CUPRINS

Introducere .......................................................................................................... 1

Capitolul 1
POLITICA AGRICOLÃ COMUNÃ A UNIUNII EUROPENE
ªI MODERNIZAREA AGRICULTURII ROMÂNEªTI ....................................... 2

Capitolul 2
SECTORUL VEGETAL ....................................................................................... 19

Capitolul 3
ZOOTEHNIE .................................................................................................... 27

Capitolul 4
AGRICULTURA ECOLOGICÃ ........................................................................ 55

Capitolul 5
FINANÞÃRI ....................................................................................................... 58

Contacte utile ................................................................................................... 69

Publicaþie editatã de Ministerul Integrãrii Europene, Direcþia Mass media ºi

comunicare
Proiect editorial: Adriana DOBRE
Informaþiile au fost furnizate de:
Cãtãlina LUCA – consilier negociator, Ministerul Integrãrii Europene
Colaboratori:
Speranþa NEAGU – consilier de integrare, Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi
Dezvoltãrii Rurale
Experþi de la Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale ºi Autoritatea
Naþionalã Sanitar-Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor
Redactor: Doina DOBRE-LEREANU
INTRODUCERE
S atul românesc se aflã într-un moment
de rãscruce al evoluþiei sale.
Standarde complicate, reguli noi,
instituþii noi vin sã-i tulbure existenþa. Vor
mai avea voie þãranii sã producã þuicã în
gospodãrie, sã-ºi sacrifice orãtãniile în
propria curte, sã-ºi vândã rodul muncii în
faþa porþii, sã obþinã un ban cinstit din
cultivarea gliei? Sunt întrebãri care
bulverseazã tradiþiile împãmântenite de
generaþii. Uniunea Europeanã este un
oaspete care a pãtruns în casele
oamenilor pe neºtiute. Reprezintã însã
schimbãrile produse de apariþia sa un
pericol la adresa existenþei satului
românesc sau o ºansã la o viaþã mai
bunã, la condiþii de trai decente, la o
dezvoltare armonioasã ºi durabilã?
Prin mãsurile destinate agriculturii ºi
dezvoltãrii rurale, Uniunea Europeanã
oferã satului românesc ºansa de a
renaºte, de a se moderniza, de a deveni
competitiv, ºi, de ce nu, de a se
redescoperi. De la sursã unicã pentru
supravieþuirea familiei, ferma româneas-
cã poate deveni o sursã de profit ca
atracþie turisticã, producãtor de alimente
ecologice sau tradiþionale.
1
Aceastã broºurã doreºte sã ofere
rãspunsuri neliniºtilor locuitorilor de la
sate ºi clarificãri celor în mâinile cãrora
stã viitorul mediului rural românesc –
întreprinzãtorilor ºi potenþialilor întreprin-
zãtori. Întrebãrile aparþin oamenilor de
rând ºi ne-au parvenit prin intermediul
Agenþiei Naþionale de Consultanþã
Agricolã, iar rãspunsurile au fost
furnizare de experþi din cadrul
Ministerului Integrãrii Europene ºi
Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi
Dezvoltãrii Rurale.
Va reuºi mediul rural românesc, în plin
proces de integrare europeanã, sã-ºi
pãstreze farmecul ºi identitatea?
Rãmâne de vãzut. Este la latitudinea
locuitorilor lui ºi a celor care vor sã
contribuie la revitalizarea sa sã încerce
sã-i conserve valorile ºi specificul,
integrându-l în acelaºi timp în peisajul
european. Perspectivele sunt
încurajatoare. Mai e nevoie doar de
iniþiativã, perseverenþã ºi respect pentru
tradiþie. Cei care posedã aceste calitãþi
pot descoperi în lucrarea de faþã
informaþii utile care sã-i ghideze în
drumul spre destinaþia europeanã.
Adriana DOBRE
Coordonator proiect editorial
Capitolul 1
POLITICA AGRICOLÃ COMUNÃ A UNIUNII EUROPENE
ªI MODERNIZAREA AGRICULTURII ROMÂNEªTI

Generalitãþi

Care sunt avantajele ºi costurile de piaþã) sau întãrirea structurilor

integrãrii în UE pentru existente (cum ar fi Agenþia SAPARD
agriculturã? pentru derularea fondurilor pentru
dezvoltare ruralã). În afarã de structurile
Beneficii care gestioneazã fondurile comunitare ºi
! creºterea nivelului de trai în mediul naþionale se vor organiza ºi specializa ºi
rural; structuri legate de managementul
! revigorarea satelor; cotelor negociate (cota de lapte, zahãr).
! noi oportunitãþi de angajare, prin ! costuri legate de funcþionarea pe

diversificarea activitãþilor în mediul rural; piaþa internã ºi asigurarea securitãþii

! creºterea calitãþii produselor, prin
retehnologizarea unitãþilor din industria
alimentarã;
! creºterea protecþiei consumatorului,
prin implementarea legislaþiei în
domeniul siguranþei alimentare
(respectarea standardelor UE în unitãþile
de procesare, abatoare, ecarisaj);
! creºterea accesului la informaþii;
! creºterea producþiei ºi
competitivitãþii prin utilizarea noilor
tehnologii.
viitoarei frontiere a UE (laboratoare,
Puncte de Inspecþie la Frontierã etc.).
Costurile pe care le implicã adaptarea
sectorului privat sunt importante, de
aceea existã deja sprijinul oferit de UE
prin SAPARD. Pe lângã acesta, Guvernul
a decis demararea unor noi programe –
„Fermierul”, creditul rural, consolidarea
a proprietãþii etc.

Costuri
! costuri instituþionale, care sunt legate

de organizarea unor noi structuri ce vor

asigura transferul fondurilor comunitare
cãtre sectorul privat (Agenþia de Plãþi ºi
Intervenþie ºi Sistemul Integrat de
Administrare ºi Control care asigurã
accesul la plãþile directe ºi mecanismele

2
 Ce a obþinut România în
negocierile de aderare la
capitolul agriculturã?
! România a obþinut în negocieri o
perioadã de tranziþie de 3 ani, pânã la
31 decembrie 2009, pentru moderni-
zarea unitãþilor de prelucrare a laptelui
ºi cãrnii.
! România a obþinut o perioadã de
tranziþie de 8 ani pentru eliminarea din
culturã a viilor hibride de pe o suprafaþã
de 30.000 ha ºi replantarea acestora
cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu
recunoaºterea dreptului de replantare.
! România a obþinut alte perioade de
referinþã pentru negocierea cotelor de
producþie decât celelalte state
candidate (2000-2002 faþã de 1997-
1999), ceea ce i-a permis obþinerea de
cote avantajoase, apropiate de
potenþialul de producþie al þãrii.
! România s-a orientat spre dezvoltare
ruralã (pentru a rezolva problema supra-
populãrii din agriculturã ºi a fermelor de
subzistenþã) ºi spre sectoarele unde
avea potenþial de dezvoltare (zootehnie,
cereale, viþã-de-vie, lapte, zahãr);
! România a obþinut posibilitatea
suplimentãrii cu pânã la 20% a plãþilor
directe din fondurile pentru dezvoltare
ruralã.
! La cereale s-a obþinut în negocieri o
suprafaþã de bazã pentru culturi arabile
3 Fermier în Europa
(cereale, oleaginoase, proteaginoase,
in pentru ulei, in pentru fibrã, cânepã
pentru fibrã) de 7.012.666 de hectare
pentru care România va primi subvenþii
de la Uniunea Europeanã.
! Pentru restul de 2,4 milioane ha de
teren (culturi de cartofi, sfeclã, legume,
tutun, pepeni, culturi furajere, plante
medicinale etc.), se vor primi subvenþii, în
cuantumurile prevãzute de acquis-ul
comunitar pentru cultura respectivã.
! România a obþinut o cotã de zahãr
care practic acoperã consumul intern,
formatã din cota de zahãr din sfeclã –
109.164 t, o cotã de procesare a
zahãrului din trestie – 329.636 t (în
condiþiile în care pe piaþa europeanã
existã o supraproducþie de zahãr) ºi o
cotã de izoglucozã – aproape 10.000 t.
! În cadrul pachetului financiar,
România a obþinut pentru agriculturã, în
perioada 2007-2009, cca. 4,7 miliarde
de euro: 3,9 miliarde pentru capitolul
Agriculturã; 800 de milioane pentru
capitolul 21 – Politicã regionalã, ca
fonduri structurale destinate sectorului
Capitolul 1
agricol (Fondul European de Orientare
ºi Garantare a Agriculturii - FEOGA).
Cele aproximativ 4 miliarde destinate
expres agriculturii vor fi alocate dupã
cum urmeazã:
- plãþi directe: 967,9 milioane euro;
- mãsuri de piaþã: 732 de milioane
euro;
- dezvoltare ruralã: 2.308 milioane
euro.
Efecte ale negocierilor
În primul rând, fondurile importante
obþinute la acest capitol reprezintã o
investiþie în modernizarea agriculturii ºi
în creºterea competitivitãþii produselor
româneºti. Astfel, absorbþia fondurilor
comunitare va sprijini procesul de
dezvoltare a satelor ºi reducerea
decalajelor faþã de mediul urban. De
asemenea, vor putea fi sprijiniþi
agricultorii care nu fac faþã pe piaþa
unicã pentru a se putea orienta cãtre
alte sectoare non-agricole (servicii,
turism rural etc.). Exploataþiile mici, dar
care au ºansa de a reuºi pe piaþã, vor fi
de asemenea sprijinite financiar pentru a
deveni ferme comerciale, iar agricultorii
4
vor putea investi aceºti bani pentru
achiziþionarea de utilaje ºi echipamente
agricole.
Cotele obþinute de România în negocieri
sunt în general mai mari decât
producþiile actuale, ceea ce înseamnã
cã agricultorii români trebuie sã se
orienteze cãtre productivitate, în
condiþiile în care ei vor fi sprijiniþi ºi prin
plãþi directe, care vor fi mai mari decât
subvenþiile actuale. În acelaºi timp, este
recomandatã orientarea cãtre culturi ºi
produse cerute de piaþã (de exemplu,
produse ecologice).
În acelaºi timp, produsele tradiþionale ºi
cu denumiri geografice vor avea un loc
pe piaþa europeanã, deoarece România
a întreprins ºi va continua demersurile
pentru recunoaºterea acestora (bãuturi
spirtoase, tipuri de lapte, iaurt ºi lapte
bãtut, tipuri de caº, salam, magiun etc.).
În ceea ce priveºte industria agro-
alimentarã, aceasta va fi protejatã prin
obþinerea de cãtre România a unor
perioade de tranziþie care vor da mai
mult timp unitãþilor de colectare ºi
procesare a laptelui ºi cãrnii sã
realizeze investiþiile necesare respectãrii
standardelor sanitare de producþie.
Respectarea normelor sanitar-veterinare
în industria alimentarã, dar ºi la nivelul
fermelor care produc pentru piaþã, este
un subiect foarte important pentru
Uniunea Europeanã, deoarece are un
impact major, direct, asupra sãnãtãþii
consumatorilor.

În UE fermierii au fost sprijiniþi
prin politici agricole pentru
restructurare ºi capitalizare. Cum va fi
sprijinit fermierul român pentru a fi
competitiv în mediul concurenþial
european în contextul actual, de
schimbare a PAC?
În contextul actual, de þarã în curs de
aderare la UE, au fost avute în vedere o
serie de mãsuri ce au vizat pregãtirea
fermierului român pentru piaþã unicã,
competitivã. În acest sens, un rol
important îl are Programul SAPARD, dar
ºi programele naþionale „Fermierul” ºi
Renta viagerã. Aceste programe sprijinã
investiþiile la nivelul gospodãriilor,
fermelor ºi pentru prelucrarea ºi
procesarea produselor la standarde
europene.
Programul „Fermierul” vine, de aseme-
nea, în sprijinul mãsurilor programului
SAPARD, asigurând partea de co-
finanþare privatã.
Renta viagerã este o mãsurã care
faciliteazã compactarea terenurilor,
premisã pentru practicarea unei
agriculturi competitive.
În perioada post-aderare, Planul
Naþional de Dezvoltare Ruralã 2007-
2013 va include mãsuri ce au ca
obiectiv creºterea competitivitãþii
sectorului agricol ºi forestier.

Politica agricolã comunã

Ce reprezintã Politica Agricolã
Comunã a UE ºi care sunt
avantajele acesteia?
Politica Agricolã Comunã (PAC) este o
politicã prioritarã a Uniunii Europene,
care utilizeazã aproape 50% din
fondurile comunitare.
- creºterea calitãþii produselor agro-
alimentare, ca urmare a respectãrii
standardelor comunitare;
- protejarea mediului ºi respectarea
standardelor de bunãstare a animalelor;
- posibilitatea creºterii economice în

Politica Agricolã Comunã urmãreºte:

- asigurarea unui nivel de viaþã decent
pentru producãtorii agricoli prin
acordarea de subvenþii consistente
pentru fermieri din fondurile comunitare;
- asigurarea unor preþuri echitabile ale
produselor agricole pentru consumatori;

5 Fermier în Europa
Capitolul 1
zonele sãrace, ca urmare a aplicãrii
programelor de dezvoltare ruralã;
- creºterea investiþiilor strãine în
agriculturã ºi industria alimentarã.
Ce prevede legislaþia
comunitarã în domeniul
agriculturii?
Agricultura este unul dintre cele mai
vaste domenii acoperite de politicile
comunitare. Acquis-ul comunitar acope-
rã urmãtoarele domenii principale:
- aspecte orizontale: garantare ºi
orientare; mecanisme de schimb
comercial; politica în domeniul calitãþii;
agricultura organicã; reþeaua de date
contabile specifice; subvenþii de stat;
- organizarea pieþei comune: culturi
arabile; cereale, seminþe oleaginoase ºi
culturi proteice; cereale ne-alimentare
prelucrate, amidon din cartofi,
substituenþi cerealieri, orez; zahãr;
culturi de plante pentru producþia de
fibre;
- culturi specializate: fructe ºi legume;
vin ºi alcool; banane; ulei de mãsline;
tutun;
6
- produse animaliere: lapte si produse
lactate; carne de vacã; carne de oaie;
carne de porc;
- dezvoltarea ruralã;
- legislaþia în domeniul veterinar:
sistemul de control de pe piaþa internã;
identificarea ºi recensãmântul
animalelor; controlul la graniþele
externe; mãsuri de control al bolilor
animaliere; sãnãtatea animalelor -
comerþul cu animale vii ºi produse
animaliere; protecþia sãnãtãþii publice;
asigurarea condiþiilor corespunzãtoare
de viaþã pentru animale; legislaþia
specificã zootehniei;
- legislaþia în domeniul fitosanitar:
organisme dãunãtoare; calitatea
seminþelor ºi a materialului sãditor;
drepturi privind varietatea plantelor;
produse utilizate pentru protecþia
plantelor / pesticide; nutriþia animalelor.
În Uniunea Europeanã existã
un preþ minim garantat al
produselor agricole?
Da. Se numeºte preþ de intervenþie ºi
este preþul minim garantat care poate fi
obþinut pentru producþia comercializatã
pe piaþa internã. Atunci când preþurile
unor produse (în special la cereale,
produse lactate, carne de vitã, de porc,
zahãr, orez) ating nivelul minim (când
oferta este în exces faþã de cerere),
instituþiile abilitate de Uniunea
Europeanã intervin prin achiziþia ºi
stocarea produsului respectiv, neper-
miþând scãderea preþului de piaþã sub
 cheltuielile determinate de stocarea
producþiei de cãtre fermieri în perioada
de recoltare ºi comercializare. Creºterea
lunarã a preþului de intervenþie are rolul
de a evita situaþiile de plasare pe piaþã
a întregii recolte, fermierii fiind încurajaþi
în acest fel sã comercializeze producþia
treptat, în tranºe mai mici.

Se pot prelua în sistem de intervenþie

urmãtoarele cereale: grâu comun, grâu
preþul de intervenþie ºi asigurând dur, orz, porumb, sorg.
fermierilor garanþia unor venituri minime.
Producþia cumpãratã astfel de stat Perioada de intervenþie, stabilitã de
urmeazã a fi revândutã, atunci când Comisie, este 1 noiembrie – 31 mai (cu
preþul pieþei se redreseazã, sau urmeazã anumite excepþii pentru anumite state
a fi vândutã la export. membre în funcþie de perioada de
recoltare).
Iniþial, în stadiul de început al PAC,
nivelul preþului de intervenþie era mult Preþul de intervenþie este de 101,3
superior celui de pe piaþa mondialã. euro/tonã, iar în cadrul perioadei de
Preþurile mari la produsele alimentare intervenþie acest preþ este supus unor
constituiau un stimulent puternic pentru creºteri lunare cu 0,46 euro/tonã. Preþul
creºterea producþiei, ceea ce a dus poate varia în funcþie de calitatea
curând la situaþii de supraproducþie ºi cerealelor.
producþie pe stoc. Prin reformele din
1992 (MacSharry) ºi 1999, preþul de
intervenþie a fost adus spre nivelul de pe
piaþa mondialã, în special pentru
produsele generatoare de surplusuri
(culturi arabile, carne de vitã, lapte ºi
produse lactate), concomitent cu
acordarea, cãtre fermieri, de ajutoare
financiare (plãþi compensatorii), care sã
compenseze pierderile suferite.

Preþul de intervenþie este stabilit anual de

cãtre Comisie, iar nivelul acestuia creºte
în fiecare lunã pentru a acoperi

7 Fermier în Europa
Capitolul 1
Dezvoltare ruralã
Cum va fi implementatã în
România politica de dezvoltare
ruralã a Comunitãþii Europene?
Politica Uniunii Europene de dezvoltare
ruralã, la care ºi România se
racordeazã, vizeazã trei direcþii
principale:
1. creºterea competitivitãþii fermelor
ºi silviculturii, prin mãsuri de
îmbunãtãþire ºi dezvoltare
infrastructurii; sprijinirea fermierilor care
participã la schemele de calitate a
alimentelor; ajutorul de stabilire pentru
tinerii fermieri; sprijinirea fermelor de
semi-subzistenþã;
2. managementul mediului ºi al
pãmântului, prin mãsuri pentru
sprijinirea fermierilor din zonele
montane; programul „Natura 2000”;
îmbunãtãþirea mediului agricol; plãþi
pentru bunãstarea animalã;
3. îmbunãtãþirea calitãþii vieþii ºi
diversificarea activitãþilor prin:
sprijinirea activitãþilor non-agricole;
ajutoare pentru crearea micro-
întreprinderilor; încurajarea turismului;
renovarea satelor.
Dupã aderarea României la Uniunea
Europeanã va exista Programul
Naþional de Dezvoltare Ruralã ce se va
derula în perioada 2007-2013 va
cuprinde mãsuri pentru:
- instalarea tinerilor fermieri în mediul
rural;
- pensionarea anticipatã a fermierilor
ºi a lucrãtorilor agricoli;
- informarea ºi pregãtirea profesiona-
lã a persoanelor implicate în sectoarele
agricol ºi forestier;
- utilizarea serviciilor de consultanþã
de cãtre fermieri ºi proprietarii de
pãduri;
- modernizarea exploataþiilor agri-
cole;
- creºterea valorii economice a
pãdurilor;
a - creºterea valorii adãugate pentru
principala producþie agricolã ºi
forestierã;
- îmbunãtãþirea ºi dezvoltarea infra-
structurii pentru dezvoltarea ºi adapta-
rea agriculturii ºi silviculturii;
- sprijin pentru agricultori în vederea
adaptãrii la standardele comunitare;
- sprijin pentru fermele de semi-
subzistenþã care se aflã în proces de
restructurare;
- sprijin pentru înfiinþarea grupurilor
de producãtori;
- compensaþii acordate fermierilor din
zonele montane cu handicapuri natu-
rale;
- înfiinþarea plantaþiilor pe terenuri
agricole;
8
- înfiinþarea sistemelor agro-forestiere
pe terenuri agricole;
- înfiinþarea plantaþiilor pe terenuri
neagricole;
- promovarea activitãþilor non-
agricole;
- sprijin pentru crearea ºi dezvoltarea
micro-întreprinderilor;
- încurajarea turismului;
- protejarea ºi creºterea potenþialului
natural care sã contribuie la dezvoltarea
economicã durabilã.
Cum poate fi stopatã migraþia
tinerilor de la þarã la oraº ºi
prin ce sistem se pot crea locuri de
muncã în mediul rural?
În primul rând scopul programelor de
dezvoltare ruralã are în vedere crearea
locurilor de muncã în mediul rural.
Acestea pot fi asigurate prin crearea ºi
dezvoltarea unor unitãþi de procesare,
prin crearea ºi dezvoltarea de IMM-uri,
prin activitãþi non-agricole. Toate aceste
acþiuni vor fi co-finanþate prin Planul
Naþional de Dezvoltare Ruralã 2007-
2013. Acesta va finanþa mãsuri ce vor
sprijini financiar instalarea tinerilor în
mediul rural, modernizarea fermelor prin
investiþii în exploataþiile agricole ºi sprijin
pentru fermele de semi-subzistenþã ºi
acordarea de compensaþii financiare
pentru populaþia îmbãtrânitã ocupatã în
agriculturã ce va ceda terenul sau
dreptul de a-l lucra.
9 Fermier în Europa
Cu ce vine PAC pentru zonele
montane? Dar pentru zonele
defavorizate – zone cu handicap
natural (LFA)?
Programul Naþional de Dezvoltare
Ruralã pentru perioada 2007-2013 va
viza ºi mãsuri prin care se vor acorda
compensaþii fermierilor din zonele
montane cu handicapuri naturale.
Aceste compensaþii au ca scop
menþinerea unei ocupãri echilibrate a
zonelor rurale ºi menþinerea utilizãrii
terenurilor agricole în zonele montane
cu handicap natural, ceea ce conduce
la menþinerea spaþiului rural ºi la
promovarea unor ferme durabile.
Plãþile pentru handicap natural în zonele
de munte ºi plãþile în alte zone cu
handicap trebuie sã contribuie, prin
utilizarea continuã a terenului agricol, la
ocrotirea zonelor rurale, dar ºi la
susþinerea ºi promovarea sistemelor
agricole durabile.
Capitolul 1
Conform Regulamentului 1698 din
2005 privind sprijinul pentru
dezvoltarea ruralã, plãþile vor fi
acordate anual pe hectar de teren
agricol utilizat ºi trebuie sã compenseze
costurile suplimentare ºi pierderile
suferite de agricultori cu referire la
handicapul pentru producþia agricolã în
zonele vizate. Plãþile vor fi acordate
agricultorilor care se obligã sã
desfãºoare activitãþi agricole în zonele
desemnate pentru minim 5 ani de la
prima platã. Aceste plãþi vor fi regresive
peste un nivel prag al suprafeþei pe
proprietate ºi vor fi definite în program.
Ce reprezintã o exploataþie
agricolã?
Ordonanþa de Urgenþã nr. 108 din 27
iunie 2001 se referã la exploataþiile
agricole. În prezent, în urma
modificãrilor la care a fost supusã,
prevede, în principal, faptul cã
exploataþiile agricole reprezintã forme
complexe de organizare a proprietãþii,
prin care se pun în valoare pãmântul,
animalele ºi celelalte mijloace de
10
producþie (aparþinând unuia sau mai
multor proprietari), interconectate într-un
sistem unitar, în vederea executãrii de
lucrãri, prestãrii de servicii ºi obþinerii
eficiente de produse agricole.
Exploataþiile agricole comerciale trebuie
conduse sau administrate de personal
calificat tehnic ºi economic în domeniul
agricol, iar cele familiale pot fi conduse
ºi administrate de respectivii proprietari,
atestaþi în pregãtirea agricolã.
Limitele minime pentru exploataþiile
agricole sunt urmãtoarele: pentru
sectorul vegetal: cereale, plante tehnice
ºi medicinale: zona de câmpie – 110
ha; zona de deal – 50 ha; pajiºti
naturale cultivate ºi culturi furajere
pentru zona de munte – 25 ha; legume
– 2 ha; plantaþii de pomi ºi pepiniere –
5 ha; cãpºunerii, arbuºti fructiferi – 1 ha;
plantaþii de vii nobile, pepiniere ºi hamei
– 5 ha; sere ºi solarii – 0,5 ha;
ciupercãrii – 0,2 ha.
Pentru sectorul animalier, prin
exploataþie agricolã înþelegem: vaci de
lapte sau bubaline – 15 capete; taurine
la îngrãºat – 50 capete; oi sau capre –
300 capete; cai de rasã – 15 capete;
cai la îngrãºat – 50 capete; porci – 100
capete; alte specii de animale – 100
capete; gãini ouãtoare – 2000 capete;
pãsãri pentru carne – 5000 capete;
staþii de incubaþie – 200.000 de
capete; alte specii de pãsãri – 1000
capete; apicultura – 50 familii; struþi –
15 capete; iepuri – 500 capete;
animale de blanã – 100 capete.
Pentru sectorul piscicol exploataþiile sunt
definite astfel: bazine amenajate pentru
producerea puietului de peºte – 10 ha;
bazine amenajate pentru producerea
peºtelui de consum – 20 ha sau
pãstrãvãrii.
Exploataþiile pot fi ºi mixte ºi vor fi
formate din cote-pãrþi ale dimensiunilor
care vor da un întreg, prin cumulul de
activitate. Suprafeþele exploataþiilor
agricole din sectorul vegetal pot fi
formate din maxim 4 trupuri.
Exploataþiile agricole cu dimensiuni sub
limitele stipulate sunt considerate
exploataþii agricole familiale.
Proiectele de organizare a terenului, pe
categorii de folosinþã agricolã, ºi
stabilirea reþelei de drumuri agricole ºi
de perdele forestiere de protecþie se
întocmesc de cãtre instituþiile
specializate de la nivel central, judeþean
ºi local, împreunã cu consiliile locale ºi
judeþene, cu acordul prealabil al
proprietarilor.
Care este importanþa înscrierii
suprafeþelor agricole în
Registrul fermelor?
Fãrã înscriere în Registrul fermelor nu se
pot primi plãþile pe hectar de la Agenþia
de Plãþi ºi Intervenþii. Registrul fermelor
este foarte important ºi deoarece prin
intermediul lui se va obþine o bazã de
11
date în care vor fi înscrise toate fermele
din România.
În ce constã modernizarea
fermelor ºi ce trebuie fãcut
pentru revigorarea sectorului agricol,
în perspectiva aderãrii ºi dupã
aceasta?
Revigorarea agriculturii româneºti,
respectiv racordarea acesteia la
exigenþele comunitare în domeniu,
reprezintã un proces de duratã ce
necesitã aplicarea integratã a unui
pachet de mãsuri care sã se înscrie în
orientãrile generale ale Politicii Agricole
Comune.
În acest sens, este necesarã
îmbunãtãþirea infrastructurii rurale
(drumuri, utilitãþi publice), proces ce
trebuie corelat cu crearea unui mediu
investiþional atractiv, organizarea
grupurilor de producãtori agricoli etc.
Modernizarea fermelor are în vedere
atât achiziþionarea unor echipamente
moderne, care sã permitã reducerea
Fermier în Europa
Capitolul 1
costurilor de producþie, cât ºi atragerea
tinerilor fermieri care sã preia ferme
agricole cu potenþial real pentru a face
faþã presiunii concurenþiale dupã
aderare.
Aceste mãsuri sunt promovate prin
programe finanþate atât la nivel naþional,
cât ºi la nivel comunitar (ex.: „Fermierul”,
SAPARD).
În plus, pentru asigurarea unor venituri
care sã favorizeze modernizarea
fermelor, agricultorii români vor
beneficia, de la data aderãrii, de la
bugetul Uniunii Europene, de:
- plãþi directe: aceste plãþi vor fi
acordate pe suprafaþã de teren agricol;
- restituþiile la exportul produselor
agricole cãtre þãrile terþe;
- intervenþiile destinate regularizãrii
pieþelor agricole;
- fonduri pentru mãsuri de dezvoltare
ruralã.
Cum sunt sprijiniþi de stat
fermierii privaþi?
Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi
Dezvoltãrii Rurale (MAPDR) a venit în
fiecare an în sprijinul fermierilor privaþi
prin diferite forme de sprijin, precum:
- Acordarea de sprijin direct din
partea statului producãtorilor agricoli,
persoane fizice sau juridice, care deþin,
cresc ºi exploateazã animale de
producþie, înscrise în Registrul agricol,
sau care deþin/administreazã amenajãri
12
piscicole pentru producere de peºte de
consum (vezi capitolul 5 – Finanþãri);
- Sprijin direct al statului acordat
producãtorilor agricoli din sectorul
vegetal pentru anul 2006 sub forma
plãþilor directe pe suprafaþã, prin
atribuirea de bonuri valorice (vezi
capitolul 5 – Finanþãri);
- Acordarea de despãgubiri pentru
pierderile cantitative ºi calitative de
recolte, mortalitatea ºi/sau sacrificarea
de necesitate a animalelor, produse
printr-o manifestare distructivã a unor
fenomene naturale ºi a bolilor, pe areale
extinse;
- Subvenþionarea primelor de
asigurare producãtorilor agricoli care îºi
asigurã culturile agricole, animalele,
pãsãrile, familiile de albine ºi peºtii la
societãþile de asigurare ºi asigurare –
reasigurare agreate de Ministerul
Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii
Rurale;
- Acordarea de sume fixe pentru
speciile, soiurile ºi categoriile biologice
pentru seminþele certificate oficial ca
sãmânþã de prebazã, bazã sau
certificatã, din producþia internã,
vândute ºi/sau utilizate pentru
însãmânþare în campaniile agricole din
Dupã aderare, vor dispãrea
anii de vânzare 2004-2005 ºi 2005-
micii fermieri?
2006;
- Sprijinirea asociaþiilor crescãtorilor de Nu. În vederea comercializãrii
animale pentru lapte pentru produselor pe piaþã ºi pentru a deveni
achiziþionarea de dotãri ºi instalaþii de competitivi, aceºtia vor trebui sã se
muls ºi de rãcire a laptelui; alinieze unor standarde de calitate
- Acordarea de despãgubiri pentru impuse.
animalele tãiate, ucise sau altfel afectate
în vederea lichidãrii rapide a focarelor În ceea ce priveºte fermierii care nu au
de boli transmisibile de animale. în vedere comercializarea produselor ºi
produc pentru auto-consum, aceºtia nu
vor fi obligaþi sã îndeplineascã
standardele de calitate.
Vom fi obligaþi sã lucrãm
pãmântul în asociaþii?
Dupã momentul aderãrii, ce se
Nu. Nimeni nu este obligat sã se
va întâmpla cu terenurile
asocieze cu altcineva, mai ales pentru a
rãmase nelucrate?
lucra pãmântul. Este însã încurajatã
asocierea pentru vânzarea produselor. Terenurile arabile care nu vor fi lucrate ºi
Acest lucru înseamnã cã agricultorii îºi care nu vor îndeplini condiþiile de bune
vor putea vinde marfa împreunã pentru practici agricole nu vor primi plata unicã
a obþine preþuri mai bune. pe suprafaþã, platã derulatã prin
intermediul Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþii
în Agriculturã. Prin urmare, proprietarul
sau utilizatorul terenului respectiv nu va
Ce rol au asociaþiile pe produs
primi nici un fel de platã pentru terenul
în Uniunea Europeanã?
respectiv.
Principalul rol al asociaþiilor de
producãtori din Uniunea Europeanã
este de a îi reuni pe producãtorii agricoli
astfel încât aceºtia sã deþinã o poziþie
mai bunã pe piaþã ºi sã poatã fi
reprezentaþi mai bine în relaþiile cu
autoritãþile ºi cu comercianþii, ei
devenind astfel mai puternici.

13 Fermier în Europa
Capitolul 1
Comerþul cu produse agricole
Fermele mici vor face faþã
presiunii concurenþiale de pe
piaþa unicã?
În ce priveºte micile ferme, acestea vor
putea rãmâne competitive pe piaþa
unicã, cu 2 condiþii. Prima vizeazã
îndeplinirea standardelor de calitate
impuse. A doua reprezintã de fapt un
avantaj ce se referã la faptul cã preþurile
pentru produsele agricole ºi agro-
alimentare româneºti vor fi mai mici
decât cele practicate în UE, iar pe piaþa
unicã cererea pentru acestea va creºte.
Astfel de ferme vor face faþã presiunilor
concurenþiale (ex: în Polonia, la un an de
la integrare, exportul cu produse agro-
alimentare a crescut).
Dupã aderare, va exista o
fluctuaþie a preþului produselor
agricole ºi al cãrnii?
Aderarea la Uniunea Europeanã nu
înseamnã o îngheþare a preþurilor cãrnii
nici pe piaþa internã ºi nici pe piaþa UE.
14
Fluctuaþia preþurilor va continua, aceasta
fiind rezultatul diferenþelor permanente
existente între cerere ºi ofertã, între
producþie ºi consum. Preþurile sunt
dictate de piaþã.
Care sunt culturile ºi speciile de
animale pentru care au fost
stabilite cote?
Culturile agricole ºi speciile de animale
nu au stabilite cote. Singurele cote
alocate sunt pentru zahãr, lapte ºi tutun.
În ce condiþii vor mai putea
vinde þãranii produsele
tradiþionale româneºti dupã ce
România va intra în Uniunea
Europeanã? Cum trebuie sã procedeze
aceºtia, pentru ca aceste produse sã
devinã cunoscute pe piaþa europeanã?
Produsele tradiþionale destinate
comercializãrii sunt supuse aceloraºi
reguli de comercializare ca oricare
produs alimentar. Pentru promovarea
produselor tradiþionale se organizeazã
la nivel regional festivaluri, expoziþii, iar
la nivel central, târgul INDAGRA etc.
(calendarul este afiºat pe site-ul
Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi
Dezvoltãrii Rurale, www.maap.ro).
Promovarea produselor cu potenþial
pentru export se face ºi prin Camerele
de Comerþ judeþene.
 Ce prevede legislaþia
europeanã în privinþa
comercializãrii produselor agricole?
Legislaþia comunitarã cu privire la
comercializarea produselor agricole ºi
alimentare se încadreazã la capitolul 1
– Libera circulaþie a mãrfurilor,
subdomeniul Produse alimentare.
Aceasta prevede respectarea normelor
de siguranþã alimentarã ºi de
comercializare a produselor alimentare.
Legislaþia este împãrþitã în douã
categorii: legislaþie verticalã (igienã,
controlul oficial al alimentelor, aditivii
alimentari, contaminanþii, alimente cu
destinaþie specialã etc.) care se aplicã
tuturor categoriilor de produse destinate
comercializãrii, ºi legislaþia orizontalã
(miere, produse zaharoase, cacao ºi
ciocolatã, gem ºi jeleu de fructe) care se
aplicã doar anumitor categorii de
produse alimentare destinate
comercializãrii.
Se vor închide pieþele ºi
târgurile de produse agricole ºi
animale vii?
Nu, atâta timp cât respectã normele
sanitar-veterinare, de igienã ºi de mediu.
15
Cum se pot elimina
intermediarii în procesul de
valorificare a producþiei?
Relaþia dintre producãtori ºi procesatori
nu este un aspect ce þine de politica
agricolã, ci este legat de gradul de
dezvoltare economicã a afacerilor ºi a
reþelei de producþie. Eliminarea
intermediarilor se poate realiza printr-o
dezvoltare a afacerilor din agriculturã ºi
printr-o îmbunãtãþire a relaþiei ºi
comunicãrii dintre producãtorul agricol
ºi procesator, precum ºi prin
organizarea producãtorilor agricoli în
grupuri de producãtori ºi organizaþii de
producãtori.
Ce denumiri de origine a reuºit
sã obþinã România în
negocierile cu Uniunea Europeanã?
În ce priveºte denumirile de origine ºi
indicaþiile geografice pentru produse
alimentare ºi produse agricole, nu s-a
negociat nimic cu Uniunea Europeanã.
România a transmis Comisiei Europene
în anul 2004 o listã cu posibile denumiri
geografice care dupã aderare, la
solicitarea grupurilor de producãtori, vor
putea fi protejate ºi înregistrate la nivel
comunitar. Lista va fi definitivatã în
primele 6 luni dupã aderare, pe baza
solicitãrilor autoritãþilor române
transmise Comisiei Europene. În prezent,
România nu poate solicita înregistrarea
denumirilor la nivel comunitar deoarece
trebuie sã creeze un sistem naþional de
Fermier în Europa
Capitolul 1
- de Alba; - de Sibiu.
Brânzã:
- de Moeciu; - de Fãgãraº;
- de Þaga; - de Nãsal;
- de Vlãdeasa; - de Mãnãºtur;
- de Satu Mare; - de Moldova;
- de Dorna; - de Napoca;
- de Sibiu; - de Alba;
- de Bistriþa; - de Homorod;
- de Brãdet; - de Rarãu;
- de Covasna; - de Sibiu;
înregistrare ºi un sistem de evaluare a - de Arad; - de Satu Mare.
aplicaþiilor transmise. - de Harghita;
Caºcaval:
Mai multe informaþii despre mãrcile cu - de Rucãr; - de Bobâlna;
potenþial de a fi protejate comunitar se - de Dej; - de Moeciu;
pot obþine de la Oficiul de Stat pentru - de Vidraru; - de Mateiaº;
Invenþii ºi Mãrci - www.osim.ro . - de Râuºor; - de Satu Mare;
- de Carei; - de Napoca;
- de Hârlãu; - de Dobrogea;
Lista cuprinzând indicaþiile geografice - de Feteºti; - de Penteleu;
ºi denumirile de origine protejate ºi - de Harghita; - de Ciuc;
recunoscute în România pentru - de Sibiu; - de Rarãu;
produse alimentare - de Brãdet; - de Vidraru;
- de Râuºor; - de Argeº;
A. Produse din lapte - de Covasna; - de Dorna.
Lapte: Telemea:
- de Dorna; - Cedra de Apuseni; - de Braºov; - de Huedin;
- de Cluj; - de Covasna; - de Argeº; - de Carei;
- de Satu Mare; - de Harghita. - de Oaº; - de Vâlcea;
- de Rarãu; - de Sibiu; - de Harghita.
Iaurt:
- Cedra de Apuseni; B. Produse din carne
- de Satu Mare; Salam:
- Napoca. - de Sibiu.
Lapte bãtut: Cârnaþi:
- de Harghita. - de Pleºcoi.
Caº:
- de Oaº; - Baºchiu;

16
 C. Produse de panificaþie 8.Palincã Româneascã “Tricolor”
Pâine: 9.Palincã de Brad
- ardeleneascã cu cartofi; 10.Palincã de Banoviþa
- ardeleneascã cu coaja bãtutã. 11. Palincã de Câlnãu
Covrigi: 12.Palincã “Crai Nou”
- de Buzãu; - de Braºov. 13.Palincã de Valea Vinului
Plãcintã: 14.Palincã de Medieºu Aurit
- dobrogeanã. 15.Palincã de Cãmârzana
16.Palincã de Oaº
D. Fructe procesate: 17.Palincã de Cluj
- magiun de prune de Râureni. 18.Palincã de Focºani
19.Palincã de Dragosloveni
Lista cuprinzând denumirile geografice 20.Palincã de Vrancea
protejate ºi recunoscute în România 21. Palincã de Jariºtea
pentru bãuturi spirtoase
C. Vinars
A. Þuicã 1.Vinars Târnave
1.Þuicã Zetea de Medieºu Aurit 2.Vinars Vaslui
2.Þuicã de Valea Milcovului 3.Vinars Murfatlar
3.Þuicã de Buzãu 4.Vinars Vrancea
4.Þuicã de Argeº 5.Vinars Segarcea
5.Þuicã de Zalãu
6.Þuicã Ardeleneascã de Bistriþa
7. Horincã de Maramureº Ce documente sunt necesare
8.Horincã de Cãmârzana pentru importul ºi exportul
9.Horincã de Seini produselor agro-alimentare?
10.Horincã de Chioar
11. Horincã de Lãpuº În ceea ce priveºte produsele care
12.Turþ de Oaº beneficiazã de prime la export, actele
13.Turþ de Maramureº necesare pentru efectuarea exportului
de marfã (prevãzute în HG
B. Pãlincã 1518/2002) sunt:
1.Palincã de Bihor - decont justificativ;
2.Rieni Palincã de Bihor - acte doveditoare ale producerii ºi/sau
3.Palincã de Zalãu achiziþionãrii produsului agro-alimentar
4.Palincã de Ardeal care a fost livrat la export/exportat;
5.Palincã de Maramureº - declaraþia vamalã sau factura
6.Palincã de Carpaþii Apuseni externã;
7. Palincã de Transilvania - declaraþia de încasare valutarã;

17 Fermier în Europa
Capitolul 1
- declaraþia de confirmare a încasãrii
contravalorii exportului, certificatã de o
bancã comercialã;
- declaraþie pe propria rãspundere cã
datele furnizate sunt conforme cu
realitatea.
Lista produselor agro-alimentare,
cantitãþile, destinaþiile de export,
cuantumul primelor ºi condiþiile specifice
de acordare a acestora se stabilesc prin
consultãri cu patronatele de profil, în
funcþie de disponibilitãþile pentru export,
evoluþia preþurilor pe plan intern ºi
internaþional ºi oportunitãþile existente
pe pieþele externe ºi se aprobã prin
ordin comun al ministrului Agriculturii,
Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale ºi al
ministrului Finanþelor Publice, cu avizul
favorabil al Departamentului de Comerþ
Exterior.
În plus faþã de acestea, pentru anumite
produse agro-alimentare, atât la
exportul cât ºi la importul acestora,
poate fi necesar un certificat fito-sanitar
ºi/sau sanitar-veterinar, în funcþie de
specificul produselor respective.
Am auzit recent expresia
“practica deschiderii de
contingente tarifare”. La ce se referã?
În cazul încheierii unor acorduri
comerciale preferenþiale între un stat ºi
un alt stat (România-Israel, România-
Turcia etc.) sau grup de state (cum este
cazul acordurilor comerciale
18
preferenþiale încheiate între România ºi
UE), ambele pãrþi participante la acord
vor permite importul produselor care fac
obiectul acordurilor respective cu taxe
vamale mai mici (sau chiar cu taxe
vamale zero) decât cele percepute
pentru aceleaºi produse, dar care provin
din þãri care nu sunt parte la acord.
Importul cu taxe vamale reduse se
desfãºoarã în limita unor cantitãþi bine
determinate; atât produsele care fac
obiectul aranjamentelor preferenþiale,
cât ºi cantitãþile pentru care aceste
aranjamente sunt încheiate vor fi
notificate la Organizaþia Mondialã a
Comerþului (OMC). Cantitatea maximã
dintr-un produs care poate fi importatã
cu taxã vamalã redusã sau cu taxã
vamalã zero poartã numele de
contingent. Controlul cantitãþilor
importate în cadrul unor aranjamente
preferenþiale se realizeazã prin
intermediul licenþelor de import.
Perioada pentru care se pot efectua
importuri cu taxe vamale reduse sau
zero este, de obicei, limitatã, deschi-
derea acestor contingente fiind
anunþatã, astfel încât agenþii economici
interesaþi sã poatã depune aplicaþii
pentru eliberarea unei licenþe de import.
Capitolul 2
SECTORUL VEGETAL
Fructe ºi legume
Dupã 2007, voi mai putea
vinde legume în piaþã?
Odatã cu aderarea României la
Uniunea Europeanã, toate fructele ºi
legumele pentru consum în stare
proaspãtã vor fi supuse standardelor de
comercializare. Aceste standarde sunt
obligatorii ºi au fost transpuse în
legislaþia româneascã de cãtre
Asociaþia de Standardizare din
România (ASRO). Conformitatea cu
standardele de comercializare va fi
verificatã de cãtre Inspecþia de Stat
pentru Controlul Tehnic în Producerea ºi
Valorificarea Legumelor ºi Fructelor.
Detalii tehnice privind standardele puteþi
afla accesând site-ul www.asro.ro.
Comerþul cu fructe ºi legume în pieþele
stradale nu va înceta odatã cu aderarea
României la Uniunea Europeanã. Prin
urmare, nimeni nu vã poate îngrãdi
dreptul de a comercializa fructe ºi
legume în piaþã, însã va trebui sã
19
respectaþi obligatoriu standardele de
comercializare în vigoare. Controlul
respectãrii acestora este realizat de
cãtre inspecþia de fructe ºi legume
organizatã în cadrul Ministerului
Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii
Rurale care are în teritoriu organisme de
control specializate.
Lista standardelor de comercializare a
fost aprobatã prin Ordinul 532 din 28
iulie 2004, publicat în Monitorul Oficial
cu numãrul 712 din data de 6 august
2004.
Plantele ºi pomii fructiferi
destinaþi comercializãrii trebuie
sã aibã etichetã? Ce trebuie scris pe
aceasta?
Plasarea pe piaþã a fructelor ºi
legumelor destinate consumului în stare
proaspãtã se va face numai cu
respectarea conformitãþii cu standardele
de comercializare. Astfel, toate
ambalajele care conþin fructe ºi legume
vor trebui sã poarte etichete pe care se
menþioneazã cel puþin urmãtoarele
elemente:
- numele producãtorului;
- expeditorul;
- specia sau varietatea destinatã
Fermier în Europa
Capitolul 2
comercializãrii;
- cantitatea netã a produsului;
- clasa de calitate;
- tratamente în timpul pãstrãrii.
Dupã aderare, þãranii români
vor putea sã îºi mai vândã
legumele ºi fructele în faþa porþii?
Din momentul aderãrii la Uniunea
Europeanã producãtorii agricoli români
îºi vor putea comercializa legumele ºi
fructele doar în spaþii amenajate.
Ce taxe se plãtesc pentru
fructele ºi legumele importate
din statele membre ale Uniunii
Europene? Cum se explicã diferenþa de
preþ dintre fructele ºi legumele
importate ºi cele autohtone?
Pentru anumite produse importate din UE,
România a negociat cu Uniunea
Europeanã o serie de concesii tarifare,
care presupun importul unor anumite
cantitãþi de fructe ºi legume cu taxe
vamale zero. În aceastã categorie intrã
tomatele care, în limita a 300 de tone,
pot intra în România cu taxã vamalã zero,
morcovii (1000 de tone cu taxa vamalã
zero), mere, pere ºi gutui (500 de tone
cu taxã vamalã zero). Pentru alte fructe ºi
legume provenite din UE, importul în
România este permis în cantitãþi nelimitate
ºi cu taxã vamalã zero.
În ceea ce priveºte diferenþa de preþ
între fructele ºi legumele importate faþã
de cele autohtone, o comparaþie este
20
destul de dificil de realizat atâta vreme
cât situaþia pe piaþã nu este aceeaºi
pentru toate fructele ºi legumele. Astfel,
în unele cazuri, preþul produselor din
import poate fi mai mare decât cel al
produselor similare autohtone, în vreme
ce în cazul altor fructe ºi legume situaþia
poate sta invers. Mai mult decât atât,
comparaþiile sunt greu de fãcut þinând
cont de faptul cã, în cele mai multe
cazuri, sortimentele importate diferã de
cele autohtone.
Dupã aderare, legumele,
fructele ºi conservele româneºti
vor face faþã concurenþei de pe piaþa
internã?
Pe piaþa comunitarã se manifestã o
tendinþã crescândã de concentrare a
producþiei comercializate (cca. 70% din
producþia de fructe ºi legume proaspete
se comercializeazã de cãtre marile
lanþuri de magazine). În aceste condiþii,
este de presupus ca ºi în România
lanþurile de supermarket-uri sã
comercializeze cantitãþi din ce în ce mai
mari de fructe ºi legume. Pentru a putea
avea acces la desfacere, dar în acelaºi
timp pentru a putea respecta condiþiile
de comercializare impuse de
consumator, producãtorii agricoli vor fi

nevoiþi sã apeleze la o formã de
comercializare adecvatã. În România,
trecerea rapidã la formarea grupurilor
organizate care au ca principal scop
sortarea, ambalarea, etichetarea ºi
Zahãr
Cum s-a stabilit cota de zahãr,
pentru România? Ce se va
întâmpla dacã vom realiza o producþie
sub cotã cu cel puþin 30%?
Cota de zahãr pentru România a fost
stabilitã în urma negocierilor cu Comisia
Europeanã, pe baza producþiei istorice
realizatã într-o perioadã de referinþã.
Cota de producþie nerealizatã de cãtre
un stat membru se pierde.
Ce evoluþie va avea sectorul
zahãrului începând cu data
aderãrii?
Dupã data aderãrii, producþia de zahãr
se va realiza în cadrul unor cote de
producþie (cantitãþi maxime admise de
producþie). României i-a fost alocatã o
cotã de 109.164 tone de zahãr ºi o cotã
de 9.981 tone de izoglucozã. Se va
21
comercializarea producþiei de fructe ºi
legume este singura ºansã de a face
faþã presiunii pieþei comunitare.
Se pot folosi seminþe modificate
genetic în UE?
Nu. Începând cu data aderãrii,
cultivarea seminþelor modificate genetic
este interzisã.
produce zahãr atât din sfeclã de zahãr,
cât ºi prin rafinarea zahãrului brut din
trestie din import.
Pentru realizarea cotei de zahãr din
sfeclã de zahãr existã un program
naþional de mãsuri pentru creºterea
suprafeþei cultivate cu sfeclã de zahãr.
Capacitatea de procesare existentã în
România poate acoperi procesarea
cantitãþii de sfeclã de zahãr necesarã
realizãrii cotei de zahãr. Totodatã,
existã ºi capacitate de procesare
funcþionalã ºi pentru prelucrarea
zahãrului brut. Capacitatea de
procesare a României este mai mare
decât cotele stabilite în cadrul
negocierilor de aderare.
Preþul de referinþã pentru zahãrul alb de
calitate standard va fi 631,9 euro/tonã
pentru 2006-2007 ºi 2007-2008,
541,5 euro/tonã pentru 2008-2009 ºi
Fermier în Europa
Capitolul 2
404,4 euro/tonã pentru 2009-2010.
Zahãrul brut de calitate standard va fi
496,8 euro/tonã pentru anii comerciali
2006-2007 ºi 2007-2008, 448,8
pentru 2008-2009 ºi 335,2 pentru
2009-2010. Preþul de referinþã va
descreºte pânã în 2010. Aceste preþuri
de referinþã se vor aplica zahãrului
neambalat, de la poarta fabricii.
Preþul minim garantat pentru sfecla de
calitate standard va fi 32,86 euro/tonã
pentru anul comercial 2006-2007,
29,78 euro/tonã pentru 2007-2008,
27,83 euro/tonã pentru 2008-2009 ºi
26,29 euro/tonã pentru 2009-2010.
Acest preþ este stabilit pentru calitatea
standard.

Viþã-de-vie
Feteascã neagrã, Bãbeascã neagrã,
Dupã aderare, în România se
Cadarcã, Frâncuºã ºi Busuioacã de
vor mai putea planta soiuri
Bohotin;
hibride de viþã-de-vie, pe ce suprafaþã
! creºterea ponderii vinurilor roºii în
ºi în ce condiþii?
raport cu cele albe pânã la 40%;
În prezent ºi dupã aderarea României la ! creºterea ponderii vinurilor de calitate

UE nu se vor mai putea planta soiuri de cu denumire de origine controlatã ºi cu

viþã-de-vie hibridã. Plantãrile de viþã-de- indicaþie geograficã pânã la 40% din
vie se vor face numai cu soiuri nobile de totalul producþiei de vin;
viþã-de-vie admise în culturã în arealele ! creºterea numãrului asociaþiilor de

viticole din România. producãtori mici ºi mijlocii ºi a

România, ca viitoare membrã a Uniunii
Europene, urmãreºte pentru sectorul viti-
vinicol:
! consolidarea patrimoniului viticol;
participãrii acestora la piaþa vinului.
Odatã cu aderarea României la
Uniunea Europeanã, obiectivele

! perfecþionarea continuã a tehnolo-

giilor de culturã ºi de vinificaþie pentru

obþinerea unor vinuri de înaltã calitate;
! promovarea cu prioritate în noile

plantaþii a soiurilor româneºti pentru

vinuri de calitate competitive pe plan
european: Feteascã albã, Feteascã
regalã, Tãmâioasã româneascã, Grasã,

22

prioritare pentru sectorul viti-vinicol vor fi
urmãtoarele:
! defriºarea suprafeþelor cu vii hibride
de cãtre producãtorii direcþi ºi
replantarea acestora cu viþe altoite din
soiuri nobile, de calitate, cu acordarea
de sprijin financiar;
! acordarea sprijinului financiar din
fonduri europene pentru sectorul viti-
vinicol prin programe de restructurare ºi
reconversie a plantaþiilor viticole
distribuite de Agenþia de Plãþi ºi
Intervenþii în Agriculturã;
! promovarea intensã a vinurilor
româneºti din soiuri autohtone pe pieþele
UE ºi în afara UE.
În legislaþia europeanã nu existã o
reglementare care sã prevadã faptul cã
fermierii trebuie sã defriºeze suprafeþele
cultivate cu vie hibridã. Trebuie þinut cont
însã de faptul cã strugurii acestor viþe
produc vinuri care nu sunt de calitate,
acestea neputând face faþã cerinþelor
calitative de pe piaþa vinurilor din
Uniunea Europeanã. În consecinþã,
aceste vinuri nu pot fi comercializate ci
pãstrate doar pentru consumul în familie
sau pentru a fi vândute cãtre distilerii în
vederea obþinerii de alcool ºi oþet. Putem
menþiona cã suprafeþele cultivate cu
23
hibrizi interziºi nu primesc sprijin
financiar comunitar.
Soiurile de viþã-de-vie interzise pentru
comercializare în Uniunea Europeanã
sunt: Noah, Othello, Isabelle, Jacques,
Clinton ºi Herbemont. Dacã se doreºte
înlocuirea acestora cu soiuri acceptate
pentru comercializare, suprafeþele
trebuie defriºate ºi replantate cu viþã-de-
vie de calitate, pentru care Uniunea
Europeanã acordã ajutoare financiare.
Ce se va întâmpla cu vinurile
româneºti dupã aderare?
Vinurile româneºti recunoscute în UE vor
circula în continuare pe pieþele þãrilor
membre, fãrã taxe vamale.
Vinurile exportate în þãrile din afara UE
vor circula cu taxe vamale.
Va trebui sã îmi înlocuiesc via
din curte dupã 2007?
Nu. Vinul obþinut va fi folosit numai
pentru consumul familial.
Aº dori sã cumpãr soiuri de viþã
nobilã acceptate în Uniunea
Europeanã ºi doresc sã ºtiu cum pot
primi o finanþare în acest sens ºi în ce
condiþii?
Subvenþiile acordate pentru materialul
sãditor viticol sunt destinate
Fermier în Europa
Capitolul 2
producãtorilor. Avantajul compãrã-
torului constã într-un preþ mai scãzut
(egal cu preþul de cumpãrare din care se
scade valoarea subvenþiei).
Bãuturi spirtoase
Îmi va trebui autorizaþie ca sã
fac þuicã?
Pentru a produce þuicã pentru consum
propriu, în cazan propriu, producãtorul
nu are nevoie de autorizaþie.
Pentru a produce þuicã în vederea
comercializãrii, în cazan propriu,
producãtorul trebuie sã obþinã
autorizaþie fiscalã, eliberatã de
Ministerul Finanþelor Publice.
De ce trebuie sã plãteascã
accize cei care fac þuicã în
propria gospodãrie?
Accizarea alcoolului etilic este
reglementatã în Uniunea Europeanã
prin directive ºi regulamente. Acciza
24
Lista producãtorilor autorizaþi poate fi
consultatã la Ministerul Agriculturii,
Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale (Inspecþia
Naþionalã pentru Calitatea Seminþelor).
Materialul sãditor viticol din import se
achiziþioneazã la preþul producãtorului,
acesta nebeneficiind de subvenþii.
În cazul investiþiilor prin programe
SAPARD în derulare, cumpãrãtorul
beneficiazã de o reducere egalã cu
50% din valoarea materialului sãditor
viticol certificat importat.
este un impozit indirect asupra unor
bunuri ºi servicii. Accizele armonizate
sunt taxe speciale de consum care se
datoreazã bugetului de stat pentru
urmãtoarele produse provenite din
producþia internã sau din import:
a) bere;
b) vinuri;
c) bãuturi fermentate, altele decât bere
ºi vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) produse din tutun;
g) uleiuri minerale.
România trebuie sã se alinieze cu
legislaþia fiscalã în domeniu, de aceea
dupã aderare producãtorul de þuicã în
gospodãria proprie, destinatã
comercializãrii, va trebui sã plãteascã
acciza. Valoarea acesteia va fi stabilitã
de cãtre Ministerul Finanþelor Publice ºi
va fi regãsitã în Codul fiscal care se
publicã anual în Monitorul Oficial.
În Uniunea Europeanã, pentru a
descuraja consumul de alcool, se
percepe acelaºi nivel al accizelor pentru
alcool, indiferent dacã este pentru
Aspecte fitosanitare
În þãrile din Uniunea Europeanã
se mai folosesc pesticide?
Da, în spaþiul Uniunii Europene se
utilizeazã pesticide (produse de
protecþie a plantelor) pentru
combaterea bolilor, dãunãtorilor ºi
buruienilor. Cadrul legal pentru acest tip
de produse este Directiva 91/414
privind plasarea pe piaþã a produselor
de protecþie a plantelor.
Directiva 91/414 a fost transpusã în
legislaþia naþionalã prin urmãtoarele
acte normative:
! Hotãrârea de Guvern nr. 1559 din
23 septembrie 2004 privind procedura
de omologare a produselor de protecþie
a plantelor în vederea plasãrii pe piaþã
ºi a utilizãrii lor pe teritoriul României
(Monitorul Oficial nr. 955 din 19
25
consumul propriu sau comercializare.
România a obþinut în negocieri o
derogare, dupã data aderãrii: plata a
50% din acciza pentru 50 de litri de
bãuturi spirtoase/gospodãrie/an pentru
alcoolul produs din fructe, destinat
autoconsumului.
octombrie 2004), modificatã ºi
completatã prin HG nr. 894 din 4
august 2005;
! HG nr. 437 din 12 mai 2005 privind
aprobarea Listei cu substanþele active
autorizate pentru utilizare în produse de
protecþie a plantelor pe teritoriul
României (MO nr. 446 din 26 mai
2005);
! Ordinul nr. 421 din 2 iunie 2005
pentru aprobarea cerinþelor pe care
trebuie sã le îndeplineascã dosarele
substanþelor active ºi ale produselor
formulate, necesare evaluãrii în vederea
omologãrii, frazelor de risc ºi frazelor-tip
pentru mãsurile de siguranþã specifice
produselor de protecþie a plantelor (MO
nr. 771 din 24 august 2005);
! Ordinele nr. 1017/2005, 1144/
2005, 1171/2005 pentru aprobarea
principiilor uniforme de evaluare ºi
omologare a produselor de protecþie a
plantelor.
Toate aceste acte normative care
reglementeazã regimul produselor de
protecþie a plantelor vor intra în vigoare
în momentul aderãrii þãrii noastre la
Uniunea Europeanã.
Fermier în Europa
Capitolul 2
A fost armonizatã legislaþia
româneascã în privinþa
protecþiei plantelor?
În sectorul fitosanitar, reglementãrile
comunitare privind controlul fitosanitar
teritorial ºi vamal, omologarea ºi
plasarea pe piaþã a produselor de
protecþie a plantelor, controlul
reziduurilor de pesticide din plante ºi
produse vegetale au fost transpuse în
legislaþia naþionalã printr-un numãr de
37 de acte normative. Majoritatea
acestor acte normative sunt deja în
vigoare, în procedurã de implementare.
Pentru a facilita implementarea acestora
au fost elaborate de cãtre Direcþia
Fitosanitarã ºi pentru Selecþie Vegetalã
ºi transmise în teritoriu (Unitãþi
Fitosanitare, Inspectorate de Carantinã
Fitosanitarã Vamalã) programe de
monitorizare specifice ºi proceduri de
lucru.
Sunt producãtor agricol ºi
doresc sã ºtiu dacã dupã
aderare va trebui sã folosesc numai
anumite substanþe pentru dãunãtori,
impuse de normele Uniunii Europene,
sau le pot utiliza tot pe cele pe care le
folosesc în prezent?
Dupã aderare va trebui sã folosiþi numai
anumite substanþe pentru dãunãtori,
impuse de normele Uniunii Europene –
cele care conþin substanþe active
26
cuprinse în Anexa 1 a Directivei
Consiliului din 15 iulie 1991 privind
introducerea pe piaþã a produselor de
protecþie a plantelor (91/414/CEE).
România a negociat perioade de
tranziþie, respectiv o perioadã de
tranziþie pânã la 31 decembrie 2009,
pentru utilizarea produselor de protecþia
plantelor omologate în prezent în
România ºi care conþin urmãtoarele
substanþe active:
- compuºii cuprului (sulfat, oxiclorurã
sau hidroxid de cupru),
- sulfurã,
- acetoclor,
- dimetoat
ºi o perioadã de tranziþie pânã la 31
decembrie 2008 pentru utilizarea
produselor de protecþia plantelor,
omologate în prezent în România, ºi
care conþin substanþa activã 2,4-D
inclusã în Anexa Ia Directiva
91/414/CEE.
Amânarea termenelor limitã se aplicã
numai companiilor care au început
activitatea privind generarea sau
achiziþionarea datelor necesare înainte
de 31 decembrie 2004.
Capitolul 3
ZOOTEHNIE
Carne
Ce evoluþie va avea sectorul
cãrnii începând cu data
aderãrii?
O serie de ferme de dimensiuni mici
care nu vor face faþã cerinþelor Uniunii
Europene, în special în sectorul cãrnii de
porc, vor dispãrea dupã anul 2007. Pe
de altã parte, aderarea României la UE
va însemna dezvoltarea ºi
modernizarea fermelor de dimensiuni
mari ºi creºterea competitivitãþii
acestora. Implementarea sistemului
european de comercializare a
carcaselor de bovine, ovine ºi porcine,
respectiv sistemul EUROP, prin care
plata animalelor se va face diferenþiat în
funcþie de calitatea acestora, va avea ca
rezultat creºterea calitãþii cãrnii ºi
implicit, intensificarea schimburilor cu
statele membre ale UE.
27
Dupã aderare, carnea se va
clasifica în funcþie de calitate,
precum ouãle?
Clasificarea cãrnii în funcþie de calitate,
conform sistemului EUROP, se va face
începând cu anul 2006, astfel: pentru
specia porcine sistemul de clasificare se
aplicã din luna ianuarie 2006, iar
pentru speciile bovine ºi ovine, din luna
iunie 2006. Introducerea sistemului
EUROP de clasificare a carcaselor
garanteazã plata cãrnii în funcþie de
diferitele clase de calitate (conþinutul de
carne în carcasã).
De ce acte va fi nevoie ºi în ce
condiþii se vor putea exporta
animalele vii din România dupã 2007?
Exportul animalelor vii din România se
efectueazã în condiþiile respectãrii
cerinþelor sanitar-veterinare impuse de
autoritatea veterinarã a þãrii
importatoare ºi sunt precizate în
certificatele de sãnãtate care însoþesc
animalele.
Ordinul Preºedintelui Autoritãþii
Naþionale Sanitar-Veterinare ºi pentru
Siguranþa Alimentelor nr. 53/2005
reglementeazã certificarea sanitar-
Fermier în Europa
Capitolul 3
veterinarã ºi a exportului de animale vii
din România în þãrile Uniunii Europene ºi
þãri terþe.
Începând cu anul 2007 se mai
pot introduce în raþia furajerã a
animalelor la îngrãºat, fãinuri proteice
din carne ºi peºte?
Este interzisã utilizarea oricãrui tip de
fãinã provenitã de la animale în hrana
animalelor. Singurele excepþii sunt
anumite tipuri de fãinuri din peºte.
Dupã aderare, animalele
destinate comercializãrii vor
trebui vaccinate? Vor fi alte tipuri de
vaccine faþã de cele utilizate în
prezent?
Conform strategiei adoptate de
România pentru eradicarea pestei
porcine clasice, începând cu data de 1
Creºterea porcinelor
Care sunt constrângerile de
naturã tehnicã în creºterea
porcinelor potrivit legislaþiei europene?
Conform normelor Uniunii Europene,
alegerea tehnologiei de creºtere a
porcinelor trebuie sã þinã cont de:
nevoile animalelor pentru condiþii de
viaþã adecvate; gradul de mecanizare a
muncii; scara de producþie; suprafaþa de
pãmânt ºi calitatea solului.
Existã douã sisteme de creºtere a
28
ianuarie 2006, pe întreg teritoriul þãrii
este interzisã vaccinarea contra acestei
boli, condiþie impusã de Comunitatea
Europeanã pentru þara noastrã ºi alte
state membre pentru a putea participa
pe piaþa unicã europeanã la comerþul cu
animale, carne ºi preparate din carne
de porc.
Dupã aderare, câte animale voi
putea sã þin în curte? Mai putem
tãia porcii în propria curte? În ce mod
le voi putea sacrifica pentru uzul în
familie?
Creºterea animalelor în curte nu poate fi
abandonatã cel puþin în perioada
urmãtoare aderãrii la UE fiind o tradiþie
a poporului român. Tãierea porcilor
pentru consum familial va trebui sã
respecte prevederile Ordinului MAAP
nr. 425/2002.
porcilor:
1. Sistemul de creºtere fãrã deºeuri;
2. Sistemul de creºtere cu deºeuri.
1. Sistemul de creºtere fãrã deºeuri –
se foloseºte acolo unde este posibilã
utilizarea deºeurilor ca îngrãºãminte
pentru sol. În acest caz, structura solului
nu trebuie sã fie permeabilã sau uºoarã
deoarece, în caz contrar, atât solul cât ºi
pânza de apã freaticã pot fi
contaminate, iar aplicarea reziduurilor
ca îngrãºãminte ar avea efecte minore.
Mai mult, acest sistem este aplicat în
cazul fermelor în care nu este suficient
aºternut care sã fie utilizat pentru litierã.
Este important ca în acest tip de sistem
de creºtere sã existe echipamentul
necesar pentru facilitarea transportului
excrementelor animale ºi pentru
utilizarea acestora.
În creºterea porcinelor la nivel industrial
este folosit mai ales sistemul de creºtere
fãrã deºeuri.
2. Sistemul de creºtere cu deºeuri –
este utilizat în special în cazul fermelor
cu sol uºor, unde folosirea
îngrãºãmintelor este posibilã sau chiar
necesarã. Altfel, nitraþii ºi fosfaþii
conþinuþi în îngrãºãmântul natural
pãtrund prin sol pânã la pânza de apã
freaticã, contaminând-o.
În sistemul de creºtere cu deºeuri, existã
diferite tehnologii care permit utilizarea
oricãror cantitãþi de deºeuri ca
îngrãºãmânt ºi de diferite calitãþi. Într-un
astfel de sistem de creºtere, toate
stalurile sunt în principal cu aºternut de
paie. În producþia de porci, 0,1 – 1 kg
de paie pe zi sunt în general utilizate
29
pentru umplerea unui stal (depinde de
tehnologia de creºtere aplicatã).
Necesarul de aºternut de paie pentru
24 de ore:
- pentru 1 porc – 0,15 kg;
- pentru porci la îngrãºat – 0,3 – 0,5
kg/cap;
- pentru scroafe care fatã, scroafe
reformate ºi vieri – 1 kg/cap.
Sistemul de creºtere cu paie, poate fi
împãrþit în:
a) Sistem de suprafaþã;
b) Sistem de adâncime;
c) Sistem de producþie, atunci când
panta podelei este mare (8-10 grade).
În astfel de tehnologii, aplicarea stratului
de îngrãºãmânt este necesarã.
Cerinþe generale:
1. Temperatura adecvatã
- vieri – min. 12OC, opt. 15OC;
- scroafe la începutul sarcinii - min.
12OC, opt. 15OC;
- scroafe înainte de fãtare - min. 15OC,
opt. 19OC;
- scroafe care alãpteazã - min. 18OC,
Fermier în Europa
Capitolul 3
opt. 20OC;
- purceluºi mai mici de 14 zile - min.
24OC, opt. 28OC;
- purceluºi cu vârsta între 14 ºi 28 de
zile - min. 18OC, opt. 23OC;
- purceluºi mai mari (grãsuni, tineret
creºtere, înþãrcaþi) - min. 18OC, opt.
21OC;
- porci la îngrãºat – min. 15OC, opt.
18OC;
- vieri ºi purcele de rasã – min. 14OC,
opt. 17OC.
2. Lumina naturalã sau artificialã sã fie
adecvatã speciei de animal ºi categoriei
din care acesta face parte:
- vieri, scroafe care au fãtat, scroafe la
îngrãºat – luminã naturalã 1:20 lx;
luminã artificialã 20 – 30 lx;
- purceluºi ºi purcele de rasã – luminã
naturalã 1:20 lx; luminã artificialã 20 –
30 lx;
- scroafe care alãpteazã – luminã
naturalã 1:20 lx; luminã artificialã 20 –
30 lx;
- purceluºi înþãrcaþi – luminã naturalã
1:25 lx; luminã artificialã 20 – 30 lx;
- porci la îngrãºat – luminã naturalã
1:30 lx; luminã artificialã 20 – 30 lx.
30
Lumina artificialã trebuie sã corespundã
cu cea naturalã între orele 9 am ºi 5 pm.
3. Ventilaþia aerului sã fie cea
corespunzãtoare, dupã cum urmeazã:
- vieri, purcele care au fãtat, purcele
care fatã (180 kg): iarna – 20 m3/h;
vara – 100 m3/h;
- purcele care alãpteazã (200 kg):
iarna – 50 m3/h; vara – 150 m3/h;
- purcei înþãrcaþi cu vârsta mai micã
de 2 sãptãmâni (30 kg): iarna – 8 m3/h;
vara – 30 m3/h;
- vieri ºi purcele de rasã (100 kg):
iarna – 20 m3/h; vara – 90 m3/h;
- porci la îngrãºat (100 kg): iarna –
15 m3/h; vara – 80 m3/h.
4. Protejarea aºternutului împotriva
condiþiilor extreme de vreme ºi
împotriva umezelii.
5. Sistemul de canalizare: apa cu
deºeuri de la stalurile animalelor trebuie
cumulatã în cel mai apropiat container
etanº.
Clãdirea de producþie trebuie sã
îndeplineascã urmãtoarele cerinþe
privind evacuarea:
- distanþa dintre stalul celui mai
apropiat animal ºi ieºirea de urgenþã nu
trebuie sã depãºeascã 50 de metri, în
cazul sistemului de creºtere cu deºeuri, ºi
75 de metri, în cazul sistemului de
creºtere fãrã deºeuri;
- dacã numãrul porcilor este mai mic
de 15 iar sistemul de creºtere folosit este
cel fãrã deºeuri, atunci clãdirea va avea
cel puþin o ieºire de urgenþã;
- clãdirile care au mai mult de 15
capete vor avea cel puþin douã ieºiri de
urgenþã, iar anexele divizate în douã
sectoare vor avea cel puþin câte o ieºire
de urgenþã pentru fiecare sector;
- porþile ºi uºile se vor deschide
întotdeauna cãtre exterior.
Fermele de porci trebuie sã fie echipate
cu utilaje de depozitare a
excrementelor. Mãrimea acestora
trebuie sã fie echivalentã cu jumãtate din
producþia anualã de excremente a
animalelor deþinute în ferma respectivã.
Capacitatea containerelor utilizate
pentru depozitarea dejecþiilor lichide
dintr-o fermã trebuie sã fie suficient de
mare pentru a asigura depozitarea
pentru o perioadã de 4 luni.
În cazul porcilor crescuþi în sistemul cu
deºeuri, necesitatea vaselor sau
containerelor pentru îngrãºãmânt
depinde de felul ºi cantitatea resturilor
precum ºi de perioada de depozitare în
stalurile animalelor.
Dependinþele pentru porci ºi
echipamentul utilizat trebuie sã fie
realizate din materiale care sã nu
dãuneze sãnãtãþii animalelor ºi care sã
poatã fi uºor curãþate ºi dezinfectate.
Animalele trebuie sã aibã acces
permanent la apã.
Pentru a asigura animalelor condiþiile
optime de „gãzduire”, trebuie sã se þinã
31
cont de dimensiunile minime permise
ale stalurilor. Astfel, suprafaþa þarcurilor
pentru porcii crescuþi individual trebuie
sã fie de minimum:
- pentru vieri – 6,00 m2;
- pentru scroafe – 1,20 m2 (2,00 m x
0,6 m);
- pentru scroafe cu purceluºi – 3,50
m2;
- pentru vieri ºi purcele de rasã cu
greutatea cuprinsã între 30 kg ºi 110 kg
– 2,70 m2;
Suprafaþa spaþiului liber de care dispune
fiecare porc înþãrcat sau porc de
producþie crescut în grup trebuie sã fie
de cel puþin:
— 0,15 m2 pentru porcii cu o greutate
medie egalã sau mai micã de 10
kilograme;
— 0,20 m2 pentru porcii cu o greutate
medie cuprinsã între 10 ºi 20 de
kilograme;
— 0,30 m2 pentru porcii cu o greutate
medie cuprinsã între 20 ºi 30 de
kilograme;
— 0,40 m2 pentru porcii cu o greutate
medie cuprinsã între 30 ºi 50 de
kilograme;
Fermier în Europa
Capitolul 3
— 0,55 m2 pentru porcii cu o greutate
medie cuprinsã între 50 ºi 85 de
kilograme;
— 0,65 m2 pentru porcii cu o greutate
medie cuprinsã între 85 ºi 110
kilograme;
— 1,00 m2 pentru porcii cu o greutate
medie mai mare de 110 kilograme.
Condiþii generale:
1. Materialele utilizate pentru
construcþia grajdurilor, în special boxele
ºi instalaþiile cu care porcii pot intra în
contact, nu trebuie sã dãuneze porcilor
ºi trebuie sã poatã fi curãþate ºi
dezinfectate temeinic.
2. Pânã la adoptarea unor norme
comunitare în domeniu, echipamentele
ºi circuitele electrice trebuie instalate în
conformitate cu reglementãrile naþionale
în vigoare pentru a evita orice ºoc
electric.
3. Izolarea, încãlzirea ºi aerisirea
grajdurilor trebuie asiguratã astfel încât
circulaþia aerului, nivelul de praf,
temperatura, umiditatea aerului ºi
concentraþiile de gaze sã fie menþinute
la niºte limite care sã nu fie nocive
pentru porci.
4. Orice echipament automat sau
mecanic indispensabil sãnãtãþii ºi
bunãstãrii porcilor trebuie sã fie
inspectat cel puþin o datã pe zi. Orice
defect constatat trebuie remediat
imediat sau, dacã acest lucru este
imposibil, trebuie luate mãsuri adecvate
pentru a proteja sãnãtatea ºi bunãstarea
porcilor pânã la efectuarea reparaþiei,
în special utilizând alte metode de
32
alimentaþie ºi menþinând un mediu
ambiant corespunzãtor. Dacã se
utilizeazã un sistem de ventilaþie
artificialã, trebuie prevãzut un sistem
adecvat de înlocuire, pentru ca, în caz
de defecþiune a sistemului principal, sã
se poatã asigura o reînnoire a aerului
suficientã pentru a proteja sãnãtatea ºi
bunãstarea porcilor; trebuie prevãzut,
de asemenea, un sistem de alarmã care
sã anunþe crescãtorului defecþiunea.
Sistemul de alarmã trebuie testat în mod
regulat.
5. Porcii nu trebuie sã fie menþinuþi în
permanenþã în întuneric. În acest sens,
pentru a rãspunde nevoilor lor
comportamentale ºi fiziologice, trebuie
prevãzut, având în vedere diversele
condiþii climaterice din statele membre,
un sistem de iluminare adecvat, natural
sau artificial; dacã este vorba de un
sistem artificial, iluminarea trebuie sã fie
cel puþin echivalentã cu durata de
luminã naturalã disponibilã în mod
normal între orele 9 ºi 17. În plus, trebuie
sã fie disponibil un sistem de iluminare
adecvat (fix sau mobil), de o intensitate
suficientã pentru a permite o inspectare
a porcilor în orice moment.
6. Toþi porcii crescuþi în grup sau în
boxe trebuie sã fie inspectaþi de
proprietar sau de responsabilul cu
animalele cel puþin o datã pe zi. Orice
porc care pare bolnav sau rãnit trebuie
îngrijit în mod corespunzãtor, cât mai
repede posibil. Dacã este necesar,
porcii bolnavi sau rãniþi trebuie sã poatã
fi izolaþi în încãperi adecvate, prevãzute
cu aºternuturi de paie uscate ºi
confortabile. Dacã porcii nu
reacþioneazã la îngrijirile crescãtorului
trebuie consultat cât de repede posibil
un medic veterinar.
7. Dacã porcii sunt crescuþi în grup,
trebuie luate mãsuri pentru a se evita
orice luptã care nu se încadreazã într-un
model de comportament normal. Porcii
care manifestã o agresivitate constantã
faþã de celelalte animale, precum ºi
victimele unei astfel de agresivitãþi
trebuie izolaþi sau îndepãrtaþi de grup.
8. Grajdurile pentru porci trebuie
construite astfel încât fiecare porc:
— sã aibã loc suficient pentru odihnã, sã
poatã sã se întindã sau sã se ridice în
picioare cu uºurinþã;
— sã dispunã de un loc curat pentru
odihnã;
33
— sã poatã vedea alþi porci.
9. Dacã porcii sunt legaþi, legãturile
nu trebuie sã-i rãneascã ºi trebuie
inspectate în mod regulat ºi ajustate,
dacã este necesar, pentru ca animalul
sã se simtã confortabil. Fiecare legãturã
trebuie sã fie suficient de lungã pentru a-
i permite animalului sã se deplaseze. Ea
trebuie astfel conceputã încât sã evite, în
mãsura posibilului, orice risc de
strangulare sau de rãnire.
10. Grajdurile, cuºtile, echipamentele ºi
ustensilele care servesc porcilor trebuie
sã fie curãþate ºi dezinfectate în mod
corespunzãtor, pentru a preveni
contaminarea încruciºatã ºi apariþia
vectorilor de maladii. Ar trebui eliminate
cât de des posibil materiile fecale, urina,
precum ºi alimentele neconsumate sau
deversate, pentru a reduce mirosul ºi
pentru a nu atrage muºtele sau
rozãtoarele.
11. Pardoselile trebuie sã fie
nederapante, dar fãrã asperitãþi, pentru
a evita rãnirea porcilor, ºi trebuie
concepute astfel încât sã nu provoace
rãni sau suferinþe porcilor culcaþi sau
ridicaþi în picioare. Ele trebuie sã fie
adecvate pentru mãrimea ºi greutatea
porcilor ºi sã constituie o suprafaþã
rigidã, planã ºi stabilã. Suprafaþa
culcuºului trebuie sã fie confortabilã,
curatã, drenatã corespunzãtor ºi sã nu
poatã dãuna porcilor. Dacã existã
aºternut de paie, acesta trebuie sã fie
curat, uscat ºi sã nu dãuneze porcilor.
12. Toþi porcii trebuie sã aibã acces la
o alimentaþie adecvatã vârstei ºi
greutãþii lor ºi care sã þinã seama de
Fermier în Europa
Capitolul 3
nevoile lor comportamentale ºi
fiziologice, pentru a le asigura o stare
bunã de sãnãtate ºi confort.
13. Toþi porcii trebuie sã fie hrãniþi cel
puþin o datã pe zi. Dacã porcii sunt
adãpostiþi în grup ºi nu beneficiazã de o
alimentaþie ad libitum sau de un sistem
de alimentaþie automat, fiecare porc
trebuie sã aibã acces la mâncare în
acelaºi timp cu celelalte animale din
grup.
14. Porcii în vârstã de peste douã
sãptãmâni trebuie sã aibã acces la apã
proaspãtã adecvatã, furnizatã în
cantitate suficientã, sau trebuie sã-ºi
poatã satisface nevoia de lichide cu alte
preparate.
15. Instalaþiile de alimentare ºi de
adãpare trebuie concepute, construite,
instalate ºi întreþinute în aºa fel încât sã
se limiteze riscurile de contaminare a
hranei ºi a apei destinate porcilor.
16. Pe lângã mãsurile obiºnuite
împotriva caudofagiei sau a altor vicii ºi
pentru a le permite sã-ºi satisfacã nevoile
comportamentale, toþi porcii – þinând
cont de mediul ambiant ºi de densitatea
populaþiei – trebuie sã dispunã de paie
sau de orice alt material sau alt obiect
adecvat.
Dispoziþii specifice care se aplicã
diverselor categorii de porci:
Vieri:
Boxele pentru vieri trebuie plasate ºi
construite în aºa fel încât vierii sã poatã
sã se întoarcã, sã perceapã grohãitul,
34
mirosul ºi prezenþa altor porci ºi sã
dispunã de un loc curat pentru odihnã.
Suprafaþa culcuºului trebuie sã fie uscatã
ºi confortabilã. În plus, boxa unui vier
adult trebuie sã aibã o dimensiune
minimã de 6 m2. Totuºi, trebuie sã se
prevadã o suprafaþã mai mare atunci
când boxele sunt folosite pentru montã.
Scroafe ºi purcele:
1. Scroafele gestante ºi purcelele
trebuie, dacã este necesar, sã fie tratate
contra paraziþilor interni ºi externi.
Scroafele gestante ºi purcelele trebuie,
dacã sunt adãpostite în încãperi pentru
fãtare, sã fie curãþate de orice murdãrie.
2. Ele trebuie sã aibã la dispoziþie o
suprafaþã de culcare curatã, drenatã
corespunzãtor, confortabilã ºi trebuie,
dacã este necesar, sã poatã beneficia
de materiale potrivite pentru pregãtirea
culcuºului pentru purcei.
3. În spatele scroafei sau al purcelei
trebuie prevãzut un spaþiu liber pentru a-
i permite o fãtare naturalã sau asistatã.
4. Boxele pentru fãtare unde scroafele
se pot miºca liber trebuie dotate cu
dispozitive de protecþie a purceilor, cum
ar fi barele.
Purcei:
1. Dacã este necesar, trebuie asigurate
purceilor o sursã de cãldurã ºi o
suprafaþã de culcare solidã, uscatã ºi
confortabilã, la distanþã de scroafã,
unde pot sã se odihneascã toþi în acelaºi
timp.
2. Dacã se foloseºte o boxã pentru
fãtare, purceii trebuie sã dispunã de un
spaþiu suficient pentru a putea fi alãptaþi
fãrã dificultãþi.
3. Dacã este practicatã, castrarea
porcilor masculi mai mari de patru
sãptãmâni trebuie efectuatã obligatoriu
sub anestezie, de cãtre un medic
veterinar sau o persoanã calificatã, în
conformitate cu legislaþia naþionalã.
4. Tãierea parþialã a cozii ºi a dinþilor
nu trebuie efectuatã în mod obiºnuit, ci
Creºterea bovinelor
Care sunt constrângerile de
naturã tehnicã în creºterea
bovinelor potrivit legislaþiei europene?
Clãdiri ºi adãposturi
Fermele nou construite sau reconstruite
ºi/sau puse în funcþiune pentru prima
datã dupã 1 ianuarie 1994 trebuie sã
respecte cel puþin urmãtoarele cerinþe:
- dacã viþeii sunt adãpostiþi în grup, ei
trebuie sã dispunã de un spaþiu liber
suficient pentru a se întoarce sau a se
culca fãrã greutate, de minimum 1,5 m2
pentru un viþel viu cu o greutate de 150
de kilograme;
- dacã viþeii sunt adãpostiþi în boxe
35
doar dacã se constatã cã rãnile de la
nivelul mameloanelor scroafei, urechilor
sau cozilor porcilor sunt o consecinþã a
neaplicãrii acestui procedeu. Dacã este
necesarã tãierea parþialã a dinþilor, ea
trebuie efectuatã în primele ºapte zile
dupã naºtere.
5. Purceii nu trebuie separaþi de mamã
înainte de a atinge vârsta de trei
sãptãmâni, cu excepþia cazului în care
nesepararea ar dãuna bunãstãrii sau
sãnãtãþii scroafei sau purceilor.
Purcei înþãrcaþi ºi porci de producþie:
Formarea grupurilor de porci trebuie sã
aibã loc cât mai curând posibil dupã
înþãrcare. Porcii trebuie sã fie crescuþi în
grupuri stabile ºi sã se evite pe cât
posibil amestecarea lor.
individuale sau legaþi în staule, boxele
sau staulele trebuie sã aibã pereþi
despãrþitori gãuriþi, iar lãþimea acestora
nu trebuie sã fie mai micã fie de 90
centimetri ±10%, fie de 0,80 din înãlþi-
mea greabãnului.
Fermier în Europa
Capitolul 3
Dispoziþiile prezentate anterior nu se
aplicã fermelor cu mai puþin de ºase
viþei.
Se pot aplica dispoziþii speciale pentru:
- viþeii a cãror stare de sãnãtate sau
comportament impun izolarea de grup
în vederea unui tratament adecvat;
- bovinele de reproducþie de rasã purã;
- viþeii þinuþi lângã mamã pentru
alãptare;
- viþeii þinuþi în stabulaþie liberã.
Materialele utilizate pentru construcþia
grajdurilor, în special boxele ºi
instalaþiile cu care viþeii pot intra în
contact, nu trebuie sã dãuneze viþeilor ºi
trebuie sã poatã fi curãþate ºi
dezinfectate temeinic.
Pânã la adoptarea unor norme
comunitare în domeniu, echipamentele
ºi circuitele electrice trebuie instalate în
conformitate cu reglementãrile naþionale
în vigoare pentru a evita orice ºoc
electric.
Izolarea, încãlzirea ºi aerisirea
grajdurilor trebuie asiguratã astfel încât
circulaþia aerului, nivelul de praf,
36
temperatura, umiditatea relativã a
aerului ºi concentraþiile de gaze sã fie
menþinute la niºte limite care sã nu fie
nocive pentru viþei.
Orice echipament automat sau mecanic
indispensabil sãnãtãþii ºi bunãstãrii
viþeilor trebuie sã fie inspectat cel puþin o
datã pe zi. Orice defect constatat
trebuie remediat imediat sau, dacã acest
lucru este imposibil, trebuie luate mãsuri
adecvate pentru a proteja sãnãtatea ºi
bunãstarea viþeilor pânã la efectuarea
reparaþiei, în special utilizând alte
metode de alimentaþie ºi menþinând un
mediu ambiant corespunzãtor.
Dacã se utilizeazã un sistem de
ventilaþie artificialã, trebuie prevãzut un
sistem adecvat de înlocuire, pentru ca, în
caz de defecþiune a sistemului principal,
sã se poatã asigura o reînnoire a aerului
suficientã pentru a proteja sãnãtatea ºi
bunãstarea viþeilor; trebuie prevãzut, de
asemenea, un sistem de alarmã care sã
anunþe crescãtorului defecþiunea.
Sistemul de alarmã trebuie testat în mod
regulat.
Viþeii nu trebuie sã fie menþinuþi în
permanenþã în întuneric. În acest sens,
pentru a rãspunde nevoilor lor
comportamentale ºi fiziologie, trebuie
prevãzut, având în vedere diversele
condiþii climaterice din statele membre,
un sistem de iluminare adecvat, natural
sau artificial; dacã este vorba de un
sistem artificial, iluminarea trebuie sã fie
cel puþin echivalentã cu durata de
luminã naturalã disponibilã în mod
normal între orele 9 ºi 17. În plus, trebuie
sã fie disponibil un sistem de iluminare
adecvat fix sau mobil, de o intensitate
suficientã pentru a permite inspectarea
viþeilor în orice moment.
Toþi viþeii crescuþi în grup sau în boxe
trebuie sã fie inspectaþi de proprietar
sau de responsabilul cu animalele cel
puþin o datã pe zi. Orice viþel care pare
bolnav sau rãnit trebuie îngrijit în mod
corespunzãtor, cât mai repede posibil.
Dacã este necesar, viþeii bolnavi sau
rãniþi trebuie sã poatã fi izolaþi în
încãperi adecvate, prevãzute cu
aºternuturi de paie uscate ºi
confortabile. Dacã viþeii nu reacþio-
neazã la îngrijirile crescãtorului trebuie
consultat cât de repede posibil un medic
veterinar.
Grajdurile pentru viþei trebuie construite
astfel încât fiecare viþel:
— sã aibã loc suficient pentru odihnã ºi
pentru necesitãþi de igienã, sã poatã sã
se întindã sau sã se ridice în picioare;
— sã poatã vedea alþi viþei.
Dacã viþeii sunt legaþi, legãturile nu
trebuie sã-i rãneascã ºi trebuie
inspectate în mod regulat ºi ajustate,
dacã este necesar, pentru ca animalul
sã se simtã confortabil. Fiecare legãturã
trebuie sã fie suficient de lungã pentru a-
i permite animalului sã se deplaseze. Ea
trebuie astfel conceputã încât sã evite, în
mãsura posibilului, orice risc de
strangulare sau de rãnire.
37
Grajdurile, cuºtile, echipamentele ºi
ustensilele care servesc viþeilor trebuie
sã fie curãþate ºi dezinfectate în mod
corespunzãtor, pentru a preveni
contaminarea încruciºatã ºi apariþia
vectorilor de maladii. Ar trebui eliminate
cât de des posibil materiile fecale, urina,
precum ºi alimentele neconsumate sau
deversate, pentru a reduce mirosul ºi
pentru a nu atrage muºtele sau
rozãtoarele.
Pardoselile trebuie sã fie nederapante,
dar fãrã asperitãþi, pentru a evita rãnirea
viþeilor, ºi trebuie concepute astfel încât
sã nu provoace rãni sau suferinþe viþeilor
culcaþi sau ridicaþi în picioare. Ele
trebuie sã fie adecvate pentru mãrimea
ºi greutatea viþeilor ºi sã constituie o
suprafaþã rigidã, planã ºi stabilã.
Suprafaþa culcuºului trebuie sã fie
confortabilã, curatã, drenatã corespun-
zãtor ºi sã nu poatã dãuna viþeilor.
Trebuie asigurat un aºternut de paie
corespunzãtor pentru toþi viþeii cu vârsta
sub douã sãptãmâni.
Hranã, apã ºi alte substanþe
Toþi viþeii trebuie sã aibã acces la o
alimentaþie adecvatã vârstei ºi greutãþii
lor ºi care sã þinã seama de nevoile lor
Fermier în Europa
Capitolul 3
comportamentale ºi fiziologice, pentru a
le asigura o stare bunã de sãnãtate ºi
confort. Alimentaþia trebuie sã conþinã
suficient fier, precum ºi un minimum de
alimente uscate care sã conþinã fibre
digerabile (de la 100 la 200 de grame
pe zi, în funcþie de vârsta animalului).
Totuºi, condiþia unui minimum de
alimente uscate care sã conþinã fibre
digerabile nu este obligatorie pentru
producþia de viþei cu carne albã. Viþeilor
nu trebuie sã le fie puse botniþe.
Toþi viþeii trebuie sã fie hrãniþi cel puþin o
datã pe zi. Dacã viþeii sunt adãpostiþi în
grup ºi nu beneficiazã de o alimentaþie
ad libitum sau de un sistem de
alimentaþie automat, fiecare viþel trebuie
sã aibã acces la mâncare în acelaºi timp
cu celelalte animale din grup.
Viþeii în vârstã de peste douã sãptãmâni
trebuie sã aibã acces la apã proaspãtã,
furnizatã în cantitate suficientã, sau
trebuie sã-ºi poatã satisface nevoia de
lichide cu alte preparate.
38
Instalaþiile de alimentare ºi de adãpare
trebuie concepute, construite, instalate ºi
întreþinute în aºa fel încât sã se limiteze
riscurile de contaminare a hranei ºi a
apei destinate viþeilor.
Nici o altã substanþã, cu excepþia
substanþelor administrate în scopuri
terapeutice sau profilactice sau în scopul
tratamentului zootehnic, nu trebuie
administratã unui animal decât dacã s-a
demonstrat prin studii ºtiinþifice de
bunãstare a animalelor sau în baza
experienþei acumulate cã efectul
respectivei substanþe nu este dãunãtor
pentru sãnãtatea sau bunãstarea
animalului.
Metode de creºtere
Metodele de creºtere naturale sau
artificiale care provoacã sau pot
provoca suferinþe sau vãtãmãri
animalelor nu trebuie practicate.
Nici un animal nu va fi pãstrat într-o
crescãtorie dacã nu se poate estima,
într-o manierã rezonabilã, în baza
genotipului sau fenotipului acestuia, cã
poate fi pãstrat fãrã efecte negative
asupra sãnãtãþii sau bunãstãrii sale.
 Creºterea ovinelor
Care sunt constrângerile de
naturã tehnicã în creºterea
ovinelor potrivit legislaþiei europene?
Clãdiri, adãposturi, echipamente
Oile trebuie þinute în condiþii care nu sunt
dãunãtoare pentru sãnãtatea lor ºi care
nu cauzeazã vãtãmãri sau alte suferinþe.
Mai mult, condiþiile de trai trebuie sã
asigure animalelor libertatea ºi
miºcarea, incluzând, în particular,
culcarea, odihna ºi ridicarea precum ºi
contactul vizual cu alte animale.
Încãperea în care se aflã oile,
echipamentul aferent, precum ºi alte
diferite facilitãþi instalate trebuie sã fie
realizate din materiale care nu sunt
dãunãtoare pentru sãnãtatea animalelor
ºi care pot fi curãþate ºi dezinfectate.
Facilitãþile ºi echipamentul trebuie sã fie
inspectate cel puþin o datã pe zi, iar
toate defectele trebuie îndepãrtate fãrã
întârziere. Echipamentul clãdirii trebuie
sã facã posibilã divizarea efectivului
existent în grupe de producþie.
Efectivele de ovine trebuie inspectate în
fiecare dimineaþã, astfel încât cele care
îºi schimbã starea de sãnãtate sã poatã
fi depistate din timp. Indivizii bolnavi
trebuie izolaþi de restul turmei.
Circulaþia aerului, praful, temperatura,
umiditatea relativã ºi concentraþia de
gaze trebuie menþinute la niveluri care
sã nu dãuneze animalelor.
Majoritatea oilor care fatã miei în
perioada de toamnã, iarnã sau
primãvara devreme, au nevoie de
încãperi calde. De asemenea, în
perioada de alãptare, timp de cel puþin
douã sãptãmâni, temperatura nu trebuie
sã fie mai micã de +8OC. Pentru oi în
general, cerinþele temperaturii minime
sunt de +5OC.
Oile sunt foarte sensibile la umiditãþi
mari ale aerului. Ele pot rezista chiar ºi
la temperaturi mai mici de 0OC, cu
condiþia ca încãperea sã fie uscatã ºi sã

Pentru mieii nou-nãscuþi, trebuie prevãzut

un þarc separat care trebuie sã aibã
facilitaþi pentru încãlzirea mieilor.
Materialele utilizate pentru construcþia
þarcurilor ºi a facilitaþilor cu care mieii vin
direct în contact nu trebuie sã dãuneze
sãnãtãþii acestora.

39 Fermier în Europa
Capitolul 3
nu fie expusã curenþilor de aer.
Umiditatea relativã a aerului pentru
toate categoriile de ovine nu trebuie sã
depãºeascã procentul de 75 – 80%.
Conform normelor UE, viteza aerului nu
trebuie sã depãºeascã 0,3 m/s. Numai
atunci când verile sunt foarte calde iar
temperatura aerului din încãperi
depãºeºte 20OC, este permisã o mãrire
a vitezei aerului peste 0,3 m/s.
Aerul din interiorul încãperilor trebuie sã
fie pe cât posibil curat ºi sã aibã o
compoziþie din punct de vedere chimic
asemãnãtoare cu cea a celui atmosferic.
Concentraþiile mari de dioxid de carbon
– peste 0,3%, de amoniac – peste
0,0020% ºi de hidrogen sulfurat – peste
0,0005% sunt foarte dãunãtoare pentru
animale.
Intensitatea zgomotului în perioadele
de odihnã ale animalelor nu trebuie sã
depãºeascã 70 dB.
Suprafaþa adãpostului pentru ovine
trebuie sã fie de max. 15 m. Suprafeþele
mai mari de 15 m necesitã prezenþa
luminatoarelor adiþionale în acoperiº ºi
o creºtere a capacitãþii cubice a clãdirii,
ceea ce o face greu de menþinut la o
temperaturã adecvatã.
Înãlþimea adãpostului depinde de
sistemul de creºtere aplicat ºi trebuie sã
fie de 4,5–5 m în cazul în care
animalele sunt þinute pe aºternuturi înalte
ºi de 3,5–4 m dacã sunt þinute pe
40
aºternuturi superficiale. În clãdirile cu
temperatura interioarã de 8–16OC,
coeficientul de transfer de cãldurã al
pereþilor trebuie sã fie sub 0,75W/m2K.
Pereþii adãposturilor trebuie sã fie
constituiþi din cel puþin 2 sau 3 bucãþi.
Plafonul trebuie sã fie plat, astfel încât
sã permitã curãþarea rapidã ºi
menþinerea igienei.
În clãdirile izolate ºi plafonul trebuie sã
fie de asemenea izolat, iar coeficientul
de transfer al cãldurii trebuie sã se
situeze sub 0,50 W/m2K. Ca materiale
izolatoare sunt folosite: polistiren
expandat, polistiren, lemn mineral
rezistent la apã ºi poliuretan.
Podeaua încãperii trebuie sã fie netedã,
ne-lunecoasã ºi etanºã, astfel încât sã fie
prevenitã scurgerea dejecþiilor în sol.
Ventilaþia naturalã este obligatorie în
clãdirea în care sunt þinute oile.
Deschiderile trebuie plasate sub sau
deasupra geamurilor sau sub plafon, în
pereþii externi. Elementele de evacuare
trebuie sã aibã forma canalelor de
ventilaþie verticale sau a canalelor de
ventilaþie. Pentru a face sistemul de
ventilaþie mai eficient, în special în timpul
perioadei de varã, se utilizeazã
ventilaþia mecanicã. În cazul în care
clãdirea este echipatã cu sistem de
ventilaþie automat sau mecanic, acesta
trebuie cuplat la un sistem de avertizare
care sã arate eventualele defecþiuni.
Sistemul de ventilaþie cu care sunt
prevãzute încãperile trebuie sã fie cuplat
cu un sistem de alarmã, astfel încât orice
defecþiune sã fie anunþatã.
Hranã, apã ºi alte substanþe
Oile trebuie hrãnite de douã ori pe zi
cu hranã adecvatã speciei din care fac
parte, vârstei ºi stãrii psihologice, care
sã le fie administratã în cantitãþi
suficiente pentru a le menþine într-o stare
bunã de sãnãtate ºi pentru a le satisface
nevoile nutriþionale. Nici un animal nu
trebuie hrãnit sau adãpat astfel încât sã
i se cauzeze suferinþe sau vãtãmãri
inutile, iar hrana sau raþia de lichide nu
trebuie sã conþinã nici o substanþã care
sã îi poatã cauza suferinþe sau vãtãmãri
inutile.
Animalele trebuie sã aibã acces
nelimitat la o sursã de apã proaspãtã
sau trebuie sã îºi poatã satisface nevoia
de lichide prin alte mijloace. Troaca de
apã trebuie construitã ºi plasatã astfel
încât sã întruneascã condiþiile de igienã,
iar riscul îngheþãrii apei sã fie minim.
Instalaþiile de alimentare ºi adãpare
trebuie concepute, construite ºi
amplasate astfel încât sã se limiteze
41
riscurile de contaminare a hranei ºi apei,
precum ºi efectele negative ale rivalitãþii
dintre animale.
Nici o altã substanþã, cu excepþia
substanþelor administrate în scopuri
terapeutice sau profilactice sau în scopul
tratamentului zootehnic, nu trebuie
administratã unui animal decât dacã s-a
demonstrat prin studii ºtiinþifice de
bunãstare a animalelor sau în baza
experienþei acumulate cã efectul
respectivei substanþe nu este dãunãtor
pentru sãnãtatea sau bunãstarea
animalului.
Metode de creºtere
Metodele de creºtere naturale sau
artificiale care provoacã sau pot
provoca suferinþe sau vãtãmãri
animalelor nu trebuie practicate.
Nici un animal nu va fi pãstrat într-o
crescãtorie dacã nu se poate estima,
într-o manierã rezonabilã, în baza
genotipului sau fenotipului acestuia, cã
poate fi pãstrat fãrã efecte negative
asupra sãnãtãþii sau bunãstãrii sale.
Fermier în Europa
Capitolul 3
Creºterea pãsãrilor
Care sunt constrângerile de
naturã tehnicã în creºterea
pasãrilor potrivit legislaþiei europene?
Standarde minime pentru protecþia
gãinilor ouãtoare
Dispoziþii aplicabile la sistemele
alternative
1. Toate sistemele trebuie dotate astfel
încât toate gãinile ouãtoare sã aibã:
(a) fie alimentatoare lineare;
(b) fie jgheaburi de bãut continue;
(c) cel puþin un cuibar la fiecare ºapte
gãini; dacã se folosesc cuibare de grup,
trebuie sã existe cel puþin 1 m2 de spaþiu
de cuibar pentru maxim 120 de gãini;
(d) stinghii adecvate, fãrã margini
ascuþite ºi care sã asigure cel puþin 15
cm pentru fiecare gãinã. Stinghiile nu
trebuie sã fie montate deasupra
gunoiului, distanþa orizontalã dintre
stinghii trebuie sã fie de cel puþin 30 cm,
iar distanþa orizontalã dintre stinghii ºi
perete trebuie sã fie de cel puþin 20 cm;
(e) cel puþin 250 cm2 de suprafaþã cu
gunoi pe cap de gãinã, gunoiul
ocupând cel puþin o treime din suprafaþa
solului.
2. Podelele instalaþiilor trebuie astfel
construite încât sã suporte în mod
corespunzãtor fiecare dintre ghearele
orientate anterior ale fiecãrui picior.
Dacã sistemele de creºtere sunt folosite
acolo unde gãinile ouãtoare se pot
miºca liber între diferite niveluri:
42
- trebuie sã nu existe mai mult de patru
niveluri;
- spaþiul de trecere între niveluri trebuie
sã fie de cel puþin 45 cm;
- locurile de bãut ºi de mâncat trebuie
distribuite în aºa fel încât sã ofere acces
egal pentru toate gãinile;
- nivelurile trebuie aranjate astfel încât sã
împiedice cãderea pe nivelurile
inferioare.
Dacã gãinile ouãtoare au acces la spaþii
în aer liber:
- trebuie sã existe mai multe deschizãturi
auxiliare care sã ofere acces direct
afarã, de cel puþin 35 cm înãlþime ºi 40
cm lãþime, dispuse de-a lungul întregii
clãdiri; în orice caz, este nevoie de o
deschidere totalã de 2 m la 1000 de
gãini;
- spaþiile în aer liber trebuie:
" sã aibã o suprafaþã corespunzã-
toare densitãþii de pãsãri ºi caracteristi-
cilor solului, pentru a preveni orice con-
taminare;
" sã fie dotate cu adãpost de vreme
rea ºi de animale de pradã ºi, dacã este
necesar, cu jgheaburi de bãut
corespunzãtoare.
3. Densitatea de pãsãri nu trebuie sã
depãºeascã 9 gãini ouãtoare pe m2 de
suprafaþã utilizabilã.
Totuºi, acolo unde suprafaþa utilizabilã
corespunde suprafeþei de teren
disponibile, statele membre pot, pânã la
31 decembrie 2011, sã autorizeze o
densitate de pãsãri de 12 gãini pe m2 de
suprafaþã disponibilã, pentru stabili-
mentele care au aplicat acest sistem la
data de 3 august 1999.
Cerinþele minime se aplicã la toate
sistemele alternative începând cu 1
ianuarie 2007.
Dispoziþii aplicabile creºterii în sisteme
de coteþe neîmbunãtãþite:
- pentru fiecare gãinã ouãtoare
trebuie sã se asigure cel puþin 550 cm2
de suprafaþã de coteþ, mãsuratã în plan
orizontal, care sã poatã fi folositã fãrã
restricþii ºi fãrã a include devieri ce pot
limita suprafaþa disponibilã;
- trebuie pus la dispoziþie un jgheab
pentru hranã ce poate fi folosit fãrã
restricþii. Lungimea acestuia trebuie sã fie
de cel puþin 10 cm înmulþit cu numãrul
gãinilor din coteþ;
- dacã nu se pun la dispoziþie
dispozitive tip biberon sau cãni, fiecare
coteþ trebuie sã aibã un canal de bãut
continuu, de aceeaºi lungime ca ºi
jgheabul de mâncare. Dacã punctele de
bãut sunt plumbuite, cel puþin douã
dispozitive tip biberon sau douã cãni
trebuie sã fie accesibile pentru fiecare
coteþ;
- coteþele trebuie sã fie de cel puþin 40
cm înãlþime în cel puþin 65% din
suprafaþa coteþului ºi de cel puþin 35 cm
în orice punct;
- podelele coteþelor trebuie astfel
construite încât sã suporte în mod
43
corespunzãtor fiecare dintre ghearele
orientate anterior ale fiecãrui picior.
Înclinaþia podelei nu trebuie sã
depãºeascã 14% sau 8%. În cazul
podelelor ce folosesc altceva decât
plasã de sârmã dreptunghiularã, statele
membre pot permite înclinaþii mai mari;
- coteþele trebuie dotate cu dispozitive
adecvate de scurtare a ghearelor.
Începând cu 1 ianuarie 2012 este
interzisã creºterea gãinilor în acest tip
de coteþe.
Dispoziþii aplicabile creºterii în coteþe
îmbunãtãþite:
1. gãinile ouãtoare trebuie sã aibã:
(a) cel puþin 750 cm2 de suprafaþã de
coteþ pe cap de gãinã, din care 600 cm2
de suprafaþã utilizabilã; înãlþimea
coteþului, cu excepþia suprafeþei
utilizabile menþionate mai sus va fi de cel
puþin 20 cm în fiecare punct ºi nici un
coteþ nu va avea o suprafaþã totalã de
mai puþin de 2000 cm2;
(b) un cuibar;
(c) gunoi, astfel încât gãinile sã poatã
ciuguli ºi râcâi;
(d) stinghii adecvate, permiþând cel
puþin 15 cm pe gãinã;
Fermier în Europa
Capitolul 3
2. trebuie asigurat un jgheab pentru
hranã ce poate fi folosit fãrã restricþii.
Lungimea acestuia trebuie sã fie de cel
puþin 12 cm înmulþit cu numãrul de gãini
din coteþ;
3. fiecare coteþ trebuie sã aibã un
sistem de bãut corespunzãtor mãrimii
grupului; dacã se pun la dispoziþie
dispozitive tip biberon, fiecare gãinã
trebuie sã aibã acces la cel puþin douã
dispozitive tip biberon sau douã cãni;
4. pentru a facilita inspectarea,
instalarea ºi depopularea gãinilor,
trebuie sã existe un culoar de o lãþime
minimã de 90 cm între rândurile
coteþelor ºi un spaþiu de cel puþin 35 cm
între podeaua clãdirii ºi rândul cel mai
de jos al coteþelor;
5. coteþele trebuie dotate cu dispozitive
adecvate de scurtare a ghearelor.
Cerinþe de mediu
Temperatura aerului:
- gãini adulte – min. 15OC;
- pãsãri tinere – de la 33OC în prima
zi de viaþã, la 22OC la sfârºitul celei de-
a patra sãptãmâni de viaþã.
Umiditatea relativã a aerului:
- gãini adulte – 65%–70%;
- pãsãri tinere – 60%–70%.
Circulaþia aerului:
44
- de la 0,5 m3/kg în perioada de
iarnã, la 5-6 m3/kg în perioada de varã.
Viteza aerului:
- max. 0,1–0,3 m/s iarna;
- max. 1 m/s în perioada de varã.
Concentraþia de gaze admisã:
- CO2 – 0,25%;
- NH3 – 0,0026%;
- H2S – 0,0010%;
- acroleina – 0,6 mg/m3.
Intensitatea luminii:
- 20 lx.
Suprafeþele ºi echipamentele utilizate în
diferitele sisteme de creºtere a gãinilor
trebuie sã fie constituite din materiale
care sã poatã fi uºor curãþate ºi
dezinfectate. De asemenea, materialele
utilizate nu trebuie sã dãuneze sãnãtãþii
animalelor.
Cerinþe de hranã, apã, nutrienþi
1. Sisteme alternative de creºtere
a) accesul la hranã:
- liniar – min. 10 cm/gãinã;
- circular – min. 10 cm/gãinã;
b) accesul la sistemul de adãpare:
- liniar – min. 2,5 cm/gãinã;
- circular – min. 1 cm/gãinã
Atunci când sunt folosite bãutoarele sau
cãnile, trebuie sã existe minimum un
bãutor sau o canã pentru fiecare 10
gãini.
2. Cuºti neîmbunãtãþite:
a) accesul la hranã:
- cel puþin 10 cm/gãinã.
b) accesul la sistemul de adãpare:
- cel puþin 10 cm/gãinã sau accesul la
min. 2 bãutoare sau cãni/cuºcã.
3. Cuºti îmbunãtãþite:
a) lungimea jgheabului de mâncare –
12 cm/gãinã;
b) accesul la sistemul de adãpare –
accesul la min. 2 bãutoare sau
cãni/cuºcã.
Depozitarea îngrãºãmintelor naturale
În crescãtoriile de pãsãri, urmãtoarele
Ouã
Dacã intrãm în UE, cum se vor
comercializa ouãle de pasãre?
Acestea vor trebui sã îndeplineascã
anumite standarde?
Dupã 2007, comercializarea ouãlor se
va face în conformitate cu legislaþia
europeanã în care sunt prevãzute
standardele pentru comercializarea
ouãlor (Regulamentul Consiliului CEE nr.
1907/1990). Iatã câteva dintre
condiþiile de comercializare care sunt
prevãzute în acest Regulament:
! Ouãle se clasificã în funcþie de
calitate dupã cum urmeazã:
- categoria A sau “ouã proaspete”;
- categoria B sau “ouã calitatea a
45
forme de îngrãºãminte pot fi gãsite:
- dejecþii proaspete – umiditate
70%–80%;
- dejecþii uscate – umiditate 55–62%;
- întrebuinþarea dejecþiilor se face la
fiecare 5-7 sãptãmâni în cazul puilor
broiler ºi la fiecare 18-70 de sãptãmâni
în cazul gãinilor.
doua sau ouã conservate”;
- categoria C sau “ouã de calitate
scãzutã destinate industriei alimentare”.
! Ouãle din categoria A se clasificã în
funcþie de greutate.
Pe ouãle din categoria A se pot aplica
unul sau mai multe din urmãtoarele
marcaje distinctive:
(a) data ambalãrii sau, în cazul ouãlor
neambalate, data clasificãrii;
(b) una sau mai multe date care sã-i
ofere consumatorului informaþii supli-
mentare;
(c) categoria de calitate;
(d) categoria de greutate;
(e) numãrul centrului de ambalare;
(f) numele sau denumirea de activitate
a centrului de ambalare;
(g) numele comercial sau marca fabricii;
(h) o referire la tipul de producþie;
(i) o indicaþie asupra originii ouãlor;
(j) un cod care sã identifice unitatea
producãtoare.
Ouãle din categoriile A ºi B, cu excepþia
ouãlor crãpate, trebuie sã poarte un
Fermier în Europa
Capitolul 3
marcaj distinctiv care sã specifice
categoria de calitate.
Ouãle din categoriile A ºi B care nu mai
îndeplinesc caracteristicile acestor
categorii se retrag din categoria
respectivã ºi pot fi considerate de
categoria B sau C, în funcþie de
caracteristicile lor. În acest caz, ele
trebuie sã poarte un marcaj distinctiv.
Ouãle nu trebuie sã poarte alte marcaje
în afara celor prevãzute de regulament.
Ambalajele mari, precum ºi ambalajele
mici chiar ºi când sunt introduse în
ambalaje mari, trebuie sã indice pe
suprafaþa exterioarã, cu caractere
vizibile ºi lizibile, urmãtoarele:
(a) numele sau denumirea activitãþii ºi
adresa unitãþii care a ambalat sau care
a dispus ambalarea ouãlor;
(b) numele, denumirea activitãþii sau
marca fabricii folositã de unitatea
respectivã, care poate fi o marcã
folositã în mod colectiv de mai multe
întreprinderi;
(c) numãrul distinctiv al centrului de
ambalare;
(d) categoriile de calitate ºi greutate.
Ouãle din categoria A pot fi identificate
fie prin cuvintele “categoria A”, fie prin
litera “A”, singurã sau în combinaþie cu
cuvântul “proaspete”;
(e) numãrul de ouã ambalate;
(f) data ambalãrii;
(g) specificaþii privind refrigerarea sau
metoda de conservare, sub formã
necodificatã, în legãturã cu ouãle
refrigerate sau conservate.
46
Ambalajele mari trebuie sã fie prevãzute
cu o bandã sau etichetã cu specificaþiile
menþionate mai sus, care sã nu fie
refolositã dupã desfacerea ambalajelor
ºi care sã fie emisã de cãtre sau sub
supravegherea organismelor oficiale.
Aceste benzi sau etichete nu sunt
necesare în cazul ambalajelor mari sub
forma cutiilor sau containerelor
deschise.
Totuºi, dispoziþiile privind clasificarea ºi
marcarea nu se aplicã ouãlor în
urmãtoarele situaþii:
a) dacã sunt transportate direct de la
locul de producþie la un centru de
ambalare sau la o piaþã care vinde
exclusiv angrosiºtilor care au centre de
ambalare, sau, pentru prelucrare, la
întreprinderile din industria alimentarã
aprobate în conformitate cu Directiva
Consiliului nr. 89/437/CEE din 20 iunie
1989 privind problemele de igienã ºi
sãnãtate care afecteazã producþia ºi
plasarea pe piaþã a produselor din ouã;
b) dacã sunt produse în Comunitate ºi
livrate pentru procesare la
întreprinderile din industria alimentarã
aprobate în conformitate cu Directiva
89/437/CEE.
 Lapte ºi produse lactate
Ce este cota de lapte? Se
foloseºte ºi în UE? Ce trebuie sã
fac pentru a-mi vinde laptele în propria
curte dupã aderare?
Dupã aderare, comercializarea laptelui
ºi a produselor din lapte realizate de
producãtori va fi supusã regimului
naþional de referinþã denumit cota de
lapte, în conformitate cu prevederile
Ordonanþei Guvernului României nr. 48
din 11 august 2005 privind organizarea
pieþei laptelui de vacã.
COTA DE LAPTE este cantitatea fizicã
de lapte de vacã, cu procentul de
grãsime aferent, atribuitã fiecãrui stat
membru al Uniunii Europene, ca mijloc
de gestionare a producþiei de lapte ºi
produse lactate, în interiorul pieþei unice
europene.
Fiecare stat membru al UE deþine o cotã
naþionalã de lapte cu douã
componente: livrare (cu un procent de
grãsime de referinþã naþional) ºi
vânzare directã.
Cota naþionalã se repartizeazã la
solicitarea fiecãrui producãtor de lapte,
situat în zona geograficã naþionalã =
cota individualã.
Cota de lapte individualã pentru
LIVRARE este cantitatea de lapte, cu
procentul de grãsime reprezentativ,
obþinutã de un producãtor, pe parcursul
unui an de piaþã, prin mulgerea uneia
sau mai multor vaci, pe care o
47
comercializeazã unui cumpãrãtor, care
colecteazã laptele pentru rãcire,
ambalare, stocare, precum ºi fabricilor
de procesare a laptelui.
Cota de lapte individualã pentru
VÂNZARE DIRECTÃ este cantitatea de
lapte sau produse lactate vândutã direct
consumatorilor.
Cota cuprinde tot laptele realizat de
producãtor pe parcursul unui an, pentru
a fi valorificat sub formã de lapte sau
produse lactate, prin vânzare sau
cedare cu titlu gratuit, în afara
exploataþiei.
Laptele folosit în exploataþie, pentru
hrana animalelor ºi consumul personal,
nu este inclus în cotã.
Oricare producãtor care obþine, prin
mulgerea vacilor pe care le deþine, o
producþie de lapte pe care doreºte sã o
livreze fabricilor de procesare a laptelui
ºi/sau direct consumatorilor (pe piaþã, la
poarta fermei sau la vecini) ºi care
dovedeºte cã a realizat acest lucru în
perioada de referinþã, poate solicita
cota de lapte.
În lipsa unei cote alocate, producãtorii
nu-ºi pot vinde laptele pe piaþã.
Aceastã cotã se referã doar la livrãrile
Fermier în Europa
Capitolul 3
cãtre unitãþile de procesare ºi la
vânzãrile directe ºi nu include
autoconsumul.
Solicitãrile pentru alocarea cotei de
lapte se depun la filialele judeþene ale
Departamentului de Administrare a
Cotelor de Lapte (DACL), care
funcþioneazã în cadrul Agenþiei
Naþionale de Ameliorare ºi Reproducþie
în Zootehnie, instituþie aflatã în
subordinea Ministerului Agriculturii,
Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale. Termenul
de depunere a cererilor este de 31
octombrie 2006. Cererile vor
presupune ºi completarea datelor
specifice pentru fiecare proprietar de
vaci de lapte, astfel încât sã existe o
concordanþã clarã între numãrul de vaci
deþinute ºi cota solicitatã. Începând cu 1
noiembrie 2006, se calculeazã
cantitatea totalã de lapte de cotã
solicitatã, iar în condiþiile în care ea va fi
mai micã de 3,057 milioane tone (cota
naþionalã pe care România a obþinut-o
în urma negocierilor cu UE), diferenþa se
constituie în aºa-numita rezervã
naþionalã, din care se va asigura
redistribuirea ulterioarã cãtre producã-
torii care se dezvoltã, conform unor
criterii ce vor fi stabilite în 2007.
48
Pentru obþinerea cotei individuale, este
necesar ca fiecare producãtor sã îºi
evidenþieze, în fiecare zi, într-o formã
care sã permitã arhivarea, urmãtoarele
date:
– cantitatea de lapte obþinutã;
– cantitatea de produse lactate
realizatã;
– forma de valorificare (livrare de lapte
sau vânzare directã de lapte ºi/sau
produse lactate, cedare gratuitã);
– beneficiarul ºi cantitatea cumpãratã
de fabrica de procesare, centrul de
colectare, piaþa liberã, alþii;
– conþinutul de grãsime (pentru laptele
pe care îl livreazã la fabricile de
procesare a laptelui) conform
buletinelor de analize efectuate de
laboratoarele de control al calitãþii
laptelui;
– numãrul de animale, numerele
matricole ale acestora, intrãrile ºi ieºirile
din efectiv, precum ºi date privind
activitatea de reproducþie.
Aºadar, pentru a declara cota de lapte
(care este numai pentru laptele de
vacã) trebuie în primul rând ca aceasta
sã fie obþinutã. Cota se obþine pe baza
producþiei comercializate în perioada
1 aprilie 2005–31 martie 2006.
 membre UE, însoþite de certificate de
sãnãtate pentru laptele ºi produsele din
lapte destinate exportului în Uniunea
Europeanã.

Existã vreo reglementare

Începând cu 1 aprilie 2007, dacã
producãtorii nu vând pe piaþã 100% din
cota solicitatã, aceasta li se diminueazã
corespunzãtor cu cantitatea nevândutã.
Producãtorii care realizeazã sub 70%
din cota solicitatã o vor pierde integral.
România, la fel ca orice þarã membrã a
Uniunii Europene, va fi penalizatã dacã
depãºeºte cota de lapte. Pentru fiecare
tonã de lapte realizatã peste cota
alocatã, România va plãti o taxã de
278,3 euro. Pentru recuperarea acestor
eventuale penalizãri, România se va
întoarce cãtre producãtorii care au
realizat depãºirile ºi le va imputa aceste
sume. Producãtorul va plãti aºadar o
penalizare în cazul în care îºi depãºeºte
cota (doar dacã cota naþionalã este
depãºitã).
privind calitatea laptelui? Ce
prevede aceasta? Dupã aderare, vom
putea mulge în continuare laptele
destinat comercializãrii manual sau va
fi obligatorie mulgerea automatã?
Ordinul MAAP nr. 389/29.08.2002
conþine normele sanitar-veterinare
privind condiþiile de sãnãtate pentru
producerea ºi comercializarea laptelui
crud, a laptelui tratat termic ºi a
produselor pe bazã de lapte. Conform
prevederilor Anexei nr. 1, cap. III, mulsul
trebuie sã fie efectuat în condiþii igienice,
iar imediat dupã muls laptele trebuie sã
fie plasat într-un loc curat, astfel încât sã
se evite deprecierea calitativã.

Orice producãtor de lapte din UE care

deþine cotã de lapte are aceleaºi
responsabilitãþi.

Ce condiþii trebuie sã
îndeplinesc pentru a transporta
laptele în Uniunea Europeanã?
Exportul de lapte ºi produse lactate din
România în Uniunea Europeanã se face
numai din unitãþi aprobate sanitar
veterinar pentru export în statele

49 Fermier în Europa
Capitolul 3
Lista brânzeturilor ºi produselor lactate din lapte de vacã, bivoliþã ºi caprã
realizate cu tehnologii tradiþionale, pentru care se acordã derogãri privind
aplicarea normelor sanitar veterinare

JUDEÞUL PRODUSUL ELEMENTE TRADIÞIONALE

Alba 1. Caº de Alba Opãrire repetatã în timpul maturãrii.
2. Brânzã de burduf Opãrire repetatã a caºului ºi utilizarea
de Alba pentru mãrunþire a dispozitivului din
lemn denumit “crestãu”.
Argeº 1. Brânzã de burduf Se utilizeazã pentru închegare cheag
natural din stomac de miel sau viþel, se
ambaleazã în burduf de oaie, bãºici
naturale sau coajã de brad.
2. Urdã Dupã scurgere, sãrare ºi presare, se
ambaleazã în saci de pânzã sau coajã
de brad.
3. Telemea Se ambaleazã în putini de lemn.
4. Caºcaval Afumare cu rumeguº din lemn de brad
sau lemn de arin negru.
Botoºani 1. Caºcaval Folosirea laptelui crud, utilizarea
coºurilor de nuiele (fierte), îmbrãcate în
interior cu sedilã la opãrirea caºului
Baºchiu.
2. Brânzã de burduf Ambalare în membrane naturale (vezici
de Botoºani de porc) ºi membrane artificiale (folie
poliamidã).
Braºov 1. Brânzã frãmântatã Fermentarea-maturarea caºului se face
în vasul din doage de lemn de brad
numit “buduroi”. Dupã “bãgatul
brânzei”, aceasta se introduce în burduf
de oaie, bãºicã de porc sau coajã de
brad.
2. Urdã Se sãreazã ºi se pãstreazã în putini de
lemn cãptuºite cu hârtie pergament.
3. Caº afumat Caºul se afumã la rece cu fum obþinut
prin arderea rumeguºului din foioase,
pânã la o culoare a cojii brun-maronie.
Brãila 1. Brânzã frãmântatã Amestec de brânzã de oaie ºi vacã, în
“Blasova” membrane naturale (stomac de porc).

50
JUDEÞUL PRODUSUL ELEMENTE TRADIÞIONALE
2. Telemea de Telemea din lapte de oaie, fabricatã la
Gulianca stânã, cu gust specific datorat solului
sãrãturat al pajiºtilor cu florã specificã.
3. Iaurt de oaie Utilizarea vaselor de lut smãlþuit pentru
coagularea laptelui.
Bistriþa 1. Unt Obþinut în putineie din lemn prin
Nãsãud baterea manualã cu bãtãtor din lemn a
smântânii maturate.
2. Brânzã de vaci Cu adaos de boia, chimen pentru
sortimente tip aperitiv. Cu adaos de
zahãr, vanilie, stafide, arome pentru
sortimente de tip desert.
3. Caº de oaie Se fabricã la stânã utilizând pentru
închegare stomacuri de miel sau viþel
tânãr ºi se consumã ca atare sub
denumirea de “caº dulce”.
4. Brânzã frãmântatã Caº de oaie natural (dospit) ambalat în
putini sau butoaie de lemn.
5. Smântânã Se obþine prin smântânire naturalã ºi se
culege în vase de ceramicã.
6. Lapte acru Lapte de oaie integral, rezultat la
sfârºitul lactaþiei (august-septembrie); se
foloseºte ºi la pregãtirea mâncãrurilor
(salate, ciorbe).
Bihor 1. Caº de Bihor din Pentru închegare se foloseºte cheag
lapte de oaie natural din stomacuri de miel sau
pepsine. Pentru prelucrarea coagulului
se folosesc unelte tradiþionale.
2. Telemea de Bihor Pentru închegare se foloseºte cheag
din lapte de vacã natural din stomacuri de miel, viþel sau
ied. Prelucrarea coagulului se face în
vase ºi cu unelte tradiþionale.
3. Telemea de Bihor Pentru închegare se foloseºte cheag
din lapte de oaie natural din stomacuri de miel, viþel sau
ied. Prelucrarea coagulului se face în
vase ºi cu unelte tradiþionale.
4. Telemea de Bihor Se adaugã în masa laptelui pregãtit

51 Fermier în Europa
Capitolul 3
JUDEÞUL PRODUSUL ELEMENTE TRADIÞIONALE
cu aromã de chimen pentru închegare aromã de chimen,
din lapte de bivoliþã care conferã un gust specific produsului.
Caraº Severin 1. Caº de oaie Pentru închegare, pe lângã pepsina
obþinutã industrial, se foloseºte cheagul
de miel, viþel sau “rânza de porc”.
Cluj 1. Brânzã “Þaga” Produsã ºi maturatã în condiþii de
microclimat specific (grota naturalã din
localitatea Þaga, jud. Cluj).
2. Brânzã “Nãsal” Produsã ºi maturatã în condiþii de
microclimat specific (grota naturalã din
localitatea Nãsal, jud. Cluj).
Constanþa 1. Caº din lapte de Se pãstreazã în zer fiert ºi rãcit pentru a
vacã, oaie, caprã sau fi comercializat.
în amestec
2. Telemea din lapte Se ambaleazã în putini din lemn.
de vacã, oaie, caprã
sau în amestec
3. Urdã din zerul Apreciatã datoritã valorii alimentare
obþinut de la ridicate.
prelucrarea laptelui
de oaie
Mehedinþi 1. Caºcaval Produs din lapte proaspãt, utilizând
Mehedinþi ustensile din lemn.
2. Telemea din lapte Produs din lapte proaspãt, utilizând
de vacã ustensile din lemn.
3. Caº proaspãt Produs din lapte proaspãt, utilizând
ustensile din lemn.
Sibiu 1. Brânzã de burduf Produs din lapte proaspãt, utilizând
ustensile din lemn.
2. Brânzã de burduf Amestec de caº de oaie ºi caº de
mixtã bivoliþã maturat, frãmântat ºi ambalat în
membrane naturale sau artificiale.
3. Telemea de Sibiu Se utilizeazã cheag natural ºi se
ambaleazã în putini din lemn de esenþã
tare.
4.Telemea cu chimen Se adaugã chimen, care conferã aromã
specificã. Se produce de regulã

52
JUDEÞUL PRODUSUL ELEMENTE TRADIÞIONALE
toamna, când laptele de oaie este mai
gras. Este o specialitate fabricatã în
cantitãþi mici pentru ocazii speciale.
5. Caºcaval: Opãrirea se face în coºuri de nuiele prin
! Dalia ºi Muscel – amestecare cu lopãþicã de lemn.
din lapte de vacã
! Magnolia – din

amestec de lapte de
vacã ºi lapte de
bivoliþã
! Penteleu – din

amestec de lapte de
vacã ºi lapte de oaie.
6. Brânzã frãmântatã Ambalat în bãºici de porc sau în
de Sibiu: membrane artificiale.
! Caº de vacã Închegat cu cheag natural obþinut din
fermentat ºi frãmântat stomac de miel, viþel sau purceluºi de
– amestec de caº de lapte.
vacã ºi caº de bivoliþã
! Caº – din lapte de

oaie, vacã, bivoliþã

sau caprã
7. Urdã – produsã din Are forma sãculeþului din pânzã în care
zerul rezultat de la a fost scursã. Se consumã proaspãtã ºi
fabricarea brânzetu- se foloseºte pentru produse de patiserie.
rilor
Timiº 1. Telemea Se ambaleazã în putini din lemn.
2. Caº Se produce sãrat, afumat sau se
utilizeazã la obþinerea brânzei
frãmântate.
Vrancea 1. Caºcaval de Se folosesc tipare, se pune la sãrat în
Soveja izvoare de apã sãratã (satul Rucãreni).
Se afumã la cald cu fum din lemn de
brad.
2. Brânzã de burduf Se utilizeazã membrane naturale pentru
ambalare.
3. Telemea din lapte Se foloseºte pentru închegare cheag
de oaie sau vacã natural obþinut din stomac de miel.

53 Fermier în Europa
Capitolul 3
JUDEÞUL PRODUSUL ELEMENTE TRADIÞIONALE
Sãlaj 1. Brânzã sãlãjeanã în Se foloseºte cheag din stomacuri din
saramurã miel; pentru grãbirea închegãrii se
introduce în lapte zer acidulat sau
samachiºe (lapte integral nepasteurizat,
pãstrat în ulcele de lut). Se ambaleazã
în putini de lemn.
2. Brânzã sãlãjeanã Se utilizeazã cheag de miel, se
Viomil ambaleazã în butoaie de fag.
3. Brânzã dulce de la Din lapte de vacã sau bivoliþã,
þarã nepasteurizat, coagulat natural în ulcele
de lut, smântânit natural. Se
prelucreazã prin încãlzirea coagulului
la 30-35OC. Brânza în sedilã se agaþã
în cui pentru scurgerea zerului.
4. Caº þãrãnesc de Dupã scurgere la ventilaþie naturalã, la
oaie Silvania loc umbros, se scoate la soare ºi se
formeazã o coajã la suprafaþa caºului,
care indicã începutul fazei de maturare.
5. Caº þãrãnesc de Pentru grãbirea închegãrii se utilizeazã
caprã Mãgura Priei zer acidulat sau lapte acru, acidulat în
ulcele de lut.
6. Caº sãlãjean Se produce din lapte integral de vacã,
bivoliþã sau din amestecul acestora
dupã aceeaºi tehnologie.
7. Caº în saramurã Dupã formarea cojii caºul se taie în
Mãgura bucãþi, se aºeazã în putini de lemn sau
butoaie de fag. Se pune un grãtar de
lemn ºi o piatrã de râu pentru a menþine
bucãþile în saramurã.
8. Brânzã frãmântatã Se obþine caºul, se taie bucãþi, se
Mãgura macinã, se sãreazã ºi se frãmântã pânã
la obþinerea unei paste untoase ºi
uniforme. Dupã frãmântare, se
ambaleazã în putini de lemn sau în
bãºici de porc. Brânza în bãºici de porc
se introduce în plase de cânepã. Pentru
obþinerea unui gust caracteristic se
supune unei afumãri reci.

54
Capitolul 4
AGRICULTURÃ ECOLOGICÃ
Ce înseamnã produse
ecologice ºi cum se obþin ele?
Agricultura ecologicã (termen similar cu
agricultura organicã sau biologicã) este
un procedeu “modern” de a cultiva
plante, de a îngrãºa animale ºi de a
produce alimente, care se deosebeºte
fundamental de agricultura conven-
þionalã. Rolul acestui sistem de
agriculturã este de a produce hranã mult
mai curatã, mai potrivitã metabolismului
organismului uman, dar în deplinã
corelaþie cu conservarea ºi dezvoltarea
mediului. Agricultura ecologicã contribu-
ie la creºterea activitãþilor economice cu
o importantã valoare adãugatã ºi cu o
mare intensitate a ocupãrii populaþiei
din mediul rural ºi are o contribuþie
importantã la sporirea interesului pentru
spaþiul rural.
Agricultura ecologicã nu utilizeazã:
fertilizanþi ºi pesticide de sintezã,
55
stimulatori ºi regulatori de creºtere,
hormoni, antibiotice ºi sisteme intensive
de creºtere a animalelor. Organismele
modificate genetic ºi derivatele lor sunt
interzise în agricultura ecologicã.
Practicarea agriculturii ecologice
presupune utilizarea acelor procedee ºi
tehnologii care se apropie foarte mult
de legile naturii, reglementate prin reguli
ºi principii de producþie stricte, cuprinse
în legislaþia naþionalã elaboratã în acest
domeniu, armonizatã cu legislaþia
comunitarã.
Respectarea regulilor ºi principiilor
agriculturii ecologice, reglementate prin
legislaþia naþionalã, respectiv controlul
întregului lanþ de obþinere a unui produs
ecologic de la pãmânt ºi pânã la
produsul final, se face de organisme de
inspecþie ºi certificare înfiinþate în acest
scop, care elibereazã certificatul de
produs ecologic.
De remarcat cã trecerea de la
agricultura convenþionalã la cea
ecologicã nu se face brusc, ci prin
parcurgerea unei perioade de trecere,
numitã „perioada de conversie”,
perioadã necesarã pentru adaptarea
managementului fermei la regulile de
producþie ecologicã. Durata perioadei
de conversie în producþia vegetalã,
Fermier în Europa
Capitolul 4
animalierã ºi apiculturã este de:
- 2 ani pentru culturile de câmp anuale;
- 3 ani pentru culturile perene ºi
plantaþii;
- 2 ani pentru pajiºti ºi culturi furajere;
- 12 luni pentru vite pentru carne;
- 6 luni pentru rumegãtoare mici ºi
porci;
- 6 luni pentru animale de lapte;
- 10 sãptãmâni pentru pãsãri pentru
producþia de carne, cumpãrate la vârsta
de 3 zile;
- 6 sãptãmâni pentru pãsãri pentru
producþia de ouã;
- 1 an pentru albine, dacã familia a fost
cumpãratã din stupine convenþionale.
În scopul informãrii corecte a
consumatorului, produsele ecologice
trebuie sã fie etichetate, în conformitate
cu regulile specifice privind etichetarea,
respectiv cu Ordinele comune nr.
417/13.09.2002 ºi nr. 110/7.10.2002
ale ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi
pãdurilor ºi ale preºedintelui Autoritãþii
Naþionale pentru Protecþia Consuma-
torilor, pentru aprobarea regulilor
specifice privind etichetarea produselor
agroalimentare ecologice.
În conformitate cu aceste acte
legislative, eticheta produselor
ecologice trebuie sã conþinã, în plus faþã
de menþiunile obligatorii de pe eticheta
alimentelor, menþiuni specifice modului
de producþie ecologic. Aceste menþiuni
sunt: referirea la modul de producþie
ecologic, ca de pildã ,,produs obþinut
din agriculturã ecologicã”, precum ºi
56
numele ºi codul organismului de
inspecþie ºi certificare care a efectuat
controlul unitãþii ºi a eliberat certificatul
de produs ecologic.
De asemenea, eticheta unui produs
ecologic va cuprinde în mod obligatoriu
sigla ,,ae” ce reprezintã pentru
consumatori o garanþie cã produsul ce
poartã aceastã siglã este obþinut prin
agricultura ecologicã.
Dupã aderare se vor folosi
numai îngrãºãminte ecologice?
Utilizarea îngrãºãmintelor ecologice nu
este condiþionatã de momentul aderãrii,
pentru cã legislaþia din acest domeniu
este armonizatã cu legislaþia
comunitarã. Una dintre regulile de
producþie în agricultura ecologicã este
aceea cã fermierii care cultivã pãmântul
dupã metodele ecologice trebuie sã
foloseascã numai îngrãºãmintele
permise în agricultura ecologicã.
Utilizarea în agricultura ecologicã a
îngrãºãmintelor, pesticidelor, precum ºi
a ingredientelor care nu sunt cuprinse în
aceastã listã este interzisã. Lista
substanþelor permise sã fie utilizate în
agricultura ecologicã se regãseºte în
Anexa nr. 2 la HG nr. 917/2001.
Ce trebuie sã fac ca sã devin
producãtor de produse
ecologice?
PASUL1- Informare
Pentru a practica agricultura ecologicã,
producãtorul trebuie sã aibã cunoºtinþe
minime despre acest sector, pe care le
poate obþine de la Direcþiile pentru
Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã
Judeþene (DADR), de la Agenþia
Naþionalã de Consultanþã Agricolã ºi de
la oficiile judeþele ale acesteia, de la
Federaþia Naþionalã pentru Agriculturã
Ecologicã ºi de la asociaþiile de
producãtori de agriculturã ecologicã.
PASUL 2 – Înregistrarea activitãþii
Urmãtorul pas este de a-ºi înregistra
activitatea ca producãtor, procesator,
importator, distribuitor, comerciant în
agricultura ecologicã la Direcþia pentru
Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã din
judeþul unde se aflã unitatea/ferma, prin
completarea fiºelor de înregistrare care
îi conferã calitatea de producãtor în
agricultura ecologicã.
PASUL 3 – Contract cu un organism de
inspecþie ºi certificare
În vederea inspecþiei fermei sale ºi
pentru obþinerea certificatului de produs
ecologic, producãtorul trebuie sã
încheie un contract cu un organism de
57
inspecþie ºi certificare aprobat de
MAPDR. Procedura de înregistrare a
producãtorilor în agricultura ecologicã
este precizatã în O.M nr. 527/2003.
Pasul 4 – Organizarea comercializãrii
În vederea valorificãrii produselor
ecologice, producãtorul se va adresa
firmelor ce au în activitate
comercializarea produselor ecologice ºi
îºi va afiºa oferta pe situl ce cuprinde
cererea ºi oferta de produse ecologice:
www.agricultura-ecologica.ro.
Cum trebuie sã procedez din
punct de vedere legal pentru a
exporta produse ecologice într-unul din
statele membre?
Produsul agro-alimentar ecologic trebuie
sã fie însoþit de certificatul de produs
ecologic în original, emis de un
organism de inspecþie ºi certificare
aprobat de MAPDR. Exportul se face în
conformitate cu prevederile legislaþiei
interne privind exportul produselor
agroalimentare ºi cu acordurile ºi
convenþiile din domeniu la care România
este parte.
Fermier în Europa
Capitolul 5
FINANÞÃRI
Cum va fi finanþatã agricultura
dupã aderarea României la
UE?
Pe lângã fondurile destinate agriculturii
de la bugetul naþional, România va avea
dreptul, în calitate de stat membru, la
sprijin financiar de la bugetul comunitar,
din douã surse, ºi anume:
! Fondul European pentru Garantare în
Agriculturã (FEGA);
! Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Ruralã (FEADER).
FEGA va finanþa, în principal:
- plãþile directe cãtre fermieri, prevãzute
în cadrul Politicii Agricole Comune
(PAC);
- restituþiile fixate la exportul produselor
agricole cãtre þãrile terþe;
- intervenþiile destinate regularizãrii
pieþelor agricole;
- programele de informare ºi promo-
58
vare a produselor agricole atât pe piaþa
internã, cât ºi în statele terþe.
FEADER va finanþa programele de
dezvoltare ruralã. Sprijinul acordat de
acest instrument financiar comunitar se
va concentra pe urmãtoarele axe:
- îmbunãtãþirea competitivitãþii sectoru-
lui agricol;
- protecþia mediului ºi a spaþiului rural;
- îmbunãtãþirea calitãþii vieþii ºi
diversificarea activitãþilor economice în
mediul rural;
- abordarea LEADER (proiecte de
dezvoltare ruralã promovate de
grupurile de acþiune localã).
Cum vor primi fermierii
fondurile pentru agriculturã ºi
dezvoltare ruralã dupã aderare?
De la data aderãrii la Uniunea
Europeanã plãþile din fondurile
comunitare se vor derula doar prin
agenþiile de plãþi acreditate. România a
optat pentru crearea a douã agenþii de
plãþi: Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii în
Agriculturã (APIA) ºi Agenþia de Plãþi
pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit
(APDRP). Activitatea ambelor agenþii va
fi coordonatã de cãtre un organism

coordonator, aflat în structura APDRP.
Agenþiile de plãþi sunt în subordinea
Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi
Dezvoltãrii Rurale (MAPDR).
Care este rolul Agenþiei de Plãþi
ºi Intervenþii în Agriculturã
(APIA)?
Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii în
Agriculturã (APIA) a fost înfiinþatã ºi
funcþioneazã în baza Legii 1/2004.
Rolul Agenþiei este sã aplice mãsurile de
sprijin pentru producãtorii agricoli
finanþate atât de la bugetul UE, cât ºi de
la bugetul de stat al României în limita
sumelor alocate.
APIA este instituþia responsabilã pentru
plata directã acordatã producãtorilor
pe suprafaþã. Odatã cu reforma Politicii
Agricole Comune din 2003,
producãtorii agricoli primesc sprijin
european, din 2007, în funcþie de
numãrul de hectare pe care îl au în
administrare ºi condiþiile agricole ºi de
mediu în care menþin aceastã suprafaþã.
59
În acelaºi timp, statul român poate
acorda suplimentar, sub diferite scheme
de platã, sprijin producãtorilor de la
bugetul naþional – aºa numitul “top-up”.
În anul 2007 vor fi alocate fonduri în
valoare de 440 mil. euro pentru plãþile
directe pe suprafaþã alãturi de care se
vor adãuga fondurile de la bugetul
naþional.
Tot dupã momentul integrãrii, România
se va alinia reglementãrilor Uniunii
Europene în ceea ce priveºte
Organizaþiile Comune de Piaþã. Acest
lucru presupune o serie întreagã de
mecanisme care intervin pentru a regla
piaþa cum ar fi: preþul de intervenþie,
restituþiile la export, stocarea privatã
etc. Toate aceste mecanisme, împreunã
cu eliberarea certificatului de export-
import la produsele agricole fac parte
din atribuþiile APIA.
Mãsurile finanþate din Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare
Ruralã conform prevederilor Regula-
mentului Consiliului (CE) nr. 1.698/
2005, care urmeazã a fi implementate
de cãtre Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii
în Agriculturã:
Mãsuri incluse în axa II “Îmbunãtãþirea
mediului ºi a peisajului”:
1. Plãþi compensatorii pentru handicap
natural în zonele montane
2 Plãþi compensatorii în alte zone cu
handicap natural
3. Agromediu
Fermier în Europa
Capitolul 5
4. Prima împãdurire a terenului agricol
5. Prima împãdurire a terenului ne-
agricol
6. Plãþi pentru silvo-mediu
7. Plãþi “Natura 2000” pe teren agricol
ºi silvic.
Principalele atribuþii ale APIA sunt cele
de autorizare, efectuare ºi contabilizare
a plãþilor. APIA este organizatã pe trei
niveluri: nivelul central, judeþean ºi local.
Astfel, sunt prevãzute 42 de sucursale
judeþene ºi 210 sedii locale.
În ceea ce priveºte beneficiarii, aceºtia
trebuie sã fie conºtienþi de faptul cã
plãþile dupã momentul 2007 se vor face
numai în cont bancar. De asemenea, ei
trebuie sã colaboreze încã din aceastã
perioadã cu specialiºtii teritoriali ai APIA
pentru a fi înscriºi în Registrul fermelor
(condiþie fãrã de care nu pot primi
sprijin) ºi pentru a realiza legãtura dintre
fermier ºi hãrþile cadastrale.
Sistemul de Identificare a Parcelelor
Agricole reprezintã o componentã
esenþialã a Sistemului Integrat de
Administrare ºi Control, instrument
60
necesar pentru administrarea fondurilor
europene destinate finanþãrii mãsurilor
de sprijin prevãzute în cadrul Politicii
Agricole Comune.
În anul 2006, APIA este responsabilã
pentru acordarea subvenþiilor de la
bugetul de stat ºi eliberarea unor
certificate de import-export pentru
anumite produse agricole. Agenþia de
Plãþi ºi Intervenþii în Agriculturã
deruleazã, în prezent, urmãtoarele plãþi:
1. Conform OUG 20/2006 – Sprijinul
direct al statului acordat producãtorilor
agricoli din sectorul vegetal în anul
2006.
2. Conform HG 1853/2005 – Sprijinul
direct al statului prin acordarea de
subvenþii în anul 2006 pentru
producãtorii agricoli din sectorul
animalier ºi sectorul piscicol.
3. Prin HG 807/2005 – APIA a fost
autorizatã sã preia ºi urmãtoarele forme
de sprijin (douã de la DADR ºi una de la
MAPDR):
a. subvenþionarea primei de asigurare
b. subvenþionarea seminþei certificate
c. acordarea primelor de export
pentru vin.
4. Conform HG 1211/2005 – Sprijinul
activitãþii de neutralizare a deºeurilor.
 Care sunt paºii pe care trebuie
sã-i urmeze un fermier pentru a
primi plãþi directe pe suprafaþã
începând din 2007?
! Se înregistreazã în Registrul ferme-
lor. La Centrul local APIA la care este
arondatã comuna sa primeºte o cerere
de înscriere în Registrul fermelor pe care
o completeazã. Acte necesare: buletinul
de identitate/cartea de identitate.
! Participã la campania de identificare
a parcelelor agricole „Gãseºte-þi
parcela”, care se desfãºoarã în fiecare
comunã:
- Primeºte cererea cu care s-a înscris
în Registrul fermelor;
- Identificã parcelele agricole pe
care le utilizeazã pe ortofotoplanurile
A0 aferente comunei;
- Completeazã cererea de înscriere
în Registrul fermelor cu numãrul/
numerele de identificare a blocurilor
fizice în care se gãsesc parcelele pe
care le utilizeazã, pentru ca aceste date
sã fie introduse de angajaþii APIA în
baza de date a Registrului fermelor.
61
! În 2007, pânã cel târziu la data de
15 mai, va completa ºi depune o cerere
de platã directã pe suprafaþã. Acest
formular va fi tipãrit de APIA ºi va fi
disponibil pentru toþi fermierii la Centrele
locale ale APIA din toatã þara. În
aceastã cerere fermierul trebuie:
- sã declare absolut toate parcelele
pe care le are în folosinþã (atât pe cele
eligibile, de peste 0,3 ha, cât ºi pe cele
neeligibile, mai mici de 0,3 ha);
- sã menþioneze numãrul sãu de
înregistrare în Registrul fermelor;
- sã indice suprafaþa ºi localizarea
exactã a tuturor parcelelor agricole pe
care le utilizeazã (numerele de
identificare a blocurilor fizice în care se
aflã parcelele agricole pe care le
utilizeazã i-au fost aduse la cunoºtinþã în
campania de identificare a parcelelor
agricole „Gãseºte-þi parcela”).
! Pentru a obþine plãþi directe, fermierul
trebuie:
- Sã utilizeze cel puþin 1 ha teren
agricol format din parcele de cel puþin
0,3 ha. Plãþile se fac numai pentru
parcelele eligibile.
- Sã depunã o cerere de platã directã
pe suprafaþã (cerere de sprijin).
- Sã menþinã absolut toate suprafeþele
agricole pe care le are în folosinþã în
bune condiþii agricole ºi de mediu
(definite prin Ordinul nr. 446/737 din
2006 al ministrului agriculturii, pãdurilor
ºi dezvoltãrii rurale ºi al ministrului
mediului ºi gospodãririi apelor, publicat
în Monitorul Oficial nr. 635/24 iulie
2006):
Fermier în Europa
Capitolul 5
a. Protejarea solului împotriva eroziunii
prin excluderea totalã a cultivãrii
plantelor prãºitoare pe terenurile arabile
cu panta mai mare de 12%;
b. Asigurarea unui nivel minim de
întreþinere a solului prin evitarea fixãrii
vegetaþiei nedorite pe terenurile arabile
– distrugerea buruienilor ºi a ierburilor
invazive neculturale;
c. Protejarea pajiºtilor permanente prin
menþinerea suprafeþei acoperite cu
pajiºti permanente existente la nivel
naþional corespunzãtor datei de 1
ianuarie 2007.
! Sã se supunã tuturor controalelor
care se vor aplica asupra datelor pe
care le va înscrie în cererea de platã
directã pe suprafaþã din 2007.
Campaniile de înregistrare a fermelor în
Registrul fermelor ºi de identificare a
parcelelor agricole reprezintã etape de
pregãtire menite sã îi ajute pe fermieri,
etape pe parcursul cãrora nu li se cer
dovezi cu privire la corectitudinea
declaraþiilor fãcute, pentru cã scopul
este acela de a le oferi fermierilor
informaþiile necesare, de a le facilita
62
accesul la fonduri în 2007 ºi de a-i scuti
de neplãcerile unor eventuale nereguli.
Care este rolul Agenþiei de Plãþi
pentru Dezvoltare Ruralã ºi
Pescuit (APDRP)?
Pe lângã Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii în
Agriculturã (APIA), Agenþia de Plãþi
pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit
(APDRP) va avea un rol decisiv în
dezvoltarea agriculturii ºi pescuitului din
România.
APDRP va fi principalul instrument pentru
derularea plãþilor pentru Pilonul II al
Politicii Agricole Comune a Uniunii
Europene, Dezvoltarea Ruralã, ºi pentru
pescuit.
Agenþia de Plãþi pentru Dezvoltare
Ruralã ºi Pescuit este urmaºa Agenþiei
SAPARD, pe structurile cãreia a luat
naºtere, cu deosebirea cã strãmoºul
APDRP era organizat în 8 euroregiuni,
iar acum au fost create structuri la nivelul
fiecãrui judeþ. În prezent, APDRP este în
proces de acreditare de cãtre
Autoritatea Competentã din cadrul
MAPDR.
Sprijinul pentru dezvoltare ruralã va fi
acordat prin Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Ruralã (FEADR).
Mãsurile finanþate din Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare
Ruralã conform prevederilor Regula-

mentului Consiliului (CE) nr.
1.698/2005, care urmeazã a fi im-
plementate de cãtre Agenþia de Plãþi
pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit:
Mãsuri incluse în axa I “Îmbunãtãþirea
competitivitãþii sectorului agricol ºi
silvic”:
1. Acþiuni de pregãtire profesionalã ºi
informare, incluzând difuzarea de
cunoºtinþe ºtiinþifice ºi practici inovatoare
persoanelor angrenate în sectoarele
agricol, alimentar ºi silvic;
2. Stabilirea tinerilor fermieri în mediul
rural;
3. Pensionarea timpurie a fermierilor ºi
a muncitorilor agricoli;
4. Utilizarea serviciilor de consultanþã
de cãtre fermieri ºi deþinãtorii de pãduri;
5. Modernizarea exploataþiilor agri-
cole;
6. Creºterea valorii economice a
pãdurilor;
7. Creºterea valorii adãugate a produ-
selor agricole ºi silvice;
8. Îmbunãtãþirea ºi dezvoltarea infra-
structurii legate de dezvoltarea ºi
adaptarea agriculturii ºi silviculturii;
9. Sprijinirea exploataþiilor agricole de
63
semisubzistenþã;
10. Sprijinirea înfiinþãrii grupurilor de
producãtori.
Mãsuri incluse în axa II “Îmbunãtãþirea
mediului ºi a peisajului”:
1. Investiþii non-productive în domeniul
agricol ºi silvic;
2. Prima înfiinþare a sistemelor agro-
forestiere pe terenurile agricole.
Mãsuri incluse în axa III “Calitatea vieþii
în spaþiul rural ºi diversificarea
economiei rurale”:
1. Diversificarea activitãþilor non-
agricole;
2. Sprijin pentru crearea ºi dezvoltarea
microîntreprinderilor cu scopul de a
promova spiritul întreprinzãtor;
3. Încurajarea activitãþilor turistice;
4. Servicii de bazã pentru economia ºi
populaþia ruralã;
5. Renovarea ºi dezvoltarea satelor;
6. Conservarea ºi îmbunãtãþirea moºte-
nirii rurale;
7. Pregãtire ºi informare;
8. Animare ºi dobândire de aptitudini
profesionale.
Axa IV LEADER – proiecte de
dezvoltare ruralã promovate de
grupurile de acþiune localã.
Fermier în Europa
Capitolul 5
Dupã aderare, România va
beneficia de aceleaºi subvenþii
ca actualii membri ai Uniunii
Europene?
Nu. Sprijinul pe care îl vor primi
agricultorii români va fi mai mic decât
cel primit în Uniunea Europeanã, însã
doar în primii ani. Acest sprijin va creºte
proporþional în urmãtorii ani astfel încât
în 10 ani va atinge acelaºi nivel cu cel
din Uniunea Europeanã.
În afara plãþilor de la Uniunea
Europeanã, Guvernul României
va mai putea sprijini sectorul agricol?
În primii 10 ani dupã aderare Guvernul
României va putea acorda o serie de
plãþi compensatorii care sã completeze
plãþile primite de agricultori de la UE,
astfel încât acestea sã ajungã la un nivel
cât mai apropriat de cel din UE.
64
Ce subvenþii au fost acordate
fermierilor în 2006 ºi ce
subvenþii sunt prevãzute pentru anul
viitor?
În conformitate cu HG 1853/2005, în
anul 2006 se acordã subvenþii pentru
producãtorii agricoli, crescãtori de
bovine, care deþin vaci de lapte,
individualizate în sistemul naþional
conform legislaþiei în vigoare,
însãmânþate artificial sau montate
natural cu tauri autorizaþi.
Valoarea subvenþiei este:
a) 200 RON/cap la fãtare, dacã
aceasta este urmare a unei însãmânþãri
artificiale;
b) 100 RON/cap la fãtare, dacã
aceasta este urmare a unei monte
naturale cu taur autorizat;
c) 200 RON/cap la împlinirea vârstei
de 6 luni a viþelului, dacã acesta provine
din însãmânþare artificialã;
d) 100 RON/cap la împlinirea vârstei
de 6 luni a viþelului, dacã acesta provine
din montã naturalã cu taur autorizat.
Se acordã un sprijin financiar supli-
mentar de:
a) 300 RON/cap dacã animalul este
cuprins în controlul oficial al
performanþelor (COP);
b) 100 RON/cap dacã animalul este
înscris în Registrul genealogic (RG);
c) 200 RON/cap dacã animalul este
certificat ecologic.

De asemenea, se acordã subvenþie, în
valoare de 700 RON/cap pentru
tineretul bovin mascul, livrat la abatoare
autorizate, la o greutate minimã de 450
kg/cap.
Începând cu data de 1 martie 2006,
crescãtorii de porcine beneficiazã de
subvenþie pentru animalele individu-
alizate în sistemul naþional conform
legislaþiei în vigoare, în greutate de
90–120 kg/cap, provenite din unitãþi
autorizate sanitar-veterinar, crescute în
abatoare care clasificã carcasele
conform Sistemului de clasificare a
carcaselor EUROP.
Valoarea subvenþiei este de 120
RON/cap animal pentru clasa de
calitate “E” ºi 100 RON/cap animal
pentru clasa de calitate “U”, clase de
calitate rezultate în urma clasificãrii
carcaselor conform Sistemului de
clasificare a carcaselor EUROP.
De asemenea, pentru asigurarea livrãrii
porcilor la abatoare autorizate, în
condiþiile de calitate prevãzute de
Sistemul de clasificare a carcaselor
65
EUROP, se acordã sprijin financiar
producãtorilor agricoli individuali, cres-
cãtori de porcine, persoane fizice, în
valoare de 50 RON/cap, care cumpãrã
din producþie internã minimum 2 purcei
înþãrcaþi, castraþi, în greutate de pânã la
30 kg/cap, ºi obþinuþi printr-o schemã de
încruciºare industrialã, din unitãþi
specializate.
Se acordã subvenþie producãtorilor
agricoli, crescãtori de ovine ºi caprine,
care deþin minimum 50 de capete ovine
ºi/sau minimum 10 capete caprine,
pentru oile/caprele care în perioada 1
ianuarie – 31 decembrie 2006 au fãtat
cel puþin o datã ºi pentru reproducãtori,
animale care sunt înscrise în Registrul
agricol la data de 31 decembrie 2005.
Valoarea subvenþiei este de:
a) 20 RON/cap oaie/caprã;
b) 50 RON/cap berbec/þap înscris în
Registrul genealogic.
Subvenþiile se solicitã începând cu data
de 1 octombrie 2006.
Fermier în Europa
Capitolul 5
Se acordã subvenþie producãtorilor
agricoli, crescãtori de pãsãri, care deþin
autorizaþie sanitar-veterinarã ºi care, în
perioada 1 ianuarie – 31 decembrie
2006, livreazã pui broiler pentru
abatorizare la abatoare autorizate
sanitar-veterinar ºi licenþiate. Valoarea
subvenþiei este de 1,40 RON/cap
pentru puii broiler livraþi la abatoare
autorizate, cu o greutate minimã de
1,75 kg/cap.
În conformitate cu O.U. 20/2006, în
anul 2006 se acordã subvenþii pentru
producãtorii agricoli din sectorul
vegetal, astfel:
a) Sfeclã de zahãr – 1500 RON/ha
(sprijinul direct la sfecla de zahãr, în cea
de-a doua etapã, se acordã diferenþiat,
în funcþie de producþia medie realizatã);
b) Soia din soiuri nemodificate genetic
– 500 RON/ha;
c) Plante textile – 900 RON/ha;
d) Orez – 1500 RON/ha;
e) Plante medicinale ºi aromatice –
900 RON/ha;
f) Hamei:
- pe rod: 1760 RONi/ha;
- plantaþii tinere: 1440 RON/ha;
66
g) Legume de câmp ºi cartofi timpurii:
- Legume de câmp (prin rãsad) ºi
cartofi timpurii – 1000 RON/ha;
- Legume de câmp semãnate – 500
RON/ha;
h) Legume de solarii ºi sere reci –
4000 RON/ha;
i) Orzoaicã de primãvarã – 200
RON/ha;
j) Plantaþii de pomi, arbuºti fructiferi ºi
cãpºuni – 400 RON/ha;
k) Viþã-de-vie:
- Viþã-de-vie din soiuri nobile – 200
RON/ha;
- Viþã-de-vie din soiuri nobile ºi pentru
vinuri DOC – 610 RON/ha;
l) Culturi ecologice certificate:
- Soia ecologicã – 800 RON/ha;
- Floarea-soarelui ecologicã – 800
RON/ha;
- Plante textile ecologice – 1000
RON/ha;
- Plante medicinale ºi aromatice
ecologice – 1200 RON/ha;
- Plantaþii ecologice de pomi, arbuºti
fructiferi ºi cãpºuni – 800 RON/ha;
- Viþã-de-vie ecologicã – 800 RON/
ha;
- Legume ecologice de câmp (prin
rãsad) ºi cartofi timpurii – 1200
RON/ha;
- Legume ecologice de câmp
semãnate – 600 RON/ha;
- Legume ecologice de solarii ºi sere
reci – 7000 RON/ha.
Conform reglementãrilor UE pentru
aplicarea Politicii Agricole Comune, în
noile state membre, începând cu anul
2007 se va acorda din bugetul
comunitar 25% din valoarea plãþilor
directe alocate în UE, în 2008 – 30 %,
în 2009 – 35 %, în 2010 – 40% ºi apoi
o creºtere anualã de 10%, pânã la
atingerea valorii de 100% din sprijinul
UE-15.
Conform reglementãrilor în vigoare ºi
rezultatelor negocierilor, plãþile directe
(atât cele din sectorul vegetal cât ºi cele
din sectorul animal) se vor putea aloca
independent de nivelul producþiei,
aplicând schema de platã unicã pe
suprafaþã (SAPS), posibil a fi acordate
tuturor deþinãtorilor de terenuri de peste
0,3 ha.
Schema de platã unicã pe suprafaþã
(hectar) SAPS constã în plata unei sume
uniforme pe hectar plãtibilã o datã pe
an, decuplatã total de producþie.
Condiþiile de eligibilitate stabilite pentru
acordarea acestui sprijin exploataþiilor
din România sunt urmãtoarele:
! menþinerea terenului respectiv în bune
condiþii agricole ºi de mediu:
- evitarea eroziunii solurilor pe pante
mai mari de 12% (culturile prãºitoare);
- evitarea infestãrii cu buruieni;
- conservarea pajiºtilor permanente.
! suprafaþa minimã a exploataþiei sã fie
de minimum 1 ha, ce nu poate fi
compusã din parcele mai mici de 0,3
ha.
Plãþi directe vor fi acordate ºi cãtre
crescãtorii de animale, diferenþiat în
funcþie de animal ºi de vârsta acestuia.
67
Principalele condiþii de eligibilitate vor fi:
- animalul sã fie identificat ºi sã se
regãseascã în baza de date naþionalã
aflatã la Autoritatea Naþionalã Sanitar-
Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimen-
telor;
- sã fie respectate normele sanitar-
veterinare aflate în vigoare ºi sã fie
asigurate condiþiile minime de creºtere a
animalelor, precum ºi cele de bio-
securitate.
Aplicarea CNDP – Plãþilor Naþionale
Directe Complementare (cu autorizarea
Comisiei Europene) pentru suplimen-
tarea plãþilor directe se poate face
numai în cadrul unor scheme de sprijin
conforme cu PAC (culturi arabile:
cereale, culturi proteice, seminþe
oleaginoase ºi plante pentru fibre, aºa
cum sunt definite în Anexa I a
Regulamentului Consiliului nr. 1251/
1999, cartofi pentru feculã, ulei de
mãsline, leguminoase cu boabe: linte,
nãut, mãzãriche din specia Vicia sativa
L. ºi Vicia ervilla Willd, viermi de mãtase,
banane, stafide, tutun, seminþe conform
Articolului 1 al Regulamentului 2358/
1971, hamei, orez, carne de vitã ºi viþel,
Fermier în Europa
Capitolul 5
ovine ºi caprine, grâu dur, culturi
proteice, fructe cu coajã, culturi
energetice, lapte ºi produse lactate).
Care este, în prezent, procentul
de finanþare din fonduri
europene pentru dezvoltarea ruralã ºi
sprijinirea producþiei agricole, ºi care
va fi acesta dupã data aderãrii?
În prezent, fondurile din finanþare
europeanã pentru dezvoltare ruralã ºi
sectorul agricol sunt cele acordate prin
programul SAPARD, program care se
desfãºoarã în perioada de pre-aderare,
iar co-finanþarea este de 50%, respectiv
100% (în funcþie de tipul de proiect ºi
beneficiar).
În ceea ce priveºte perioada post-
aderare, programul SAPARD va fi
înlocuit de Programul Naþional de
Dezvoltare Ruralã care va continua sã
sprijine atât o parte din mãsurile
programului SAPARD, cât ºi alte mãsuri
68
destinate dezvoltãrii rurale ºi implicit
sectorului agricol.
Rata maximã de co-finanþare a mãsurilor
cuprinse în acest plan naþional de
dezvoltare ruralã depinde de tipul de
mãsurã, aceasta variind între 75% ºi
80%.
Subvenþiile pe cap de animal nu
dezavantajeazã fermierii care
obþin producþii mai mari de la acelaºi
numãr de animale?
În Uniunea Europeanã nu se acordã
plãþi în funcþie de cantitatea produsã, ci
în funcþie de numãrul de animale
crescute sau în funcþie de suprafaþa
cultivatã. Acest lucru se realizeazã
tocmai pentru a nu încuraja þãranii sã
producã cantitãþi mai mari prin folosirea
unor metode de creºtere a animalelor ºi
de culturã a plantelor care sã sporeascã
producþia cantitativ, dar sã îi diminueze
calitatea, afectând negativ natura
înconjurãtoare ºi sãnãtatea oamenilor.
CONTACTE UTILE

MINISTERUL AGRICULTURII, Bistriþa-Nãsãud

PÃDURILOR ªI DEZVOLTÃRII RURALE Bistriþa, P-þa Petru Rareº nr. 2
Bucureºti, B-dul Carol I, nr. 24, sector 3, Tel: 0263.217.102
cod poºtal 020921, oficiul poºtal 37 E-mail: dadr.bn@karma.ro
Tel. 021 307.24.24; 021 307.24.46 Botoºani
E-mail: comunicare@maa.ro Botoºani, Calea Naþionalã nr. 81
www.mapam.ro Tel: 0231.514.262
E-mail: ioanapopovici_bt@k.ro
DIRECÞII JUDEÞENE PENTRU Brãila
AGRICULTURÃ ªI DEZVOLTARE Brãila, Calea Cãlãraºilor nr. 58
RURALÃ Tel: 0239.691.700
Alba E-mail: dadr.br@geniusnet.ro
Alba-Iulia, str. Moþilor nr. 112 Braºov
Tel: 0258.835.342; Braºov, Str. Michael Weiss nr. 22
E-mail: office@dadralba.ro Tel: 0268.478.529
Arad E-mail: dgaiabv@rdsbv.ro
Arad, str. Cloºca nr. 6a Site: http://www.daia.ro
Tel: 0257/253640 Bucureºti
E-mail: dgaia.arad@rdslink.ro Bucuresti, Bd. Regina Elisabeta nr. 45-47,
Site: www.dadrarad.uv.ro sector 5
Argeº Tel: 021.314.28.66
Piteºti, Str. Armand Cãlinescu nr. 44 E-mail: dgaiabuc@pcnet.ro
Tel: 0248.633.692 Buzãu
E-mail: dga-ag@rdspt.ro Buzãu, Str. Victoriei nr. 1
Bacãu Tel: 0238.411.194
Bacãu, Str. George Bacovia nr. 20 E-mail: dadrbuzau@rdsbz.ro
Tel: 0234.576.500 Cãlãraºi
E-mail: dadr.bc@rdslink.ro Cãlãraºi, str. Prelungirea Bucureºti nr. 26,
Bihor Bl. D3
Oradea, Str. D. Cantemir nr. 26 Tel: 0242.331.325, 0242.331.316
Tel: 0259.416.722 E-mail: dgaa.cl@saltine.ro
E-mail: dadr.bh@dgaia.rdsor.ro Caraº-Severin
Reºiþa,Piaþa Republicii nr. 28

69 Fermier în Europa
Tel: 0255.214.015 Hunedoara
E-mail: dadrcs@resita.rdsnet.ro Hunedoara, Str. 22 decembrie nr. 222
Cluj Tel: 0254.214.261
Cluj-Napoca, Piaþa Avram Iancu nr. 15 E-mail: directiaagricola@comser.ro
Tel: 0264.591.403 Ialomiþa
E-mail: dadrcluj@clicknet.ro Slobozia, Bd. Chimiei nr. 19
Constanþa Tel: 0243.212.040
Constanþa, Str. Revoluþiei din 22 E-mail: dgaial@clicknet.ro
decembrie 1989 nr. 17-19 Iaºi
Tel: 0241.618.136 Iaºi, Bd. ªtefan cel Mare ºi Sfânt nr. 47-
E-mail: dgaiact@gmb.ro 49
Covasna Tel: 0232.255.958
Sfântul Gheorghe, Str. Libertãþii nr. 4 E-mail: dadr@dadris.ro
Tel: 0267.351.829, 0267.531.838 Site: http://www.dadris.ro
E-mail: secretariat-cov@dadr.planet.ro Ilfov
Dâmboviþa Bucureºti, ªos. Olteniþei nr. 35-37, sect.4
Târgoviºte, Str. I.C. Brãtianu nr. 27 Tel: 021.331.03.65
Tel: 0245.216.836 E-mail: dgaia.if@b.astral.ro
E-mail: relatii@dadrdambovita.ro Maramureº
Site: http://www.dadrdambovita.ro Baia Mare, Str. Gheorghe ªincai nr. 46
Dolj Tel: 0262.213.550
Craiova, str. Pãltiniº nr. 2 E-mail: dgaiamm@conseco.ro
Tel: 0251.411.037, 0251.412.571 Site: http://www.dgaiamm.ro
E-mail: dadr_dolj@rdscv.ro Mehedinþi
Galaþi Drobeta Turnu Severin, Str. Criºan nr. 87
Galaþi, Str. Domneascã nr. 96 Tel: 0252.315. 409
Tel: 0236.413.641, 0236.413.914 E-mail: dgaiamh@rdslink.ro
E-mail: dadr_gl@yahoo.com Mureº
Giurgiu Tg. Mureº, Str. Gh. Doja nr. 9
Giurgiu, ªos. Ghizdarului nr. 2 Tel: 0265.262.145
Tel: 0246.212.038 E-mail: dadr.ms@rdslink.ro
E-mail: dadr_giurgiu@yahoo.com Site: http:// www.dadr-mures.ro
Gorj Neamþ
Str. Victoriei nr. 2, Târgu-Jiu Piatra Neamþ, Str. Mihai Eminescu nr. 26,
Tel: 0253.211.018 cod 5600
E-mail: dadr@targujiu.rdsnet.ro Tel: 0233/213902,03; 221060,
Harghita 215403, 217665
Miercurea Ciuc, Piaþa Libertãþii nr. 5 E-mail: office@dadr-neamt.ro
Tel: 066.371.898 Olt
E-mail: dgaa@topnet.ro

70
Slatina, Str. Arcului nr. 20
Tel: 0249.430.538
E-mail: dadrolt@rdslink.ro
Prahova
Ploieºti, Str. Anton Pann nr. 7
Tel: 0244.593.210, 0244.523.634
E-mail: dadr.ph@ploiesti.rdsnet.ro
Site: http://www.dgaiaph.ro
Sãlaj
Zalãu, Str. Corneliu Coposu nr. 79/a
Tel: 0260.661.336
E-mail: dadrsj@info-plus.ro
Satu Mare
Satu Mare, Str. 1 decembrie 1918 nr. 13
Tel: 0261.710.064
E-mail: dgaiasm@dgaiasm.p5net.ro
Sibiu
Sibiu, Str. Someºului nr. 49
Tel: 0269.210.894, 0269.232.287
E-mail: dadr.sb@stslink.ro
Suceava
Suceava, Str. Ana Ipãtescu nr. 3
Tel: 0230.511.039
E-mail: dadrsuceava@yahoo.com
Teleorman
Alexandria, str. Constantin Brâncoveanu
nr. 73
Tel: 0247.315.580
E-mail: dgaiatr@yahoo.com
Timiº
Timiºoara, Piaþa Libertãþii nr. 1
Tel: 0256.220.944
E-mail: dadr-tm@mail.dnttm.ro
Tulcea
Tulcea, Str. Mahmudiei, nr. 10 bis
Tel: 0240.511.795, 0240.511.796
E-mail: dadr.tl@x3m.ro
Vâlcea
Vâlcea, B-dul. Tudor Vladimirescu nr. 72
Tel: 0250.739.920
E-mail: diragrvl@yahoo.com
71
Vaslui
Vaslui, Str. Eternitãþii nr. 1
Tel: 0235.311.802
E-mail: dadr.vs@rdslink.ro
Vrancea
Focºani, str. Republicii nr. 5
Tel: 0237.222.593, 0237.622.200
E-mail: dadr.vn@vrancea.info
AGENÞIA DE PLÃÞI PENTRU
DEZVOLTARE RURALÃ ªI PESCUIT –
PROGRAM SAPARD
Sediul Central
Bucuresti, Str. ªtirbei Vodã, nr. 43,
sector 1
Tel. 021-402.27.79, 021-402.27.77
www.sapard.ro
BIROURI REGIONALE
C.R.P.D.R.P. 1 Nord-Est
Iaºi, Bd. Chimiei nr. 12
Tel: 0232.262.696; 0232.255.722
E-mail: sapard1iasi@sapard.ro
Centru 2 Sud-Est
Constanþa, Str. Revoluþiei din 22
decembrie nr. 18-A
Tel: 0241 617 066
E-mail: sapard2constanta@sapard.ro
Centru Regional 3 Sud-Muntenia
Târgoviºte, Str. Mircea cel Bãtrân nr. 12
Tel: 0245 62 02 41
E-mail: sapard3targoviste@sapard.ro
Centru Regional 4 Sud-Vest Oltenia
Craiova, Str. Unirii nr. 19, Camera 82-85
Tel: 0251 406 402
E-mail: sapard4craiova@sapard.ro
Fermier în Europa
Centru Regional 5 Vest-România AUTORITATEA NAÞIONALÃ SANITAR-
Timiºoara, Str. Piaþa Libertãþii nr. 1 VETERINARÃ ªI PENTRU SIGURANÞA
Tel: 0256 432 223 ALIMENTELOR
E-mail: sapard5timisoara@sapard.ro Str. Negustori nr. 1B, sector 2, Bucureºti,
cod poºtal 023951
Centru Regional 6 Nord-Vest Tel: 021-3157875
Satu Mare, Bd. Transilvania nr. 11 E-mail: office@ansv.ro
Tel: 0261 768 707; 0261 806 024 www.ansv.ro
E-mail: sapard6satumare@sapard.ro
ASOCIAÞIA DE STANDARDIZARE DIN
Centru Regional 7 Centru ROMÂNIA
Alba Iulia, Str. Iuliu Maniu nr. 13 Bucureºti, Str. Mendeleev nr. 21-25,
Tel: 0258 810 433 sector 1, cod 010362
E-mail: sapard7albaiulia@sapard.ro Email: asro@asro.ro
Tel: 316.90.54
Centru Regional 8 Bucureºti-Ilfov www.asro.ro
Bucureºti, Str. Piaþa Rosetti nr. 4, sector 2,
Tel: 021 311 06 16
E-mail: sapard8ilfov@sapard.ro

AGENÞIA NAÞIONALÃ DE
CONSULTANÞÃ AGRICOLÃ
Bucureºti, Str. Doamnei nr. 17-19, et. 6,
sector 3
Tel: 021 315.86.96
E-mail: agentiaagricola@anca-maap.ro

72