Termenul terorism a aparut dupa revolutia franceza din 1789.

In secolul XX terorismul international savarsit in timp de pace a luat o amploare deosebita. Principala caracteristica a terorismului este intimidarea prin violenta, mijloacele folosite fiind extrem de variate, incluzand rapirea de persoane, luarea de ostatici, asasinatul, executiile sumare, producerea de explozii, distrugerea unor edificii publice, sabotarea cailor ferate sau a unor instalatii industriale ori a mijloacelor de telecomunicatii, ruperea unor diguri, otravirea apei potabile (a raurilor, fantanilor sau rezervoarelor de apa), producerea unor boli contaginoase, executarea de bombardamente etc. La metodele traditionale s-au mai adaugat si noi forme, cum ar fi atentatele contra sefilor de state, atacurile misiunilor diplomatice si a diplomatilor, atentate impotriva personalitatilor politice sau a unor persoane particulare cunoscute pentru opiniile lor, atacarea unor institutii publice sau intreprinderi comerciale, a avioanelor, a fortelor de ordine .

Definiie. Form extrem de propagand prin fapte constnd n svrirea unor acte deosebit de violente i spectaculoase pentru a influena sau modifica prin fric i teroare comportamentul, deciziile i reaciile unor anumite audiene int, n scopul atingerii unor obiective de natur politic. Istoric. Terorismul modern a nceput prin aa numita Mare Teroare din perioada Revoluiei franceze 1789-1794, atunci cnd Comitetul Siguranei Naionale i Tribunalul Revoluionar au fost investite cu puteri speciale de arestare i judecare ca soluie a restabilirii ordinii n perioada de tulburri anarhice de dup 14 iulie 1789. Socialistul napolitan Carlo Pisacane, duce de San Giovanni (1818-1857), adept al ideilor lui Mazzini i ale filozofului francez Pierre-Joseph Proudhon, este cel care a introdus anarhismul n Italia i a formulat teoria propagandei prin fapte, afirmnd c ideile rezult din fapte i nu invers (apud, Bruce Hoffman, colectiv, 2001, pag. 14). Testamentul politic al lui Pisacane, mpreun cu Catehismul revoluionar publicat de Bakunin n 1866 au stat la baza ideologiei i aciunilor teroriste ale gruprilor anarhiste i nihiliste din Rusia arist din a doua jumtate a secolului ai XIX-lea, asasinarea de ctre organizaia Narodnaia Volia a arului Alexandru al II-lea la 1 martie 1881 fiind cea mai spectaculoas dintre actele de terorism ale acelei perioade.