Sunteți pe pagina 1din 38

Proiect finanţat de FUNDAŢIA SPEOLOGICĂ

Alte rnati ve
UNIUNEA EUROPEANĂ “Club Speo Bucovina”

pe ntru energi e
Program PHARE 2006
durabi l ă
Creşterea rolului societăţii civile în procesul de integrare a
României
Componenta 2 – Democraţie, protecţia mediului, protecţia
consumatorului, dialog social, aspecte de gen şi ocuparea
forţei de muncă

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.”
Pentru eventuale informaţii şi sesizări legate de proiectele PHARE contactaţi cfcu.PHARE@mfinante.ro
 Aplicant :
Fundaţia Speologică
“CLUB SPEO BUCOVINA”

 Instituţii asociate:
Consiliul Judeţean Suceava
Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava
Localităţi ţintă:

Adâncata, Baia, Cacica, Dărmăneşti,

Dumbrăveni, Fântânele, Gălăneşti,

Ilişeşti, Ipoteşti, Liteni, Marginea,

Mălini, Putna, Salcea, Straja, Stroieşti,

Şcheia, Siminicea, Udeşti, Vereşti


Ce îşi propune proiectul să realizeze

Înţelegerea de către elevi a rolului eficienţei


energetice şi surselor „curate” de energie
pentru asigurarea calităţii mediului

Numele acţiunii iniţiate în şcoală:

“Aleg energia durabilă!”


De ce energie dur abilă?

•rezervele de combustibili fosili (cărbune, petrol, gaze


naturale) sunt utilizate într-un ritm alert;

• formarea rezervelor de combustibili fosili este un proces


extrem de lung ;

• combustibilii fosili reprezintă principala cauză a eliberării în


atmosferă a CO2 - cel mai important gaz de seră ce
influenţează schimbările climatice la nivel planetar
Ef ectul de ser ă

.
Ef ectul d e seră
Iniţiat ive
• Rio de Janeiro, 1992, Convenţia Cadru a Naţiunilor
Unite privind schimbările climatice

• Kyoto, 1997, Protocolul de la Kyoto

• Johannesburg, 2002, a fost convenit că este nevoie de a


informa şi educa persoanele asupra căilor de a adopta
stiluri de viaţă mai sustenabile şi decada 2005 - 2014 a
fost declarată de UNESCO,- Decada Educaţiei pentru
Dezvoltare Sustenabilă. ( EDS).

Uniunea Europeană a aderat la acest Protocol de reducere a


emisiilor de gaze cu efecte de seră
 Energie verde
 Energie curată
 Energie durabilă
 Energie ecologică
 Energie inteligentă
 Energie sustenabilă
 Energie regenerabilă
Su rse regenerabil e d e
energ ie
 Eoliană
 Solară
 Energia apei
 Geotermală
 Biomasă
Ener gia eoliană

 sursă de energie generată prin puterea vântului


Ener gia eoliană
Ava nta je
 se pretează aplicaţiilor la scară redusă.

 emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de seră, datorită faptului că


nu se ard combustibili.

 nu se produc deşeuri.

 costuri reduse pe unitate de energie produsă.


Costul a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai
mic decât în cazul energiei generate din combustibili clasici. În 2008, preţul
energiei eoliene ajunsese la 70 euro/Mwh , iar previziunile sunt de continuare
a scăderii acestora, deoarece se pun în funcţiuni tot mai multe unităţi eoliene
cu putere instalată de mai mulţi megawaţi.

Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare,


de exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai
mari decât costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de
scoatere din funcţiune, la capătul perioadei normale de funcţionare, sunt
minime, acestea putând fi integral reciclate.
De za va ntaje
 resursa energetică relativ limitată, inconstanţa datorită variaţiei vitezei
vântului şi numărului redus de amplasamente posibile. Puţine locuri pe
Pământ oferă posibilitatea producerii a suficientă electricitate folosind
energia vântului.
 La început, un important dezavantaj al producţiei de energie eoliană a
fost preţul destul de mare de producere a energiei şi fiabilitatea relativ
redusă a turbinelor. În ultimii ani, însă, preţul de producţie pe unitate de
energie electrică a scăzut drastic, ajungând, prin îmbunătăţirea
parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 eurocenţi pe
kilowatt oră.
 "poluarea vizuală" - eolienele au o apariţie neplăcută
 "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase).
 turbinele afectează mediul şi ecosistemele din împrejurimi, omorând
păsări şi necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor.
 risc mare de distrugere în cazul furtunilor, dacă viteza vântului depăşeşte
limitele admise la proiectare. Oricât de mare ar fi limita admisă,
întotdeauna există posibilitatea ca ea să fie depăşită.
En erg ie so la ră

 energia direct produsă prin transferul


energiei luminoase radiată de Soare.

Aplicaţii: panouri solare


 termice
 fotovoltaice
Aplic aţii
 Ceasurile produse de firma japoneză
Citizen sunt dotate cu o celulă solară
inclusă în cadran care încarcă un
acumulator cu litiu având o independenţă
de 150-240 zile şi care după o
funcţionare de 20 ani prezintă o scădere
de capacitate de maximum 20%

Calculatoarele de buzunar pot


dispune de alimentare dublă de la
baterie şi celulă solară sau
alimentare simplă doar de la celule
solare, caz în care pentru
funcţionare este nevoie de o
iluminare relativ puternică
Apli caţii energ ie s olară

Aparatele automate de taxare în parcări aparţin


sitemelor cu alimentare autonomă care pe
lângă un modul cu celule solare mai este
înzestrat şi cu un acumlator pentru a se asigura
alimentarea continuă cu energie electrică
Apl icaţi i ener gie sol ară
Iluminat public stradal cu sistem hibrid
compus din panou solar si generator
eolian

Balizele luminoase sunt corpuri de iluminat incluse în asfalt, ce emit


o lumină difuză produsă cu ajutorul unuia sau mai multor LED-uri
pe baza energiei acumulate în cursul zilei prin intermediul celulelor
solare. Dispun de o autonomie de 6-7 zile fără soare
Apli caţii energ ie s olară

 pompă de apă folosită


pentru irigarea prin
picurare a unei grădini
de dimensiuni mici
(aprox. 3 ari).

pompă solară folosită pentru


a scoate apă dintr-un puţ
pentru animale chiar în câmp,
fără a fi nevoie de alimentare
cu energie electrică.
Apli caţii energ ie s olară - mijlo ace
de t ra nsport

 Automobilele solare de la
Universitatea din Michigan şi
Universitatea din Minnesota la
competiţia Solar Challenge din
America de Nord în 2006

Automobilele solare sunt construite utilizând rezultate din tehnica


spaţială, tehnologia de fabricaţie a bicicletelor, industria de automobile
şi tehnologia energiei regenerabile. Cadrul este realizat din materiale
composite uşoare (fibră de carbon, fibră de sticlă, etc) asamblate prin
lipire cu răşini sintetice. Cadrul este purtătorul a sute de celule solare
legate între ele. Un astfel de ansamblu, într-o zi însorită, poate
produce o putere de până la 2kW(2,6CP)
Solar ta xi

Iulie 2007- decembrie 2008


58.000 km
38 de ţări,
peste 100 persoane au dorit
să circule cu Solar taxi
Apli caţi i energi e sol ară - mi jloace de
transpor t pe apă  Primele vase comerciale au fost construite în
1995, printre acestea fiind Solifleur construit
in Elveţia, cu o capacitate de transport de 12
persoane şi care a efectuat curse pe lacul
Neuchâtel. În staţionare energia suplimentar
produsă este livrată în reţea la 230 V.

Din anul 2000 este în funcţiune


catamaranul Alstersonne (Hamburg)
având o lungime de 26,53m şi o lăţime
de 5,30m. Poate transporta 100 pasageri.

 Catamaranul elvetian
Sun21 a reuşit
traversarea
Atlanticului, în
februarie 2007
Apl icaţi i energi e sol ar ă

Vehicule pe şine - ELSE vagon propulsat cu energie solară

Vagon autonom acţionat de motor electric


alimentat cu curentul produs de panouri
solare şi stocat în baterii de acumulatoare.
ELSE este un vagon experimental cu 6-8
locuri. Viteza atinsă este de 15 km/h
(teoretică maximă 50 km/h). Autonomia în
condiţii de umbră este de 60 km

Avioane fără pilot

Primul avion cu o greutate de 12 kg a fost


Sunrise I (1974) având o putere de 450W
furnizată de cca 1000 celule solare.
A urmat Sunrise II ( 1975) , 600 W alimentat de
4480 celule solare.
Apl icaţi i – energie sola r ă

 Panourile solare sunt utilizate pe scară


tot mai largă la producerea de curent
electric ca surse principale/ secundare
de curent electric în cazul clădirilor

Panouri solare integrate în


acoperişul clădirii Universităţii
Georgetown- Washington DC

Panouri solare pe faţada


halei de sport din
Tübingen
Apli caţi i energi e sol ară - cent ral e sol are

exploatabile economic doar în zone cu foarte multe zile însorite pe an

 Centralea solară de la Amareleja, din


sudul Portugaliei, este considerată “cea
mai mare din lume”. Centrala asigură
nevoile de consum energetic a 30.000 de
gospodării.
 Cu o putere instalată de peste 46 de MW,
centrala va contribui la reducerea cu 89 de
tone de CO2 pe an.
 Construcţia centralei solare a necesitat
investiţii de 261 de milioane de euro.
 Ea este compusă din 262.080 de panouri
fotovoltaice instalate pe 2.520 de module
amplasate pe o suprafaţă de 250 de
hectare
Apli caţii e nergie s olară

Anunţat de câţiva ani, Solar Tower


(Australia) e unul din cele mai
ambiţioase proiecte de energie
alternativă din istorie. Uzina
urmează să producă la fel de multă
energie ca un mic reactor nuclear,
dar fără pericolele acestuia.
Înălţimea acestuia va fi dublă faţă de
cea mai înaltă clădire de pe Pământ,
CN Tower din Canada, adică 1000
de metri
Puterea instalata: 200 MW
Energi a apei
capaci tatea apei de a acţi ona cu o
anum ită forţ ă asupra corpur ilor întâl ni te
în depl as area sa

Roţi hidraulice cu
aducţiune inferioară şi
superioară

Microhidro turbinele electrice

Prezenţa unui mic pârâu sau râu in apropierea


casei, care poate furniza cel putin 5 litri/sec de
la o diferenta de nivel de cel putin 3m, sau
0,5litri/sec de la o diferenta de nivel de cel

putin 10m.
Ener gia apei

Barajul cu cea mai mare putere, 18200


MW este Barajul Celor Trei Defilee din
China .Acesta se înalţă la 181 metri pe o
lungime de 2,3 kilometri deasupra văii
râului Yangtze, în provincia Hubei .

Barajul Hoover –al doilea ca putere din SUA


2074MW, - 221 m- se află în statul Nevada,
în Black Canyon, pe fluviul Colorado, la doar
30 mile S-E de Las Vegas.
Este vizitat anul de 8-10 milioane turişti
Energi a a pe i- Apl ica ţi i

Centrale mareomotrice  Instalaţii care recuperează


energia valurilor

condiţii naturale:
-amplitudinea mareelor să fie de
cel puţin 8 m
-să existe un bazin natural (de
regulă un estuar), care să
comunice cu oceanul printr-o
deschidere foarte îngustă. Instalaţie care utilizează
energia valurilor la Peniche,
ţărmurile atlantice ale Franţei, Portugalia
Marii Britanii, SUA, Canadei, în
Nordul Australiei, în estul Chinei.
Energia geot ermică
reprezintă căldura conţinută

în fluidele şi rocile subterane

 Energia Pământului

 Utilizări:
 incălzirea locuinţelor, birourilor, spaţiilor de invăţământ,
a celor comerciale, a spitalelor etc.
 pregătirea apei calde menajere,
 utilizări industriale în sere, acvacultură, piscicultură,
uscarea cherestelei, a inului, pasteurizarea laptelui etc.
 în domeniul sănătăţii - balneologie;
 pentru producerea de energie electrică.
1.Energia miezului fierbinte a Pământului- geotermală

2.Energia păturilor de suprafaţă- geotermică

 Ţări cu ape geotermale foarte fierbinţi: Japonia, Indonezia,


Filipina, Noua Zeelandă, SUA, Canada, Italia , Islanda

 România – Călimăneşti- 97oC


Aplicaţii - Centrale geotermale

 Captează energia geotermală pe care o transformă în electricitate

Se injectează prin crăpături apă


rece sub presiune la câtiva
kilometri adâncime, în zonele
calde ale scoarţei terestre. Apa
iese pe altă parte încălzită sub
formă de aburi, aceştia sunt
captaţi şi apoi transformaţi în
electricitate. Ciclul se reia prin
pomparea apei acum răcite.

SUA, Filipine, Indonezia ,


Mexic, Italia, Japonia, Noua
Zeelandă, Islanda (3000-
400MW)
Aplicaţii – pompe de căldură
utilizabile oriunde în lume
 Instalaţii care colectează căldura Pământului conţinută în ape
subterane, printr-o reţea de conducte instalată fie în pământ, fie
într-un bazin sau lac. Apa care circulă prin reţea ajută la încălzirea
agentului termic ce va genera căldură în casă.
Energia deriv ată din
biomas ă
Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi
reziduurilor din agricultură, silvicultură, industrie, deşeuri urbane

Lista surselor de biomasă include:

• lemn şi deşeuri de lemn (coji, rumeguş, aşchii, surcele, etc);


• plantaţii energetice: salcie, plop, rapiţă, floarea soarelui, grâu,porumb,

• deşeuri agricole: resturi de la recoltare- coceni, păioase, viţă de vie,


• deşeuri de la ferme de animale (excremente)
• deşeuri de apă (nămol şi biogaz obţinut din centralele de purificare a
apei

• deşeuri industriale;
• deşeuri urbane
Prel ucrări al e biom asei

 Brichetele de lemn sunt produse din fragmente de deşeuri de


cherestea, cum sunt rumeguşul, surcelele sau bucăţile mici de lemn care
sunt comprimate sub presiune ridicată. Datorită conţinutului scăzut de
umiditate, valoarea energetică a brichetei este mai ridicată decât cea a
lemnului

Peleţii sunt prelucraţi din deşeuri de cherestea produse de joagăre şi


companii de prelucrare a cherestelei, precum şi din deşeuri forestiere.
Cele mai utilizate deşeuri pentru producerea de pelete sunt rumeguşul şi
surcelele de lemn. Din punct de vedere tehnic este posibil să se obţină
peleţi şi din coji sau scoarţă de copac, bucăţi de lemn, paie şi culturi
energetice
Bio comb ustibili -
Biocarburanţii
 sunt forme de valorificare energetică a biomasei în carburanţi
lichizi sau gazoşi utilizaţi pentru transport

a) bioetanol - produs din biomasă


b) biodisel - produs din ulei vegetal sau animal, de calitatea motorinei
c) biogaz - carburant gazos care poate fi purificat până ajunge la calitatea
gazului natural
d) biocarburanţi sintetici - hidrocarburi sintetice sau amestecuri de
hidrocarburi sintetice, care au fost extrase din biomasă;
e) biohidrogen - hidrogen extras din biomasă;
f) ulei vegetal pur - ulei produs din plante oleaginoase, utilizat ca şi
combustibil pentru anumite tipuri de motoare
Eficien ţ a energet ică
Recomandări
Câteva sfaturi simple, practice pentru a proteja viata pe planeta Pământ :

- Pentru deplasare :
 • să preferam mersul pe jos sau pe bicicleta pentru distantele mici
 • să preferam transportul in comun
 • să cumparam masini mai putin poluante (vehicule alternative electrice)
 • să efectuam un control regulat al masinilor personale
- Pentru consumul de energie :
 • intretinerea instalatiei de incălzire a spaţiului în care locuim
 • izolarea termică cât mai bună a spaţiului în care locuim
 • evitarea consumului inutil de energie
 • utilizarea de surse de energie nepoluante
-in privinta deseurilor : trierea deşeurilor (reciclarea hârtiei, a plasticului si a
sticlei)
-in privinta apei :
 • eliminarea consumului excesiv si fără rost de apă
 • repararea si intretinerea instalatiilor sanitare din locuinte, pentru a evita
pierderile de apa

Impreuna putem contribui la păstrarea echilibrului naturii !


SUC CES !
 Date contact:
 Fundaţia Speologică “Club Speo Bucovina”
 Telefon : 0743. 554064, 0743.066770
 Fax : 0230.524944