SUBSTANTELE NUTRITIVE SI

SANATATEA MENTALA
Puini oameni sunt contieni de legtura dintre nutriie i
tulburarile psihice, n timp ce ei neleg cu uurin legtura dintre
deficienele nutriionale i boli fizice.
Acestea sunt de obicei gandite ca strict tulburari biochimice de
baz sau tulburari emotionale nrdcinate. Nutriia poate juca un
rol cheie n debutul precum i in agravarea i durata tulburarilor
psihice.
De exemplu, multe dintre modelele de alimentare uor vizibile care
preced depresia, sunt aceleai cu cele care apar n timpul
depresiei. Acestea pot include pierderea apetitului, lipsa unor
mese, i dorina dominanta pentru alimente dulci.
Neuroscience Nutritional este o disciplina in curs de dezvoltare
arunca lumina asupra faptului ca factorii de nutritie se mpletesc
cu cognitia umana, comportamentul i emoiile.
Cele mai frecvente tulburari psihice care sunt n prezent rspndite
n numeroase ri sunt depresia, tulburarea bipolara, schizofrenia, i
tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC). Modelul dietetic din populaia
general, n multe ri din Asia i America reflect faptul c aceasta
este de multe ori deficitara n mai multe substante nutritive, vitamine
mai ales esentiale, minerale si acizi grasi omega-3.

O caracteristic important a hranei pacienilor care sufer de
tulburri mentale este severitatea deficitului acestor substante
nutritive. Studiile au artat c suplimente zilnice de substane
nutritive vitale sunt adesea eficiente n reducerea simptomelor
pacienilor.

Suplimentele care conin aminoacizi reduc simptomele, deoarece
acestea sunt convertite n neurotransmitatori care la rndul lor reduc
depresia i alte probleme de sntate mintal.

Pe baza acumularii dovezilor tiinifice, este n curs de dezvoltare o
metoda intervenie terapeutic eficient i anume, tratamentul prin
suplimente nutriionale.
Celulele cerebrale sunt chiar mai sensibile decat alte celule ale
organismului la substantele nutritive care determina in fiecare
moment starea de functionare a creierului.
Pierderea mintii, din cauza bolilor psihice, a ignorantei nutritionale
sau a imbatranirii premature, este cea mai grea lovitura ce poate fi
data demnitatii noastre de fiinte umane. Totusi, creierului i s-a
acordai extrem de putina atentie sau ajutor in ce priveste nutritia.
Celulele cerebrale au nevoie de anumite substante nutritive ca
materie prima pentru producerea diversilor neurotransmitatori.
NEUROTRANSMITATORII
Unitatea de baz a sistemului nervos este neuronul, o celul
specializat care transmite impulsuri neuronale sau mesaje altor
neuroni, glande sau muchi. Diferitele tipuri de neuroni din sistemul
nervos pstreaz cteva caracteristici comune, n ciuda diferenelor
uriae de mrime sau aspect.
Din corpul celular sau soma pleac un numr de ramuri scurte
numite dendrite (din cuvntul grec dendron, care nseamn copac),
care primesc impulsuri neuronale de la neuronii adiaceni.
Axonul este un tub subire care pleac din soma i transmite mesaje
altor neuroni (muchilor sau glandelor).
NEUROTRANSMITATORII
La capt, axonul se ramific ntr-un numr de mici ramuri care se
termin prin nite mici umflturi numite terminale sinaptice.
Butonul terminal nu atinge, de fapt, neuronii adiaceni. Exist un
mic spaiu ntre butonul terminal i corpul celulei sau dendritele
neuronului receptor. Aceast jonciune se numete sinaps, iar
distana n sine se numete fant sinaptic.
Cnd un impuls neuronal coboar prin axon i ajunge la butonii
terminali, acesta declaneaz secreia unui neurotransmitor, o
substan chimic eliberat n fanta sinaptic cu rolul de a stimula
neuronul nvecinat, transmind astfel impulsul de la un neuron la
urmtorul.
NEUROTRANSMITATORII
Gandirea este un proces biochimic. Pentru ca celulele creierului sa
comunice eficient intre ele si sa formze astfel retele, sunt necesare
diferite tipuri de substante numite neurotransmitatori. Acestia sunt
alcatuiti din aminoacizi care se gasesc in alimente precum carnea,
branza, pestele, etc. Iata cativa neurotransmitatori indispensabili
sanatatii creierului:

Dopamina este un neurotransmitator implicat in realizarea
miscarilor voluntare si este responsabil pentru anumite stari
emotionale, apariia plcerii. Lipsa sau excesul de dopamina
determina anumite afectiuni grave ale creierului, printre care
schizofrenia, care este asociata cu excesul de dopamina, si Parkinson.
Alimentele bogate in dopamina sunt: produsele lactate, carnea,
pestele, fasolea, nucile, soia.
Fenilanin
Folosit pentru a produce dopamin; se gsete n sfecl, soia,
migdale, ou, carne i cereale.
NEUROTRANSMITATORII
Serotonina are un rol important n reglarea dispoziiei. S-a descoperit
c aceasta este implicat i n controlul agresivitii, in procese precum
somnul, starea emotionala, apetitul si sensibilitatea. Pe de alta parte,
este un excitant care face parte din sistemul creierului de
"recompense", producand senzatia de placere. De exemplu, cnd nu
mncm, ne lipsete un aminoacid (aflat n alimente) esenial n
secreia de serotonin. Drept urmare, nivelul serotoninei scade, iar
starea de nervozitate crete.
Serotonina este implicata Persoanele care sufera de depresie cronica
pot avea o deficienta de serotonina.
Alimente bogate in serotonina sunt: pastele, legumele, cartofii,
cerealele.
Triptofan
Folosit pentru a produce serotonina; se gsete n ou, carne, lapte
degresat, banane, iaurt, lapte i brnz.
NEUROTRANSMITATORII
Acetilcolina este un neurotransmitator care stimuleaza neuronii.
Este indispensabila procesului de memorare si este implicata in
miscarea voluntara a muschilor. Alimentele bogate in acetilcolina
sunt: galbenusul de ou, alunele, germenii de grau, ficatul, carnea,
pestele, laptele, branza si legumele verzi (broccoli, salata, spanac,
varza).
Colina
Folosit pentru a produce acetilcolina; se gsete n ou, ficat i
soia.

Glutamatul este cel mai abundent neurotransmitor excitator din
sistemul nervos. Datorit rolului su n plasticitatea sinaptica,
glutamatul este implicat n funciile cognitive, cum ar fi invatarea
si memorarea.
Acid glutamic
Folosit pentru a produce glutamat; se gsete n fin i cartofi.

NEUROTRANSMITATORII
Norepinefrina este subatanta chimica din creier care iti controleaza
nevoile si dorintele. In timpul unui antrenament intens, nivelul
acestei substante creste odata cu cel al serotoninei. Si, desi
norepinefrina este cea care ne controleaza dorintele, serotonina este
cea care ne ajuta sa ne controlam impulsurile. Sportul le creste
nivelurile si le echilibreaza, mentinandu-le ridicate chiar si dupa
incheierea sesiunii sportive.
Tirozina
Folosit pentru a produce norepinefrina; se gsete n lapte, carne,
pete i legume.

Adrenalina este un alt neurotransmitor, esenial n reglarea
ateniei. Dac un nivel sczut de adrenalin duce la oboseal,
secreia n exces poate cauza tulburri de somn i stri de anxietate.
n situaii riscante, creierul nostru produce adrenalin n exces, ceea
ce ne face s acionm instinctiv.

CARBOHIDRATII

Carbohidraii sunt n mod natural polizaharide i joac un rol
important n structura i funcia organismului. O mas bogata in
carbohidrati declanseaza eliberarea de insulin n organism. Insulina
ajut la stabilirea nivelului de zahar din sange si in celule, unde acesta
poate fi utilizat pentru metabolismul energetic i n acelai timp
declaneaz intrarea triptofanului la nivelul SNC. Triptofanul din
creier influenteaz nivelul neurotransmitatorilor.

Dietele sarace in carbohidrati tind s precipite depresia, prin
modificarea nivelului de triptofan, care contribuie la producerea de
serotonina care, promoveaza sentimentul de bunstare. Se sugereaz
c indicele glicemic (GI) sczut in unele alimente, cum ar fi unele fructe
si legume, cereale integrale, paste, etc ofera un efect moderat, dar de
durat asupra echilibrului chimic al creierului, comparativ cu
alimentele bogate GI - n primul rnd dulciuri - care au tendina de a
oferi ajutor imediat, dar temporar.

TRI PTOFANUL
Depresie, probleme de somn

curcan fara piele, carne de pui fara piele, iaurt simplu, lapte,
ou, Cheddar, brnz elveian, brnz de vaci

brnz, migdale, fistic, pecan, alune, arahide, soynuts,
poppyseeds, semine de dovleac, susan

seminte, linte, nut, kidneybeans, fasole Lima, soia, spanac,
macris, varz

PROTEINELE
Proteinele sunt substane alctuite din lanruri de aminoacizi, legai
ntre ei. Proteinele din alimente sunt prelucrate n procesul de
digestie, rezultnd aminoacizii componeni, in forma libera sau
legati cate 2-3 ( di- si tri- peptide), forme in care se absorb in
organism.
Ele constituie principala baz a construciei structurilor organice
n special tesut muscular, osos si conjunctiv, dar intr i in
compozitia enzimelor, a anticorpilor, a celulelor, hormonilor
proteici. In anumite situatii (lipsa carbohidratilor din sange in
timpul exercitiilor intense si de o durata mare-2 ore si peste)
proteinele pot fi folostie si ca sursa de energie, adica sunt
descompuse si arse.
De asemenea, daca exista un surplus de proteine (aminoacizi),
corpul nu poate depozita o cantitate mare si de aceea le elimina, le
foloseste ca sursa de energie sau le transforma in grasime.

PROTEINELE
Proteinele complete contin toti aminoacizii esentiali, in cantitatine
necesare organismului. Acestea sunt, in general, proteinele de
origine animala. Sursele de proteina de origine vegetala nu contin
toti aminoacizii esentiali in cantitatile optime, de aceea, pentu
asigurarea tuturor aminoacizilor sau sa mancam suficiente proteine
de origine animala sau sa avem in dieta diferite surse de proteina
vegetala.
Cele mai importante surse de proteina animala sunt : carnea,
organele, pestele, ouale, lactatele.
Cele mai importante surse de proteina vegetala sunt: leguminoasele
(mazarea, nautul, lintea, fasolea), nucile, alunele, semintele,
pseudocerealele (mei, hrisca, quinoa), cerealele (in specialcele cu
bob mic), ciupercile.

PROTEINELE

Aportul de proteine pot afecta functionarea creierului i sntatea
mental. Multi dintre neurotransmitorii creierului sunt fabricati din
aminoacizi.
Neurotransmitatorul dopaminei este format din aminoacidul tirozin
i neurotransmitatorul serotoninei este fabricat din triptofan.
Dac exist o lips din oricare dintre acesti doi aminoacizi, sau
existenta lor intr-o cantitate insuficienta, sinteza neurotransmitatorilor
respectivi va fi deficitara, fapt asociat cu o stima de sine sczut i
starea de agresiune a pacientilor.
Acumularea excesiv de aminoacizi poate duce, de asemenea, la leziuni
ale creierului i retard mental. De exemplu, acumularea excesiv de
fenilalanin la persoanele cu boala numit fenilcetonurie poate
provoca leziuni ale creierului i retard mental.
ACIZII GRAI ESENIALI

Acizii grasi Omega-3,6
Creierul este unul dintre organele cu cel mai nalt nivel de lipide
(grsimi). Lipidele creierului, compuse din acizi grai, sunt
constitueni structurali ai membranelor. A fost estimat c materia
cenuie conine acizi grai in proportie de 50%, care sunt
polinesaturai n natur (aproximativ 33% fac parte din familia
omega-3), i, prin urmare, sunt furnizati prin dieta. Fiecare
membran a celulelor corpului nostru conine n structura ei aceste
grsimi. Creierul, un organ vital, are nevoie pentru funcionare de
acizi grai eseniali. Acetia nu pot fi sintetizai de organism, de aceea
trebuie s i lum din alimente. Acizii grai eseniali formeaz dou
serii: seria acizilor grai omega 3, cu efecte benefice, antiinflamatorii,
i seria acizilor grai omega 6, cu efecte proinflamatorii. Dac nu avem
probleme de sntate, atunci organismul nostru poate s transforme
aceti acizi grai omega 3 cu lan scurt n acizi grai omega 3 cu lan
lung, substane importante pentru buna funcionare a creierului.
ACIZII GRAI ESENIALI
n uleiul de in, de rapi, de soia, n nuci, alune se gsesc acizi grai
omega 3 cu lan scurt (acidul alfalinolenic). Cei buni sunt acizii grai
omega 3 cu lan lung: EPA (acidul eicosapentaenoic) i DHA (acidul
docosahexaenoic) se gsesc n carnea de pete gras oceanic, de ap rece:
macroul, heringul, somonul, tonul, codul, sardina.
Acizii omega 3 sunt responsabili cu starea de bine, cu prevenirea
depresiilor. Acizii grai omega 6 se gsesc n grsimile vegetale uleiul
de floarea-soarelui, de ofrnel, de germeni de porumb. Dac sunt
consumai n exces, acizii grai omega 6 au efect proinflamator,
contribuie la apariia a numeroase boli.
O tendin important a fost observat de la rezultatele unor studii
recente care scderea colesterolului plasmatic prin diet i
medicamente crete riscul de depresie.

ACIZII GRAI ESENIALI
Pentru a nu avea probleme de sntate, dieta noastr trebuie s
respecte un anumit echilibru ntre cele dou serii de acizii grai
eseniali. Raportul dintre omega 3 i omega 6 ar trebui s fie de 1:1,
1:2, maximum 1:4
Primul semn al dezechilibrului dintre acizii grai omega 3 i omega
6 este creterea nivelului colesterolului. n timp pot aprea de
asemenea diabetul de tip II, obezitatea, bolile cardiovasculare,
afeciuni de tip reumatoid, cancerul, boli neurodegenerative
(Alzheimer, Parkinson). Aceste boli sunt anunate mai nti de o
tendin de vasoconstricie, hipertensiune arterial, dislipidemii,
depresii. Deficienta lor poate accelera mbtrnirea cerebral prin
prevenirea rennoirea de membrane.
VITAMINE

Vitaminele din grupul B sunt foarte importante, mai ales pentru nervi,
dar sunt cu adevarat eficiente numai impreuna si nu separat. Desi
distincte ca structura, dar si prin rolul pe care il au in organism, toate
vitaminele care formeaza complexul B se afla in stransa relatie
interfunctionala.

Persoanele care au deficit de vitamina B1 au vitalitate scazuta,
senzatia lipsei de putere, si dimineata se trezesc foarte greu. Poate fi
procurata din carnea de porc, drojdia de bere, leguminoase, organele
animalelor, produse din faina integrala, arahide, germeni de grau.
Vitamina B2 sau riboflavina este utila in caz de stres. Se gaseste, mai
ales, in drojdia de bere, albus de ou, carne slaba, in drojdia de bere,
peste, ficat, rinichi, lapte si produse lactate, nuci, caise uscate,
zarzavaturi, mazare, rosii, conopida.
VITAMINE
Vitamina B5 sau acidul pantotenic intervine in metabolismul
glucidelor, compusilor lipidici, proteinelor si la generarea energiei
necesare proceselor fiziologice. De asemenea, acidul pantotenic este
important pentru stimularea descompunerii grasimilor si ajuta la
oxigenarea creierului, ceea ce face ca persoana sa se concentreze si
sa asimileze mai bine cand invata si sa oboseasca mai rar. Vitamina
B5 poate fi procurata din galbenus de ou, produse integrale,
ciuperci, pepene, broccoli, fasole boabe.
Lipsa de B6 duce la depresii, nervozitate, angoasa, fluctuatii ale
dispozitiei sufletesti. Vitamina B6 se gaseste in produse de origine
animala, cum ar fi rinichi, ficat, splina, lapte si produse lactate, dar
si in tarate de cereale, varza, spanac, mere, struguri.
Carenta de vitamina B9 duce la anemii, tulburari nervoase,
iritabilitate, scaderea performantelor memoriei. Se gaseste
in legume ca sparanghel, broccoli, spanac, fenicul, drojdie, germeni
de soia.


VITAMINE
Vitamina B12 isi aduce aportul si la mentinerea functionarii normale
a sistemului nervos, amelioreaza irascibilitatea si contribuie la
imbunatatirea capacitatii de concentrare, de memorare si de pastrare
a echilibrului psihic.
Studiile de pana acum au aratat ca, pe masura ce imbatranim, se
modifica absorbtia de Vitamina B12, mai putina ajungand in
organism. O cauza o reprezinta cantitatea mai mica de acizi din
stomac.
In mod normal, Vitamina B12 ajuta la formarea de noi conexiuni
intre neuroni, un proces ce ajuta la formarea memoriei. In plus,
aceeasi vitamina este o compenenta esentiala a mielinei, care
protejeaza multi dintre neuroni. Rezulta ca o concentratie mica a
acestei vitamine determina un volum mai mic al creierului care se
reflecta in pierderea memoriei, ce poate duce la instalarea dementei.
B12 este disponibil n forma sa naturala doar in surse de alimentare
de origine animal. Acestea includ fructe de mare, carne de vit,
carne de pui, carne de porc, lapte, i ou.
VITAMINA D
Receptorii de vitamina D are rol in activarea dezvoltarii creierului,
cercetatorii au situat, cile metabolice pentru vitamina D in zonele
hipocampus i cerebelos, zone care sunt implicate n planificarea,
procesarea de informaii, precum i in formarea de noi amintiri.
Institutul National de Sanatate Mintala a concluzionat recent c
este vital ca mama sa obina suficienta vitamina D in timpul sarcinii,
pentru ca creierul copilului sa se dezvolte n mod corespunztor. De
asemenea, copilul trebuie s obin, de asemenea, suficienta de
vitamina D dupa nastere pentru functionarea "normala" a
creierului. La persoanele in varsta, cercetarile au aratat ca nivelurile
de vitamina D sczuta sunt asociate cu o functie a creierului mai
saraca.
Expunerea corespunztoare la soare ar avea grij de aceste probleme,
soarele este de nenlocuit atunci cnd vine vorba de capacitatea
organismului de a produce cantitati adecvate de vitamina D .

VITAMINE
Vitamina E i seleniu
Vitamina E i seleniu lucreaz mpreun pentru a distruge radicalii
liberi din creier. Ele sunt mult mai puternice mpreun dect
separat. Vitamina E creste de oxigenul din creier i ntrete
capilarele creierului si celule rosii din sange. Acesta menine
echilibrul adecvat de coagulare a sngelui, dizolvarea cheagurilor
de sange, pentru a preveni accidente vasculare cerebrale. Seleniul
elimin metalele grele, cum ar fi mercur, arsenic i plumb, care
duneaz creierului . Carenta de vitamina E duce la oboseala i
stres. Unele studii indica faptul ca vitamina E poate ntrzia
evolutia bolii Alzheimer i / sau o previne prin reducerea radicalilor
liberi
alimente bogate in vitamina E: migdale, legume cu frunze verzi,
ulei de porumb, ulei de floarea soarelui, alune, i fin de cereale
integrale, orez brun, ovz i ou.



MINERALE

Fier
De fier este o component esenial a sute de proteine si enzime
implicate n diverse aspecte ale metabolismului celular. Este
nevoie de minerale pentru buna dezvoltare a oligodendrocitele
(celulele creierului care produc mielina) i pentru mai multe
enzime care sintetizeaza neurotransmitatori. n consecin, deficit
de fier n timpul diferitelor etape de dezvoltare a creierului are
consecine negative. Deficit de fier mamei in timpul sarcinii are
consecine grave pentru femeie i a ftului, inclusiv a nvrii
permanente i a deficitelor de memorie in puii. Deficit de fier in
timpul copilariei pot fi asociate cu dezvoltarea cognitiv afectat.
Seleniul este necesar pentru peroxidaze glutation (GPX), enzime
antioxidante importante n creier i n alte esuturi. Deficit de
seleniu a fost asociat cu scaderea activitatii GPx n creierul
animalelor de laborator i poate fi legat de o capacitate
antioxidant redus la nivelul creierului.


MAGNEZI U
Magneziul este necesar pentru mai mult de 300 de reactii metabolice, multe dintre care sunt importante pentru
functionarea normala a creierului. Deficit de evidente de magneziu a fost indus experimental i rezultatele n
neurologice i musculare simptome care includ tremor, spasme musculare, i tetanie (contracii musculare
involuntare). Potrivit sondajelor recente, multi americani nu au un aport suficient de magneziu.
Magneziul este un mineral esential pentru functionarea creierului sntos
n mai multe moduri, protejand creierul de neurotoxine. Fr magneziu
puterea creierului scade i se produce un declin metabolismului la acest
nivel. Magneziul mentine echilibrul corect ntre sodiu i potasiu n
interiorul celulelor. Magneziul ajuta la eliminarea amoniacului toxic din
organism. Chiar i o uoar cretere a concentraiei de amoniac duce la o
depreciere a creierului din care rezulta: anxietatea, depresiea, stresul,
iritabilitatea insomnia.
Spanac, macris, avacados, ardei, broccoli, varza de Bruxelles, varza verde,
migdale, nuci de Brazilia,
caju, alune, nuci de Macadamia, fistic, nuci, nuci pecan, seminte de
dovleac, sunflowerseeds, mac
semine, ovz, tre, orez bob lung, hrisca, orz, quinoa, iaurt simplu,
fasole, banane, kiwi
fructe, mure, cpuni, portocale, stafide, ciocolata


I onii de calciu cu rol in transmiterea de semnale intracelulare
importante care regleaza o serie de procese fiziologice, inclusiv
expresia genelor neuronale i secreia de neurotransmitori
neuronali. Nivelul normal de calciu din sange este meninut chiar i
atunci cnd aportul alimentar de calciu este inadecvat, deoarece
scheletul ofer o rezerv mare de minerale. Astfel, aportul
insuficient de calciu in dieteta afecteaza in primul rand sanatatea
oaselor.
Zincul este prezent la un nivel ridicat din creier, unde are roluri
catalitice, structurale, i de reglementare in metabolismul
celular. In creier, de cele mai multe ionul de zinc este strns
legat de proteinele, dar liber de zinc este prezent n vezicule
sinaptice i are un rol n neurotransmisia mediat de glutamat si
GABA. Deficienta de zinc induse experimental la om a fost
demonstrat de a afecta msurile de functiei mentale i
neurologice. Cu toate acestea, deficienta de minerale n
perioadele critice ale dezvoltrii cognitive poate fi mai
devastatoare, cauznd malformaii congenitale sau deficite n
atenie, de invatare, memorie, i comportament
neuropsihologice.
I odul este necesar pentru sinteza de hormoni tiroidieni, care sunt
importanti pentru mielinizare a sistemului nervos central. Iodul
este important pentru dezvoltarea normala a creierului, prin
urmare, deficitul acestui mineral n perioadele critice ale
dezvoltrii fetale sau din copilarie poate avea efecte nocive asupra
cognitiei. Efectul cognitiv extrem al deficitului de iod in dezvoltare
este retardul mintal ireversibil; efecte cognitive mai blande includ
diferite deficite de dezvoltare neurologic, inclusiv insuficienta
intelectuala.
Dei nu este considerat o vitamin, colina este un nutrient
esenial necesar pentru mielinizarea nervilor, sinteza
neurotransmitatorului acetilcolina, i sinteza diferitelor molecule
structurale i de semnalizare de celule, incluznd fosfolipide
(fosfatidilcolina i sfingomielin), care sunt componente
importante ale membranelor celulare. Deficit de colin n timpul
perioadei perinatale la animalele de laborator duce la memorie
persistente i alte deficite cognitive la puii.

zinc
Lackofmotivation, sraci
poftei de mncare i depresie
Stridii, midii, creveti, cereale pentru micul
dejun fortificate, caju, nuci, migdale,
mozzarella, branza elvetiana,
cheddarchese, iaurt sczut de grsime, nut,
kidneybeans, fasole, fasole Lima, linte, miso,
carne de pui
(Darkmeat), curcan, carne de miel, carne de
porc, carne de vit tocat, seminte de
dovleac, seminte de susan, spanac, ciuperci,
suc de fructe, sparanghel, broccoli, mure, kiw


Mai multe studii au evidentiat ca potentialul genetic complet al
copilului pentru dezvoltarea fizic i mental poate fi compromis
din cauza deficientei (chiar subclinice) de micronutrienti. Cnd
copiii i adolescenii cu statut nutritiv sczut sunt expusi la
modificri ale funciilor mentale i de comportament, acestea pot fi
corectate prin msuri dietetice, dar numai intr-o a anumit
msur. S-a observat c, valoarea compoziiei nutrienilor din diet
i modelul de mas pot avea efecte pe termen lung sau imediat,
benefic sau negativ. Deficiene dietetice de antioxidanti si substante
nutritive (oligoelemente, vitamine, microelemente i neeseniale,
cum ar fi polifenolii) n timpul imbatranirii pot precipita boli
cerebrale, declansate din cauza unor defeciuni ale mecanismului
de protectie impotriva radicalilor liberi.
Comparativ cu consecinele deficienelor de micronutrieni,
considerabil mai putin se stie despre efectele cognitive ale
suplimentarea micronutritional. n general, n prezent exist
puine dovezi c suplimentarea cu micronutrieni ofer beneficii
cognitive legate de funciile de atenie, de memorie, sau
executive (de ordin superior procesele cognitive care includ
raionament, planificare, gndire strategic, rezolvarea de
probleme, i multitasking).Unele studii, cu toate acestea, au
raportat c suplimentarea cu multivitamine / minerale pot
beneficia de msuri subiective de starea de spirit si bunastarea
psihologica.
Curente de cercetare n psihoneuroimunologie i biochimie a
creierului indic posibilitatea deshiderii cilor de comunicare
care pot oferi o nelegere mai clar a asocierea dintre aportul
nutriional, sistemul nervos central, si functia imunitara
influennd astfel statutul de sntate psihic a unui
individ. Aceste descoperiri ar putea duce la o mai mare
acceptare a valoarii terapeutice a interventiei dietetice printre
practicienii din sanatate si furnizorii de asistenta medicala care
se adreseaz tulburarilor psihice.