ALGORITM CLINIC SI TERAPEUTIC IN SCOLIOZELE IDIOPATICE LA COPIL SI ADOLESCENT

PROF. DR. MIHAI JIANU

Definitie
Scolioza structural este o deformare a
coloanei vertebrale pe o ntindere mai mic sau mai mare , n cele trei planuri spaiale, frontal,sagital i axial, ceea ce o difereniaz de deformrile ntr-un singur plan cum este n cifoz. Este o afeciune incomplet reductibil care se nsoete de rotaia vertebrelor i implicit de apariia gibozitii costale, fapt ce o difereniaz de atitudinea scoliotic.

Hipercifoza

Hiperlordoza

FORME GRAVE DIAGNOSTICATE TARDIV

ETIOLOGIE
Cu toate c exist foarte multe studii referitoare la etiologia scoliozei, cauza acestei boli rmne incerta. Doi factori sunt unanimi recunoscuti : Factorul genetic Studii credibile arat c 25 pn la 30% din pacienii cu scolioz au rude pn la gradul 3, bolnave de scolioz idiopatic; unii cercettori avanseaz chiar o cifr de 50%. Factorul endocrin

a. Hormonii de cretere

Rolul hormonilor de cretere este frecvent amintit n cele mai multe din studii. De asemenea, s-a constatat pe serii mari c bolnavii cu scolioz au o talie mai mare dect copiii fr deviaii ale rahisului. Studii experimentale pe animale au demonstrat c distrugerea glandei pineale antreneaz o scolioz

b. Melatonina

CLASIFICAREA SCOLIOZELOR
Dup majoritatea autorilor, scoliozele se mpart

n structurale i nestructurale. Scoliozele nestructurale se mai numesc i scolioze funcionale sau atitudine scoliotic. Ele sunt reprezentate de o deviaie simpl lateral a coloanei vertebrale, reductibil i fr rotaia vertebrelor. Scoliozele structurale se caracterizeaz prin persistena curburilor, a rotaiei vertebrelor i a deformrilor vertebrale i costale la flexia anterioar a coloanei vertebrale, n clinostatism sau la suspendare.

Scolioze nestructurale

Cauze: a) inegalitatea membrelor inferioare b) contractura muchilor trunchiului (n trauma-

tisme vertebrale, fracturi) c) asimetria articulaiei lombosacrate d) retracia muchiului sternocleidomastoidian torticolis e) atrofia unilateral a membrelor superioare f) amputaia membrului superior g) atitudine scoliotic fr cauze aparente h) copii de vrst colar ce adopt o poziie defectuoas i) atitudinea scoliotic a tinerelor fete

 Scolioze structurale: (dup Scoliosis Research Society)

a) b) c) a) b) c) d) a) b) c) d) e)
Idiopatice infantil(0-2 ani) juvenil a adolescentului Scolioze neuromusculare Neurologice *Etiologie central infirmitate motorie cerebral maladia Freidreich tumori medulare siringomielie dobndit
neuropatii periferice Charcot-Marie-Tooth poliomielit amiotrofii spinale infantile artrogripoz neurologic

*Etiologie periferic

a) b) c) a) b) c) a) b)

Musculare miopatii (Duchenne,Becker) Artrogripoz muscular Hipotonie muscular Malformaii congenitale

Osoase

hemivertebre bloc vertebral fuziuni costale

Neurologice

siringomyelie diastematomielie

 a) b) c) a) b) c) a) b) c) d)

Maladii constituionale

Maladii osoase constituionale cu rsunet vertebral

nanism distrofic displazie spondilo-epifizo-metafizar mucopolizaharidoze,etc. neurofibromatoz boala Marfan maladia Ehlers-Danlos Scolioze secundare postiradiere postinfecioase posttraumatice postoperatorii

Maladii osoase constituionale de natur ecto sau mezodermic

Alte principii de clasificare ale scoliozelor

a) dextroconvex b) dextroconcav
Orientarea concavitii curburii: Proba firului de plumb:

a) scolioze echilibrate (firul cade n pliul interfesier) b) scolioze neechilibrate

a) reductibil b) nereductibil

Reductibilitatea scoliozei: Numrul de curburi:

a) scolioz unic (o singur curbur) b) scolioz dubl c) scolioza tripl

Scolioza congenitala

Scolioza in cadrul bolii Marfan

Scolioza in maladia Recklinghausen

Scolioza traumatica

DEPISTAREA SCOLIOZEI

In maternitate - formele congenitale In primii ani de viata - formele precoce (foarte rare) In perioada pubertatii - prin screening scolar Se apreciaza : a) rectitudinea sau deformarea axului coloanei vertebrale b) rotatia vertebrala reprezentata de gibozitatea costala c) echilibrul umerilor d) echilibrul bazinului e) simetria soldurilor

EXAMENUL CLINIC

n mod normal coloana vertebral este perfect rectilinie

n plan frontal iar n plan sagital prezint trei curburi fiziologice: lordoza cervical cu concavitatea spre posterior,cifoza toracal cu convexitatea spre posterior (35-40)i lordoza lombar(50). Prima examinare a unui pacient care prezint o deformare vertebral trebuie s cuprind mai multe etape: recunoaterea deviaiei coloanei vertebrale; aprecierea caracterului su structural; atribuirea unei etiologii; prognostic de evoluie; alegerea conduitei terapeutice.

a) b) c) d) e)

Examinarea in picioare - se apreciaza:

a) b) c) d) e) echilibrul umerilor echilibrul bazinului balansul sagital eventuala inegalitate a membrelor inferioare starea tegumentelor

Examinarea in flexie anterioara se apreciaza prezenta gibozitatii costale

FORME TOPOGRAFICE A.Scolioze cu curbur principal unic

Scolioze cervico-toracale

Scolioze toracale

Scolioze toraco-lombare

Scolioze lombare

 B.Scolioze cu dou curburi

principale (scolioze duble majore) a) Scolioze duble toraco-lombare b) Scolioze duble toracale C.Scolioze cu trei curburi majore(triple majore)

EXAMEN RADIOLOGIC

Radiografia de fa trebuie fcut n poziia n picioare,cu bazinul echilibrat ,pe un clieu de 30X90 cm,de la o distan de 1,5m,pentru a vizualiza n ntregime rahisul,de la baza craniului la sacru. Se repereaza : Vertebra limita superioara Vertebra limita inferioara Vertebra varf (sommet)

DETERMINAREA UNGHIULUI COBB

APRECIEREA MATURITATII OSOASE-TESTUL RISSER

DETRMINAREA ROTATIEI VERTEBRALE

EVOLUTIVITATE

Din punct de vedere al evolutivitii, scoliozele sunt de dou feluri: evolutive i neevolutive. Se consider n mod clasic c, scoliozele neevolutive sunt acelea care la vrsta de 15-16 ani nu depesc 30. Dimpotriva, scoliozele evolutive care sunt de altfel i cele mai numeroase, trec de 30 la vrste chiar mai mici, ajungnd la 80-90, uneori chiar la 140 i chiar mai mult O scolioz evolutiv se agraveaz treptat n timp pn la vrste foarte naintate, pierznd ntre 1-2 anual. De altfel, o scolioz evolutiv netratat, va evolua pn la o limit ce pare programat genetic.

TRATAMENTUL SCOLIOZELOR IDIOPATICE

TRATAMENTUL KINETOTERAPIC

Kinetoterapia este utila in toate etapele Stagnara dar rolul ei nu trebuie intotdeauna fetisizat. Dac kinetoterapia nu poate mpiedica evoluia unei scolioze, ea poate totui permite ncetinirea evoluiei acesteia . Orice forma de activitate fizica trebuie incurajata inclusiv sportul de performanta. Este o greseala interzicerea orelor de educatie fizica din programul scolar.

 Kinetoterapia nu are nicio eficacitate

in scoliozele evolutive(cele peste 30 Cobb)

 Inotul utilizat ca unica metoda de

tratament este total ineficient si chiar daunator deoarece intarzie cu luni sau ani de zile aplicarea unei terapii corecte.

TRATAMENTUL ORTOTIC

n cazul recomandrii corsetului ,trebuiesc fcute dou remarci: corsetul este inutil la copiii a cror angulaie este sub 30, deoarece scolioza poate fi neevolutiv, iar purtarea lui nu este lipsit de inconveniente funcionale i psihice. Tratamentul ortotic este considerat eficient atunci cnd la sfritul creterii osoase valoarea curburii este de +/- 5 din valoarea iniial a angulaiei.

 Corsetul nu corecteaz curbura

scoliotic ci numai previne agravarea ei.

 Pentru a fi eficace corsetul trebuie purtat

20-22 ore pe zi. Utilizarea corsetului este inutila la fete la mai mult de trei ani de la menarha si la baieti peste varsta de 17-18 ani.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Tratamentul chirurgical trebuie propus cand valoarea

angulatiei depaseste 40. Momentul optim de interventie chirurgicala se situeaz n jurul vrstei osoase de 13 ani la fete i 15 ani la biei, corespunznd stadiului Risser 1. n aceast perioad, coloana prezint maximum de flexibilitate, iar corecia obinut poate fi aproape complet; n plus nu exist riscurile unei deform prin creterea rezidual a rahisului (efectul vibrochen).

 Banca de os

Potential evocat

Cell-saver

Rezultate postoperatorii

Flexie anterioara postoperatorie

 Implantele metalice, tije, uruburi etc.

rmn pe loc toat viaa i nu modific semnificativ mobilitatea trunchiului.

STUDIU PERSONAL PE 10 ANI 01.01.1999 31.12.2008

Bolnavi cu scolioza consultati........13.250 Total operatii pe coloana vertebrala....546 Total scolioze operate.424

Clasificarea in functie de sex

Fete = 346 Baieti = 78
baieti 18%

fete baieti

fete 82%

Clasificarea in functie de formele topografice

Scolioze cervico-toracale

2 1

=1 Scolioze toracale = 156 Scolioze toracolombare=69 Scolioze lombare=26 Scolioze duble toracale si lombare=170 Scolioze triple=2

156 170

cervico-toracale toracale toracolombare lombare duble toracale si lombare triple

26

69

Clasificarea in functie de tipul interventiei chirurgicale

Rahisinteza posterioara SCS (Spinal Clip System)... 274 (64,85%) Rahisinteza posterioara Moss-Miami........................45 (10, 6%) Rahisinteza posterioara CD-Legacy.........................44 (10,46%) Rahisinteza posterioara XIA.....................................3 (0,70%) Rahisinteza posterioara Harrington..........................11 (2,59%) Abord anterior...........................................................4 (0,94%) Toracoplastie...........................................................18 (4,24%) Artrodeza vertebrala posterioara................................25 (5,89%)

Clasificarea in functie de etiologia scoliozei

Scolioze Scolioze Scolioze Scolioze Scolioze Scolioze Scolioze Scolioze idiopatice........................................................392 (92,45%). congenitale.......................................................14 (3,30%) in cadrul maladiei Recklinghausen....................4 (0,94%) traumatice...........................................................4 (0,94%) in cadrul IMOC.................................................. 2 (0,47%) in cadrul amiotrofiilor spinale............................3 (0,70%) in distrofii musculare..........................................3 (0,70%) in cadrul maladiei Marfan...................................2 (0,47%)

PREJUDECATI LEGATE DE SCOLIOZA

SCOLIOZA ESTE PRODUSA DE POZITIA VICIOASA !!!!!

 SCOLIOZA SE INSOTESTE FRECVENT

DE DURERE

 PACIENTUL CU SCOLIOZA TREBUIE SA DOARMA

PE UN PLAN DUR

 INOTUL ESTE UN REMEDIU EFICACE

AL SCOLIOZEI

 SUNT INTERZISE SPORTURILE CARE

UTILIZEAZA UN SINGUR MEMBRU TORACIC

 BOLNAVII CU SCOLIOZA TREBUIESA

FIE SCUTITI DE EDUCATIA FIZICA DIN PROGRAMUL SCOLAR