a calitalii produselor puse in vanzare, la 0 procedure mult mai cornplexa i mai ampla, de
CONSTRUIRE A UNUI SlSTEfy1, COERENT DE ASiGURARE A CAUTAYII In conformitate cu tin :set explicit de perforrnante

minirnadmise In prezent, problema calita~ii produselor unei intreprinderi nu mai este considerata doar apanajul catorva functionari speciallzati, ci 0 problema a intregului personal, incepand ell directorul general si termmand cu
66
Taate drepnuilc rczervatc autorului

Conform cornpune din:

--~---------.
Toole drcpturilc

leqii,

Sistemui

Calitatii

in Construciii

se

67

rezervatc autorului

.....;. __

.,"":"

li. A.\ul1"ch~ - cUN,')TI\.UC,/,li

(.'11'1,., . vol.L,

Clip.

j .. /Yu!"/lii

tntrouucuvc

If.

.-1.'){]i1uc.:l!c ..

C();',,\JI\t..!l..

Ii;

(.j;

11.t.,

I'cl/.J,

t.1111.

;.-

[VUjlJ"lI

,,;0/1"''''

,."

a) Reqlernentarile tehnice i'l constructii: b) Calitatea produselor fo.osite la realizarea construe~iilor; c) Agrementele tehnice pentru produse si proceeJee noi; d) Verificarea i expertizarea proiectelor, lucrarilor de executie i a constructiilor existente; e) Conducerea :;;i acreditarea laboratoarelor de analize i incercan; f) Activitatea metroloqica III constructii;
g) Receptia constructiilor;

h) Comportaiea 'in exploatare ;;i interventii in timp; i) Postutilizarea con strucii.lo r: j) Controlul de stat al calilalii In constructii. Pentru obtinerea unor ccnstructii de caiitate corespunzatcare, leqea 10/1 ~J95,modificata prin legea 123 din 2007, institute obliqativitalea realizarii ~i mentinerii, ~ IDtu~.~9L._urata de exi~;t~llt~ a constructiilor, d a urmatoarelor 6 cerinte esenfiale: A Rezistenta mecanica :?i stabilitate; B Securitate la incendiu; C Igiena, sanatate i mediu;

D SiguraU1ta In exploatare
E F Protecjie Impotriva zgromotuluL Econornie de el1ergle i izolare terrnica

Ministerul Constructiilor (indiferent de denumirea sa concrete) Calitatea executiei, inclusiv cea a materialelor ~i produselor puse in opera, trebuie sa fie asiqurata ~i verificata de catre ingineri de executie atestati de catrefvtinisterul Constructiilor. in paralel este obligatorie verificarea efectuata de catre investitor (benefici ar] prin intermediul reprezentantului SElU pe santier.reprezentant denurnit ill mod curent Diriginte de $antier. Acesta este un specialist autorizat de catre INSPECTORATUL DE STA.T iN CONSTRUCTII, care in calitate de angajat al investitorului, raspur.de fata de acosta, conform legii, irnpreuna ell executantul, pentru calitatea lucrarilor realizate. in articolul 14 al Legii 10 se precizeaza: "Conducerea ~i asigurarea calitatii III construclii constituie obligatia tuturor factorilor care particiQiL@. conceperea, realizi?rea :;;i exploatarea constructiilor !?i irnplica 0 strateqie adecvata !?i masuri specifice pentru garantarea calitatii acestora. Agentii economici care executa lucrari de constructii asiqura nivelul de calitate corespunzator cermtelor, prin personal propriu ~i responsabili tehnici atestati precum si prin concepetea !?i realizarea unui sistem propriu al caliiatii' 8.4 Raspunderea pentru realizarea si mentinerea, pe inlreaqa durata de existenta, a unor constructii de calitaie corespunzatoare, precum ~i pentru lndeplinirea obliqatiilor stabilite prin procedurile i reguiamentele elaborate potrivit prevederilor legii calitatii In constructii, revine tactorilor care participa la conceperea, realizarea, exploaiarea i postutilizarea acestora: investiiotii, proiectantii, executeniut, vetiticetotii de proiecte, responsabifii tehnici cu executie, precum si proptieterii, a dm in is tre to rfi si utilizatorii. Investitorii, persoane fizice sau juridice care finanteaza :;;i realizeaza investitii sau interventii la constructiile
----.------.-----------.-~--------Toole drepturil e rczervat e aut orului

Este de rernarcat faptul ca cele ,?g1se serinte ~numerate de lege ?un!"~L.e~.enta, cele $ase "exigent~ esentiale" care trebuie, in viziunea grupului de lucru de specialitate al Cornisiei Econornice Europene, fie asociate oricarei construcni

sa

8.4 Proiectul oricarei constructii ce intra sub incidenta l.egii 10 trebuie verificat din punctul de vedere al modului in care raspunde tuturor ce!or sase cerinte esentiale de calitate. Verificarea nu poate fi Hkuta decat de ingineri ~i arhitecti care au atestatu: de verificator acordat de

GS
Toate drcpt urile rezcrvatc auior ului

69

.'~

~-.7'----r-:: .--:-,..,--~-.-;:_' -

~-

;_:,~~_~;-:-"

,'--;-",'--"

.. "';.V-;:;:~'.-'.:r,;_'"'!"

. ':.

..;;-

-;.--

- """".'""7~.r:: ".",

.~ -;::,

H Asanaciie

-: CONS,[FlUClJ{

Ctt/it.), .ot],

cap. j. .. Nojiuni

introductivc

f 1.

AS(III{J(:}I1..:

-"

CON.\'i'Jl.l.JCrJf

Cj VI LI'.,', vol . 1

(:(I!).

l~ ,VutIWi!

t ntt

/J(i:ICJ

e'~:

existerite, au urmatoare!e
c::", litatea constructi ilor:

obLg,3\ii principals referitoare

18

a) stabilirea nivelufui calitativ ce trebuie realizat prin proiectare S;i executie pe baza reqiementantortehnice, precum $i a studiilor si cercetarilor efectuate: b) obtinerea acordurilor :;;i avizelr.: prevazute de lege precum :;;i a

autorizatiei de construire:
C) asig u rarea veri Fic3 rii pro iectelor pri n specialist' veri fica tori de proiecte atestati: d) asig urarea verificarii executiei corecte a lucrarilor de constructii prin dirigin\i de specialitate sau aqenti econornici de consultanta specializati, pe tot parcursul lucrarilor: e\ actionare~ If! vederea so!utiol!ariilfl've(re'i~eEtneconformitatilor, /.; defectelor aparute pe par~tJhulexecutlf3i lucraruor, precurn !?I a defici.enlelor proiectelor: f) aS~(Qr~a ;8ceptiei lucrariloi'. de constructii ia lerillinarea: iucrariiEW'1 la expirarea perioauei de garafliie; g) intocmirea carlii tehnice a constructiei si predarea acesteia catre proprietar, h) expertizarea constructiitor de catre expert: tehnici atestati, In situatiile in care la aceste constructii se executa lucrari de natura ceior prevazute in lege

f) stabilirea modului de tratare a defectelor aparute la executie, din vina proiectantului, la constructiile care trebuie sa asioure nivelul de calitate corespunzator cerintelor, precum !?i urrnarrea aplicarf pe santier a solutiilor adoptate, dupa lnsusire a acestora de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, la cererea investitorului: . Q) participarea la intocrnirea cattii tehnice a constructie i !?l la receptia lucrarilor executate

Executantul
a)

lucrarilor

de

constructii

are

urrnatoarele

obliqati: principaie:
sesizarea investitorilor asupra neconforrnitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in vederea solutionarii: inceperea executiei lucrarilor nurnai la constructii autorizate In conditiile iegii :;;i numai pe oaza :;;i In conformitate eu proiecte verificate de specialisti atestati: asiqurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printrun sistern propriu de calitate coneeput $1 reaiizat prin persona! propriu, cu responsabili tehnici cu executia atestati; convocarea factorilor care trebuie sa participe la verficarea lucrarilor ajunse In faze determinante ale executiei ;'1 asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, ill scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor: solutionarea necontorrnitatilor, a defedelor !?i a neconcordantelor aparute ln fazele de execute, numai pe baza solutiilor stabilite de proisctant eu acordui investitorului; utilizarea In executia lucrarilor nurnai a produselor i a procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista agrernente tehnice, care conduc la reaiizarea cerintelor, precum ~i qestionarea probelor rnartor; inlocuirea prod uselor :;;i procedeeior prevazute in proiect cu altele care indeplinesc conditiile precizate :;;i nurnai pe baza solutiilor stabilite de proiectanti eu aeordul investitorului; respectarea proiecleior :;>i detaliilor de executie pentru realizarea niveluiui de calitate corespunzator cerintelor; sesizarea in termen de 24 de ore a Inspectoratuiui de Stat In Constructii In cazul producerii un or accidente tehnice in timpui executiei lucrarilor: supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund conditiilor de calitate 9i pentru care a predat investrtorului documenlele necesare intocrnirii cartii tehnice a constructiei:

,a

b)

c)

d)

Proiectantii de construct.l raspund de indeplinirea urrnMoar~lor obligatii princ!uale, r~f~rit~fre la calitatea constructlilor:", tr c)~>(>'(')
a) precizarea prin project a cateqoriei.de irnporian\a aconstructiei; b) asigurarea prinproiecte ,?i detatii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor, eu respectarea reqlernentarilor tehnice ~i a ciauzelor contractuale: c) prezeritarea proiecteior elaborate III tara specialistilor verificatori de proiecte, stabititi de catre .nvestitor, precum !?i,solutionarea necontorrnitatilor ~i neconcordantelor sernnalate; ,;;{,~C d) e!aborarea caietelor de sarcini, instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor, exploata.ea. lntretinerea 9i reparatiile, precum si, dupa caz, a proiectelor de urrnarire privind comporiarea in tirnp a cor.structiilor: docurnentatia privind postutilizarea constructiilor se etectueaza nurnai ia solicitarea proprietarului; e) stabilirea prin protect a fazelor de executie deterrninante pentru lucrarile aferente cerintelor ~i participarea pe santier 13 verificari!e de caiitate legate cie acestea;

e)

f)

g) h)

i)

T(;~lt~~.i,ept;;'i[c /~~zerv{Jt~;~Jl.!I(-;;;;{r--;;------ -----~--~---------.---------

70
Toate drept uril e rczervaie autorului

p.

,- '.-.;.'.-,....,...-:---~ ..~-:.-,.::~:---" ...-r-... ~,.-.-~.,,<

-< -

".--"

If Asanachc - CONSTR

ueFf

C1VI/Y.

"d.;,

C{/p.' }:-

N;){IlIIii"inl""i-o(juC/il'c

II: ;1.\I1I1~~;''i:;;:=C()Ar.~TIU tern

ciVlJ,F ;;()i'C~;ii'1-

NOli"';; l1Ii1"(I>III"111'11

ji

aducerea la indeplinire, la .errnenele stabilite, a rnasurilor dispuse prin actele de control 'au prin documentele de receptie a 'ucrarilor de constructii: k) remedierea pe proprie chettu.ola a defectelor calitative aparute din vina sa, at in perioada ere executie, cat $i in perioada de qarantie stabilita potrivit legii; I) readucerea terenuri!or ocupate temporar la starea lor initiala, la lerminarea executiei lucrarilor, m) stabilirea raspunderilor tuturor participantiior la procesul de productie - factor: de raspun.iere, colaboratori subcontractanti -, in conformitate GU sisterm i propriu de asigurare a calitatii adop.t'3q;l~preVederi!e leg81e in vigoare. rJ:

e) asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra constructiilor, impuse prin reqlernentari legale; f) asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor, cu respectarea prevederilor legale in viqoare.

at

Administratorii si urrnatoarele obliqatii:

uti Iiza tori i

cons tructiilor

au

Specialisfil veriftcatort
ConstrDGtii1o{ ra~und ceea ce priveste

../ ,.)

de proiecte, atestati '(Ministerui

r,~ __-"

In mod soli!jar cU.J2foiectantul In asigurarea nivelului de calitate

corespunzator

cerintelor proioctului.

-.dJ!-, ..

Responsabilii tehnici cu executia, atestatirMinlstei'ul Constructiilor raspund conform atributirlor ce Ie revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator
cerintelor, anqajati. ia lucrariie de onstruct!i pentru care sunt

a) folosirea constructiilor conform instructiunilor de exploatare prevazute in cartea tehnica a constructiei: b) efectuarea la timp a lucrarilor de lntretinere si reparatie care !e revin conform contractului; c) efectuarea de lucrari de interventie la constructia existenta in sensu! prevederilor art. 18 alin. 2, nurnai cu acordul proprietarului ;;i cu respectarea prevederilor legale; d) efectuarea urmaririi cornportarii in timp a constructiilor conform cartii tehnice a constructiei 9i a contractuluiincheiat eu proprietarul: e) sesizarea in termen de 24 de ore a inspectoratuiui de Stat III Constructii In cazul unor accidente tehnice la constructiile In exploatare.

Unitatile care prosteaza constructii au urrnatoarele

activitati de cercetare obliqatii principale:

In

Expertii tehnici atestati, .,Hlgajati pentru expertizarea unor proiecte, lucrari de constructii sau constructii aflate in exploatare, raspund ,In num_e.f2.~:...sonc~ .pentru solutiile date.
Proprietarii constructiilor

au ca principale obliqatii:

a) efectuarea la timp a lucrarilo: de intretinere si de reparatii care Ie revin, prevazute conform norrnelor legaie in cartea tehnica a constructiei ~i rezultate din acrivitatea de urmarire a comportarii In limp a constructiilor; b) pastrarea :;;i cornpletarea la ;j a cartii tehnice a constructiei ;;i predarea acesteia, la ustrainarea constructiei, nou!ui proprietar: c) asigurarea urrnaririi cornporta, ii in limp a constructiilor, conform prevederilor din careta tehnica i reqlementarilor tehnice; d) efectuarea, dupa caz, de Iw:rari de reconstruire, consolidare, transfarmare, extindere, desfiintare partiala, precum $i de lucrari de reparatii ale constructiei numai pe baza de proiecte intacmite de catre persoan= fizice sau juridice autorizate i verificate potrivit legii;
72
T,)GIC

a) efectuarea de cercetari teoretice i experimentale prelirninare, in vederea fundarnentarii reqlernentarilor tehnice In constructii: b) fundarnentarea, elaborarea .!?i experimentarea de sotutii tehnice, prod use ~i procedee nai pentru constructii; c) verificarea ~i controlul noilor produse :;;i procedee la solicitarea producatorilor, in vederea eliberarii de agremente tehnice. conform dispozitiilor legale.

----,
I~

[ Anexa -- !ntrebari
.------.

orientative

pentru

Capi'tolul

------' I

1. Din ce rnotiv majoritatea structurilor de constructii utilizate In Rorna antica era de tipu! arcelor si boltilor? Cateva
exernple. 2. Care sunt principaiele realizari din domeniu! lucrarilor de constructii In Romania sfarsitului de secol XiX? 3. Cand s-a lnfiintat $coala Nationala de Poduri :;i $osele

din Romania?
73
TOOle

drepturile rezervat e autorulni

drepturilc rezervutc autorului

7.

".".~

-':

c.

. ,_. _ . ,- . - . ---."

-',--'

'r"

.-

r-.

--"';~'-'~~--~"-''':''-'''''-''--7':,:'-::-''T''':i

JJ. Asanache

- CONSTRUCTJi

CIViLe vol, 1. CUI'. i- Notiuni introductivc

ASc1/"1Gchc

-CONS7'!IUCUI

('IVILt:, \'01.1,cop.

i-Nn{lul/llJ/I/"t.J(IIIWI'e

4.

5. 6. "T. 8.

Care au test principalere cai de industrializare, a sectorului constructii in perioada 1950-1990 ? Cornentati :;;i cornparati ell situatia dill prezent. Enuntati principalele particularitaf ale produselor constructii i ale activitatilor de constructii. Cornentati implicatiile tiecarei particularitati asupra conceptiei, proiectarii i executiei constructiilor Cornentati leqatura dintre activitatea de constructii ~j strateqia dezvoltarii durabie a lurnii. lndicati actuala clasificare tunctionala a constructiilor !?i

definiti

principalele

tipuri de constructii

mentionate

In

aceasta clasificare. . 9. Care sunt principalele cateoorii de constructii inqineresti ? 10. Care este deosebirea .ntre notiunile .cateqoria de irnportanta" a unei constructii :}i .clasa de importanta" a unei constructii ? 11. Enurneraf criteriile ce trebuie avute In vedere de proiectanti !a stabilirea cateqoriei de irnportanta a unei constructii. '12. lndicati cat rnai multe tipuri de cladiri ce se incadreaza in clasa de importanta I.

19. Definiti toleranta asociata unei dimensiuni 0 a unui element prefabricat. Care este leqatura acesteia ell abaterile dimensionale admisibile ale prelabricatului? 20. Prezentati :;;i cornentati situatia actuala a reqlernentarilor tehnice de tip standarde. 21. Prin ce se deosebesc reqlernentarile de tip norrnativ sau S:lhid de standarde? 22. Care este schema formala a abordarii conceptiei ~i proiectarii unei cladiri in termeni de pertorrnanta. 23. Definiti, cornentati !?i exemplificati termenul .cerinte ale utilizatorilor' . 24. Definili, cornentati !?i exernplificati termenul "conditie tehnica de perforrnanta". 25. Definiti, cornentati ~i exernplificaf terrnenul .pararnetru de pertorrnanta". 26. Definiti, cornentati ~i exemplificati termenul "nivel de performan \<3". 27. Care este documentul CEE care introduce notiune a "exigenta esentiala"? Care sunt cele sase exiqente esen\iale asociate in prezent oricarui produs cladire? 28. Care sunt obiectiveie concrete asociate fiecareia din cele sase exiqente esentiale? 29. Cum este definit de Leqea 10/95 Sistemul Calitatii "in Constructii? Detaliati principaleie elernente componente ale Sistemului Calitati: in Constructii i comentati aspectele pe care Ie considerati mai interesante. 30. lndicati minim patru obliqatii principale ale proiectantilor de constructii. 31. lndicati minim patru obliqatii principale ale executantilor lucrarilor de constructii.

i 3.lndicati

cat rnai multe tipuri de cladiri ce se clasa de irnportanta II.

incadreaza in

i4.lndicati cat mai rnulte tipuri de cladin ce se incadreaza in clasa de irnportanta IV. -15. Care sunt coeficientii asociati ce!or patru clase de importanta utilizaf In stabilirea rncarcarf seisrnice. 16. Dati cateva exernple referitoare la exiqeritele dimensionale ale spatiilor inchise ale cladirilor. '17. Dati cateva exempie referitoare la dirnensiunile sectionale ale unor clemente de constructie, din b.a. , 1H. Care este diferenta dinlre dirnensiunile de proiect ale unui element prefabricat si dirnensiunile de coordonare ale acestuia? Exemplificat: pe cazul concret a! fasiilor cu goluri rotunde.

"4

75
Teate drepturile rezervate autorului

[nale drepturile rezervote autorului

-,- --'.'---~ - -. ....,.--: ,.---- r .... ,.-