Sistemul de direcie

Rol
Sistemul de direcie asigur maniabilitatea automobilului, adic capaciatea acestuia de a se deplasa n direcia comandat de ctre conductor, respectiv de a executa virajele dorite i de a menine mersul rectiliniu, atunci cnd virajele nu sunt necesare. Schimbarea direciei de mers se obine prin schimbarea planului (bracarea) roilor de direcie n raport cu planul longitudinal al autovehiculului. Sistemul de direcie trebuie s asigure automobilului o bun manevrabilitate i stabilitate. Obinerea unor direcii stabile presupune c n afara aprecierii transmisiei direciei este necesar s se in seama de autovehicul n ansamblu i n special de poziia roilor de direcie. Un sistem de direcie este considerat stabil dac la deplasarea n curb apar momente de redresare (stabilizare) care tind s readuc roile de direcie la poziia de mers n linie dreapt. Valoarea momentelor de redresare sunt n dependen direct cu valoarea unghiurilor de aezare ale roilor directoare. Condiiile impuse sistemului de direcie sunt: - s asigure o bun inut de drum (capacitatea acestora de a menine direcia de mers n linie dreapt); - s permit stabilizarea micrii rectilinii (roile de direcie, dup ce virajul a fost efectuat, s aib tendina de a reveni n poziia mersului n linie dreapt); - efortul necesar pentru manevrarea direciei s fie ct mai redus; - randamentul s fie ct mai ridicat; - ocurile provenite din neregularitile cii de rulare s fie transmise la volan ct mai atenuat; - s permit reglarea i ntreinerea uoare; -s nu prezinte uzuri excesive care pot duce la jocuri mari i, prin aceasta, la micorarea siguranei conducerii.

Construcia sistemului de direcie

Pentru a se schimba traiectoria automobilului, conductorul auto acioneaz asupra volanului 1, (fig. 1) care transmite micarea prin intermediul coloanei volanului 2, la melcul 3, care angreneaz cu sectorul dinat 4. Pe axul sectorului dinat se afl levierul de direcie (comand) 5, care este n legtur cu bara longitudinal de direcie (comand) 6. Prin rotirea sectorului dinat, deci i a levierului de direcie, bara longitudinal de direcie va avea o micare axial care depinde de sensul de rotaie a sectorului dinat.

Fig. 1. Prile componente ale sistemului de direcie Prin deplasarea axial a barei longitudinale de direcie, braul fuzetei 11 va roti fuzeta 9 n jurul pivotului 10 i o dat cu ea i roata din stnga. Legtura care exist ntre fuzeta 9 i fuzeta 13, prin intermediul levierelor 8 i 14 i bara transversal de direcie 7, va produce rotirea fuzetei 13. Patrulaterul format din puntea propriu-zis 12, levierele fuzetelor 8 i 14 i bara transversal de direcie 7 se numete trapezul direciei. Volanul de direcie este realizat, n general, din material plastic cu armtur metalic avnd forma circular cu 1-3 spie. Coloana volanului este format dintr-o bucat sau din dou buci, legate ntre ele printr-o articulaie cardanic, n general

rigid. Soluia din dou buci se folosete atunci cnd caseta de direcie nu se afl pe direcia axului volanului. Din motive de securitate, ncepe s se rspndeasc la autoturisme soluia cu coloana volanului deformabil sub aciunea unui oc puternic. In general s-a rspndit soluia coloanei telescopice, compus din dou tuburi, care devin telescopice la o anumit for axial. La unele automobile, poziia volanului poate fi reglat (prin deplasarea n direcie axial i nclinare cu un anumit unghi). Elementele componente ale sistemului de direcie se mpart n dou grupe, n funcie de destinaia lor, i anume: - mecanismul de acionare sau comand a direciei, care servete la transmiterea micrii de la volan la levierul de direcie; - transmisia direciei, cu ajutorul creia micarea este transmis de la levierul de direcie la fuzetele roilor

ntreinerea sistemului de directie

ntreinerea sistemului de direcie n: msurarea jocului volanului, verificarea jocului din articulaii, regalrea mecanismului de acionare, verificarea i reglarea unghiurilor de poziie ale roilor de direcie i pivoilor, strngerea uruburilor de fixare a casetei de direcie strngerea articulaiilor sferice i ungerea conform schemei de ungere. Verificare jocului de volan se face n modul urmtor: -se aduce automobilul pentru poziia de mers n linie dreapt; -se rotete volanul spre dreapta i apoi spre snga pn la poziiile maxime n care acesta se manevreaz uor fr s roteasc roile. Jocul la volan nu trebuie s depaeasc 15o, deoarece n aceast situaie manevrarea direciei devine nesigur. Cauzele jocului mare la volan pot fi uzura articulaiilor mecanismului de direcie sau a pieselor mecanismului de comand. Reglarea mecanismului de acionare a direciei. Modul de reglare al mecanismului de acionare a direciei difer n funcie de tipul constructive al acestuia. n toate

cazurile ns operaia de reglare se va executa numai dup nlturarea jocurilor din articulaiile mecanismului. Reglarea mecanismelro de acionare cu melc globoidal i rol comport reglarea jocului axial al volanului (melcului) i a jocullui din angrenaj. nainte de reglare se decupleaz levierul de direcie de bar de direcie. Reglarea jocului axial al melcului se face prin demontarea a una sau dou garnituri, dup care capacul se monteaz la loc. Reglarea jocului angrenajului rolei cu urub-melc se efectueaz cu ajutorul urubului, prin deplasarea axial a rolei cu axul, reducnd jocul la volan. Controlul geometriei roilor de direcie. Aparetele de msurat i control al geometriei roilor de direcie pot fi mecanice sau optice. Aparatele mecanice sunt relative simple i mai ieftine dect cele optice, avn ns o precizie mai redus. Fiecare aparat are ntocmite instruciuni de folosire de ctre ntreprinderea productoare. Unghiurile de aezare ale roilor i pivoilor trebuie s se ncadreze n limitele prevzute n catea tehnic a automobiluli respective: - ungerea sistemului de direcie. Piesele mecanismului de direcie, care necesit ungere sunt: caseta de direcie, articulaiile sferice i pivoii. - ungerea casetei de direcie se face de regul cu ulei de transmisie, respectnd periodicitatea prescris de fabric. Periodic se controleaz nivelul i la nevoie, se completeaz pierderile cu acelai tip de ulei. Dac pierderile de ulei devin prea mari trebuie depistat i nlturat cauza care le genereaz, pentru a evita avariile. n cazul servodireciei hidraulece o data cu nlocuire uleiului se schimb i filtrul de ulei. Articulaiile sferice i pivoii se ung cu unsoare consistent tip U, introdus sub presiune prin gresoarele cu care sunt prevzute. Periodicitatea de ungere variaz ntre 1000 i 2000 km parcui.

Repararea casetei de directive

Caseta de direcie poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz : -fisuri sau rupturi ale flanei de prindere se elimin prin criuirea fisurilor sau rupturilor de 4mm, ncrcarea cu sudur, electrizare i polizarea pn la nivelul materialului de baz ; -filetul orificiilor de fixare a capacelor deteriorate se remediaz prin : ncrcarea cu sudur electric, polizarea suprafeei frontale pn la nivelul materialutui de baz al flanei, dup care se gurete i se fileteaz la dimensiunea nominal ; majoritatea gurilor filetate. -Alezajele pentru rulmenii axului uzate se recondiioneaz prin bucare, dup care urmeaz : se strunjete locaul la o cot major, se confecioneaz o buc din OLT 64 sau eav, se preseaz buca n loca, se alizeaz buca la cota nominal i se anfreneaz. alezajul pentru buca arborelui levierului uzat, se recondiioneaz prin nlocuirea bucei astfel: se lrgete locaul, se confecioneaz prin roluire o buc cu diametrul exterior derulat, se preseaz buca n lca, dup care se alizeaz la cota nominal. -Gurile din urechile pentru fixare uzate se recondiioneaz prin ncrcare cu sudur electric, polizarea suprafeelor frontale pn la nivelul materialelor de baz, dup care se urete la cota nominal.

Axul asamblat cu melcul poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz: -uzura, tirbarea, i exfolierea suprafeelor active ale melcului determin nlocuirea mecului cu unul nou. -suprafeele conice ale meclului pentru rulmeni uzate se recondiioneaz prin : rectificarea conurilor, cromarea dur. Rsucirea i ncovoierea axului determin nlocuirea lui.

Axul levierului de direcie asamblat cu rola poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz: -tirbarea i exfolierea suprafeei active a rolei determin nlocuirea rolei astfel: se taie stratul de sudur de la capetele axului rolei, ce scoate rola i se nlocuiete, se sudeaz din nou axul rolei la capete i se ajusteaz prin polizare. -Dac filetul urubului de reglaj are mai mult de dou spire deteriorate urubul se nlocuiete -Fusul scurt al axului uzat se recondiioneaz prin: rectificarea de uniformizare , urmat de cromarea dur, apoi rectificare la cota nominal. -Fusul lung al axului uzat se recondiioneaz prin cromare dur i rectifiacre la cota nominal, montarea unei buce noi cu diametru interior micorat. -Dac diametrul suprafeei active a axului rolei scade sub o anumit valoare, axul se nlocuiete . -Dac diametrul locaului interior al rolei pentru rulmeni cu role ace depete limita admis, rola se nlocuiete. Suprarafaa lateral a rolei uzate se remediaz prin rectificarea suprafeelor laterale ale rolei i montarea rolei cu aibe de presiune majorate corespunztor. Levierul de direcie poate prezenta urmtoare defecte : uzare canalulelor , uzura gurii conice i ndoierea leveirului. Levierul se rebuteaz dac prezinta fisuri sau rupturi de orice natur i n orice poziie, deformri, uzarea gurii conince peste normele admise, deteriorarea a peste trei canluri consecutive.

Pozitionarea casetei de directie

Pozitia rotilor directoare de la autoturisme corespunde cu punctul mijlociu al casetei de directie, care se determina cu ajutorul unei cale C=65mm. In aceasta pozitie nitul de pe cuplajul elastic trebuie sa fie plasat in dreptul semnului marcat de carcasa casetei de directie, iar volanul sa se gaseasca in pozitia mediana fata ddirectia de mers a autoturismului. Daca volanul nu se gaseste in aceasta pozitie, se corecteaza efectuand operatiile: se demonteaza semicochiliile ornament ale volanului, capacul volanului si piulita de fixare; se scoate volanul folosind extractorul BIR 21 B, se repozitioneaza volanul, se strange piulita la un cuplu de 4,5 daN m si se remonteaza semocochilele si capacul volanului. Orizantalitatea casetei de directie are influenta asupra unghiului de convergenta al rotilor directoare, de aceea este necesara verificarea si corectarea periodica. Pentru verificarea si corectarea orizontalitatii casetei de directie se executa urmatoarele operatii: se aseaza autoturismul pe platourile rotitoare de la postul de diagnosticare, blocandule pe pozitia zero se monteaza cala C=65mm in vederea asigurarii pozitiei rectiliniei a rotilor directoare si se blocheaza volanul si pedala de frana pe pozitia actionat. se comprima semipuntile fata pana se asigura pozitia incarcata automobilului (cota D=7mm ) se fixeaza pe pragurile autoturismului cadranele T.Av.246 la o distanta de 1250mm de axa rotilor directoare proiectoarele 2 din trusa directiei fiind montate si centrate pe rotile directoare, se orienteaza spotul luminos spre punctul B de pe cadranul T.Av.246.

se decomprima uniform semipuntile fata pana cand spotul luminos ajunge pe scara A, citinduse valorile. Normal caseta de directie orizontala cand valorile masurate se incadreaza intre limitele 6 si 7.75, in caz contrar se procedeaza la corectarea orizontalitatii casetei actionand excentricilor astfel: -se demonteaza bateria si suportul sau, se slabesc suruburile de fixare ale casetei de directie, se indreapta tabla de siguranta 1 a excentricului 3, se slabeste bulonul si se roteste excentricul, folosind o cheie speciala, pana cand spotul luminos revine intre valorile 6 si 7,75 . - se refixeaza caseta de directie, in pozitie orizontala astfel asigurata.

Inlocuirea bieletei de directie

Bieleta de direcie este o bar metalic echipat de obicei cu un capt oscilant, fcnd parte din ansamblul de direcie al unui vehicul. Asigur legtura ntre caseta de direcie a vehiculului i captul de bar pivotant. n general, un vehicul are dou bielete de direcie - una spre roata viratoare din stnga, alta spre roata viratoare din dreapta. Unul din capetele bieletei de direcie este prevzut cu filet exterior sau interior, iar cellalt capt cu o articulaie sferic. Odat cu apariia unei uzuri vizibile la articulaia sferic, se recomand nlocuirea bieletei respective. Neinlocuirea imediat a bieletei de direcie uzate poate duce la separarea celor dou piese mobile avnd ca efect pierderea controlului vehiculului n mers prin rsucirea brusc a roii aferente bieletei defecte. n cazul deformrii bieletei de direcie n urma unui accident, se recomand deasemenea nlocuirea acesteia. Deasemenea, neinlocuirea bieletelor deformate ori uzate duce la deteriorarea geometriei roilor viratoare, avnd ca efect uzura

prematur a anvelopelor, apariia unor zgomote neplcute la trecerea roilor peste denivelri i pierderea preciziei direciei n viraje.

Inainte de inlocuirea bielei de directie este necesar sa identificam tipul acesteia, astfel: pe biela stanga exista fie un bosaj B care trebuie sa fie orientat spre partea din fata a automobilului, fie o gaura suplimentara A.

Pentru demontarea bielei de directie, se procedeaza astfel: se desface piulita de fixare a rotulei de directie, se extrage rotula folosind extractorul T.Av.476, se desface piulita de fixare a bielei dinspre cremaliera si se scoate bila. Bieleta de directie si articulatiile acesteia nu sunt reparabile. Este admisa numai inlocuirea burdufului de protectie a rotulei. Remontarea se face in ordine inverse demontarii, respactandu-se urmatoarele conditii tehnice: se unge axul bielei cu unsoare LiCaPb tip.II;

inainte de strangerea contrapiulitei E, din capacul cremalierei C, se verifica daca bieleta de directie se afla in plan orizontal paralel cu axa bratului superior de suspensie strangerea piulitei axului bieletei de directie la un cuplu de 3,5 daN m

se verifica si corecteaza: aliniamentul rotilor directoare si unghiul de convergenta

INLOCUIREA DIRECTIEI

BUCSELOR

DE

LA

VOLANUL

Volanul directiei este fixat elastic din doua bucse confectionate din material plastic, pentru a permite manevrari usoare in timpul rotirii volanului. Dupa un anumit rulaj (cca 40.50mii km) bucsele se pot uza creand astfel o frecare zgomotoasa la rotirea volanului. In aceasta situatie, bucsele trebuie inlocuite cu altele originale, efectuandu-se la demontare urmatoarele operatii: dupa deconectarea bateriei de acumalatoare se scot: semicochilele, capacul volanului, piulita de fixare a volanului, volanul, comutatorul de lumini, cadranul coloanei directiei si inelul de siguranta al bucsei superioare se impinge axul volanului cu un dorn din bronz si un ciocan cu cap din material plastic, pana cand iese bucsa interioara se scoate bucsa superioara Remontarea bucselor la volanul directiei se procedeaza astfel: se greseaza cu vaselina LiCiPb tip.II bucsa originala

se aseaza bucsa inferioara 1, originala, pe axul volanului apoi sub aceasta se aseaza bucsa inferioara veche, avand diametrul exterior micsorat cu 2mm. se impinge in sus axul 3 al volanului, pana cand bucsa inferioara 1 intra in locasul sau, apoi se impinge axul volanului in jos pana cand se recupereaza bucsa veche. - se monteaza bucsa superioara 2, noua, folosind o teava impingatoare si se monteaza pe inelul de siguranta 4, de la bucsa superioara; - se gaseste puntul mijlociu al directiei;

- se strange piulita A a cardanului si dupa cateva rotiri usoare ale axului volanului, se strange piulita D a cardanului (in pozitia punctului mijlociu al casetei de directiei, unul din capetele suruburilor cardanului trebuie sa fie orientat in sus si in dreptul marcajului de pe carcasa casetei de directie); - se remonteaza in ordine: comutatorul de lumini, volanul, semicochilele si se conecteaza bateria.