Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 3-Kineto
Curs 3-Kineto
Plexul brahial
Nervul radial
Nervul median
Nervul cubital
Plexul lombar
Plexul sacrat
Scleroza laterala amiotrofica
Calea
piramidal
Plexuri
Ramurile anterioare ale radacinilor
spinale se combina pentru a forma nerivii
periferici.
Radacini Cervicale (C1-C8), toracice (T1T12), lombare (L1-L5), sacrate (S1-S5) si
coccigiene
4 plexuri
-Cervical: C1- C4
-Brachial : C4-T1
-Lombar : L1- L4
-Sacrat: L4- S5
Plexul cervical
Ramurile anterioare ale radacinilor
C1-C5.
Nervul frenic
Plexul brahial
Ramurile anterioare
C5-C8 ,T1.
Umarul si membrul
superior
Plexul brahial
Nervul radial
Nervul radial
Radacinile C6-C8,
trunchiul secundar
posterior
Coboara de la nivelul
axilei, avand un traseu in
jurul humerusului, gutiera
bicipitala externa. La
nivelul capului radiusului
se imparte in doua ramuri:
motor: extensie si
supinatie (muschii regiunii
posteroexterne la antebrat
si tricepsul la brat)
senzitiv: treimea mijlocie a
fetei posterioare a
antebratului, portiunea
laterala a fetei dorsale a
mainii si a primelor 3
degete
ul radial
Lezat in:
fracturi humerale,
compresiune prelungita
(paralizia de sambata seara,
compresiunea prin carja), injectii
intramusculare, lipom, fibrom sau
neurinom, afectiuni sistemice
(intoxicatie cu plumb)
Nervul radial
Nervul median
Se formeaza din
radacinile C5 C7, din trunchiul
lateral al plexului
brahial) si
radacinile C8 si
T1(trunchiul
medial)
Actiune motorie:
Flexia primelor 3
degete
Pronator al mainii
Opozitie police
Teritorii senzitive
Tulburari trofice
cauzalgie
la nivelul antebratului
Sangerare in compartimentul flexorilor (hemofilici,
anticoagulante, punctia arterei brahiale,
fistula pentru dializa durerea este frecvente, apare la cateva
zile dupa interventia chirurgicala)
Spatiu redus in interiorul tunelului carpal tenosinovita (datorata artritei reumatoide sau
supuratiilor), tulburari osoase (fracturi, osteofiti,
dislocari, exostoza), mase tisulare (ganglioni, tofi
gutosi, hematom)
Manifestari clinice
Electrodiagnostic
Tratament:
Ortezare
Injectii locale cu corticosteroizi
Decompresiune chirurgicala sectionarea
completa a ligamentului transvers al
carpului
Nervul cubital
Format de radacinile C8 si
T1 C7 -> trunchiul
inferior -> santul cubital la
nivelul cotului -> canalul
cubital sub flexorul ulnar
al carpului -> canalul lui
Guyon intre osul pisiform
si hamat
Ramuri: toate dupa ce
trece de cot
Actiune:
Flexor al mainii si al degetelor
Usoara adductie a mainii
Teritoriu cutanat
Teste de evaluare
Grifa cubitala
Slabirea pensei mediocubitale
Adductia policelui
Testul evantaiului
Cot
Pumn si mana
Afectare senzitiva si deficit motor al tuturor
muschilor inervati de cubital
Compresiune prin mase tisulare (ganglion, lipom,
chist sinovial), presiune externa
- anevrism de artera cubitala
Paralizia de cubital
Plexul lombosacrat
Plexul lombar
Localizat in muschiul psoas
Ramurile importante ale
plexului lombar sunt nervii
obturator si femural
Plexul sacrat
Pe peretele posterior al
pelvisului
Cele cinci radacinise
impart intr-un ram anterior
si un ram posterior
Nervul femural
Originea in radacinile
anterioare L2-L4
Inervatie motorie:
compartimentul anterior al
coapsei, cu exceptia
Pectineului, uneori inervat
de nervul obturator
Tensorul fasciei lata
(fesier superior)
Actiune: Flexia coapsei,
extensia genunchiului
Senzitiv: portiunea
anteromediana a coapsei,
portiunea mediala a gambei
Nervul femural
lezare prin:
fracturi ale portiunii proximale ale femurului, luxatie congenitala de sold,
chirurgia soldului,
infiltrare neoplazica,
abces al muschiului psoas, hematom in muschiul iliopsoas (hemofilie, tratament
cu anticoagulante) (postura caracteristica, cu flexie si rotatie laterala a coapsei)
cauze sistemice de mononeuropatie (diabet, poliarterita nodoasa)
Nervul sciatic
SPE
SPI
Nu merge pe varfuri
Mers talonat (nu bate
tactul cu calcaiul)
Aspect de picior plat
(stergere bolta plantara)
Degete in ciocanele
Hipotonia m. posteriori ai
gambei
Disparitia corzii tendonului
lui achile
Abolire reflex achilian
Hipoestezie plantara si a
marginii externe a
piciorului
EXTENSIE PICIOR +
DEGETE
ABDUCTIA
PICIORULUI (PRIN
PERONIERI LATERALI)
Nu merge pe calcaie
Mers stepat (nu bate
tactul cu varful)
Picior echin
Picior scobit
Hipotonia muschilor
anteroexterni ai
gambei
Nu are modificari de
reflexe
Hipoestezie
Indicatia chirurgicala
Prognosticul pacientilor cu pastrarea
functiei la nivel C8 si T1 este mult mai bun
decat al celor cu leziuni totale, cu conditia
reinervarii promte a trunchiurilor nervoase
afectate, fie prin grefa, fie prin rtansferuri
nervoase
Transferuri nervoase utile:
Reinervarea m. mare dintat cu un nerv
intercostal
Reinervarea m. suprascapular din n. accesor
Reinervarea bicepsului cu fascicule din cubital
Biofeedback inregistrarea
contractiei muschilor vizati
Cazurile in care apare co-contractia
agonist/antagonist
Terapia ocupationala
Continua reeducarea functionala
Evalueaza necesitatea unor instrumente sau
adaptari speciale
Orteze
Psihologi
Reeducare si ortezare
functionala
Proteza pentru umar
utila in absenta
controlului umarului
(C5, C6)
Proteza in manseta
piersere importanta a
functiei antebratului si
mainii (C7, C8, T1)
Leziuni complete
suport al intregului
membru superior
Posibilitatea de atasare
a unor dispozitive
carlig cu posibilitate de
prindere
Folosirea temporara a
unei orteze ajuta
pacientul in timpul
perioadei de recuperare
Imbunatatirea
functionala pe care o
aduce o orteza permite
distragerea pacientului
de la acuzele dureroase
Motivatie pentru
continuarea reabilitarii
Importanta momentului
nu inainte ca bolnavul sa
constientizeze
disabilitatea, dar inainte
ca acesta sa se adapteze
Scleroza laterala
amiotrofica
boal degenerativ a sistemului
nervos central
cauzat de degenerarea si
moartea neuronilor motori din
scoar i din mduva spinrii
SLA - clinic
Ex electofiziologic pune
diagnosticul
Semne necesare
SLA sigur
SLA probabil
SLA probabil, susinut de Semne de afectare ale NMC si NMP ntr-o regiune (sau
testele de laborator
semne de laborator ale afectrii NMC ntr-una sau mai
multe regiuni plus proba EMG a denervrii acute n 2 sau
mai muli muchi situai la nivelul a dou sau mai multe
membre)
SLA posibil
SLA - paraclinic
Metode de evaluare i
urmrire
scale globale pentru SLA (teste
clinice):
scoruri bazate pe date subiective, teste
clinice
Adaptat dup Cederbaum JM, Stambler N, Malta E i colab, The ALSFRS-R: a revised functional rating scale that incorporates assessments of respiratory function. BNDF ALS
Study Group (Phase 2/3). J Neurol Sci 1999; 169:13-21
Tratament
Evaluare initiala certitudinea
diagnosticului
Medicamente experimentale
Psihiatru
Maximizarea confortului prelungirea
duratei active si eventual a duratei
de viata
Tratament medicamentos
Ageni antiglutamatergici
Riluzol: blocant al canalelor de calciu i moderator al eliberrii
de glutamat
Antioxidani
Vitamina E asociat cu Riluzol pare s ncetineasc progresia fr a
crete durata de via
Tratament simptomatic
Tratament recuperator
Include managementul tulburarilor respiratorii
si disfagiei pot prelungi viata pacientilor cu
SLA mai mult decat terapiile medicamentoase
Deficit motor
Exercitii pentru flexibilitate, pentru cresterea
fortei, Progresia bolii imposibilitatea efectuarii
unui program de crestere a fortei
Mentinetea independentei in mediu cat mai mult
Dispozitive asistive baston, premergator, carje, scaune
cu roti, scutere
Medicatie antispastica
Echipamente speciale la domiciliu bare, scaun de baie,
lifturi, rampe, usi largi, adaptarea automobilului
Insuficienta respiratorie
Asimptomatici pana cand CVF scade sub 50% din cea prezisa
Insuficienta respiratorie
Evaluare frecventa
Prevenirea aspiratiei si infectiei prin asistarea evacuarii
secretiilor
tuse asistata manual,
ex-insuflator (disponibile comercial)
Presiune pozitiva pentru umplerea completa a plamanilor, urmata
de aspiratie
Insuficienta respiratorie
Administrarea de oxigen
Scade simptomatologia generata de
hipoxie
Scade stimulii fiziologici ai respiratiei,
putand accentua tulburarile - pana la
stop respirator
Polineuropatii
Definiie
Polineuropatie proces
generalizat, relativ omogen,
care afecteaz mai muli nervi
periferici, procesul fiind mai
accentuat distal
Etiologie
Polineuropatii ereditare(cronice)
Polineuropatii dobndite(acutesubacute)
Ereditare
Pure neuropatie ereditar senzitivomotorie, neuropatie ereditar senzitiv
i autonom, neuropatie ereditar
sensibil la presiune
Etiologie
Dobndite
Metabolice: diabet, hipoglicemie, uremie, gut, hepatopatii,
hipotiroidie, acromegalie, hiperlipidemie
Paraneoplazii
Paraproteinemii
Colagenoze: LES, sclerodermie, artrit reumatoid, b. Sjogren
Vasculite: granulomatoza Wegener, PAN, crioglobulinemie, b.
Churg-Strauss
Malnutriie; carene vitaminice
Inflamator/infecios: borellia, botulism, CMV, HIV, lepr,
leptospiroz, dizenterie, mononucleoz, tifos
Toxice: alcool, metale grele, solveni organici, monoxid de
carbon, organofosforate, aurolac
Altele: sarcoidoz, policitemia vera
Tablou clinic
Debut: cel mai frecvent insidios, cu
progresie mai mult sau mai puin
rapid
Dispoziia tulburrilor: n ciorap i
n mnu
Tulburri de sensibilitate:
- parestezii, frecvent dureroase (arsur,
strivire,furnicaturi);
picioare nelinitite
Tablou clinic
Tulburri motorii
Deficit motor
distal
Tulburri trofice
piele, unghii,
tulburri de
secreie a
transpiraiei,
tulburri de
vasomotricitate
Clasificare clinic
Majoritatea polineuropatiilor au un
debut senzitiv, pentru ca apoi s
apar i simptomatologie motorie
Neuropatii cu caracteristici
particulare:
Polineuropatii primar motorii
Polineuropatii pur senzitive/hiperalgice
Afectare predominant a membrelor
Deficite nutriionale
Alcoolism
hipovitaminoza B12 /B6
Deficit de folai
Sindrom postgastrectomie
Chirurgie gastric de restrictie
pentru obezitate
Hipofosfatemie
Bolile esutului conjunctiv
Poliartrit reumatoid
Poliarterit nodoas
LES
Vasculit Churg-Strauss
Crioglobulinemie
Polineuropatia axonal
paraneoplazica
Boli infecioase
SIDA
Boala Lyme
Sarcoidoz
Polineuropatii toxice
Alcoolica
Monoxid de carbon
Organofosforate
aurolac
Polineuropatii datorate metalelor
grele
Arsenic
Mercur
Aur
Taliu
Amiloidoz
Medicamente
Polineuropatii cu evoluie
particular
Polineuropatii cu
Evoluie cu durere
Cu implicarea sistemului
autonom
implicarea nervilor
cranieni
Diabet
Sindrom Guillain-Barr
HIV/SIDA
Boala Lyme
Sarcoidoz
Difterie
Invazie neoplazic a bazei
craniului i meningelor
Polineuropatii cu afectare
predominant a
membrelor superioare
Sindromul Guillain-Barr
Diabet zaharat
Porfirie
Neuropatia senzitivomotorie
ereditar
Deficitul de vitamin B12
Neuropatie amiloid ereditar
tip II
Intoxicaia cu plumb
Diabet
Alcool
Carena de B1 i acid pantotenic
Paraneoplazic
Vasculite
Sindrom Guillain-Barr
Hipotireoz
Uremie
infecie cu CMV
medicamente (sruri de aur,
sulfonamide, antiretrovirale)
HIV
Diabet
Amiloidoz
Paraneoplazic
uneori n sindromul Guillain-Barre
SIDA
Porfirie
polineuropatii ereditare senzitive i
autonome
Taliu, arsenic, mercur
Vincristina
mai rar alcool
Clasificare n funcie de
procesul patologic
Polineuropatie demielinizant
Metode de examinare
Diapazon calibrat
Monofilamente
Testare senzitiv
cantitativ (pragul
sensibilitii vibratorii)
Testarea electrofiziologic
Alte investigaii
Alte investigaii
Cercetarea genetic
Biopsia nervoas/muscular
Mai ales cnd se bnuiete un proces
inflamator/vasculitic, neuropatie
ereditar
n general nervul sciatic popliteu
extern
Polineuropatii
ereditare(cronice)
NESM I(demielinizanta) Charcot
Marie-Tooth
Cel mai frecvent transmitere AD
Hipertrofia nervului periferic aspect n
coaj de ceap
Debut ntre 5 i 20 ani
Tulburri motorii mai ales la mb. inf.; mers stepat; picior
scobit. Tulburri senzitive puin exprimate. Tulburri
autonome (gambe i picioare reci, livedo reticularis,
modificri trofice, anomalii pupilare, tulburri de ritm).
Picior scobit
Tremor esenial, areflexie osteotendinoas, ngrori ale
nervilor periferici
Polineuropatii ereditare
(cronica)
NESM II tip axonal al bolii
Charcot-Marie- Tooth
AD
Debut 20-40 ani; fr hipertrofii
nervoase.
AD sau AR
Hipo- de- i remielinizare; aspect de
coji de ceap
Debut la 1-10 ani
Polineuropatii ereditare
Polineuropatia
diabetic(subacuta)
-ipoteze patogenice
Hiperglicemia
Glicozilarea neenzimatic a
proteinelor
Hiperactivarea cii poliol
Tulburri ale factorilor neurotrofici
Anticorpi
Stressul oxidativ
Lezarea endoteliului
Aspecte clinice
Polineuropatia difuz
Polineuropatie senzorial i motorie
simetric distal
Cu afectare predominant a fibrelor subiri
Afectarea fibrelor groase
Mixt
Polineuropatia autonom
Funcie pupilar anormal, Disfuncie sudomotorie,Neuropatie
autonom genito-urinar,Neuropatia autonom cardiovascular,
Neuropatia autonom gastrointestinal, Lipsa reaciei la
hipoglicemie), Hipoglicemia asimptomatic
Polineuropatia alcoolic
Polineuropati
i
medicament
Polineuropatie distal
simetric, predominant
oase
senzitiv
Demielinizante
Amiodaron (Cordarone)
Chloroquin
Thalidomid (Synovir)
Cisplatin (Platinol)
Piridoxin
Axonale
Vincristina (Oncovin, Vincosar
PFS)
Paclitaxel (Taxol)
Oxid nitros
Colchicin (Probenecid, ColProbenecid)
Isoniazid (Laniazid)
Hidralazin (Apresoline)
Metronidazol (Flagyl)
Piridoxin (Nestrex, Beesix)
Didanosin (Videx)
Litiu
Alfa interferon (Roferon-A, Intron
A, Alferon N)
Dapsona
Fenitoin (Dilantin)
Cimetidin (Tagamet)
Disulfiram (Antabuse)
Chloroquin (Aralen)
Ethambutol (Myambutol)
Amitriptilin (Elavil, Endep)
Tratamentul
polineuropatiilor
Etiologic rezolvarea factorului
cauzator acolo unde este posibil
Simptomatic
Nevralgii carbamazepina, fenitoin,
gabapentin,cymbalta
Crampe musculare baclofen (Lioresal),
eventual doze reduse de benzodiazepine
la culcare
Cauzalgia srurile acidului alfa lipoic,
Poliradiculonevrite
Poliradiculonevrite
Acute (maxim n mai puin de 8
sptmni), sau cronice
Sindromul Guillain-Barr
Sindromul Guillain-Barr
Episod febril cu 2-3 sptmni anterior,
nsoit de semne respiratorii sau
digestive (sdr diareic), infecie cu CMV,
operaii, traumatisme, sarcin
Clinic:
Iniial: parestezii i/sau dureri cu debut la mb inferioare
Deficit motor: paralizii flasce, de cele mai multe ori cu
caracter ascendent pe parcursul mai multor zile sau ore;
tulburri respiratorii.
Pareze de nervi cranieni (50% parez facial, adesea
bilateral)
Tulburri senzitive discrete
Tulburri vegetative tahi/bradiaritmie, variaii extreme
ale tensiunii arteriale, anomalii ale secreiei de ADH
Abolirea ROT
Sindromul Guillain-Barr
Laborator
LCR creterea albuminei (pn la 10g/l), celularitate normal
(sau sub 50/l) DISOCIERE ALBUMINO CITOLOGIC
Elecrofiziologie creterea latenei undei F, scderea VCM,
blocuri de conducere
EMG activitate spontan patologic la 2-3 sptmni de la
debutul bolii
ECG, studiu neuro-vegetativ, serologie
Diagnostic diferenial
Mielite, procese expansive medulare, botulism, miopatii acute,
miastenia gravis, tulburri electrolitice
Alte cauze de neuropatie/radiculopatie predominant motorie:
mononucleoza, HIV, CMV, herpes, hepatita B, difterie,
poliolielit, porfirie, intoxicaii, vaccinri, seroterapie,
colagenoz, vasculite)
Sindromul Guillain-Barr
Tratament
Imunoglobuline i.v. tablou clinic grav,
progresiv
Efectul poate fi mai bun dect al plasmaferezei
Contraindicaii: deficien de IgA (reacii anafilactice)
Plasmafereza
Tratament simptomatic
Profilaxia trombozelor
Respiraie asistat
Menagementul simptomelor vegetative/cardiace
Antalgice, antiinflamatorii, carbamazepin
-Kinetoterapie