Sunteți pe pagina 1din 19

TURISMUL IN DELTA DUNARII

Potenialul turistic oferit de Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii este


imens. n contrast cu alte delte europene importante, Delta Dunrii
este nc n mare msur slbatic i neconturbat.
Potenialul turistic original i spectaculos al Rezervaiei Biosferei
Delta Dunrii este dat de:
componentele principale ale peisajului din Delta Dunrii: cele
aproape 400 de lacuri de diferite mrimi, ntinsele stufrii, pdurile
de stejar i frasin, dunele de nisip, plajele de pe litoralul marin
deltaic .
condiiile de clim, care prin regimul termic ridicat (11 - 11,4 C),
precipitaiile mai reduse (350 - 400 mm/an), durata mare de
strlucire a soarelui (2360 ore/an), favorizeaz practicarea
turismului din primvar pn n toamn;
potenialul cultural - istoric cu numeroase vestigii arheologice
(Argamum, Histria, Enisala), elemente de etnografie i folclor;
aezrile umane cu o nfiare i via social - economic
specifice deltei.

Valoarea patrimoniului
natural a fost recunoscuta
prin includerea in reteaua
internationala a
rezervatiilor, in cadrul
programuluiOmul si
Biosfera(1990), declararea
de zona umeda de
importanta internationala, in
special ca habitat al
pasarilor, includerea in Lista
conventiei
Ramsar(septembrie 1991) si
in lista patrimoniului natural
UNESCO(decembrie 1991)

Principalele funcii ale


rezervaiilor biosferei
sunt:
Conservarea resurselor
pentru generaiile
viitoare,
Pstrarea formelor
tradiionale de folosire a
pmntului,
Gsirea modului de
administrare a resurselor
naturale spre bunstarea
populaiei, fr s
degradeze mediul,
Schimbul de informaii n
cadrul reelei mondiale a
rezervaiilor biosferei,
Cooperarea internaional
pentru rezolvarea
problemelor proteciei i
administrrii resurselor
naturale.

n Delta Dunrii comunitile umane


sunt grupate ntr-un numr de 27 de
aezri rurale i o localitate urban
cu o populaie total de 13.916
locuitori (la 1 ianuarie 2000) din care
8823 n aezrile rurale (63,4%) i
Categoria de vrst
5093 n oraul Sulina (36,6%).
Specificare

0-16 ani

17-60 ani

Peste 60 ani

Peste 65 ani

RDB

Delta fluvial

21,18

56,28

22,54

16,75

777

Delta fluvio-maritim

21,12

60,48

18,40

12,90

654

Total Delta Dunrii

21,15

58,48

20,37

14,75

710

Condiiile specifice ale Deltei Dunrii, determinate de


izolare, accesibilitatea numai pe ape, ocupaii
tradiionale i mozaicul etnografic fac ca aezrile umane
de pe teritoriul Deltei Dunrii s constituie unul din
obiectivele turistice ale deltei. Traseele turistice includ 3
comune mpreun cu satele aferente:
comuna Crian, cu satele Crian, Caraorman, Mila 23;
comuna Maliuc, cu satele Maliuc, Gorgova, Partizani,
Vulturu, Ilganii de Sus;
comuna C.A. Rosetti, cu satele C.A. Rosetti, Periprava,
Letea
Sfitofca, Cardon.
Alturi de aceste comune, sunt incluse n traseele
turistice comuna Sf. Gheorghe i oraul Sulina .

Sulina chei

Din cele 8 zone turistice ale Deltei Dunarii


zonele cu cel mai mare potenial turistic sunt:
zona Matia-Bogdaproste, Canal Mila 35- sat
Mila 23, Gorgova-Uzlina, Rou-Puiu i zona
Sulina-Sf. Gheorghe. Presiunea turistic
maxim se manifest de-a lungul canalului
Sulina, n zona turistic Mila 36-Mila 23 pe
unde se dirijeaz cca. 75 % din fluxul turistic
(cu maxime la Tulcea i Hotel Lebda-Crian).

Pe teritoriul
rezervaiei au fost
determinate 16
trasee turistice,
fiecare cu un
anumit grad de
importan.

n cadrul celor 8 zone turistice pe teritoriul deltei Dunrii au fost aprobate


de ctre Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii 16 trasee
turistice :
Traseul nr. 1
Tulcea - Canalul Mila 35 - Grla Sireasa - Grla ontea - Canalul Olgua Dunrea Veche - Mila 23 - Crian - Maliuc - Tulcea
Traseul nr. 2
Tulcea - Canalul Litcov - Canalul CriSan - Caraorman - Hotelul Lebda Maliuc - Tulcea
Traseul nr. 3
Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebda - Canalul Crian - Caraorman - Lacul Puiu Popas BTT Rou - Lacul Rou - |mpuita - Canaul Busurca - Sulina - Tulcea
Traseul nr. 4
Murighiol - Canalul Dunav - Canalul Dranov - Golful Holbina - Lacul
Razim - Gura Portiei
Traseul nr. 5
Jurilovca - Gura Portiei

FORME DE TURISM PRACTICATE IN


DELTA DUNARII

Turism de odihn i recreere


Turism de agrement
a. Turism pentru tineret;
b.Turism stiintific;
c.Turism itinerant;
d.Turism pentru safari
Turism sportiv
Turism de afaceri i congrese
Turism de tratament
Turism rural

In ce priveste capacitatea de cazare turistica , instal ata


la 31 iulie 2004 in judetul Tulcea aceasta era de 133
unitati turistice mai mare cu 26 decat in 2003.Din
totalul unitatilor turistice din judet in 2004 se afla in
Delta Dunarii inclusiv municipiul Tulcea 121 de spatii de
cazare turistica avand 3180 locuri din totalul 3551 .

Dinamica turistica in Delta Dunarii este


prezentata prin intermediul unor grafice
si tabele care prezinta fenomenul turistic
in perioada 1997-2004, privind
numarul, agentiile turistice, numarul de
zile afectate fenomenului, nationalitatea
turistilor.

Lund n calcul datele referitoare la numrul de


turiti nregistrat n Delta Dunrii pentru perioada
1971 2000, dinamica fluxului de turiti se prezint
astfel

Turismul prin specificul su, este


legat de mediu mai mult dect
celelalte ramuri ale economiei,
mrimea i prezena sa n anumite
locuri, provocnd impacte negative
asupra mediului, de natur fizic i
social.

Impactul asupra solului


Impactul navigaiei asupra calitii apelor
Impactul agriculturii asupra calitii
apelor
Impactul asupra biodiversitii
Impactul asupra vegetaiei
Impactul asupra faunei
Impactul asupra faunei piscicole
Impactul activitilor umane asupra
vnatului

Excursia geografica constituie alaturi de drumetii


si vizite o forma de organizare a procesului de
invatamant in natura sau la diferite institutii
culturale sau economice.
In general orizontul local este preferat pentru
aceste activitati.Desfasurarea activitatilor cu
elevii in orizontul local accesibilizeaza trecerea de
la gandirea concreta la cea abstracta constituie
locul cel mai eficient pentru exemplificare si
experimentare , pentru intelegerea cauzalitatii
fenomenelor si evolutia lor in timp.

Excursia trebuie bine pregatita dupa un


plan care cuprinde trei etape
organizarea , desfasurarea si evaluarea.
Organizarea excursiei presupune mai
multe etape:
Stabilirea obiectivelor;
Stabilirea itinerariului;
Sarcinile profesorului;
Sarcinile elevilor .

Observatiile personale , se vor valorifica


in referate , portofolii.
Fisele de observatie individuala vor fi
notate si discutate ulterior.
Plantele vor fi uscate prin presare.
Fotografiile realizate in excurise, se vor
valorifica intr-un album al scolii .
Mostrele de roci vor fi folosite ca material
didactic .