Grafuri

Un graf (neorientat sau orientat) este o pereche ordonat de mulimi G=(V,E).

Mulimea V este o mulime nevid i finit de elemente denumite vrfurile grafului. Mulimea E este o mulime de perechi de vrfuri din graf. Se numeste graf neorientat, o pereche ordonata de multimi notata G=(X,U), unde X= este o multime finite si nevida de elemnte numite noduri , iar U= este o multime de perechi neordonate de elemente din X numite muchii. Se numete graf orientat o pereche ordonat de mulimi notat G=(V, U), unde: V : este o multime, finit i nevid, ale crei elemente se numesc vrfuri; U : este o multime, de perechi ordonate de elemente distincte din V, ale crei elemente se numesc arce.

1
3 4 Figura 1

2 6 5 Figura 2 3 4

2
6

Graf neorientat V={1,2,3,4,5,6} E={(1,2),(1,3),(1,5),(2,5),(4,5)

Graf orientat V={1,2,3,4,5,6} E={(1,2),(1,3),(2,5),(4,5),(5,1),(5,4)}

Dac exist un arc sau o muchie cu extremitile x i y, atunci vrfurile x i y sunt adiacente; fiecare extremitate a unei muchii/unui arc este considerat incident cu muchia/arcul respectiv.

Se numeste succesor al varfului X orice varf in care ajunge un arc care pleaca din varful X. Se numeste predecesor al varfului X orice varf in care intra un arc care pleaca din varful X. Nod sursa al grafului este nodul care are multimea succesorilor formata din toate celelalte noduri mai putin el iar multimea predecesorilor sai este vida. Nod destinatie al grafului este nodul care are multimea predecesorilor formata din toate celelalte noduri mai putin el iar multimea succesorilor sai este vida. Se numeste nod terminal un nod care are suma gradelor. Aplicatii din viata de zi cu zi :

-organizarea unui traseu stabilit pentru turisti

-organizarea intersectiilor

 Numrul

grafurilor neorientate cu n vrfuri este ()/ .

Numrul

grafurilor orientate cu n vrfuri este () .

Sume
Suma Suma

gradelor unui graf neorientat este egal cu dublul numrului de muchii din graf. gradelor interioare ale vrfurilor unui graf orientat este egal cu suma gradelor exterioare ale vrfurilor grafului i este egal cu numrul de arce din graf.

Nod/Varf

Fie G=(V,E) un graf neorientat. Se numete grad al unui vrf x numrul de muchii incidente cu vrful respectiv. Gradul vrfului x se noteaz d(x).

Se numete vrf izolat un vrf care are grad 0.

Se numete vrf terminal un vrf cu gradul 1.
x
d(x)

Vrfuri izolate: 6 Vrfuri terminale: 3, 4

1
3

2
2

3
1

4
1

5
3

6
0

Fie G=(V,E) un graf orientat i x un vrf din graf.

Gradul exterior al vrfului x se noteaz + (x) i este egal cu numrul de arce care au ca extremitate iniial pe x.
Gradul interior al vrfului x se noteaz (x) i este egal cu numrul de arce care au ca extremitate final pe x.

Lant.Ciclu.Drum.Circuit

Se numete lant ntr-un graf neorientat, o secven de vrfuri [1 ,2 , , ] cu proprietatea c oricare dou vrfuri consecutive din secven sunt adiacente. Un lan este elementar dac el nu conine de mai multe ori acelai vrf. Un lan este simplu dac el nu conine de mai multe ori aceeai muchie. Se numete ciclu un lan simplu pentru care extremitatea iniial coincide cu extremitatea final. Ciclul se numete elementar dac nu conine de mai multe ori acelai vrf (exceptnd extremitile sale). Se numete lungime a unui lan numrul de muchii coninute.

De exemplu, pentru graful neorientat din figura 1:

Lan:[3,1,2,5,1,3,1,5,4] - lungime 8. Lan elementar:[3,1,2,5] - lungime 3, [4,5,2,1,3]- lungime 4. Lan simplu: [3,1,2,5,1] , [4,5,1] Ciclu: [1,2,5,1,2,5,1] Ciclu elementar: [1,2,5,1] Se numete drum ntr-un graf orientat o secven de vrfuri (1,2 , , ) , astfel nct pentru oricare dou vrfuri consecutive si +1 exist arcul ( , +1 ) Drumul se numete elementar dac nu conine de mai multe ori acelai vrf.

Drumul se numete simplu dac nu conine de mai multe ori acelai vrf.
Se numete circuit un drum simplu pentru care extremitatea iniial coincide cu extremitatea final. Circuitul se numete elementar dac nu conine de mai multe ori acelai vrf (exceptnd extremitile sale). Se numete lungime a unui drum numrul de arce coninute.

De exemplu, pentru graful orientat din figura 2: Drum: (1,2,5,1,3) lungime 4. Drum elementar: (4,5,1,2) lungime 3. Drum simplu: (5,4,5,1,2,4) , (1,2) Circuit: (4,5,4,5,4), (1,2,5,1)

Circuit elementar: (1,2,5,1)

Un lan/drum/ciclu/circuit elementar se numete hamiltonian dac el trece prin toate vrfurile grafului. Un lan/drum/ciclu/circuit elementar se numete eulerian dac el trece prin fiecare muchie/arc a/al grafului o singur dat.

Graf partial

Definitie. Fie G=(V, U) un graf orientat. Se numete graf partial, al grafului G, graful orientat G1=(V, U1) unde U1 U.

Atentie!

Citind cu atentie definitia, de mai sus, tragem concluzia:

Un graf partial, al unui graf orientat G=(V, U), are aceeai multime de vrfuri ca i G, iar multimea arcelor este o submultime a lui U sau chiar U. G=(V, U) unde: V={ 1,2,3,4} U={(1,2), (l,4), (2,3)} 1 4

Exemplu: Fie graful orientat :

1. Un exemplu de graf partial al grafului G este graful orientat: G1=(V, U1) unde: V={ 1,2,3,4} U1={(1,2),(1,4)} (s-a eliminat arcul (2,3)) reprezentat grafic astfel:

2. Un exemplu de graf partial al grafului G este graful orientat: G1=(V, U) unde: V={ 1,2,3,4} U1= (s-au eliminat toate arcele) reprezentat grafic astfel: 1 2 4

Observatie!

Fie G=(V, U) un graf orientat. Un graf partial, al grafului G, se obtine pstrnd vrfurile i eliminnd eventual nite arce (se pot elimina i toate arcele sau chiar nici unul).

Subgraf

Definitie. Fie G=(V, U) un graf orientat. Se numete subgraf, al grafului G, graful orientat G1=(V1,U1) unde V1 V iar U1 contine toate arcele din U care au extremittile n V1. G=(V, U) unde: V={ 1,2,3,4} U={(1,2), (2,3), (1,4)} 1 4

Exemplu: Fie graful orientat

1. Un exemplu de subgraf al grafului G este graful orientat: G1=(V1, U1) unde: V1={1,2,3} (s-a ters nodul4) U1={(1,2),(2,3)} (s-a eliminat arcul (1,4)) reprezentat grafic astfel: 1

2. Un exemplu de subgraf al grafului G este graful orientat: G1=(V1, U1) unde: V1={2,3,4} (s-a eliminat nodul 1) U1={(2,3)} (s-au eliminat arcele (1,4) (1,2)) reprezentat grafic astfel: 4

Observatie!

Fie G=(V, U) un graf orientat. Un subgraf, al grafului G, se obtine tergnd eventual anumite vrfuri i odat cu acestea i arcele care le admit ca extremitate (nu se pot terge toate vrfurile deoarece s-ar obtine un graf cu multimea vrfurilor vid).