UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

Cuprins :

1.Definiie i cadrul internaional.

2.Natura juridic a contractului colectiv de munc.

3.Prile contractante la incheierea contractului colectiv de munc.

4.Negocierea colectiv a contractului colectiv de munc.

5.Incheierea, forma i inregistrarea contractului colectiv de munc.

6.Coninutul contractului colectiv de munc.

7. Efectele contractului colectiv de munc.

8.Executare, modificarea, suspendarea i incetarea contractului colectiv de munc.

9. Concluzii.

10. Studiu de caz. 11.Bibliografie.

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

1.Definiie i cadrul internaional.

Conform art. 229 alin 1 din Codul muncii contractul colectiv de munc este convenia incheiat in form scris intre angajator sau organizaia patronal, de o parte, i salariai, reprezentai prin sindicate ori in alt mod prevzut de lege, de cealalt parte, prin care se stabilesc clauze privind condiiile de munc, salarizarea, precum i alte drepturi i obligaii ce decurg din raporturile de munc. Contractul colectiv de munc a aprut ca urmare a dezvoltrii industriale de la sfritul sec al XIX lea i inceputul sec XX. Constituirea primelor forme de organizare a muncitorilor a dus la negocierea colectiv a drepturilor angajailor. Contractul colectiv de munc a reprezentat modalitatea concret de a avea o certitudine cu privire la rezultatul negocierilor, drepturile salariailor fiind cuprinse intru-un document scris si semnat de patroni. Contractul colectiv de munc a fost reglementat iniial n legislaia noastr pe cale indirect, prin Legea conflictelor colective de munc din 1920, apoi prin legea contractelor profesionale din 1921 i prin legea dialogului social. nr. 62/2011 Prin incheierea unor contracte colective de munc, se urmrete promovarea unor relaii de munc stabilite, de natur s asigure protecia social a salariailor, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de munc, evitarea declanrii grevelor. Contractele colective de munc se pot incheia la nivelul unitii, grupurilor de uniti, ramurilor de activitate precum i la nivel naional.In corelaia dintre ele, contractele colective de munc de la nivel suprior constituie, potrivit legii, izvor de drept pentru cele de la nivelurile inferioare. Sub aspectul drepturilor salariailor, contractul colectiv de munc de la nivel superior reprezint pentru cel de la nivel inferior o baz minimal. Altfel spus, in contractul colectiv de munc de la nivel inferior se pot cuprinde numai drepturi egale sau mai mari dect cele din contractul colectiv de la nivel superior.

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

2.Natura juridic a contractului colectiv de munc.

In literatura juridic de specialitate, s-au emis preri cu privire la denumirea corect contract colectiv de munc sau convenie colectiv de munc, deoarece actele juridice care finalizeaz negocierile colective poart de la stat la stat denumiri diferite :convenie colectiv de munc, contract colectiv de munc, accord colectiv de munc. In dreptul nostrum civil, termenii de contact si convenie sunt sinonimi. Sub aspectul naturii sale juridice, contractual colectiv de munc este concomitant: a. Act juridic bilateral din care izvorsc drepturi i ogligaii subiective i reciproce ale prilor, prin contractul colectiv de munc nu sunt concretizate drepturile i obligaiile fiecrui salariat, ci doar msurile de protecie ale unui grup de salariai. b. Izvor de drept calitatea de izvor de drept decurge din caracterul normativ al contractului colectiv de munc, deoarece, la orice nivel ar fi incheiat, el prezint toate caracteristicile unei reale norme de drept, ele unei legi pentru prile care il incheie. - are caracter general i abstract, reglementnd in mod uniform condiiile de munc ale unei mase de salariai. - este impersonal, el nereglementnd situaia unui anume salariat, si a tuturor salariailor de la nivelul la cere se incheie. - este permanent, se aplic de un numr nedefinit de ori pe perioada valabilitii sale. - este, de regul, obligatoriu erga omnes, inclcarea sa sancionndu-se potrivit legii. In concluzie, contractul colectiv de munc, este prin natura lui, un contract regulamentar (creator de norme de drept ). Ca un aspect fundamental, relevm faptul ca art 41 alin 5 din Constituia Romniei dispune : Dreptul la negocieri colective in materie de munc i caracterul obligatoriu al conveniilor colective sunt garantate. O alt particularitate a contractului colectiv de munc este aceea c reprezint o excepie de la principiul relativitii efectelor actului juridic, deoarece, dei este incheiat de reprezentanii celor dou pri (angajatorul/patronul si salariaii), el ii produce efecte nu numai pentru acetia, ci i pentru toate persoanele care se vor angaja pe parcursul executrii sale.

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

Trsturile caracteristice ale contractului colectiv de munc : a. este un contract sinalagmatic pentru c intre prile contractante se creeaz obligaii reciproce : salariaii se oblig la prestarea muncii, patronul se oblig la plata salariului i la asigurarea condiiilor corespunztoare de munc, in conformitate cu prevederile acestui contract. b. este un contract cu titlu oneros, pentru c fiecare parte dorete procurarea unu avantaj. c. este un contract comutativ, prestaiile se cunosc ab initio, iar executarea lor nu dpinde de un eveniment incert. Prile au, deci, de la inceput, imaginea exact a consecinelor juridice pe care angajamentul luat le produce. d. este un contract care presupune prestaii succesive, in timp, pe intreaga durata a existenei sale. e. Este un contrac solem, forma scris fiind impus de natura sa juridic ( contract normatic) precum i de lege. f. Este un contract numit, innd seama de faptul c este reglemenat prin legea nr 130/1996 i prin Codul Muncii.

3.Prile contractante la incheierea contractului colectiv de munc.

Conform art. 14 din lege, prtile contractului colectiv de munc sunt patronul i salariaii, reprezentate dup cum urmeaz: a) patronul: - la nivel de unitate, de ctre organul de conducere al acesteia, stabilit prin lege, statut ori regulament de funcionare, dup caz; - la nivel de grup de uniti, de ramur i la nivel naional, de ctre asociaiile patronale legal constituite i reprezentative potrivit prezentei legi; b) salariaii: - la nivel de unitate, de ctre organizaiile sindicale legal constituite i reprezentantive ori, acolo unde nu este constituit un sindicat reprezentativ, prin reprezentanii alei ai salariailor; - la nivelul grupurilor de uniti i al ramurilor, de ctre organizaiile sindicale de tip federativ, legal constituite i reprezentative potrivit prezentei legi; - la nivel naional, de ctre organizaiile sindicale de tip confederativ, legal constituite ireprezentative potrivit prezentei legi.

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

La negocierea contractului colectiv de munc la nivel naional, de ramur sau de grup de uniti particip asociaiile patronale care ndeplinesc, cumulativ, urmtoarele condiii: a) la nivel naional: - au independen organizatoric i patrimonial; - reprezint patroni ale cror uniti funcioneaz n cel puin jumtate din numrul total al judeelor; - reprezint patroni ale cror uniti i desfoar activitatea n cel puin 25% din ramurile de activitate; - reprezint patroni ale cror uniti cuprind minimum 7% din efectivul salariailor din economia naional; b) la nivel de ramur: - au independen organizatoric i patrimonial; - reprezint patroni ale cror uniti cuprind minimum 10% din numrul salariailor din ramura respectiv. La negocierea contractelor colective de munc la nivel naional, de ramur i de unitate particip organizaiile sindicale care ndeplinesc, cumulative urmtoarele condiii: a) la nivel naional: - au statut legal de confederaie sindical; - au independen organizatoric i patrimonial; - au n componen structuri sindicale proprii, n cel puin jumtate din numrul total al judeelor, inclusiv n municipiul Bucureti; - au n componen federaii sindicale reprezentative din cel puin 25% din ramurile de activitate; - organizaiile sindicale componente au, cumulat, un numr de membri cel puin egal cu 5% din efectivul salariailor din economia naional; b) la nivel de ramur: - au statut legal de federaie sindical; - au independen organizatoric i patrimonial; - organizaiile sindicale componente au, cumulat, un numr de membri cel puin egal cu 7% din efectivul salariailor din ramura respectiv; c) la nivel de unitate: - au statut legal de organizaie sindical;
5

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

- numrul de membri ai sindicatului reprezint cel puin o treime din numrul salariailor unitii. La nivel de unitate, legea nu introduce i nici nu era cazul s introduc criterii de reprezentativitate pentru patron, reprezentativitatea sa, in calitate de organ de conducere al persoanei juridice sau fizice, angajator, este genera, in baza normelor de drept comun,inclusiv pentru negocierea i inchiderea contractului colectiv de munc. Salariaii la negocierea la nivel de unitate, sunt reprezentani de ctre sindicatele legal constituite i reprezentative. Acolo unde nu este constituit un sindicat reprezentativ, prin reprezentanii alei ai salariailor. In mod concret, in unitile in care nu exist organizaii sindicale sau aceastea nu indeplinesc condiiile de reprezentativitate prevzute de lege, alegerea reprezentanilor salariailor pentrru negocierea colectiv se face prin vot secret. La alegerea reprezentanilor vor participa cel puin jumtate plus unu din numrul total al salariailor, acetia fiind desemnai in raport cu numrul voturilo obinute.

4.Negocierea colectiv a contractului colectiv de munc.

Organizaia Internaional a Muncii a adoptat diverse norme care se refer direct sau indirect la negocierea colectiv sau la subiecte conexe ei : Recomadarea nr. 91 din 1951 referitoare la conveniile colective, Convenia nr.87 din 1948 asupra libertii sindicale i proteciei dreptului sindical, Convenia nr. 98 din 1949 referitoare la dreptul de organizare i negociere colectiv, Convenia nr. 135 din 1971 referitoare la reprezentanii salariailor. Din analiza ansamblului acestor instrumente internaionale rezult principiile promovate de O.I.M referitoare la negocierea colectiv - dreptul la negocierea colectiv este un drept fundamental acceptat de membrii O.I.M prin simplu fapt al apartenenei lor la aceast organizaie i care sunt obligai s-l respecte, s-l promoveze i s-l realizeze cu bun-credin. - exerciiul dreptului la negocierea colectiv aparine, pe de o parte, patronilor, si organizaiilor patronale i de cealalt parte, organizaiilor sindicale ( din uniti, federaii pe ramur i confederaii naionale). Numai in absena acestor organizaii sindicale, negocierile colective se desfoar cu reprezentanii salariailor. - recunoaterea dreptului la negociere colectiv are o extensie general, att in sectorul privat, ct i in sectorul public. Singurii care pot fi exclui prin lege de la deinerea i exercitarea acestui drept sunt cei din justiie, forele armate, poliie i funcionarii publici.
6

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

- negocierea colectiv are ca obiect condiiile de munc in sensul lor larg (sub toate aspectele) i reglarea relaiilor dintre partenerii sociali.

a. Obligaia de a negocia
Negocierea colectiv este obligatorie la nivel de unitate, cu excepia cazului in care unitatea are mai puin de 21 de salariai. Obligaia de a negocia este instituit numai la nivel de unitate, subliniindu-se astfel rolul esenial pe care il joac contractul colectiv de munc incheiat la acest nivel. Obligaia de a negocia este o obligaie de diligen, nu de scop, deoarece. nuu presupune cu necesitate i incheierea unui contract colectiv de munc. In unitile cu mai puin de 21 de salariai se poate totui negocia contractul colectiv, dac angajatorul i angajatii aunt de acord. In caz contrar, contractele individuale de munc se vor conforma sau vor fi la un nivel mai inalt, prin clauzele lor, fa de drepturile prevzute de contractul colectiv de la nivelurile superioare.

b. Procedura negocierii colective

Negocierea colectiv are loc in fiecare an dup cum urmeaz : - Dup cel puin 12 luni de la data negocierii precedente neurmate de incheierea contractului colectiv de munc sau de la data intrrii in vigoare a contractului colectiv de munc, dup caz. - Cu cel puin 30 de zile anterior expirrii contractelor colective de munc incheiate pe un an. In toate cazurile, patronul trebuie s declaneze negocierea colectiv astfel inct s se poat incheia un nou contract colectiv de munc, inainte de incetarea celui aflat in curs de executare, avnd in vedere durata negocierii colective nu poate depi 60 de zile. Iniiativa inceperii negocierilor va aparine patronului. Dac patronul nu angajeaz negocierea, acesta va avea loc la cererea organizaiei sindicale sau a reprezentanilor salariailor, dup caz. In termen de 15 zile de la formularea cererii, patronul va convoca prile in vederea negocierii contractului colectiv de munc.

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

La prima reuniune a prilor se vor face precizri cu privire la : - informaiile pe care patronul le va pune la dispoziia delegailor sindicali sau ai salariailor i data la care urmeaz a indeplini aceast obligaie, in acest fel se asigur premisele pentru o analiz comparat a situaiei locurilor de munc, a nivelului de salarii, a duratei timpului de lucru i a organizrii programului de lucru. - locul i calendarul reuniunilor. Legea nu stabilete numrul persoanelor din partea patronului i, respectiv, sindicatului (reprezentanilor salariailor), care particip la fiecare nivel la negocierea contractului colectiv de munc. Acest lucru se stabilete de ctre pri, de comun acord. Legea precizeaz, c neindeplinirea obligaiei de a negocia de ctre patron constituie contravenie i se sancioneaz cu amend. Dac patronul negociaz dar refuz totui s incheiei contractul sau, fr a refuza, s-a depit termenul de 60 de zile i prile nu au hotrt s prelungeasc efectele contractului anterior, nu se va aplica amenda contravenional, ci se poate declana conflictul de interese. Principiul bunei-credinei, ii impune angajatorului ca pe durata legal a negocierii colective s se abin s ia msuri care s afecteze in sens negativ intregul colectiv de salariai.

c. Obiectul negocierilor
Negocierile colective vor avea a obiect cel puin : salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru i condiiile de munc. De asemenea, se vor negocia i msuri de asigurare a sntii i securitii in munc. Pot forma obiectul negocierilor urmtoarele situaii : - situaii referitoare la raporturile de munc : salariile, sporurile la salarii, premiile, condiii de odihn i cele suplimentare, timpul de munc, condiii de prestare i plat a muncii peste programsau in zilele nelucrtoare, sntatea i securitatea in munc, norme specific de promovare in categorii sau funcii superioare, drepturile personale delegate in alte localiti.

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

- situaii care au legtur cu raporturile de munc : constituirea sau acordarea de locuine, transportul personalului nelocalnic, inlesniri la procurarea unor produse necesare, faciliti de petrecere a concediilor de odihn, construirea i utilizarea de cree.

d. Durata contractului colectiv de munc.

Sub aspectul duratei, contractul colectiv de munc se incheie : -fie pe o perioada determinat, care nu poate fi mai mic de 12 luni. -fie pe o durat unei lucrri determinate, care poate fi mai mic de 12 luni La expirarea termenului pentru care a fost incheiat contractul colectiv de munc, prile pot hotr prelungirea aplicrii acestuia, in condiiile in care a fost incheiat sau in alte condiii ce vor fi convenite.

5.Incheierea, forma i inregistrarea contractului colectiv de munc.

La fiecare dintre nivelurile prevzute de lege unitate, grup de uniti, ramur de activitate i nivel naional- se incheie cte un singur contract colectiv de munc. In timp, contractele colective de munc ar trebui incheiate succesiv, astfel : pentru inceput s se incheie contract colectiv la nivel naional, ulterior cele de ramur i, respectiv, contract colectiv la nivelulu grupurilor de uniti, in final la nivelul unitilor. Contractul colectiv de se inchiei in form scris ( ad validation ), se semneaz de ctre pri, se depune i se inregistreaz la Agenia Teritorial pentru prestaii sociale sau a Municipiului Bucureti. Contractul colectiv de munc se aplic ( ii produce efectele) de la data inregistrrii lor. Prile , in baza libertii contractuale, pot conveni ca data inceperii aplicrii cauzelor negociate s fie ulterioar zilei de inregistrare dac: Sunt incheiate fr s se fi precizat unitile in care se aplic clauzele lor. Prile nu fac dovada indeplinirii cerinelor legale de reprezentativitate. Nu sunt semnate de toi reprezentanii prtilor la negociere.

Contractual colectiv de munc va fi inregistrat totui i fr semntura tuturor reprezentanilor prilor dac :

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

Unele asociaii patronale reprezentative sau organizaii sindicale reprezentative au fost invitate la negociere i nu s-au prezentat. Unele asociaii patronale reprezentative sau organizaii sindicale reprezentative au participat la negocieri, au fost de acord cu clauzele negociate, dar refuz ulterior semnarea contractelor, situaie care s rezulte din actele depuse de pri.

6.Coninutul contractului colectiv de munc.

La incheierea contractului colectiv de munc, prevederile legale referitoare la drepturile salariailor au un carater minimal. Contractul colectiv de munc nu poate conine clauze care s stabileasc drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractul incheiat la nivel superior. Astfel spus, in contractul colectiv de munc la nivel inferior se pot prevedea, pentru salariai numai drepturi egale sau mai mari dect cele de la nivel superior. De asemenea, contractul colectiv de munc de la un nivel inferior poate cuprinde doar clauze care instituie obligaii egale sau mai mici pentru salariai dect din contractul de la nivel superior. Contractul colectiv de munc la nivel de unitate poate cuprinde, spre exemplu, clauze referitoare la : obligaia unitii de a plti integral i la termen salariile, de a asigura condiii decente de munc, inclusiv cldur i ap cald in halele de producie, de a invoi salariaiii in cazul unor evenimente familiale. De asemenea, in unele contracte sunt prevzute i reglementri privind abaterile grave att in munc ,ct i cu ceilali membri ai colectivului.

7. Efectele contractului colectiv de munc.

Clauzele incluse in contractul colectiv de munc ii produc efectele astfel : Pentru toi salariaii din unitate, in cazul incheierii unui contract colectiv de munc la nivel de unitate, att pentru cei care erau angajai la data incheierii contractului, ct i pentru cei angajai ulterior. Pentru toi salariaii incadrai in unitile care fac parte din ramura de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munc, inclusiv pentru salariaii din unitile in care nu s-a incheiat un contract colectiv de munc. Pentru toi salariaii incadrai in unitile din tara, in cazul contractului colectiv de munc la nivel naional.

Chiar dac un patron nu a incheiat un contract colectiv de munc, el trebuie s se conformeze unui contract cloectiv de munc incheiat la un nivel superior.

10

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

Efectele contractului colectiv de munc asupra contractului individual de munc. Contractele individuale de munc nu pot conine clause care s stabileasc drepturi la un nivel inferior celui stability prin contractile collective de munc. Contractile collective de munc guverneaz contractile individuale ca o lege, impune obligaiile patronului i creaz drepturi salariailor la care acetia nu ar putea renuna. Salariul prevzut in contractual colectiv se impune ca un minimum pntru salariul stabilit prin contractual individual (la fel i durata concediului de odihn). Dac in contractual colectiv sunt prevzute avantaje extra legale ( concedii suplimentare, indemnizaii de concediere) patronul este obligat s le acorde salariailor.

8. Executare, modificarea, suspendarea i incetarea contractului colectiv de munc.

Executarea contractului colectiv de munc este obligatorie pentru pri. Neindeplinirea obligaiilor asumate prin contractul cloectiv de munc d natere la un conflict de drepturi i atrage rspunderea celor vinovai. Contractele colective de munc sunt obligatorii nu numai fa de cele dou pri contractante, ci i pentru celelalte subiecte de drept asupra crora se resfrng efectele lor. De asemenea, contractele colective sunt opozabile i fa de autoritile publice, inclusiv instanele judectoreti in soluionarea litigiilor de munc. Pe parcursul executrii unui contract colectiv de munc pot aprea probleme legate de interpretarea clauzelor contractului, interpretarea contractului colectiv de munc se face astfel : Prin acordul prilor Prin aplicarea regulilor de drept comun prevzute de Codul Muncii Prin aplicarea regulii potrivit creia sensul anumitor clauze echivoce trebuie s fie interpretat in favoarea salariailor.

11

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

Modificarea contractului colectiv de munc, este o operaie ce vizeaz coninutul unui contract colectiv de munc aflat in curs de executare. Clauzele pot fi modificate pe parcursul executrii lui, in condiiile legii, ori de cte ori prile convin in acest sens.

Modificarea contractului colectiv de munc poate fi : a. Prin acordul prilor : prile pot, printr-un acord de voin, s modifice clauzele afectate de evoluia vieii economice, si sociale, de dinamica legislativa si, in special, de mutaiile suferite de piaa muncii. - Cererea de modificare poate fi iniiat de oricare dintre pri, in contractul colectiv de munc prevzndu-se, de regul, c o asemenea cerere trebuie adus la cunotin celeilalte pri in scris, cu cel puin 30 de zile inainte de data propus pentru inceperea negocierilor asupra modificrii propuse. - Modificrile convenite de pri se comunic in scris organului care are spre pstrare contractul colectiv de munc i vor deveni aplicabile numai de la data inregistrrii comunicrii sau de la o dat ulterioar, stabilit potrivit conveniei prilor. b. Din oficiu - este admis numai atunci cnd, in privina drepturilor salariailor, intervin reglementri legale mai favorabile (acestea vor face parte de drept din contract). Suspendarea contractului colectiv de munc, poate interveni in urmtoarele situaii : a. Pe durata grevei executarea contractului colectiv de munc sau a unor clauze ale acestuia se suspend pe durata grevei, dac nu este posibil continuarea activitii de ctre salariaii care nu particip la grev. b. Prin acordul prilor legea reglementeaz expres c suspendarea contractului colectiv de munc poate interveni i p cale convenional. c. In caz de for major. Incetarea contractului colectiv de munc, poate interveni : a. De drept, in urmtoarele situaii : - La implinirea termenului sau la terminarea lucrrii pentru care a fost incheiat, dac prile nu convin prelungirea aplicrii acestuia. - La data dizolvrii sau lichidrii juridice a unitii. b. Prin acordul prilor.
12

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

c. Prin reorganizarea persoanei juridice contractual colectiv de munc poate inceta la reorganizarea persoanei juridice in raport cu modalitatea specific in care are loc reorganizarea. In acest caz, legea impune obligaia notificrii, in termen de 5 zile, organului la care contractul a fost inregistrat. In cazul in care se schimb angajatorul prin cumprare de aciuni sau pri sociale, contractual colectiv de munc nu devine cduc, ci sunt preluate drepturile i obligaiile cuprinse in el d. Inchiderea operaional a activitii unitii angajatoare, dac e vorba de un agent economic in care statul deine cel puin o treime din totalul drepturilor de vot in Adunarea General. Aceast inchidere operaional poate fi parial sau total i se dispune in vederea : privatizrii, reorganizrii prin divizare, dizolvrii i lichidrii voluntare anticipate, faliment. Litigiile in legtur cu executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului colectiv de munc sunt litigii de munc (conflicte de drepturi) i se soluioneaz de ctre instanele judectoreti.

9. Concluzii.
Contractual colectiv de munc exprim sintetic, prin efectele sale, insemntatea esenial a negocierii colective pentru raporturile juridice de munc. In prezent, in condiiile economiei de pia, puterea public este, legal, in afara negocierii colective a condiiilor de munc. Reglementarea normativ prinvin contractele colective de munc, face ca, intr adevr , contractele colective de munc s devin, subsecvent legii, principalulu iyvor de drept pentru incheierea , executarea, modificarea, suspendarea i incetarea contractelor individuale de munc. Rolul important al contractului colectiv de munc este de netgduit. Dar , nici pe plan legislativ i nici in practic, nu trebuie incurajat, la nievl de unitate, supremaia negocierii colective asupra celei individuale. La umra urmelor, munca se presteaz i salariul se pltete in baza contractului individual de munc. Voina salariatului i cea comun care se formeaz cu voina angajatorului, au rolul hotrtor in naterea, executarea i incetarea raporturilor juridice individuale de munc.

13

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

10. Studiu de caz.

a. Lucan Emil este angajatul societii SC Praktiker Romnia Srl, avnd contractul individual de munc pe perioad nedeterminat in funcia de lucrator comercial. Pe data de 08.02.2011 , acesta ii exercita atribuiile de munc, in timp carcasa de protecie a unui neon s-a desprins i a czut lovindu-l in fa deasupra nasului i a ochiului stng. In urma loviturii, angajatul a avut nevoie de ingrijiri medicale, i a fost internat in spital 15 zie. In data de 25.02.2011 angajatul d in judecat societatea SC Praktiker Romnia Srl, dorind s ii recupereze prejudiciul in valoare de 3242 lei aceasta sum reprezentnd contravaloarea tratamentului medicamentos, contravaloarea consultaiilor medicale, inclusiv cea pentru obinerea certificatului medico legal, suna de 1500 lei reprezentnd cheltuielile de judecat si daune morale in valoare de 3000 lei. La data de 29.02.2011 parata a depus ntmpinare solicitnd instantei respingerea cererii de judecata,ntruct accidentul nu a fost produs din culpa paratei deoarece obligatia de ntretinere a instalatiilor, inclusiv instalatia de iluminat, conform contractului de service si ntretinere aparine societii SC POLTISAN SRL. In baza acestor prevederi legale instanta apreciaza ca prezentul litigiu este un litigiu de competenta sectiei conflicte de munca, iar angajatorului ii revine obligatia de a despagubi integral pe salariat pentru prejudiciul suferit in exercitarea atributiilor de serviciu . Fata de cele aratate mai sus, instanta va admite in parte actiunea si va obliga paratul angajator SC PRAKTIKER ROMANIA SRL sa plateasca reclamantului despagubiri materiale in cuantum de 3242 lei, cheltuielile de judecata dar nu ii va acorda dauna morale, deoarece in contractul individual de munc nu era precizat o astfel de clauz.

14

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

b.Reclamantul Cote Aurel a chemat in judecat firma Sc Markroman SA solicitnd instanei ca prin sedina ce se va pronunta s se dispun obligarea acesteia la plata a 11 salarii compensatorii, conform contractului colectiv de munc la nivel de unitate, n cuantum de 14.300 lei, la plata daunelor morale n cuantum de 10.000 lei, precum i la plata cheltuielilor de judecat. n motivarea cererii, reclamantul a artat c urmare a hotrrii Adunrii Generale a Acionarilor, i s-a acordat un preaviz de 20 de zile ncepnd cu 19.12.2008,prin s-a dispus ncetarea contractului su individual de munc. Prin aceast decizie s-a prevzut doar plata unui singur salariu brut compensatoriu, la valoarea salariului avut n luna premergtoare concedierii, fr a se ine cont de prevederile contractului colectiv de munc, art. 64 alin. 1 lit. a din acest contract prevznd plata a 12 salarii de baz brute din luna premergtoare concedierii, msur justificat pe prevederile art. 78 din Contractul Colectiv de Munc la Nivel Naional , dei exista un contract colectiv de munc la nivel de unitate, cu prevederi mai favorabile. Prta a depus la dosar ntmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca netemeinic i nedovedit, ntruct acordarea unui singur salariu compensatoriu cu ocazia concedierii colective este n concordan cu dispoziiile art. 78 din Contractul colectiv de munc unic la nivel naional pe anii 2007-2010, cu prevederile contractului colectiv de munc ncheiat la nivel de unitate, cu hotrrea Consiliului de administraie al societii prte. S-a solicitat respingerea cererii privind daunele morale ca nentemeiate i nedovedite nefiind ntrunite elementele care antreneaz rspunderea pentru aceste daune , respectiv fapta ilicit, prejudicierea de ordin moral a fostului angajat, vinovia angajatorului i legtura de cauzalitate ntre fapta ilicit i prejudiciul moral pretins. Prin sentina civil nr.1047/5.05.2009 Tribunalul Dmbovia a admis n parte cererea astfel cum a fost precizat, a obligat prta la plata ctre reclamant a 11 salarii de baz brute n cuantum egal cu cel al salariului de baz brut din luna anterioar concedierii i plata cheltuielilor de judecat cu 2100 lei . Daunele morale, solicitate de reclamant, nu sunt dovedite, a reinut tribunalul, ntruct nu sunt ndeplinite condiiile rspunderii civile delictuale.

15

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

11.Bibliografie.

1. Ion Traian tefnescu Tratat teoretic i practic de drept al muncii, ed. Universul juridic, Buc 2010. 2. Roxana Cristina Radu Dreptul muncii, ed. C.H Beck. 3. suport de curs Dreptul muncii titular Mihaela Tofan. 4.www.avocatnet.ro

16