Managementul clasei de elevi

GEORGETA DIAC

Bibliografie selectiv
A Ghergut, C Ceobanu, G Diac, V Curelaru, A Marian, R Criu, 2010,
Introducere in managementul clasei de elevi, Ed Universitatii Al I
Cuza, Iasi;
S Boncu& C Ceobanu , 2013, Psihosociologie scolara, Polirom;
Th. Gordon&Noel Burch, 2011, Profesorul eficient. Programul Gordon
pentru imbunatatirea relatiei cu elevii, Ed Trei;
Stan, Emil, 2006, Managementul clasei, Ed Aramis, Bucureti
Stan,Emil, 2004, Despre pedepse si recompense in educatiei, Ed Institutul
European, Iasi

Cuprins

1. Introducere- delimitari conceptuale

2. Managementul spatiului si timpului educational;
3. Managementul strategiilor si formelor de organizare a
activitatii instructiv- educative;
4. Managementul relatiilor interpersonale in grupurile
scolare;
5. Managementul comunicarii si conflictului in clasa de
elevi;
6. Managementul problemelor de disciplina scolara

Introducere:

Managementul tiinific definiii

Origine- limba latin : manus = mn, activitate de manevrare, pilotare,

conducere, strunirea cailor;
Vb. englezesc to manage = a conduce, a administra, a te descurca, a se
pricepe, a dirija, a izbuti;
manager (engl.) = conductor, administrator, organizator, coordonator al unei
echipe.

Vb. frantuzesc manager = a dresa cai, a manevra, a da lecii de via;

Managementul educaional
teoria i practica managementului general
aplicate sistemului i procesului de
nvmnt, organizaiilor colare i claselor de
elevi;
se concretizeaza pe trei nivele:
1. Managementul sistemului de nvmnt i al
procesului de nvmnt;
2. Managementul organizaiilor scolare;
3. Managementul claselor de elevi

Managementul educaional
Definiii
n domeniul nvmntului, managementul tiinific s-a
impus datorit necesitii de cretere a eficienei n
realizarea finalitilor (ideal, scopuri, obiective).
Managementul educaional un ansamblu de principii
i funcii, de norme i metode de conducere, menite s
asigure atingerea obiectivelor la standarde de calitate
(Joia, 2000).
Managementul educaional tiina i arta proiectrii,
organizrii, coordonrii, evalurii i reglrii tuturor
elementelor implicate n activitatea educativ.

Caracteristici eseniale ale managementului educaional

(Joia, 2000)
aciunile concepute i desfurate vizeaz eficiena maxim a educaiei;
este utilizat eficient potenialul educailor, al educatorilor, precum i al
resurselor materiale (economice, ergonomice, temporale etc);
necesit o abordare interdisciplinar, avnd n vedere aspectele
psihologice, sociologice sau de alt natur, implicate n procesul educaiei;
studiaz conducerea educaiei att la nivel macropedagogic (al
sistemului), ct i pe cea la nivel de aciuni n cadrul clasei de elevi;
apeleaz la abordarea sistemic, adic ordoneaz elementele, relaiile
implicate n procesul complex al educaiei;
anticipeaz strategii, metode, programe, pe baza evoluiei sistemului;
permite aplicarea n practic a principiilor, metodelor strategiilor elaborate
la nivel teoretic.

Managementului educaional- tendine actuale

Creterea autonomiei unitilor colare (descentralizarea)
Lansarea unui model de autoconducere a colilor, care presupune
derularea tuturor funciilor managementului la nivelul instituiei colare
(local management of schools)
Creterea eficacitii instituiei colare (school improvement)
adugarea de ctre coal a unui plus de valoare n formarea elevilor
ei n comparaie cu alte coli servind acelorai finaliti generale

Funciile (etapele) managementului

educaional
1

Managementul clasei de elevi

Definiii.
domeniu de cercetare care studiaz att perspectivele teoretice de
abordare a clasei de elevi, ct i structurile dimensional-practice ale
acesteia, n scopul facilitrii interveniilor cadrelor didactice n
situaiile educaionale concrete (R. Iucu, 2006).
instrument pentru intensificarea autocunoaterii, autoevalurii i
internalizrii autocontrolului la elevi
toate acele lucruri pe care trebuie s le fac profesorul pentru a
realiza un climat favorabil nvrii i pentru a-i determina pe elevi
s se implice, s coopereze n /la realizarea tuturor activitilor din
clas (Stanford et. al., 1983, apud Diac, 2010).

Managementul clasei

Premise teoretice ale managementului clasei de elevi

MCE reprezint un efort de instituire n clas a unui climat n care toi elevii se
simt n siguran, confortabil i n care pot s-i dezvolte abilitile sociale
i academice.
MCE este indisolubil conectat cu procesul de instruire: elevii devin treptat
responsabili fa de propria formare dac sunt antrenai activ n construirea
sensurilor, n formarea i dezvoltarea abilitilor cognitive.
Acest tip de management trebuie s dezvolte la elevi sentimentul
responsabilitii n ceea ce privete propria nvare.
Eficiena MCE presupune din partea profesorului o atent selecie/reconfigurare
a valorilor i credinelor proprii, a abilitilor profesionale prin prisma
trebuinelor/nevoilor elevilor.
(V. Jones & L. Jones, 2007)

Dimensiuni (componente) ale MCE

Cadrului didactic manager al

clasei
Competenta cadrului didactic=
cunostinte+aptitudini/abilitati+atitudini

Competena
o sum de caliti, aptitudini-abiliti
i cunotine ce sunt implicate n
ndeplinirea sarcinilor specifice unei
activiti care pot fi educabile,
msurabile, evaluabile i care pot fi
numite standarde de performan (R
Niculescu, 2001, p.358

Tipuri de competente:

Functii manageriale ale cadrului didactic

Funcii cu aciune secvenial pe parcursul unui

ciclu managerial, n categoria crora intr:

Funcii centrate pe dimensiunea sarcin:

- analiza-diagnoza
- organizarea (realizat la nceputul ciclului managerial dar
cu aciune pe ntreg parcursul acestuia)
- proiectarea (cu subfunciile de planificare i programare)
- implementarea programelor
- evaluarea final

Funcii centrate pe dimensiunea uman:

- organizarea grupurilor (realizat la nceputul ciclului
managerial dar cu aciune pe ntreg parcursul acestuia)
- formarea echipelor

 Funcii cu aciune constant pe ntreg parcursul

ciclului managerial:

Funcii centrate pe dimensiunea sarcin:

- decizia
- circulaia informaiei (necesar construciei
alternativelor implicate n luarea deciziilor)

Funcii centrate pe dimensiunea uman:

-

motivarea oamenilor
participare, dezvoltare personal a fiecrui individ
negociere
prevenirea i rezolvarea conflictelor

Roluri manageriale ale profesorului

roluri interpersonale
rolul de reprezentare (promoionale) figur reprezentativ a colii sau
clasei
rolul de conducere organizare, coordonare a grupurilor de elevi
rolul de legtur cu diferite structuri sau departamente ale organizaiei
sau ntre organizaie i comunitatea extern acesteia
roluri informaionale
rolul de monitor recepteaz informaiile relevante din mediul intern i
extern al organizaiei i ncearc s fie n permanen la curent cu ce se
ntmpl n cadrul structurilor organizaiei;
rolul de diseminator - transmite informaii ctre clas;
rolul de purttor de cuvnt al clasei
roluri decizionale
rolul de ntreprinztor/administrator/antreprenor gestioneaz
problemele clasei i propune strategii i mijloace de rezolvare a acestora;
rolul de moderator factor stabilizator/de soluionare a perturbrilor
rolul de distribuitor sau de alocare a resurselor n cadrul organizaiei
rolul de negociator.

Stilul managerial
Proces(=suita de actiuni) prin care
profesorul identifica, organizeaza,
activeaza, influenteaza resursele umane
si tehnice ale clasei de elevi in scopul
realizarii obiectivelor propuse.

Tipuri de stiluri manageriale(Fiedler,1967)

centrat pe sarcin (=pe obtinerea de

performane scolare i pe dezvoltarea
competenele elevilor);
centrat pe relaiile umane (pe
accentuarea rolului i importanei
motivaiei, implicrii i angajrii n activitati
a elevilor).

Stiluri de conducere
Tipologia propus de P. Hersey i K. Blanchard, n funcie de criteriul centrare pe
sarcin/centrare pe relaii (apud Ghergu, 2010):
stilul directiv (tell) managerul/liderul spune ce trebuie s fac subordonaii
i controleaz (att ct este posibil) fiecare aciune, fiind centrat pe sarcin
(valabil pentru subordonaii care nu pot i nu vor s realizeze activitile
propuse);
stilul tutoral (sell) managerul/liderul, pentru a convinge, vinde (transmite)
sugestii, decizii, fiind centrat att pe sarcin ct i pe relaii umane (valabil
pentru subordonaii care nu pot, dar vor s realizeze activitile propuse);
stilul mentoral (participate) managerul/liderul particip cu sugestii, sfaturi,
sprijin, ori de cte ori este solicitat, fiind centrat pe relaii umane (valabil pentru
subordonaii care vor, dar nu au suficient motivaiei pentru a realiza activitile
propuse);
stilul delegator (delegate) managerul/liderul deleg subordonailor
autoritatea de luare a deciziilor, nefiind centrat nici pe sarcin i nici pe
relaiile umane (valabil pentru subordonaii care pot i vor n suficient msur
s realizeze activitile organizaiei).

 Tipuri de lideri n funcie de tipul de personalitate

(atitudinea persoanei fa de responsabilitate):
tipul repulsiv: prezint complexe de inferioritate, refuz
promovarea n funcii de conducere, ia decizii puin eficiente n
situaii deosebite, evit responsabilitatea, adopt n prip deciziile,
fiind nesigur n situaiile de incertitudine.
tipul dominant: e caracteristic persoanelor dinamice, active, are
un comportament orientat spre dobndirea puterii, este eficient n
situaiile extreme, manifest mare ncredere n sine, convingerea c
postul de conducere i revine pe drept, tinde s-i impun propria
prere, este ferm n situaii de incertitudine, genereaz climat
tensionat, conflictual, n caz de eec evit s-i recunoasc propria
responsabilitate, nu poate nva din propriile greeli etc.
tipul indiferent: lips de interes fa de propria evoluie n
ierarhie, ca ef menine echilibrul ntre trsturile sale pozitive i
negative, consider pe ceilali pe poziii de egalitate, realist,
contiincios etc.

 R Lippit i R.K. White (1939).

Stilul autoritar - liderul este cel care va decide fr s-i consulte pe
toi ceilali membri ai grupului care sunt obiectivele, activitile,
mijloacele, metodele ce vor fi folosite, sarcinile de realizat de ctre
fiecare membru al grupului. Acest stil poate fi avantajos n situaiile n
care sunt necesare decizii rapide.

Stilul democratic liderul propune grupului i negociaz cu

membrii acestuia obiectivele, activitile, metodele, mijloacele de
realizare. n ciuda avantajelor sub aspect relaional, socioafectiv, acest
stil este unul cronofag.

Stilul laissez- faire atitudine de pasivitate din partea liderului,

acesta lsnd grupul s decid cum se vor desfura activitile.
Lipsete ndrumarea, evaluarea activitii de grup, situaie n care se
poate instala o stare de dezorientare, de frustrarea chiar la nivelul
grupului.

Regula celor 4C n conduita i practica fiecrui

manager.

Didactogenia
=comportamente inadecvate si involuntare ale
dascalului care determina consecinte negative
asupra elevului, in plan psihic, pedagogic sau
medical;
=metode inadecvate de disciplinare bazate pe
agresivitate si ironie, relatii subiective de genul
favoritismelor, prejudecati, nesocotirea si
aplicarea rigida a regulamentului clasei/scolii,
folosirea unor metode de predare inadecvate etc

Ce ar trebui sa stie profesorii:

Aproximativ 85 % din impresia ulteriora este direct
influentata de prima impresie;
Nu trebuie sa detina doar cunostinte de
specialitate ci in egala masura si cunostinte
psihopedagogice ;
Sa se automotiveze zilnic;
Trebuie sa-si intemeieze relatia cu elevii sai pe
putere, autoritate si legitimitate;
Motivarea elevilor poate sa apara si din oferirea
libertatii de a alege; interzicerea unui
comportament poate sa duca la aparitia
fenomenului de reactanta psihologica;

Ce ar trebui sa stie profesorii:

Sa-i ajute pe elevii lor sa devina persoane autonome si independente din
punct de vedere psihic, socio-moral, cognitiv;
Sa se asigure ca ambianta fizica si psihosociala in care se petrece procesul
de invatamant este un factor catalizator;
Sa cunoasca si sa intelega in mod autentic problemele elevilor;
Folosirea prenumelor elevilor, atunci cand li se va adreseaza acestora,
poate fi calea spre un mod eficient de comunicare ;
Sa devina tot mai empatici cu elevii adica sa reactioneze la sentimentele
lor si nu la cuvintele lor;
Sa ofere un feed back suportiv;
Sa fie flexibili- daca o metoda nu a mers de prima oara, sa mai incerce o
data;
Sa fie sinceri si sa investeasca incredere in elevii lor;
Sa analizeze dialogul pe care-l au cu elevii lor si sa
echilibreze limbajul directiv cu cel nondirectiv, pentru a se
asigura ca promoveaza o comunicare eficienta;

Ce ar trebui sa stie profesorii:

Oferiti un feed back pozitiv si asigurati-va ca ati fost corect inteles
de elev;
Practicati ascultarea activa;
Puneti in practica principiile participarii active a elevilor, lucrului in
echipa, interactivitatii, atractivitatii informatiei, creativitatii;
Modul in care adresam si raspundem la intrebari in clasa poate sa
fie motivator sau nu; astfel, nu formulati mai multe intrebari odata,
distribuiti-le in mod echitabil, reformulati-le daca ele au fost sau nu
intelese, gradati-le de la cele de tip factual, empiric pana la cele de
tip evaluativ;