SCHIZOFRENIA

Gligor Paula Gr.8

DEFINITIE

Schizofrenia este o psihoz caracterizat prin deteriorarea proceselor de gndire i de rspunsuri emoionale inadecvate. Tulburarea se manifest prin halucinaii auditive, deliruri paranoide sau bizare sau prin vorbire i gndire dezorganizate.

Persoanele cu schizofrenie se izoleaza de ceilalti oameni si de activitatile din jurul lor, retragandu-se intr-o lume interioara marcata de psihoza. Contrar credintei populare, schizofrenia nu este acelasi lucru cu personalitatea scindata sau personalitatea multipla. In timp ce cuvantul schizofrenia inseamna minte-scindata, ea se refera la o tulburare a echilibrului emotiilor si gandirii.

PNZ BRODAT DE UN PACIENT DIAGNOSTICAT CU SCHIZOFRENIE

INCIDENTA

Schizofrenia afecteaz n jur de 0,30,7% din oameni, la un anumit moment din viaa lor, in anul 2011 fiind afectate 24 de milioane de persoane pe plan mondial. Aceasta este de 1,4 ori mai frecvent la brbai dect la femei i n mod obinuit apare la brbai mai devreme dect la femei. Vrstele de vrf de apariie a bolii sunt de 20 - 28 ani la brbai i de 26 - 32 ani la femei. Apariia n copilrie este mult mai rar, la fel ca i apariia la vrst mijlocie sau la btrnee.

CAUZE

Ereditatea, mediul din copilrie, factorii neurobiologici, procesele psihologice i sociale reprezinta factori importani care contribuie la apariia tulburrii.

Vorbim astfel de o combinaie de factori genetici i de mediu care joac un rol important n apariia schizofreniei.

CAUZE

Factorii de mediu: Mediul de via Folosirea de droguri (cocaina, amfetamina) Factorii de stres prenatali Izolarea social Imigrarea Condiii proaste de locuit

CAUZE

Aspecte genetice:

Oamenii cu istoric familial de schizofrenie i care sufer de o psihoz temporar sau auto-limitat au o ans de 2040% de a fi diagnosticai cu schizofrenie n anul urmtor psihozei.
Cel mai mare risc de a deveni bolnav de schizofrenie l au cei care au o rud de gradul nti care are de asemenea schizofrenie (riscul este de 6,5%); mai mult de 40% din gemenii monozigotici ai bolnavilor de schizofrenie prezint de asemenea aceast boal.

CAUZE

Factori de dezvoltare: Hipoxiile Infeciile Stresul Malnutriia mamei pe parcursul dezvoltrii fetale Infeciile cu protozoarul Toxoplasma Gondii

SIMPTOME GENERALE

delirul de a fi controlat de o for extern; credina c gndurile sunt inserate sau sustrase din mintea contient a pacientului; credina c gndurile proprii sunt difuzate altor oameni auzirea de voci halucinatorii care comenteaz gndurile sau aciunile sale sau care converseaz cu alte voci halucinatorii. izolare social lipsa emotiilor o senzatie persistenta de a fi urmarit In plus fata de simptomele generale, acestea sunt impartite in trei categorii pentru a usura diagnosticul si tratamentul.

SIMPTOME POZITIVE

Acestea sunt ganduri si perceptii distorsionate, care arata lipsa contactului cu realitatea: - halucinatii, sau simtirea unor lucruri care nu sunt reale; - auzirea unei voci este o halucinatie frecventa; aceste voci pot parea ca dau instructiuni despre cum sa se poarte pacientul, si uneori pot include ranirea altora; - deliruri, sau credinte care nu au baza in realitate; spre exemplu, pacientul poate crede ca televizorul ii directioneaza comportamentul sau ca forte exterioare ii controleaza gandurile;

SIMPTOME POZITIVE
- tulburari ale gandirii, sau dificultati de vorbire si organizare a gandurilor, cum ar fi oprirea din vorbit in mijlocul propozitiei sau bolborosirea de cuvinte fara sens, cunoscuta sub numele de salata de cuvinte;
- tulburari ale miscarilor, cum ar fi miscari repetitive, neindemanare sau miscari involuntare.

SIMPTOME NEGATIVE

Acestea reprezinta o pierdere sau o diminuare a abilitatilor emotionale sau comportamentale: - pierderea interesului pentru activitatile zilnice - aplatizarea afectiva - reducerea abilitatilor de a planifica activitati si de a le indeplini - neglijarea igienei - izolare sociala - lipsa motivatiei.

SIMPTOME COGNITIVE

Acestea cuprind probleme ale memoriei si atentiei: - probleme in intelegerea sensului unei informatii - dificultati de mentinere a atentiei - probleme de memorie

MECANISM

Ipoteza

dopaminergica
serotoninergica noradrenergica

Ipoteza

Ipoteza

Ipoteza

GABA-ergica

IPOTEZA DOPAMINERGICA

Pleca de la observaiile lui Van Rossum asupra efectului halucinogen produs de agenii dopaminomimetici Ipoteza implicrii dopaminei n schizofrenie, validat ulterior prin urmtoarele argumente: - substanele DA agoniste pot induce psihoze paranoide schizoforme; - neurolepticele inhib activitatea dopaminergic, producnd ameliorarea simptomatologiei; - hiperactivitatea dopaminergic se manifest difereniat presinaptic (crete sinteza i eliberarea dopaminei) i postsinaptic (hipersensibilizarea cantitativ i calitativ a receptorilor dopaminici sau a altor componente din complexul receptor).

IPOTEZA SEROTONINERGICA
Bazat pe proprietile psihotomimetice ale unor substane psihoactive de tip LSD, ce manifest o activitate crescut pentru receptorii serotoninergici de tip 5-HT2. Se lanseaz ipoteza implicrii serotoninei n etiopatogenia schizofreniei. Receptorii 5-HT2 au o distribuie crescut n regiunile cerebrale implicate n medierea funciilor comportamentale, inclusiv la nivelul cortexului frontal, exercitnd un puternic rol de control asupra sistemului DA. Rolul sistemului serotoninic n etiopatogenia schizofreniei a fost confirmat prin eficacitatea antipsihoticelor atipice, cu aciune puternic antagonist a receptorilor 5-HT2 (Clozapin, Olanzapin i Risperidon.)

IPOTEZA NORADRENERGICA

La baza acestei ipoteze se situeaz relaiile de heteroreglare existente ntre sistemele dopaminic i noradrenergic. n schizofrenie se susine o cretere a activitii receptorilor alpha2-NA, hiperactivitatea acestora corelndu-se cu sindromul de excitaie psihomotorie;

De asemenea, se raporteaz, n studii post-mortem, o cretere important a numrului acestor receptori.

IPOTEZA GABA-ERGICA

Implicarea sistemului GABA a fost susinut de Roberts 1972, bazat pe rolul inhibitor al acestui aminoacid. Studii post-mortem au relevat n esutul cerebral i LCR la pacienii cu schizofrenie o reducere evident a activitii neuronilor GABA. Esena ipotezei GABA-ergice a schizofreniei const n reducerea efectului inhibitor al neuronilor GABA-ergici, determinnd o cretere a activitii dopaminergice la nivelul structurilor mezolimbice i n cortexul temporal.

TRATAMENT

Medicatia antipsihotica este cel mai frecvent prescrisa pentru tratamentul schizofreniei. Ea poate controla simptomele prin efecte asupra unor neurotransmitatori cerebrali: dopamina si serotonina. Exista doua tipuri principale de medicatie antipsihotica:

1. Antipsihotice conventionale sau tipice 2. Antipsihotice de noua generatie sau atipice

ANTIPSIHOTICE CONVENTIONALE SAU TIPICE

Sunt eficiente pentru a controla simptomele pozitive ale schizofreniei. Ele au efecte secundare neurologice frecvente si potential severe, incluzand dischinezia tardiva si simptomele parkinsoniene. Acest grup de medicamente cuprinde: - Haloperidol - Tioridazin - Fluphenazina

Aceste antipsihotice tipice sunt deseori mai ieftine, in special variantele generice, lucru care este important mai ales in cazul in care tratamentul este necesar pe termen lung.

ANTIPSIHOTICE DE NOUA GENERATIE SAU

ATIPICE Aceste antipsihotice mai noi sunt eficiente atat pe simptomele negative cat si pe cele pozitive. Aceasta grupa cuprinde: - Clozapina - Risperidona - Olanzapina - Quetiapina - Ziprasidona - Aripiprazol - Paliperidona Antipsihoticele atipice pot avea efecte secundare metabolice cum sunt cresterea in greutate, diabetul si nivelul crescut de colesterol.

TRATAMENT

Schizofrenia este o boala cronica ce necesita tratament de-a lungul intregii vieti, chiar daca pacientul se simte mai bine, iar simptomele nu sunt evidente. Tratamentul cu medicamente si terapie psihosociala poate ajuta pacientul sa isi tina afectiunea sub control si sa devina un participant activ si informat in propria ingrijire.

In timpul perioadelor de criza sau a celor cu simptome severe, poate fi necesara spitalizarea pentru siguranta pacientului si pentru ca acesta sa beneficieze de hrana, somn si conditii de igiena adecvate.

TRATAMENT

Alegerea medicamentului depinde de fiecare pacient.

Poate dura si cateva saptamani de la introducerea medicatiei pana sa se observe o ameliorare a simptomelor.
In general, scopul tratamentului cu medicamente antipsihotice este controlul eficient al semnelor si simptomelor cu cele mai mici doze posibil.

Pot fi de folos si alte medicamente, cum ar fi antidepresivele si medicatia antianxioasa.

TRATAMENT PSIHOSOCIAL

Desi medicatia este baza tratamentului in schizofrenie, psihoterapia si alte terapii psihosociale sunt de asemeni importante. Aceste tratamente pot include:

Terapie individuala Terapie de familie Reabilitare

VA MULTUMESC!