Legumele pstioase (boboase)

Fasol
ea

CUPRINS
1.ISTORIA FASOLEI
2.ORGANELE VEGETATIVE
3.COACEREA LEGUMINOASELOR
4.COMPOZITIA CHIMICA
5.FUNCTIILE
6.SOIURI DE FASOLE
7.CERINTE FAT[ DE FACTORII DE VEGETATIE
8.LUCRARI DE INTRETINERE PENTRU MAZARE
SI FASOLE
9.CONDITIONAREA PENTRU CONSUM IN STARE
PROASPATA
10.DEPOZITAREA SI PASTRAREA TEMPORARA
11.LIVRAREA
12.BOLILE FASOLELOR
13.IMPORTANTA

Istoria fasolei
Fasolea de grdin, cunoscut i sub numele de psul, fsui,
fsuic, fasole etc., este cunoscut n Europa ncepnd cu
secolul al XVI-lea. A fost adus de spanioli i portughezi de pe
platourile nalte ale Americii Centrale i de Sud, unde triburile
de tolteci i azteci au cultivat-o i au folosit-o n hrana lor nc
din timpurile strvechi.
Fasolea cultivat n Peru i Mexic, era urctoare i avea
seminele mari, de culoare nchis. Adus mai nti n Spania,
s-a extins repede pe continent, mai nti n Peninsula Iberic
apoi n rile din nordul Europei. La noi n tar ea a fost adus
n secolul al XVIII-lea. Datorit calitilor sale nutritive, mult
vreme ea a constituit unul din alimentele de baz ale ranului
romn.

Organele vegetative

Rdcina
Tulpina
Frunzele
Florile
Fructul
Smna
Tegumentul
Embrionul

Coacerea leguminoaselor.
Coacerea n lapte - seminele sunt verzi i
au coninutul lptos;
Coacerea n parg - seminele au
consistena cerii i o culoare apropiat de
cea specific soiului;
Coacerea deplin - seminele sunt tari, iar
pstile dehiscente plesnesc.
Germinaiseminelor de leguminoase
este epigeic.
a

Fasolea este o plant cultivat pentru pstile

comestibile
sau
pentru
seminele
din
interiorul acestora. Originar din America de
Sud, America Central i India, fasolea este n
prezent cultivat peste tot n lume.

Compozitia chimic

Proteine 17-23g
Lipide 1-2 g
Fibre 25.4 g
Ca 128 mg
Fe 6.7 mg
Mg 160 mg
B1 0.5 mg
B2 0.15 mg
B6 0.28 mg
Niacina 5.9 mg

100 g de fasole n psti 24 kcal

100g de fasole 24 346 kcal

Anti
sept
ic
rena
la
Remineraliza
nta

Nut
ritiv
a

Diur
etica

Energizanta

Decu
rativ
a

Fun
ctia

Antid
iabeti
ca

Clasific
are

1. Categoria Extra
Fasolea din aceast categorie trebuie s fie de
calitate superioar.
Forma, dezvoltarea i coloritul trebuie s fie
caracteristice soiului i/sau tipului comercial.
Trebuie s fie:
turgescent, plesnind uor;
foarte fraged;
practic dreapt;
fr ae.
Seminele, dac sunt prezente, trebuie s fie mici i
moi. Totui, fasolea acicular trebuie s fie fr
semine.
Nu trebuie s prezinte defecte, cu excepia unor
foarte mici defecte superficiale, cu condiia ca acestea

Categoria I
Fasolea din aceast categorie trebuie s fie de
calitate bun.
Forma, dezvoltarea i coloritul trebuie s fie
caracteristice soiului i/sau tipului comercial.
Trebuie s fie:
. turgescent;
tnr i fraged;
practic fr ae, cu excepia fasolei pentru tiere.
Seminele, dac sunt prezente, trebuie s fie mici i
moi.
Urmtoarele mici defecte pot fi permise, totui, cu
condiia ca acestea s nu afecteze aspectul general al
produsului, calitatea, calitatea de conservare i
prezentarea n ambalaj:
mici defecte de form;

Categoria II
Aceast categorie include fasolea care nu se
calific pentru includerea n categoriile superioare,
dar satisface cerinele minime specificare anterior.
Trebuie s fie:
rezonabil de fraged;
fr pete de rugin n cazul fasolei aciculare.
Seminele, dac sunt prezente, trebuie s fie nu
prea mari i rezonabil de moi.
Urmtoarele defecte pot fi permise, cu condiia
ca fasolea s i pstreze caracteristicile eseniale
n privina calitii, calitii de conservare i a
prezentrii:
defecte de form;
defecte de colorit;
defecte de epiderm;
ae;
mici pete de rugin, cu excepia fasolei aciculare

Soiuri de fasole
Principalele soiuri de fasole pastai sunt : Saxa ;
Conserva ; Fideluta ; Poala de aur ; Curmale de
ceara. Culoarea pastailor este verde sau galben-aurie.

Se mai cunosc : Olandeza dubla , Tender green, cu

pastaia verde, tutrtita si lunga de 10-15 cm. ; Monde Dor,
Butter Knigin cu pastaia galbena.

Soiurile urcatoare sunt : Bismark, Phenomen,

Grasa si Transilvania, cu pastai galbene, mari, de 20-25
cm lungime, fara ate, carnoase, untoase si cu gust placut.

Dintre soiurile de fasole boabe cele mai bune in bucatarie

amintim : Saxa ; Butter-Knigin si Beste von allen.

SAXA

Butter-Knigin

Beste von allen

ne fa de factorii de vegetaie pentru f

Temperatura: Fasolea este o planta iubitoare de caldura.
Semintele germineaza la temperatura de 8 - 10 C, iar in timpul
vegetatiei necesita o temperatura de 20 - 25 C. Temperaturile
joase intarzie cresterea si dezvoltarea, iar gerurile, chiar de 0 C
distrug cultura. Temperaturile prea ridicate (peste 25C) mai ales
in perioada infloririi, nu-i sunt asemenea favorabile.
Lumina: Fa de lumin, fasolea are cerine moderate dnd bune
rezultate cultivat n culise sau asociat cu alte specii legumicole.
Fasolea este o specie de zi scurt i de aceea majoritatea soiurilor
reuesc n zone cu durat a zilei mai redus.
Umiditatea: Legumele din aceast grup au cerine reduse fa
de umiditatea din sol, pretenii mai mari avnd n perioada de
germinare a seminelor, de nflorit i de formare a pstilor i a
capsulelor. Insuficiena apei n sol n perioada de maxim nflorit
ncetinete procesul de nflorire i provoac avortarea unui numr
mare de flori. Excesul de umiditate din sol este duntor,
conducnd la ofilirea i uscarea plantelor.
Solul: Deoarece speciile din aceasta grup au o perioad scurt
de vegetaie, extrag din sol cantiti mici de substane nutritive,
care ns trebuie s fie n forme uor asimilabile.Speciile de

ucrri de ntreinere pentru mazre i fas

Pritul se fac 3-4 prile manuale la fasole, mobiliznd
solul la o adncime de 5-7 cm.
Irigatul se execut n perioade critice, dup rsrit, nainte
de nflorit i n perioada de formare a pstilor i a boabelor.
Fertilizare fazial - se recomand la fasole, aplicnd nainte
de nflorit o doz de 750 g azotat de amoniu, 3120 g
superfosfat i 1250 g sare potasic la 100 m de cultura.
Aplicare fertilizrii are un efect favorabil asupra nfloritului i
a legrii pstilor.

Recoltatul Aceast operaiune tehnologic se efectueaz n faza

de cretere atunci cnd pstile au atins lungimea caracteristic
soiului, sunt fragile, suculente, iar seminele sunt la nceputul
formrii lor. Ruperea uoar a pstilor prin ndoire confirm
momentul optim de recoltare.
Pe suprafee mici n cmp i sere, recoltarea se facemanual n mai
maulte etape la inervalul de 2-5 zile. Pstile se prind cu mna, cte
una n grup de 2-4, dupcare se desprind de plant, avnd grij s nu
se rup pri din aceasta. Pentru a evita aceasta, cu mna cealalt se
va prinde poriunea de plant care ar putea fi rupt i numai dup
aceasta se desprind pstile. Pstile se recolteaz cu pedunculul
ntreg
sau cu o poriune de 0,2-0,5 cm lungime, evitndu-se
vtmrile pstilor i posibilitatea de instalare a agenilor alterrii
pe esuturile neprotejate.
Pentru conservare prima recoltare a fasolei se face peste 8-10 zile
dup formarea ovarului, cnd pstrile sunt nc veryi, iar bobii
nematurzai nu depesc mrimea bobului de gru. Recoltrile
ulterioare se fca peste 2-4 zile n dependen de condiiile
climaterice. Cel mai bine e ca recoltarea s se fac n orele de
diminea.

ondiionarea pentru consum n stare proaspt

Aceast operaie tehnologic de obicei se realizeaz odat cu
recoltarea. Ambalajele n care se pun pstile trebuie s permit
o bun circulaie a aerului. Fasolea n psti are o rat de
respiraie nalt i degaj mult cldur. Se recomand a nu se
pune la pstrarea pstii umede sau atacate de boli i de
duntori. Leziunile mecanice scurteaz durata de pstrare a
pstilor.

Depozitarea i pstrarea temporar.

Fasolele psti sunt produse sensibile , nregistreaz daune la un
frig foarte uor. Referitor la factorii principali de pstrare
temporar a pstilor de fasole :
pentru soiurile obinuite este de 3,5 -7,2 C
pentru soiurile sensibile la frig 7,2-10C.
Punctul de nghearea este de -0,5C.
Umiditatea relativ a aerului n spaiile de pstrare este de 9096% ceea ce previne vetejirea pstilor. n aa condiii durata de
pstrare este de pn la 7 zile.
n general soiurile de fasole cu pstaie galben sunt mai
rezistente dect cele cu pstaia de culoare verde.

Livrarea.
Fasolea psti se valorific la kg, sau preambalat n pungi de
politilen perforate la greutatea egal de 2 kg.
n timpul pstrrii pstile de fasole sunt atacate de Rhizopus i
Sclerotina.

1.Mozaicul
galben
al
fasolei - Phaseolus virus
2
syn. Marmor
manifestum
Se manifesta prin aparitia pe
frunzele infestate a unor pete mici,
rotunde, de culoare galbena,dispuse
n special n apropierea nervurilor. La
soiurile sensibile, zonele ingalbenite
se extind petoata suprafata frunzelor,
dupa care acestea se usuca si cad.
Plantele
afectate
sunt
slab
dezvoltate, pipernicite, cu tulpini
puternic ramificate, avnd aspect de
tuf. In unele cazuri, laplantele
afectate de acestvirus, apare si o
necrozare a varfului de crestere,
pastaile
formatesunt
de
mici
dimensiuni si cu boabe putine. In
cultura virusul este transmis prin
afide, picaturile de apa si prin
resturile vegetale infectate.

2.Mozaicul comun al fasole Bean common

mosaic virus.
Pe frunzele plantelor infestate apar pete de culoare verdedeschis, mate in contrast cu zonele sanatoase care sunt lucioase.
Plantele raman mici, au inflorire slaba si formeaza pastai deformate.
Msuri de prevenire si combatere:
folositi numai samanta sanatoasa, certificata;
nu reveniti cu plantatia de fasole pe acelasi loc mai devreme de 3
ani;
in cazul aparitiei bolii in cultura, smulgeti si distrugeti plantele
infestate;
distrugerea resturilor vegetale in toamna.

3. Semintele nu incoltesc
Semintele de fasole au nevoie de caldura pentru a incolti.
Daca plantam semintele intr-un sol rece, ce ajunge la o
temperatura de 10-15 grade Celsius, fasolea va putrezi
inainte sa apuce sa germineze. Nu planta fasolea decat in
momentul in care te-ai asigurat ca solul este suficient de
incalzit.
O alta cauza care impiedica incoltirea semintelor de fasole
este solul uscat. Fragilele seminte nu pot razbte prin solul
uscat si mor inauntru. Uda constant pamantul si adauga putin
compost, pentru a-i oferi un plus de nutrienti.

4. Arsura comuna a fasolei

Arsura comuna a fasolei se manifesta atat la nivelul tulpinii, cat si
pe frunze si pastai. Potem identifica aceasta boala daca observam pete
mici, colturoase, inconjurate de o zona de culoare verde deschis. In
cateva zile, petele capata o nuanta brun-roscata.

Metode de prevenire:
Cultivarea doar soiurilor sanatoase si rezistente si ocuparea de
igiena culturala, adica de adunarea si distrugerea resturilor de plante
dupa recoltare.

5. Patarea unghiulara a frunzelor de fasole.

Aceasta boala se manifesta pe frunze si la nivelul pastailor. In
general, boala apare in luna iulie. Pe frunze apar pete mici, cenusii
sau brune, iar in dreptul lor se observa multe puncte brune mici.
Metode de combatere:
Pentru a evita contactarea acestei boli, este recomandat sa rotirea
culturii si sa revenirea pe acelasi teren dupa cel putin 3 ani. Adunarea
si distrugerea resturile de plante ramase pe camp dupa recoltare.

6. Antracnoza fasolei
Antracnoza fasolei apare pe
toate organele plantei, in toate
fazele de dezvoltare. Boala, ce
poate duce la moartea plantelor,
se manifesta prin pete circulare
sau neregulate de culoare brungalbuie, dispuse de-a lungul
nervurilor.
Pe pastai, petele se inmultesc
si fuzioneaza, atacand inclusiv
fructele. Ciuperca ce cauzeaza
aceasta boala se transmite prin
semintele bolnave sau se gaseste
in resturile de plante atacate,
ramase pe camp.
Metode de combatere:
Pentru a preveni antracnoza
fasolei , se foloseste seminte
neinfectate la semanat si se

IMPORTANTA
* Scad colesterolul
Boabele de fasole sunt o sursa majora de fibre solubile ce au
capacitatea de a acaparacalculi biliari ce contine colesterol
si de a-l elimina din organism inainte de a fi
absorbit.Studiile au aratat ca ingerarea unei cesti de boabe
de fasole gatite pe zi poate scadeavaloarea colesterolului cu
10% in 6 saptamani.

* Diminueaza
grase

apetitul

pentru

mancaruri

Datorita continutului ridicat de fibre din fasole, acestea

confera senzatia de satietate o perioada indelungata,
ferindu-ne de mancaruri nocive.

* Ajuta in afectiunile diabetice

Fibrele solubile din continutul fasolei ajuta la formarea
depozitelor de receptori aiinsulinei. Aceste depozite permit
conectarea
moleculelor
de
insulina,
permitand
acesteiaaccesul la celulele ce o necesita, diminuand
numarul moleculelor de insulina ce plutesclibere prin sange