LP 9 FARMACODINAMIE GENERALA Farmacodinamia generala este o ramura fundamentala a farmacologiei generale, ce studiaza faza farmacodinamica si rezultatul acestei faze:

actiunea farmacodinamica. ACTIUNEA FARMACODINAMICA Actiunea farmacodinamica este rezultatul contactului medicament organism (substratul reactiv), rezultat manifestat ca fenomen fizic, chimic, biochimic si fiziologic, concretizat prin: modificarea unei functii fiziologice (in sens stimulator sau inhibitor) sau/si diminuarea sau inlaturarea unei tulburari a unei functii fiziologice. ETAPELE FAZEI FARMACODINAMICE Se desfasoara la locul de actiune, si au ca rezultat aparitia actiunii farmacodinamice. Aceste etape sunt: - legarea medicamentului (M) de substratul reactiv, respectiv de receptori(R), cu formarea complexului MR (etapa farmacocinetica, desfasurata la locul de actiune); - aparitia unor modificari locale, declansate de prezenta complexului MR la locul de actiune (actiunea primara), modificari ce se traduc prin aparitia efectului farmacodinamic (Ef)(etapa farmacodinamica propriuzisa). Cele doua etape sunt posibile datorita urmatoarelor doua proprietati farmacodinamice: - afinitatea pentru receptori - activitatea intrinseca a medicamentelor Raportat la aceste proprietati, medicamentele se clasifica in: agonisti si antagonisti. Medicamentele agoniste au afinitate si activitate intrinseca, avand efect propriu asupra receptorilor, iar cele antagoniste au numai afinitate, fara activitate intrinseca, producand efecte de blocaj al receptorilor. 1.Sensul: Stimulator efectul diuretic obtinut prin ceaiuri diuretice(stimuleaza filtrarea glomerulara a apei si a ionilor de Na) sau prin diuretice ca hidroclorotiazida (inhiba reabsorbtia tubulara activa a Na) Inhibitor- deprimarea SNC prin narcotice, dar si prin cafeina la doze mari Efecte bisens - Aceeasi functie poate fi influentata in ambele sensuri (stimulator si inhibitor) de acelasi medicament, functie de doza si teritoriu (efect bisens). Exemple - adrenalina in doza mici produce vasodilatatie prin stimularea receptorilor beta2-adrenergici din vasele sanguine, iar in doze medii si mari, produce vasoconstrictie, prin stimularea receptorilor alfa adrenergici din vase. 2.Selectivitatea Este proprietatea unei substante de a influenta un teritoriu cat mai limitat din organism si de a avea un nr. cat mai limitat de actiuni farmacodinamice.

3.Potenta Potenta este capacitatea unei substante de a avea activitate biologica. Se exprima prin doze eficace (DE). Cu cat DE sunt mai mici cu atat potenta este mai mare. Pentru compararea potentei se determina raportul dozelor echiactive (doze ce produc efect egal). Potenta relativa se exprima prin raportul dozelor eficacae 50% (DE50): Por=DE50A/DE50B Actiunile farmacodinamice ale aceluiasi medicament au potente diferite (apar la doze diferite). Exemple: actiunile sedativa si anticonvulsivanta ale fenobarbitalului au potenta mai mare decat actiunea hipnotica; actiunea antiagreganta plachetara a acidului acetilsalicilic are potenta mult mai ridicata decat actiunea antiinflamatoare. S-au observat potente diferite la indivizi diferiti,datorita: - polimorfismului enzimatic si biotransformarii lente sau rapide - reactivitatii individuale. Potenta diferita a substantelor medicamentoase ce actioneaza pe acelasi tip de receptori se poate explica in cadrul teoriei ocupationale, prin afinitatile diferite pentru receptori. Astfel avem potente diferite, dar cu aceeasi eficacitate maxima: de ex. in grupa glucocorticosteroizilor antiinflamatorii. 4.Eficacitatea maxima Eficacitatea maxima (intensitatea) este capacitatea unei substante medicamentoase de a avea activitate biologica cu un anumit efect maxim posibil. 5.Latenta Latenta este timpul scurs de la administrarea substantei medicamentoase pana la aparitia efectului si se exprima prin formula: L=A+T+D+B Unde A=timpul de absorbtie, T=timpul de tranport; D=timpul de distributie, B=timpul de aparitie a efectelor biologice (A,T,D=timpi farmacocinetici iar B=timp farmacodinamic). 6.Timpul de injumatatire 7.Timpul efectului maxim TIPURILE DE ACTIUNE FARMACODINAMICA Exista clasificari dupa diferite criterii. Dupa utilitatea terapeutica si intensitate -Actiune farmacodinamica principala; -Actiune farmacodinamica secundara. Actiune farmacodinamica principala este cea utilizata in terapeutica si in majoritatea cazurilor are potenta mare,manifestandu-se la doze mai mici decat celelalte actiuni. Actiunile secundare sunt nedorite pentru ca genereaza efecte adverse secundare. De ex. la atropina, uscaciunea gurii si midriaza cu tulburarea acomodarii vederii pentru aproape.

Unele actiuni secundare pot fi utile terapeutic, caz in care ele devin actiuni principale. De ex: la atropina, midriaza este utilizata in oftalmologie, pentru cercetarea fundului de ochi. Actiunile secundare au de obicei intensitatea mai mica decat actiunea principala. Dar sunt cazuri cand intensitatea lor este mai mare. De ex. la atropina, hiposecretia salivara este mai intensa decat actiunea antispastica. Dupa modul de utilizare -Actiune farmacodinamica generala (sistemica), ce se manifesta dupa absorbtie -Actiune locala(topica), la locul administrarii. Ex.de actiune locala(topica): actiunea anestezica locala (procaina, lidocaina); actiunea antiacida (carbonatul acid de sodiu, carbonatul de calciu etc). Dupa reversibilitate(durata) -Actiune farmacodinamica reversibila(cu durata limitata); -Actiune farmacodinamica ireversibila(cu durata nelimitata). Majoritatea actiunilor farmacodinamice sunt reversibile. Actiunile ireversibile sunt rare. Exemple -Actiunile anticolinesterazicelor derivati organofosforici; acestea sunt utilizate in glaucom, pentru reducerea tensiunii oculare, cu avantajul unei durate lungi de actiune; -Actiunea antidepresiva a IMAO neselective; -Actiunea antiparkinsoniana de tip IMAO-B(selegilina) Dupa mecanismul de actiune -Actiune farmacodinamica directa(pe receptori) -Actiune farmacodinamica indirecta(asupra metabolismului substantelor fiziologic active). Ex de actiune farmacodinamica directa:adrenergicele(noradrenalina)pe receptorii adrenergici; colinergicele(acetilcolina etc), pe receptorii colinergici. Ex de actiune farmacodinamica indirecta:anticolinersterazicele(neostigmina etc), asupra enzimei acetilcolinesteraza, enzima ce metabolizeaza neuromediatorul acetilcolina; neurosimpatoliticele(reserpina etc), asupra depozitelor neuromediatorului noradrenalina, epuizandu-le; antidepresivele inhiba transportorii activi presinaptici responsabili de recaptarea din fanta neuromediatorilor. Dupa nivelul actiunii -La nivelul aparatelor si sistemelor; ex.actiunea centrala, periferica, cardio-vasculara, hormonala; -La nivel celular;ex.actiunea depolarizanta sau hiperpolarizanta celulara; -La nivel molecular; ex.inhibitia enzimatica; actiunea de tip agonist(de activare a receptorilor). Dupa selectivitate -Actiunea farmacodinamica selectiva(specifica), asupra unui sistem fiziologic, organ, receptor sau unui agent patogen -Actiunea farmacodinamica neselectiva(nespecifica). Dupa tipul de receptori Ex.actiunea adrenergica , colinergica, dopaminergica, serotoninergica, histaminergica, glutamatergica, GABA-ergica etc.

Dupa sensul actiunii -Stimulatoare si inhibitoare,sau -Mimetica si litica Ex.actiunile adrenomimetica si adrenolitica. Medicamentelemimeticesunt agonisti ai receptorilor, iar medicamenteleliticesunt antagonisti ai receptorilor. Dupa criteriul farmacoterapeutic -Actiunea farmacodinamica etiotropa(cauzala) -Actiunea farmacodinamica fiziopatologica; -Actiunea farmacodinamica simptomatica; -Actiunea farmacodinamica de substitutie. Actiunea farmacodinamica etiotropa(cauzala)combate cauza bolii. De ex.actiunile antimicrobiana, antimicotica, antihelmintica. Actiunea farmacodinamica fiziopatologica se adreseaza mecanismului fiziopatogenic al bolii. De ex.actiunea cardiotonica in insuficienta cardiaca, actiunea antihipertensiva in HTA etc Actiunea simptomatica(patogenica)trateaza un simptom al bolii, de fapt tot pe cale fiziopatogenica. De ex.actiunea analgezica trateaza durerea, actiunea antipiretica trateaza febra etc. Actiunea de substitutie este utilizata in deficitul unei substante endogene. De ex.vitamine, hormoni, enzime, neuromediatori.