MALNUTRITIA

PROTEIN-CALORICA
Prof Dr Coriolan ULMEANU

MALNUTRITIA
PROTEIN-CALORICA
CLASIFICAREA MPC se face in functie de gradul de
severitate si de modalitatea de producere a bolii.
Gradul de severitate este dat de indicele ponderal
care reprezinta raportul dintre greutatea reala a
copilului cu MPC si greutatea ideala pentru varsta.
Dupa criteriile Gomez, admise de OMS se disting 3
grade ale MPC:
1. MPC grad I (forma usoara): IP=0,90-0,75
2. MPC grad II (forma medie): IP=0,74-0,60
3. MPC grad III (forma severa): Atrepsia cu IP<0,60.
IP: 100-90 se incadreaza in limitele
normalitatii

ETIOLOGIA SINDROMULUI DE
MALNUTRITIE LA SUGAR
A: Carenta exogena
1. Insuficienta cantitativa de aport
a) greseli alimentare (ex. alimentatione): ratii
hipocalorice pe o perioada lunga, dilutii prea mari de
lapte
b) infectii repetate sau cronice (ex. infectione).
Enterale: diarei repetate, diaree cronica.
Parenterale
c) ingrijire necorespunzatoare (ex curatione): neglijenta
(nu se dau pranzurile regulat), lipsa de igiena, frig
2. Insuficienta calitativa de aport
a) Carenta in glucide: distrofia laptelui de vaca
b) Carenta in proteine: distrofia edematoasa prin exces
de fainoase

B: CARENTA ENDOGENA
1. Insuficienta calitativa de aport
a)
Boli
organice
(e
morbo):
stenoza
hipertrofica a pilorului, malformatii si orice cauza
de varsaturi cronice (micsorarea aportului)
b) Diateza constitutionala (e constitutione):
exudativa (anorexie cronica)
2. Insuficienta calitativa de aport
a) Tulburare de digestie (preferential pentru
proteine
si
grasimi):
fibroza
chistica
a
pancreasului
b) Tulburare de absorbtie pentru grasimi si
partial pentru proteine: celiakia, steatoreele
celiakiforme, alte diarei cronice.

FORME CLINICE
1.MPC gradul I:
talie normala
tesut adipos redus pe torace si abdomen: pliul
cutanat abdominal <1,5cm,
curba ponderala plata, stationara sau cu oscilatii;
apetit relativ normal
toleranta digestiva usor scazuta
activitate motrice normala sau usor scazuta;
IP=0,90 0,76
Prognostic bun, favorabil, carenta nutritiva
reversibila cu cat copilul este mai mare.

2. MPC grad II:

IP- 0,75-0,61
Deficit ponderal 25-40%
Talia este normala, scaderea ponderala este
progresiva
Tesutul adipos este aproape disparut pe torace si
abdomen si redus pe membre si pe fata;
Toleranta digestiva redusa, evolutie in trepte a
curbei ponderale cu alternante de scadere si
perioade de stationare;
Apar
semnele
de
infometare:
scaderea
metabolismului bazal si a consumului de O2
tendinta la hipotermie, insuficienta circulatorie
Rezistenta la infectii redusa, determina aparitia
mai frecventa a acestora
Exista, in general, posibilitati de redresare a copilului.

3. MPC gradul III:

Atrepsie, decompozitie
IP: 0,60 cu deficit ponderal mai mare de
40%
Cresterea in lungime oprita
Tesut adipos complet disparut inclusiv bula
lui Bichat
Piele, atarna in cute mari
Facies tipic de batran
Musculatura atrofiata, disparuta
Abdomen destins
Toleranta digestiva prabusita
Hipotermie
SDA

EVALUAREA STARII DE NUTRITIE

INDICE PONDERAL
MPC I
0,89 0,76: deficit 10-25%
MPC II 0,75 0,61 : deficit 25-40%
MPC III 0,60 40%: deficit peste 40%
INDICE NUTRITIONAL
Formula calcul: greutatea reala/greutatea
taliei
MPC I 0,89 0,81,
MPC II 0,80 0,71,
MPC III sub 0,70

INDEXUL MASEI
CORPORALE
IMC = BMI (Body Mass Index)
= Greutatea [kg]
Inaltimea[m]
Dupa varsta de 2 ani
Clasificarea obezitatii:
Gr I : 25 29,5 (supraponderalitate)
Gr II : 30 39,5
Gr III: > 40

EVALUAREA STARII DE
NUTRITIE
1.

CRITERII ANTROPOMETRICE

a) Greutate, talie, perimetru cranian

b) Grosimea tesutului celular cutanat (tricipal,
subscapular)
c) Indice ponderal, indice statural, indice nutritional

2.

CRITERII CLINICE

a) Curba ponderala
b) Facies, tegumente si fanere
c) Tesut celular subcutanat
d) Sistem muscular
e) Sistem osos

3. CRITERII FUNCTIONALE
a) Toleranta digestiva
b) Rezistenta la infectii
c) Dezvoltarea psihomotorie

4. CRITERII BIOLOGICE
a) Albuminemia: exista diferente intre copiii
aparent sanatosi, dar provenind din medii socioeconomice diferite;
-depinde de aportul de proteine;
-utila pentru clasificarea formelor severe
de malnutritie
b) Hemoglobinemia, calcemia, fosfatemia si
fosfataza alcalina serica, unele oligoelemente

MALNUTRITIA - SISTEMUL IMUNITAR

DEFICIENTE IMUNE ACUTE

- infectii repetitive si o evolutie severa

- atrofie timica rapida
- depresia imunitatii celulare prin diminuarea limfocitelor
T
- defect de control al limfocitelor B cu frecventa
hipergamaglobulinemie
- deficit de IgA secretor
- deficit de fagocitoza
CONSECINTE DIGESTIVE

atrofie de mucoasa gastrica si jejunala

- deficit enzimatic al marginii in perie
- complicata frecvent cu diaree secretorie si malabsorbtie
-

CONSECINTELE METABOLICE
ALE MALNUTRITIEI
1. DIMINUAREA MASEI PROTEICE
- Scaderea albuminelor si prealbuminelor
- Scaredea sintezei de uree
- Cresterea amoniemiei
- Scaderea acizilor aminati si a proteinelor coagularii
2. METABOLISM GLUCIDIC
- Hiperinsulinism = stocarea trigliceridelor in tesutul
adipos
- Intoleranta la dizaharide

3. METABOLISM LIPIDIC
Scadere marcata a :
- colesterolului seric,
- trigliceridelor,
- acizilor grasi liberi

4. TULBURARI HIDROELECTROLITICE
-

Hipovolemie
Carenta potasica severa
Hipercorticism
Cresterea secretiei de hormoni de crestere cu
diminuarea somatomedinelor

TRATAMENT
RECUPERARE NUTRITIONALA
1.
2.
3.
4.
5.

Plan individual de recuperare

Hidratare i.v
Proteine: 2-2,5 gr/kg/zi
Calorii: 120 140 calorii/kg/zi
Monozaharide: glucoza, fructoza : 10-18
gr/kg/zi
6. Lipide tip MCT: 4-6 gr/kg/zi
7. Nutritie parenterala totala in formele grave.

RAHITISMUL
CARENTIAL COMUN

FACTORI IMPLICATI IN DETERMINISMUL

RAHITISMULUI CARENTIAL COMUN

FACTOR DETERMINANT: CARENTA VITAMINEI D

FACTORI FAVORIZANTI : - VARSTA (3-6luni)
- PREMATURITATEA
- REGIM DE INSORIRE
- ALIMENTATIA NEADECVATA
* SCADERE APORT Ca 2+
*
*
*
*

RAPORT Ca / P ANORMAL
CRESTERE Ph GASTRIC
FITATI , OXALATI
KELATORI (EDTA)

FIZIOPATOLOGIE
VITAMINA D
REACTIONAL

CALCEMIE

HIPERPARATIROIDISM

INTESTINAL CRESTE ABSORTIA CALCIULUI

OSOS:
- DEPOLIMERIZAREA SUBSTANTEI FUNDAMENTALE
- STIMULAREA OSTEOCLASTI = REABSORTIE Ca2+
- STIMULARE OSTEOBLASTI
- SCADE REZISTENTA OSULUI
RENAL :
- CRESTE ABSORTIA CALCIULUI
- SCADE REABSORTIA FOSFATULUI
- SCADE REABSORTIA AMINOACIZILOR
- CONTROLEAZA SINTEZA 1 ~ HIDROXILAZEI

ACTIUNEA VITAMINEI D

INTESTINAL:
- CRESTE ABSORBTIA CALCIULUI
- CRESTE ABSORBTIA FOSFATULUI
- MENTINE TROFICITATEA MUCOASEI

OSOS :
- DEPUNEREA Ca2+ SI FOSFOR CA HIDROXIAPATITA
- MINERALIZAREA TESUTULUI OSTEOID
- ROL PERMISIV PENTRU PARATHORMON
- MENTINE REZISTENTA OSULUI

RENAL:
- CRESTE REABSORBTIA CALCIULUI
- CRESTE REABSORBTIA FOSFATULUI
- CRESTE REABSORBTIA AMINOACIZILOR

MUSCULAR:
- CRESTE FORMAREA DE ATP
- MENTINE TONUSUL MUSCULAR

ENDOCRIN:
- CONTROLEAZA SINTEZA DE PTH

METABOLIC:
- PARTICIPA LA CICLUL KREBS
- CRESTE ABSORBTIA INTESTINALA DE Mg2+
- CRESTE NIVELUL CITRATULUI IN L.E.C.

METABOLISMUL VITAMINEI D
EXOGEN
(Alimente)

ENDOGEN
(Piele)

ABSORBTIE INTESTINALA
PROVITAMINA D
+
u.v
SARURI BILIARE
VITAMINA D
SANGE (2GLOBULINA)
FICAT
DEPOZITE
25 HIDROXILAZA
- ADIPOS
- MUSCULAR
25(HO) C.C
- FICAT
SANGE 2 GLOBULINA

CICLUL ENTEROHEPATIC

RINICHI --------------------------------------- 1. HIDROXILAZA

1-25 (HO)2 C.C
ESTROGENI

- PTH
- CALCIU

- FOSFAT
-

CONSECINTE

CALCIU SERIC N - INSEAMNA Ca

FOSFAT SERIC
FOSFATURIEAMINOACIDURIE - PREZENTA
GLICOZURIE - PREZENTA
FOSFATAZE ALCALINE
CITRAT SANGUIN
P.T.H
1-25(HO)2CC SI 24-25 (HO)2CC

2+

OSOS : - INSUFICIENTA MINERALIZARE A MATRICEI

- FORMAREA DE TESUT OSTEOID NEMINERALIZAT
- REDUCEREA REZISTENTEI OSOASE : - DEFORMATII
- FRACTURI
- INTERESAREA PROCESULUI DE CRESTERE SI
MALNUTRITIE

TABLOUL CLINIC IN RAHITISM

1. Semne osoase
Leziunile cutiei craniene: predomina la sugarul sub 3
luni:
- Craniotabesul rahitic
- Bose frontale si parietale
- Fruntea olimpiana
- Plagiocefalie
- F.A. larg deschisa dupa varsta de 8 luni, sau
persistenta F.A. dupa varsta de 18 luni
- Macrocranie

Deformarile toracice se
intalnesc la sugarul intre 3-6
luni:
-

Torace deformat, largit la baze

Sant submamar (Harrison)
Stern infundat (de pantofar)
Stern proeminent (in carena)
Deformari ale claviculelor
Fracturi costale spontane
Matanii condrocostale

Leziuni ale membrelor:

predomina la sugarul de 6-12 luni
- Deformari ale metafizelor bratari rahitice
- Deformari ale diafizelor, mai ales ale membrelor inferioare:
- genu valgum (picioare in x)
- genu varum (picioare in paranteza)
- Fracturi spontane (mai frecvente la nivelul radiusului si
fibulei)
- genu valgum (picioare in x)
- genu varum (picioare in paranteza)

SEMNE CLINICE IN
RAHITISM
1. Deformari ale coloanei vertebrale si bazinului predomina la copilul mare si adolescent:
- cifoza dorsala
- micsorarea diametrului antero-post si lateral al
bazinului
- coxa vara
Distrofii dentare

2. Semne musculo-ligamentare:
- Hipotonie musculara
- Hiperlaxitate ligamentara

3. Manifestari neuromusculare
-

Hiperexcitabilitate neuromusculara
Stridor laringian
Laringospasm
Convulsii

4. Semne asociate:

- Rezistenta redusa la infectii

- Tendinta la infectii respiratorii (pulmonul
rahitic)
- Paloare
- Hepatosplenomegalie
- Transpiratii predominant cefalice

SCHEME DE PROFILAXIE SI
TRATAMENT
PREPARATE FOLOSITE

- Sterogyl (ergocalciferol) solutie, flacon de 20 ml

400UI, Vitamina D2/picatura
- Vigantol oil (Vitamina D3) solutie, 1 picatura=660
UI, Vitamina D3 (Biofarm) 0,45 mg
colecalciferol/ml
- Vigantoletten comprimate a 500 si 1000 UI Vitamina
D3 per comprimat
- Vitamina D3 hidrosolubila
- fiola solutie apoasa 1 ml = 200.000 UI
- fiola solutie apoasa 2 ml = 600.000 UI
- fiola solutie buvabila = 600.000 UI/ml

- Dihidrotahisterol (Tachystin) solutie uleioasa

0,1% flacon a 15ml
- 1ml = 30 picaturi = 1mg
- doza: 0,5 1,5 mg/zi
- indicatii: hipoparatiroidism, manifestari
osoase din nefropatiile cronice
- Calciu gluconic solutie, fiole = 5ml si 10ml
- 5ml = 0,5g Ca
- 10ml = 1g Ca
- Calciu lactic: comprimate = 500 mg

ANEMIILE
DIAGNOSTICATE
FRECVENT N PEDIATRIE

I. ANEMII PRIN PRODUCIE SCZUT

DE ERITROCITE I Hb
CAREN MATERIAL
ANEMII CARENIALE
CAREN FE - FERIPRIV
CAREN ACID FOLIC B12

CONSTRUCIE

- ANEMII MEGALOBLASTICE

INSUFICIEN MEDULAR DE PRODUCIE

APLAZII CELULE STEM

ANEMII HIPOPLASTICE
ANEMII APLASTICE
INFILTRAIE PATOLOGIC A MDUVEI

PROLIFERRI BLASTICE, LEUCOZE

METASTAZE, NEUROBLASTOM

II. ANEMII PRIN PIERDERI EXCESIVE

ANEMII POSTHEMORAGICE ACUTE SAU
DEPERDIIE HEMORAGIC

HEMOFILIE
DIATEZE HEMORAGIPARE

III. ANEMII PRIN DISTRUGERI

EXCESIVE DE HEMATII ANEMII
HEMOLITICE
1. ANEMII HEMOLITICE EREDITARE

MEMBRAN:
- SFEROCITOZ
- ELIPTOCITOZ
- STOMATOCITOZ

ENZIME:
- PIRUVATKINAZ
- HEXOKINAZ
- G6PD
- ANOMALII GLUTATICE

HEMOGLOBINOPATII: - CANTITATIVE I TALASEMII

- CALITATIVE :
HEMOGLOBINOZE S,M,C,D

2. ANEMII HEMOLITICE DOBNDITE

NEIMUNOLOGICE: FACTORI FIZICI, CHIMICI

IMUNOLOGICE

SHU GASSER

ANEMIA CARENIAL FERIPRIV

LA SUGAR I COPILUL MIC
Anemie hipocrom i microcitar, frecvent
diagnosticat la vrsta de sugar i copilul mic
(90% din anemiile copilului)
Este datorat carenei cronice mariale, cu sinteza
insuficient
a
hemoglobinei
i
ncetinirea
maturaiei eritroblastice
Afecteaz 25-30% din sugari, 20% din precolari i
2-7% din colari

Fiziopatologie
La sugar exist permanent un dezechilibru ntre
aportul alimentar de Fe i nevoile crescute 10-12
mg/zi (1-2 mg/kg).
n primele luni de via, el are o alimentaie
predominant lactat, laptele fiind srac n Fe (laptele
de mam are 1 mg/l), iar laptele de vac (0,5 mg/l) i
cu coeficient de absorbie prost.
Capitalul de Fe din organism este:
Nou-nscut = 250-300 mg n depozite
La 1 an = 400-450 mg
Prematur 1500 g= 100 mg
Adult 3-5 g
De subliniat nevoile crescute de Fe, mai ales la
sugar

ETIOPATOGENIA ANEMIEI FERIPRIVE

3 mecanisme sunt incriminate frecvent n
realizarea unei carene mariale:
- Aportul insuficient de Fe (corelat cu rezerve
insuficiente)
Pierderi de Fe prin sngerri mici i repetate
anemii prin deperdiie marial
Consum crescut de Fe i deturnare marial

Aportul

insuficient

urmtoarele condiii clinice:

de

Fe

apare

Alimentaia artificial prelungit cu lapte de vac

(anemia laptelui de vac) sau preparate de lapte praf
Alimentaia excesiv cu finoase (conin fitai i
fosfai care formeaz cu Fe sruri insolubile)
Prematuritatea
Gemelaritatea (transfuzii feto-fetale)
Diversificarea incorect i tardiv
Deficite severe de absorbie a Fe n: celiachie, diarei
cronice, malnutriie, parazitoze intestinale, rahitism,
avitaminoz B6
Carena marial a mamei trebuie cutat sistematic
n timpul sarcinii, mai ales dup luna a VI-a de
sarcin.

Pierderi de Fe

prin sngerri
(deperdiie marial hemoragic)

mici

repetate

La nou-nscut: sngerri de cordon ombilical (50

ml=500 ml la adult), boala hemoragic a nounscutului,
ligatura
precoce
a
cordonului
ombilical
nainte
de
ncetarea
pulsaiilor,
transfuzii feto-fetale la gemenii univitelini
Hernie diafragmatic
Hernie hiatal
Parazitoze intestinale (ankilostoma)
Intoleran la proteina din laptele de vac
Polipul rectal sau polipozele
Boala ulceroas
Diverticulita Meckel
Angiomul intestinal

Anemii prin consum crescut de Fe i

deturnare marial n:

Osteomielit
Septicemii
Tuberculoz
Infecii urinare
Adenoidite cronice
Hemosideroz pulmonar

CLINIC
Constituirea rezervelor mariale ale ftului se
realizeaz n ultimele 2-3 luni de sarcin prin transfer
transplacentar de la mam.
La natere, un nou-nscut eutrofic are n depozite 250
mg Fe, iar la 1 an, 450 mg Fe.
Un prematur cu greutate la natere 1500 g, are n
depozite numai 100 mg Fe.
Nevoia zilnic de Fe pentru sugarul eutrofic este 1
mg/kgc/zi, iar la prematur 2-5 mg/kgc/zi.
Plecnd de la aceste date, subliniem c debutul
anemiei feriprive este situat la vrsta de 2-3 luni
pentru prematur i la 5-6 luni pentru sugarii eutrofici.

Anamneza
etiopatogenice
insistnd pe:

va

preciza
enumerate

condiiile
anterior,

o prematuritate
o gemelaritate
o alimentaie prelungit cu lapte praf sau lapte
de vac
o diversificarea incorect i tardiv
o infecii repetate de tip adenoidit
o infestaii parazitare
o hemoragii n perioada neo-natal, etc.

Semnele clinice sunt nespecifice:

Apatie, oboseal la supt, adinamie

Somnolen sau iritabilitate
Anorexie, apetit capricios
Febr sidorepenic asociat cu infecii trenante
Transpiraii abundente
Curba ponderal staionar, turgor flasc
Retard psihomotor
Tegumente palide; paloarea se caut la palme i
plante; timp de recolorare capilar prelungit
Pr uscat i friabil
Unghii plate
Tahicardie, sufluri sistolice apicale
Frecvent semne de rahitism: pluricaren
Limb lucioas, stomatit angular
Frecvent hepato i splenomegalie

Examene de laborator
Hemoglobina este sczut de obicei sub 10 g%, iar
hematocritul sub 35%.
Parametrii eritrocitari sunt reprezentai de CHEM sczut
sub 26%, iar VEM sub 80 microni cubi (definind hipocromia
i microcitoza).
Numrul de reticulocite este normal sau uor sczut HEM <
25g.
Frotiul de snge periferic are o mare importan n
definirea carenei mariale descriindu-se: hipocromie,
microcitoz, poikilocitoz, anizocromie, anizocitoz, n
formele severe anulocite, devierea la stg. a curbei PrinceJones.

 Dozarea Fe seric - scdere sub 60 micrograme%.

Capacitatea de legare a transferinei este crescut peste
350 micrograme%o.
Dozarea radioimunologic a feritinei serice poate s
anticipeze cu 1-2 luni exprimarea clinic a carenei
mariale.
Coeficientul de saturare a transferinei este sczut 30%.
Examenul de mduv medulograma este rareori
necesar; dac este fcut ne va arta o celularitate
bogat cu hiperplazie eritroid moderat i cu prezen
de eritroblati mici, crenelai eritroblati feriprivi.
Coloraia PERLS demonstreaz absena Fe din depozite.

Feritina

seric

semn

indicator

al

rezervelor;
- are urmtoarele
caracteristici:
n carena marial, Fe seric < 12-9g/l
n anemiile prin deturnare marial nivelul ei este
crescut
Se pot defini 4 stadii de gravitate crescnd:

Feritin plasmatic sczut < 12 g/l

Fe seric sub 5 mol/l
Hemoglobin sczut sub 9g la 3 luni sub 11g la 6-18 luni
Anemie hipocrom sever

Diagnosticul diferenial
Talasemia minor electroforeza Hb
Sferocitoz ereditar
caracteristic

aspect

Anemiile sideroacrestice
populaii eritrocitare pe frotiu

care

de

frotiu

au

dou

Tratamentul profilactic
A. Tratamentul profilactic antenatal, la mam:
Regim alimentar echilibrat al mamei (s nu lipseasc
legumele verzi i fructele, de diferite feluri, oule, carnea)
Controlul sistematic al Hb din luna a V-VI-a de sarcin
Tratament n ultimul trimestru de sarcin: cnd Hb este sub
12 g/dl, cu Fe 30-60 mg (ex: 1-2 drajeuri de Glubifer) zilnic
Cnd gravida are Hb sub 11 g/dl indiferent de vrsta sarcinii,
dar mai ales n ultimul trimestru, se instituie tratament cu Fe
n doz de 60-100 mg/24 h i cu acid folic.

B. Tratamentul profilactic la copil:

Ligatura tardiv a cordonului ombilical, dup

ncetarea pulsaiilor acestuia (asigur transferul a
40-60 mg Fe)
Alimentaia la sn precoce i prelungit
Diversificarea alimentaiei: la 5-5 luni pentru
sugarii alimentai cu lapte praf standard sau lapte de
vac; la 6 luni pentru cei alimentai natural sau cu
substituit de lapte matern (adaptat, parial adaptat)
cu sup de legume, carne, ficat, glbenu de ou,
legume verzi, cereale fortifiate cu Fe

Suplimentare cu Fe:
1-2 mg Fe ++/Kc/zi de la 6-8 sptmni pn la 1
an pentru:

Prematuri
Gemeni
Dismaturi
Hemoragie la natere
Tulburri digestive
Infecii recurente
Copii care au un ritm rapid de cretere

Profilaxie sistematic cu Fe 10-25 mg/zi

(sau 1-2 mg/kg) pentru toi nou-nscuii la
termen cu greutate normal, de la 6 luni
(pentru minimum 3 luni).
Se recomand preparate de Fe condiionate
ca sirop sau picturi (niciodat drajeuri);
se administreaz ntre supturi/mese sau
naintea unei mese, n doz unic.

Tratament curativ
A. Echilibrarea regimului alimentar
Ameliorarea dietei reprezint o msur esenial i
se face prin:
reducerea aportului excesiv de lapte
utilizarea formulelor de lapte mbogite cu fier
introducerea n diet a alimentelor bogate n
fier, carne, glbenu, vegetale verzi, cereale cu
fier.

B. Tratament oral, de elecie pentru anemii uoare i

moderate, cu o doz de 4-6 mg/kg/zi de Fe elemental n 2-3 prize
ntre mese sau aproape de masa care urmeaz.
Administrarea preparatelor de fier la distan de mas favorizeaz
ntr-o oarecare msur absorbia, dar producerea frecvent a
fenomenelor iritative gastro-intestinale impune, n aceste cazuri,
administrarea pe stomacul gol.
Dintre preparatele de Fe aflate n farmacii notm:

DCI-FUMARAT FEROS Ferronat suspensie care are 150 mg

Fumarat Feros/5ml, din care Fe elemental reprezint 50 mg. Se
administreaz 1 linguri pentru 10 kg greutatea corporal.
DCI-GLUCONAT FEROS Ferglurom fiole buvabile a 5 ml cu 12 mg
de Fe/5 ml, sau 24 mg Fe/5 ml

DCI-HIDROXID DE FE POLIMALTOZAT Ferum Hausmann soluie

oral cu 50 mg Fe/ml sau sirop cu 10 mg/ml

DCI-FERICOLINAT FER-SOL fiole buvabile 15 ml cu 200 mg Fe/ml.

Eficiena

tratamentului

este
numrului

demonstrat
prin
creterea
reticulocitelor.
Criza reticulocitar apare n ziua a V-VII-a de
tratament i este urmat de normalizarea
valorii Hb n urmtoarele 2-3 sptmni.
Dup revenirea la valoarea normal a Hb,
tratamentul va fi continuat nc o perioad
de 2-3 luni, ceea ce reprezint timpul
necesar refacerii rezervelor mariale, deci
acoperirii i refacerii depozitelor de Fe.

Tratamentul nu se ntrerupe n cazul apariiei

de scaune nchise la culoare sau de
tulburri digestive minore, ci doar n cazul
apariiei
vrsturilor
diareei
durerilor abdominale cu caracter colicativ

TRATAMENT CU PREPARATE INJECTABILE

DE FE se face excepional la copil, avnd
n vedere reaciile adverse frecvente.
Este recomandat administrarea i.v. sau i.m.
numai
n
cazul
sindroamelor
de
malabsorbie i a neglijrii de ctre prini
a administrrii per orale.

TRANSFUZIA DE MAS ERITROCITAR

izogrup, izoRh este rezervat formelor
severe de boal, n care nivelul hemoglobinei
este sub 7g la 100 ml, preferndu-se
administrarea n doz de 5-10 ml/kgc de
hematii splate, deplasmatizate.

Apreciem c decizia cea mai bun este de

fapt reprezentat de profilaxia anemiei
careniale i feriprive, profilaxie care ar
trebui s nceap la mam i s continue
pentru grupele de sugari cu risc i pentru
prematuri de la vrsta de 2 luni.