Indicatiile pansamentelor

PANSAMENT PROTECTOR: pe plagi care nu secreta si nu sunt drenate

PANSAMENT ABSORBANT: pe plagi drenate sau secretante
PANSAMENT COMPRESIV:
pe plagi sngernde (scop hemostatic),
pentru imobilizarea unei regiuni,
pentru reducerea unei cavitati superficiale dupa punctionare;
se realizeaza fixare cu fesi n cadrul unui bandaj
PANSAMENT OCLUZIV:
pentru plagi nsotite de leziuni osoase (acoperire a plagii cu comprese si vata, peste care
se aplica un aparat gipsat)

Indicatiile bandajului

fixare a pansamentului n regiuni n care plasturele adeziv nu si atinge scopul (extremitati,

regiune cefalica, plagi periarticulare);
fixarea pansamentelor unor plagi situate n regiuni supuse traumatismelor n timpul
activitatii(mna, picior);
efectuarea unui pansament compresiv;
imobilizare temporara a unor traumatisme ale membrelor (entorse, luxatii, fracturi).

BANDAJUL IN FORMA DE SPIRALA:

- se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de
spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3;
- se foloseste la traumatismele cutiei toracice,
abdomenului, mainilor, picioarelor, degetelor.

Pansament ocuziv n trei laturi pentru pneumotorax (stnga) i

pansament ocluziv n cazul plamantului perforat (dreapta).

Volet costal

In teren se poate imobiliza manual, dar temporar voletul fie asezand bolnavul pe partea
cu voletul (cand leziunile asociate o permit!), fie folosind benzi de leucoplast; aceste
metode sunt insa utile doar temporar si nu sunt foarte eficiente

Regiunile abdomenului

Palparea abdomenului

Inspectia abdomenului

Palparea abdomenului

Abdomenul acut reprezint termenul folosit pentru a descrie durerea abdominal

aprut brusc i care este att de sever nct determin pacientul s mearg la spital.

Abdomenul acut necesit evaluarea imediat a pacientului i diagnosticarea rapid

deoarece poate indic o afeciune ce presupune o intervenie de urgen chirurgical sau
medical.

Termenul de "abdomen acut chirurgical" desemneaz un grup larg de afeciuni

abdominale care se manifest clinic prin durere (nsoit de semne locale i generale) i
care necesit un tratament chirurgical de urgen pentru salvarea vieii bolnavului.

Prin "abdomen acut medical" se neleg afeciunile abdominale care beneficiaz de

tratament prin mijloace nechirurgicale (medicale) cum ar fi: colicile biliar i renal,
ulcerul gastric i duodenal n puseu acut, limfadenita mezenteric.

Prin "fals abdomen acut" se desemneaz afeciunile extraabdominale care se manifest

prin durere abdominal i deci pot simula un abdomen acut (de exemplu pleurezia
bazal, infarctul miocardic inferior, acidoza diabetic, porfiria, colica saturnin).

Cauzele posibile

gastroenterita (viroza digestiv);

obstrucia (ocluzia) intestinal;

hernia;

apendicita;

pancreatita (inflamaia pancreasului);

diverticulita (inflamaie a unei pungue care se fomeaz uneori n peretele colonului);

colecistita (inflamaia colecistului n prezena sau nu a litiazei biliare);

colangita (inflamaia ductului biliar);

gastrita;

infecii urinare;

litiaz renal;

colita ulcerativ (boal inflamatorie a intestinului gros caracterizat prin ulceraii la acest nivel) i boala Crohn
(boal inflamatorie intestinal cu transmitere genetic care determin inflamaie i ulceraie intestinal);

ruptura de anevrism aortic abdominal;

ischemia organelor abdominale (lipsa sau proasta irigare cu snge);

diareea de cauz infecioas;

refluxul gastro-esofagian;

ulcerul gastro-duodenal;

traumatism sau infecia muscular abdominal;

Plaga este leziunea traumatica caracterizata prin ntreruperea continuitatii tegumentului

(solutie de continuitate cutanata).

Diagnosticul pozitiv al unei plagi este usor de stabilit si se bazeaza pe anamneza, examen
obiectiv si explorarea chirurgicala.

Tratamentul localal plagii cuprinde toaleta plagii, hemostaza, debridarea,

sutura, drenajul si pansamentul. Pentru a se putea face aceste masuri
terapeutice este necesara adesea anestezia locala.

Printoaleta plagiise ntelege ansamblul de masuri care vizeaza aseptizarea

plagii Se face cu solutii antiseptice uzuale. Pentru aseptizarea tegumentului din
jurul plagii se folosesc alcoolul, tinctura de iod sau betadina.

Pentru toaleta plagii propriu-zise se folosesc apa oxigenata, betadina, solutia de

cloramina, rivanol, acid boric; de asemenea se pot folosi antiseptice sub forma
solida (pulbere) precum acidul boric sau iodoformul.

Hemostazacuprinde ansamblul de masuri care vizeaza oprirea hemoragiei.

Cele mai importante metode de hemostaza folosite n cursul tratamentului
plagilor sunt ligatura vasculara, compresiunea mecanica si electrocoagularea

Pansamentulconsta n izolarea plagii cu materiale sterile (de obicei fasa de

tifon) pentru a reduce contaminarea exogena cu germeni microbieni.

badijonarea tegmentului adiacent plagii cu betadina, alcool sau tinctura de

iod; daca regiunea anatomica lezata are pilozitate este necesara raderea
parului. Badijonarea se face dinspre marginea plagii spre exterior (lateral); n
acest fel germenii microbieni sunt ndepartati mecanic dinspre marginea
plagii

in cazul unei persoane care acuza dureri abdominale grave presupune

urmarea pasilor de mai jos:

- Linistiti pacientul si incurajati-l sa se aseze intr-o pozitie in care se simte cel mai
confortabil. In unele situatii, simpla schimbare a pozitiei corpului amelioreaza
durerea. In cazul pancreatitei, aplecarea in fata ajuta la reducerea semnificativa a
disconfortului.

- Ajutati pacientul sa se aseze intr-o pozitie usor ridicata (cu spatele sprijinit de un
perete), daca prezinta dificultati de respiratie.

- Incercati sa aflati modul in care s-a instalat, a evoluat si a radiat durerea resimtita de
pacient, precum si caracterul acesteia si alte simptome asociate ce v-ar putea oferi
indicii importante despre cauza sa cea mai probabila.

- Oferiti pacientului sa bea apa plata, pentru hidratarea organismului. Daca suspectati
o criza de apendicita sau o obstructie intestinala, nu lasati bolnavul sa bea sau sa
manance nimic.

- Aplicati obiecte incalzite pe zona in care pacientul acuza durerile (o sticla cu apa
calda, de pilda).

- Administrati pacientului un medicament antiacid, daca sufera de ulcer gastroduodenal sau se plange de arsuri epigastrice survenite in urma consumului unei mese
copioase.

- Daca pacientul vomita, verificati daca varsaturile sunt insotite sau nu de sange.

- Verificati daca pacientul are dificultati de defecare si oferiti-i un laxativ usor. In cazul
in care constipatia a persistat mai multe zile la rand si exista si alte simptome asociate
(varsaturi, umflaturi si dureri abdominale), poate fi vorva despre obstructie intestinala (in
aceasta situatie, nu administrati un laxativ si solicitati ingrijire medicala de urgenta).

- Daca pacientul prezinta urme de sange in materiile fecale, apelati la serviciul de

urgenta.

- Nu administrati pacientului cu dureri abdominale aspirina sau ibuprofen: aceste

substante pot agrava ulcerul sau hemoragiile stomacale.

- Nu lasati pacientul sa consume bauturi cu colorant in compozitie, intrucat acestea

modifica aspectul varsaturilor, iar cauza durerilor abdominale devine mult mai dificil de
depistat.

- Daca pacientul este in stare de soc, asezati-l in pozitie intinsa, cu picioarele ridicate.
Acoperiti-l cu o patura si sunati imediat la serviciul de urgenta.

- Monitorizati cu atentie respiratia, pulsul si tensiunea arteriala a pacientului, pana la

sosirea cadrelor medicale.