Genul Bordetella cuprinde cocobacili

scurti,gramnegativi,care necesita izolare

pe medii speciale.
Bordetella pertusis este principalul
agent etiologic al tusei convulsive.

Agentul etiologic al tusei convulsive, B.

pertussis, a fost pentru prima data izolat

in 1900 de Bordet si Gengou, care au
folosit un mediu ce le poarta numele.
Omul este singura gazda cunoscuta
pentru B. pertussis.

Specii:
B. pertussis
B.parapertussis
B.bronchiseptica

Bordetellele se izoleaz numai de la

animale cu snge cald.

Produc tusea convulsiva care se
manifesta in perioada de stare prin
cvinte caracteristice compuse din
tuse,repriza si expectoratie.
Convalescenta este indelungata.
Boala este anergizanta.

 Bordetella parapertussis produce o

form uoar sau medie de tuse

convulsiv.

Bordetella
bronchiseptica
este
patogen pentru animale iar la om
produce ocazional infecii bronhopulmonare.

Pertussis, sautuseaconvulsiva, este

o infectie acuta a tractului respirator

cauzata de Bordetella pertussis.
Denumirea pertussis, data de
Sydenhamin 1679, inseamna "tuse
violenta" si descrie aspectul cel mai
caracteristic al acestei boli.

Chinezii numesc aceasta boala "tusea

de 100 de zile" datorita naturii sale

cronice. Un zgomot inspirator sonor
dramatic dupa o tuse paroxistica este
marca unui pertussis sever la copil,
dar acest aspect este deseori absent,
in special la adulti si la sugari. Astfel,
termenul de tuse convulsi poate
induce in eroare clinicianul prin faptul
ca aceasta denumire ar reflecta doar o
trasatura esentiala a acestei boli si nu
ansamblul ei.

Aspectele clinice sugestive pentru

pertussis sunt tusea cronica cu durata de

doua saptamani sau mai mult si reprizele
de tuse, care in mod tipic au debut brusc
si sunt de natura paroxistica, in cazurile
severe, episoadele pot fi urmate de
convulsii sau varsaturi.

Febra este de obicei absenta sau mica,

daca nu apare suprainfectia.

Limfocitoza absoluta poate fi un indiciu
diagnostic aditional, in special la copiii
neimunizati.

-Tehnica "plcilor tuite", const din

nsmnarea direct a produsului
patologic de la nivelul tractului
respirator pe mediul Bordet-Gengou, fr
a se utiliza instrumentar de recoltare.
Placa se ine la o distan de 30 de
centimetri de gura pacientului, iar acesta
tuseste si expectoreaz pe suprafaa
mediului.

recoltarea exudatului nasofaringian cu

ajutorul unui tampon special,

confecionat din alginat de calciu sau
dacron (vata este toxic pentru germen),
nfurat pe o srm subire, flexibil.
Tamponul se introduce n nar pn cnd
ntmpin rezisten, se menine pe loc
15-30 de secunde pentru a se ncrca cu
secreie, apoi este retras i introdus n
eprubeta protectoare.
Se mai pot recolta aspirate bronice sau
nasofaringiene.

Examenul direct. Este lipsit de importanta.

Aspiratele bronice sau nasofaringiene se

preteaz la examinarea direct prin
imunofluorescen. Produsele se etaleaz pe
lam, se usuc, se fixeaz i se coloreaz cu
anticorpi anti-pertussis sau antiparapertussis marcai cu fluorescein.
Chiar dac specificitatea metodei este bun,
sensibilitatea las de dorit, fiind n funcie
de numrul de germeni de pe preparat.
O imunofluorescen negativ nu exclude
prezena bordetellei.

Speciile genului Bordetella sunt:

cocobacili foarte mici (0,2-0,5 micro-m

diametru i 1 micro-m lungime), gramnegativi.
Se coloreaz foarte slab prin metoda
Gram i pot fi vizualizai mult mai uor
prin coloraia cu albastru de toluidin.
Sunt nesporulai. Bordetella pertussis
este imobil.

Mediile utilizate sunt mediul Bordet-

Gengou i agarul cu snge i crbune.

Celelalte bordetelle sunt mai puin
pretenioase, ele putndu-se izola pe
agar-snge sau MacConkey.
Mediile nsmntate se incubeaz n
atmosfer umed, la 35 C, timp de cel
puin 7 zile.

 Pe mediul Bordet-Gengou, dup 3-6 zile,

se dezvolt colonii cu aspect

caracteristic. Privite la microscop
coloniile tinere sunt convexe,
strlucitoare, semnnd cu picturile de
mercur iar cele mbtrnite se albesc i
au aspect perlat.

Diferenierea speciilor are n vedere

caracterele metabolice :
prezena oxidazei,
hidroliza ureei,
mobilitate
creterea pe medii uzuale

 Antibioticul de elecie este eritromicina.

Antibiograma pentru Bordetella nu a

intrat n rutina de laborator.

 Vaccinul utilizat curent pentru

imunizarea primara a copiilor contine

microorganism, pertussis celular integral
omorat, asociat cu anatoxina tetanica si
anatoxina difterica (DTP), adsorbite pe
un suport mineral din aluminiu fosfat.
Schema standard consta in 3 doze
primare administrate la interval de doua
luni incepand cu varsta de 6-8
saptamani, urmate de doze suplimentare
la varstele de 15 -l8 luni si 4-6 ani.

Germenii din genul Brucella sunt parazii

facultativ intracelulari.
Genul Brucella include ase specii, patru
dintre ele fiind asociate cu boala uman
numit bruceloz: B. abortus,
B.melitensis, B.suis i B. canis.
Habitat. Rezervorul de germeni este
reprezentat de animale. Gazdele naturale
sunt: vitele (bovinele) pentru B. abortus,
caprele i oile pentru B.melitensis,
porcinele pentru B.suis i cinii, vulpile i
coioii pentru B. canis. Boala uman se
produce prin contactul direct uman cu
animalele sau produsele animale infectate

Brucelozaesteoboalainfecioasgrav
Etiologie:Brucelle tip Br.abortus,Br.Melitensis
Incubaie:14-21zile
Simptome:febr,avort
Speciiafectate:mamifere,om

Agentulpatogenafostizolatdemediculmilitar

David Brucen anul1887delasoldaiibolnavi.

Boalaesteoantropozoonoz(boal

comunomuluiianimalelor)caresemanifestsub
formade:

FebradeMalta,determinatdeBrucella

melitensiscareinfectezcapreleioile
MorbusBang(boalaBang),determinatdeBrucella
abortuscareinfecteazvitele
Ambelebolideterminavortulbruceliclaanimalele
gestante.

Dupuntimpdeincubaiecarepoatevariantre14i

21dezile,aparprimelesimptomedeboalmanifestate
princretereatemperaturii(febris undularis-febr
ondulantcarepoateatingede40grade Celsius),
nsoitdefrisoane.

 Modificriledeorgansuntdupcaz:
hepatosplenomegalie(cretereavolumuluificatului si

splinei),
osteomielit(inflamaieamduveiosoase),
meningoencefalit(inflamaielanivelulcreierului),
endocardit(inflamaielanivelulendocarduluiinimii),
pneumonie(inflamaieaplmnilor).
Dacboalanuestetratatadecvat,trecenformacronic
carepoateduraanidezile,caracterizndu-seprin
simptomeatipicecudureriarticularereumatoide.Cutoate
cesteoboalinfecioasgravpentruunelecazuri,s-a
constatcomulseinfecteaznumaidelaanimal.Pnn
prezentnus-apututconstataotransmiteredelaomlaom.

Brucelele sunt bacili de dimensiuni mici

(0,5-0,6 m diametru i 1,5 m

lungime), gram-negativi, imobili,
necapsulai, nesporulai, dispui izolat,
n perechi sau lanuri scurte. Formele
cocobacilare sunt predominante, dar se
pot observa i coci sau bacili lungi pe
frotiurile efectuate din culturi tinere

 Diagnosticul bacteriologic nu se practic n

laboratoarele obinuite din cauza riscului mare

de infecie.
Recoltarea. - se recolteaz cteva probe de
snge pentru hemocultur, n faza acut a bolii
+ dou seruri pentru diagnosticul serologic,
unul de debut i unul ncepnd cu a 21-a zi de
boal. Din abcese, infecii tisulare i osoase se
recolteaz produsele corespunztoare. Mai rar
este necesar recoltarea LCR, a lichidului
pleural, peritoneal sau a urinii.
Dei brucelele au rezistena relativ crescut la
condiiile de mediu, transportul prelevatelor
trebuie s se fac ct mai repede. Dac se
impune expedierea la un laborator central n
vederea cultivrii, conservarea probelor se va
face la frigider.

 Brucelele sunt germeni pretenioi.

Cresc n atmosfer de CO2 i au
nevoie de vitamine (tiamin, niacin,
biotin) i adaos de ser. Izolarea se
practic n laboratoare speciale,
personalul fiind protejat cu
echipament adecvat pentru a se evita
infecia accidental.

 Identificarea preliminar. Din coloniile suspecte se

fac frotiuri colorate Gram, care evideniaz un

pleomorfism accentuat (cocobacili gram negativi).
Coloniile de brucele apar dup 2-3 zile, sunt
nehemolitice, au 2-3 mm diametru.
Prezena unor colonii nehemolitice, oxidazonegative, strict aerobe ce nu fermenteaz lactoza
sau glucoza, ureazo-pozitive, ntr-un context clinic
corespunztor pledeaz pentru Brucella.
Coloniile se vor testa cu un ser anti-brucella
polivalent, n prezena unei tulpini martor. Dac pe
lng testele enunate, bacteriile aglutineaz, ele
pot fi ncadrate n genul Brucella

Nu este necesar determinarea de rutin

a sensibilitii, deoarece brucelele sunt
de obicei sensibile la tetraciclin i
streptomicin i sunt rezistente la
peniciline i cefalosporine.

 Ca test de rutin se practic reacia de aglutinare

n tuburi (procedeul Wright). Dac titrul anticorpilor

este peste 1/1.600 se confirm cert diagnosticul de
bruceloz. Este necesar determinarea n dinamic
a titrului anticorpilor, de aceea testarea se face pe
probe perechi de seruri recoltate de la acelai
bolnav (prima prob se recolteaz n ziua a 14-a de
la debut i a doua n ziua a 21-a). n formele
suspecte clinic, dar la care nu s-au izolat i
identificat brucele prin metode bacteriologice, un
titru mai mic de 1/1.600 este interpretabil.

n laboratoarele de sntate public se poate

corela testul Wright cu o metod de

microaglutinare pe lam ca test screening
cantitativ, prin care se pot investiga un numr mare
de seruri. Dac prin metoda microaglutinrii se
obine un titru egal sau mai mare de 1/80, proba
trebuie retestat prin testul de rutin.

Tratamentul brucelozei este dificil

datorit creterii intracelulare a

brucelelor.
Bruceloza uman poate fi controlat
controlnd boala la animale.
Pasteurizarea produselor lactate ajut
scderea incidenei bolii umane.

Haemophilus influenzae a fost descoperit

prima data in 1892 de catre Pfeiffer, care

a crezut, in mod eronat, ca bacteria era
cauza gripei.
H. influenzae este un germene patogen
exclusiv pentru om.
Tulpinile netipabile colonizeaza caile
respiratorii superioare la circa 75% din
adultii sanatosi

Astfel,anual,haemophilusinfluenzaeproduce,n

ntreagalume,treimilioanedembolnvirisevere,cu
aproape400.000dedecese,nspecialprinmeningiti
pneumonie,lacopiiisubcinciani.nplus,n15%30%dincazuri,meningitaesteurmatdesechele
grave,caretardpsihicsausurditate.
Haemophiluseste,nacelaitimp,unmodelexemplar
alsuccesuluirapidalprevenieisusinute.

Ceamaivirulenttulpin,ceadetipb,responsabilde

celemaiseverembolnviri,abeneficiatdeunvaccin
nanii'90.
nrilencareprofilaxiaafostaplicatconsecvent,
cci,dinpcate,esteunvaccinmultmaicostisitor
dectcelelaltevaccinuridestinatecopiilor,frecvena
mbolnvirilorasczutspectaculoscu95%,cazuistica
deplasndu-sevizibildelacopiilaaduli.

Inpractic,prezenaluiHaemophilusinfluenzaeeste

greudeevideniat,deoareceacestanudetermino
anumitinfecie,cuosimptomatologiespecific,ciun
gruplargdeinfecii,unelebanale,alteleextremde
grave.Confirmareaprinstudiidelaboratornueste
foartesimpl,nschimbprezenaluiesteclar
manifestprinconsecine.

Definiie, ncadrare

reunete un grup larg de:

cocobacili polimorfi,
imobili,
nesporulai,
Gram negativi,
aerobi i facultativ anaerobi i
carboxifili

Col.Gram:
cocobacili

polimorfi
Gram negativi

 cresc pe medii cu sange

multe specii de Haemophilus au strict
nevoie de doi factori de cretere
factorul X
factorul V

Factorul x (hemina, feroprotoporfirina)

component termostabil,
rezist 45 minute la 120oC,
este prezent in sange i in derivatele
sale cu hemin;

-component termolabil,
rezist 15 minute la 90oC
eliberat din hematii,
este distrus repede de pirofosfataza i
ADN-aza prezente in sangele de om,
oaie, capr, bovin
este alctuit din coenzime din clasa
dehidrogenazelor prezente in
globulele roii,
esuturile animale i vegetale
majoritatea bacteriilor
(stafilococ,enterococ, E.coli, levuri
etc.)

In componena sa intr:
fie nicotinamid adenin - dinucleotid
(NAD) sau
diphosphonucleotid (DPN)sau
coenzima I;
fie nicotinamid adenin dinucleotid
- phosphat (NADP) sau
triphosphonucleotid (TPN) sau
coenzima II

 Specia care necesit pentru cretere

numai
factorul V primete la denumire
prefixul
para (H.parainfluenzae).
Mediile
geloza chocolat;
geloza Fildes;
geloza Levinthal;
Haemophilus Test Medium (HTM) etc.

H.influenzae pe

mediu bazal cu X,V

i XV discuri.
5%CO2,
37 C, 24 ore.
Acestea au crescut
numai in jurul
discului XV.

H. parainfluenzae

pe mediu bazal cu
X,V i XV discuri.
Aceste specii
necesit doar
factorul V pentru
cretere

 Unele bacterii cum este Staphylococcus

aureus
produc o cantitate mare de NAD
Se poate obine o cultur de Haemophilus
pe
geloza sange (care furnizeaz factorul X) dea
lungul unui striu de cultur de S.aureus care
furnizeaz factor V.
Acest fenomen se numete satelitism.

 Satelitism cu

Staphylococcus sp.
pe Geloza-sg.
H. influenzae a fost
trasat lang o dung
trasat cu stafilococi
Coloniile de H.
influenzae sunt mai
mari in apropierea
stafilococilor,datorit
difuziei factorului
V de la acetia.

H.influenzae
pe mediul
geloza chocolat
suplimentatcolonii gri
lucioase sau
semiopace,nete
de,cu margini
precise de 1-2
mm.

Pentru inhibarea microorganismelor

de contaminare se folosesc medii

suplimentate cu substane antibiotice:
- bacitracin,
- vancomicin,
- lincomicin,
-oxacilin etc.

Din punct de vedere medical - importante

speciile pe care omul le adpostete in
patru ecosisteme:
faringe,
cavitatea bucal,
placa dentar
sporadic
intestinul
aparatul uro-genital

 Haemophilus influenzae
specia cel mai frecvent implicat in
infecii umane in special la copii.
Celelalte specii izolate de la om sunt
comensale
oportuniste
pot fi implicate ocazional
in infecii din sfera oto-rino-laringian
la pacieni imunodeprimai
in septicemie
in endocardit

 este a treia cauza de otita medie la copil

(celelalte doua fiind S. pneumoniae si

Moraxella catarrhalis).
poate determina pneumonie la sugari
Cea mai grava manifestare a infectiei cu Hi
este meningita.
La copii, infectia se poate produce in unele
locuri mai neobisnuite, aparand osteomielita,
artrita septica, pericardita,celulita orbitala,
endoftalmita, infectiile tractului urinar, abcese
si bacteremii cu focar neidentificat.
Epiglotita este o infectie amenintatoare de
viata ce implica celulita epiglotei si a ariilor
supraglotice. Ea se poate complica cu
obstructie acuta de cai aeriene superioare.
Faringita si febra progreseaza rapid cu aparitia
disfagiei, sialoreei si a obstructiei aeriene.

Haemophilus aegyptius,

H.ducreyi,
H.haemolyticus,
H.parainfluenzae,
H.aphrophilus,
H.parahaemolyticus,
H.paraphrophilus,
H.segnis,
H.paraphrohaemolyticus

Haemophilus ducreyi i Haemophilus

aegyptius
patogeni ai mucoaselor
genito-urinar
conjunctival
nu au fost izolai de la persoane
sntoase
Haemophilus nu se gsete liber in
natur

Metoda cea mai sigura pentru stabilirea

diagnosticului infectiei cu Hi este
izolarea microorganismului in cultura.
LCR recoltat de la pacientul suspectat de
meningita trebuie sa fie colorat Gram si
apoi insamantat pe mediile de cultura.
Prezenta cocobacililor gram-negativi
intr-o proba de LCR sugereaza foarte
puternic meningita cu Hi.

Totusi, diagnosticul este sugerat de

predominanta cocobacililor gram-negativi

printre leucocite polimorfonucleare intr-o
mostra de sputa colorata Gram, provenita
de la un pacient suspectat a avea
pneumonie sau traheobronsita. O cultura de
sputa este de ajutor cand se interpreteaza
in contextul rezultatelor coloratiei Gram.
Desi bacteremia este detectabila intr-o mica
proportie la pacientii cu pneumonie cu H.
influenzae netipabil, majoritatea acestor
pacienti au hemoculturi negative.

 Exista mai multe metode fezabile,

printre care imunelectroforeza,

aglutinarea cu latex, co-aglutinarea si
testul ELISA. Aceste teste sunt in mod
particular de folos atunci cand pacientii
au primit anterior terapie antimicrobiana
si astfel sunt predispusi sa aiba culturi
negative.

Culturile obtinute din alte fluide sterile,

precum sange, lichid articular, lichid

pleural, lichid pericardic sau colectie
subdurala confirma, de la caz la caz,
celelalte infectii.

Diagnosticul de otita medie se bazeaza pe

detectarea - prin otoscopie pneumatica - a

lichidului in urechea medie. Diagnosticul
etiologic necesita efectuarea
timpanocentezei, dar aceasta nu se
executa de rutina. Diagnosticul etiologic
al sinuzitei se pune, de asemenea, cu
manevre invazive; astfel, tratamentul este
adesea empiric, odata ce diagnosticul este
suspectat pe baza datelor clinice si a
radiografiei de sinusuri.

Daca este susceptibilla peniciline:

ampicillin

amoxicillin
ampicillin/sulbactam
amoxicillin/clavulanate
Cephalosporins
cefuroxime
ceftriaxone
cefotaxime

Alternative:
Trimethoprim-Sulfamethoxazole
Azithromycin
Clarithromycin
Doxycicline